Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN

AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

REFERAT

SPECIALIZAREA:
INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIE
PUBLICĂ ȘI AGROTURISM
DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT CU
FRECVENȚĂ REDUSĂ

DISCIPLINA:
INFORMATICA I

ANUL: I
STUDENT: VESELU(STROE) ALEXANDRA DENISA
INFORMATICĂ
TEMA 1

1. Ce este informatica?
Informatica este stiinta care se ocupa cu studiul si elaborarea metodelor de prelucrare a
informatiei cu ajutorul sistemelor automate de calcul.
Academia Franceza (in 1966) defineste informatica ca fiind stiinta prelucrarii rationale,
indeosebi prin masini automate, ainformatiei, considerate ca support al cunostintelor umane si
al comunicarilor in domeniile tehnicii, economice si sociale.
 Ca domeniu distinct de activitate, informatica preia treptat  toate sarcinile dintr-un sistem
economico-social privind elaborarea de metode, tehnici, concepte, studii si sisteme pentru
prelucrarea eficienta a informatiei in diverse domenii. In stadiul actual de
maturizare a informaticii, aceasta trebuie sa urmareasca doua obiective majore: pe de o parte
sa realizeze, prin metodele si tehnicile sale, sisteme informatice performante prin care sa se
asigure accesul larg la informatie, iar pe de alta parte, sa asigure utilizarea eficienta a tuturor
resurselor sistemelor de calcul. In acceptiunea curenta, informatica cuprinde toate activitatile
legate de proiectarea si exploatarea sistemelor de prelucrare automata ainformatiilor, in scopul
cresterii eficientei activitatii umane.

2. Ce este un sistem informational? Dar un sistem informatic?


Conceptul de sistem desemneaza un asamblu de elemente dependente intre ele, formand un
tot organizat.
Notiunea de sistem economic desemneaza un asamblu de elemente interdependente, prin
intermediul carora se realizeaza obiectul de activitate al unitatii economice. Un sistem
economic are trei subsisteme:
1.     subsistemul de conducere – format din asamblul de specialisti care, cu ajutorul unor
metode si tehnici specifice, prognozeaza, planifica, deci, organizeaza, coordoneaza, urmaresc si
controleaza functionarea sistemului condos, a intregului sistem complex, in scopul indeplinirii
obiectivelor stabilite
2.     subsistemul condus – numit si sistem operational, reprezinta asamblul de resurse umane,
materiale si financiare, precum si intregul asamblu organizatoric, tehnic si functional, care asigura
realizarea efectiva a obiectelor stabilite prin deciziile transmise se sistemul de conducere
3.     subsistemul informational – cuprinde asamblul informatiilor, fluxurilor si circuitelor
informationale, precum si totalitatea mijloacelor, metodelor si tehnicilor, prin care se asigura
prelucrarea informatiilor necesare sistemului de conducere si de decizie; e gestiunea tuturor
informatiilor din cadrul sistemului economic

Flux informational se defineste ca ansamblul datelor, informatiilor, deciziilor referitoare la una sau
mai multe activitati specifice vehiculate pe trasee prestabilite cu o anumita viteza, frecventa sip e
anumiti suporti informationali.

Sistemul informational reprezinta ansamblul de fluxuri si circuite informationale, organizate intr-o


conceptie unitara, care asigura legatura dintre sistemul decizional (sistem de conducere) si sistemul
operational (sistem de executie).

Sistemul informatic cuprinde asamblul tuturor resurselor, metodelor si tehnicilor prin care se asigura
prelucrarea automata a datelor. Sistemul informatic este o componenta a sistemului informational si
anume, acea parte a acestuia care preia si rezolva sarcinile de culegere, prelucrare, transmirete si
stocare a datelor, cu ajutorul sistemelor de calcul. Deci, sistemul informatic cuprinde asamblul tuturor
resurselor, metodelor si tehnicilor, prin care se asigura prelucrarea automata a datelor.

Aceste resurse sunt:

-        asamblul de echipamente (HARDWARE)


-        asamblul de programe (SOFTWARE)
-        baze de date
-        asamblul personal si cadrul organizatoric

Procesele de prelucrare automata a datelor, in cadrul unui sistem informational, sunt supuse
urmatoarelor operatii:

-culegere – consta in sesizarea la locurile unde sunt generate si transpunerea lor


pe                           suporturi  adecvate prelucrarii automate
-prelucrare – datele primare se transforma in  date secundare, in urma parcurgerii unor
succesiuni de operatii de cerintele utilizatorilor si de specificul echipamenteloor de calcul si a
tehnologiei de prelucrare
-transmitere – datele primare se transmit de la sursele generatoare la sistemele de prelucrare
automata si apoi rezultatele prelucrarilor
-stocare – datele sunt pastrate pe suporturi specifice, in scopul unor consultari sau prelucrari
ulterioare

Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii:

a) dupa domeniul activitatii si nivelul la care se realizeaza:

 -S.I. pentru conducere, la nivelul agentilor economici individuali


-S.I. pentru conducere, la nivelul agentilor economici de grup
-S.I. pentru conducerea unitatilor administrativ-teritoriale
-S.I. generale, care vizeaza anumite activitati la nivelul economiei nationale

                                                                   

b) dupa gradul de structurare a colectiilor de date:

-S.I. care utilizeaza colectii de date sub forma de fisiere independente


-S.I. care utilizeaza colectii de date sub forma bazelor de date
-S.I. care utilizeaza baze de date in regim de teleprelucrare
-S.I. cu functionare in timp real
-S.I. orientate pe obiect
-S.I. distribuite
-S.I. integrate
3. Definiți noțiunile de hardware si software
Din punct de vedere structural, pornind de la diferentierea modulelor fizice si logice,
calculatorul electronic (el insusi un sistem informatic) are doua componente:
 Hardware: ansamblul elementelor fizice si tehnice cu ajutorul carora datele se pot
culege, verifica, transmite, stoca si prelucra, suporturile de memorare a datelor, precum si
echipamentele de redare a rezultatelor – reprezinta componentele ce pot fi practice atinse
(ex: monitor, tastatura);
 Software: ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaza
functionarea corecta si eficienta a elementelor hard: exista sub forma de concept si
simboluri, nu are substanta.

4. Descrieți structura unui calculator.


Unitatea Centrala, alcatuita din:
o Unitate de memorie interna
o Memorie ROM;
o Memorie RAM;
o Unitatea Centrala de Prelucrare
o Unitatea de comanda si control
o Unitatea aritmetica si logica
o Dispozitive periferice:
o Periferice de intrare (tastatura, mouse..)
o Periferice de iesire (monitor, imprimanta…)
o Periferice de intrare-iesire (modem, touch-screen)

5. Ce rol are microprocesorul?

Microprocesorul este un mic chip de siliciu ce conţine numeroase cicuite electronice integrate.
Numărul de circuite depinde de tipul microprocesorului. Microprocesoarele sunt de două
feluri:
• microprocesoare ce conduc activitatea unui singur dipozitiv cum sunt cele ale
cuptoarelor cu microunde sau ale jocurilor video. Acestea se numesc microprocesoare
încapsulate deoarece ele constituie mici calculatoare care îndeplinesc numai anumite
funcţii specifice ce nu pot fi schimbate. De obicei, aceste dispozitive conţin unul sau
mai multe astfel de microprocesoare în funcţie de complexitatea dispozitivului şi de
instrucţiunile cerute (de exemplu, maşinile anilor '90 conţin microprocesoare ce indică
şoferului că "motorul este defect", "uşa nu este închisă" şi de asemenea indică
mecanicilor care parte a motorului trebuie reparată).
• microprocesoarele folosite în industria calculatoarelor şi care fac obiectul studiului
următor. Microprocesoarele utilizate în cadrul calculatoarelor conduc activitatea
tastaturilor, monitoarelor, memoriilor, a dispozitivelor de ieşire.
După cum s-a menţionat anterior, unitatea centrală de prelucrare constituie creierul
calculatorului. Aceasta constă din microprocesoare ce conduc activitatea unităţii de control, a
unităţii aritmetice şi logice şi a memoriei principale.
Procesarea informaţiei se face la nivel de cuvânt. Cuvintele pot fi: cuvinte de adresare (a
informaţiei) şi cuvinte adresate (ce exprimă informaţia: o instrucţiune pentru procesor sau o
dată pentru procesare). După cum informaţia procesorului poate fi o instrucţiune sau o dată se
poate separa memoria care conţine această informaţie în memorie de date şi memorie de
instrucţiuni (de programe). În fiecare locaţie a memoriei este stocat un cuvânt cu o lungime de
n biţi, această lungime fiind o caracteristică principală a microprocesorului reprezentând
capacitatea uzuală de procesare (4, 8, 16, 32 sau 64 biţi). Fiecare locaţie de memorie este
adresată cu un cuvânt de adresare cu lungimea de m biţi, deci pot fi selectate 2m locaţii ale
memoriei.

6. Precizați tipuri de memorie interna


Memoria ROM (Read Only Memory - memorie care poate fi doar citita) - este un tip de
memorie nevolatila (informatia continuta de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea
calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin constructie nu permite
programatorilor decât citirea unor informatii înscrise aici de constructorul calculatorului prin
tehnici speciale Memoriile de tip ROM se clasifica la în functie de modalitatea de scriere a
datelor în PROM; EPROM.
1. memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit o singura
rescriere de programe;
2. memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi sterse si reprogramate din nou
de mai multe ori, utilizând tehnici electronice speciale.
Programele aflate în ROM sunt livrate odata cu calculatorul si alcatuiesc asa
numitul firmware. Calculatoarele din familia IBM - PC contin si o memorie CMOS (de tip
RAM, alimentata în permanenta de o baterie pentru a nu-si pierde continutul informational. În
aceasta memorie se stocheaza informatii referitoare la configuratia hardware a sistemului
electronic de calcul.
Daca accesul la memorie este permis atât pentru citire cât si pentru scriere memoria se
numeste RAM (Random Access Memory - memorie cu acces aleator).
Memoria RAM reprezinta un spatiu temporar de lucru unde se pastreaza datele si programele
pe toata durata executiei lor. Programele si datele se vor pierde din memoria RAM,
dupa ce calculatorul va fi închis, deoarece aceasta este volatila, pastrând informatia doar atâta
timp cât calculatorul este sub tensiune.
În functie de circuitele din care sunt implementate memoriile RAM acestea se clasifica în:
memorii statice (SRAM) si memorii dinamice (DRAM). La rândul sau memoriile DRAM se
împart în:
1. memorii FPM (Fast Page Mode) - caracteristica acestui tip de memorie o reprezinta
facilitatea de a lucra cu pagini de memorie. O pagina de memorie este o sectiune de memorie,
disponibila prin selectarea unei adrese de rând.
2. memorii EDO (extended Data Out) - functioneaza la fel ca si memoriile FPM dar accesul la
datele din celulele de memorie este mai rapid cu 10 - 15 % fata de FPM
3. memorii SDRAM (Syncronous DRAM) - un astfel de tip de memorie reprezinta  un modul
DRAM ce lucreaza în mod sincron cu procesorul (prin constructie, la origini memoriile
DRAM conventionale functionau în mod asincron)
4. memoriile VRAM (Video RAM) - este o memorie rapida folosita în special pentru placile
video.
5. memorii SGRAM (Syncronuos Graphics RAM)- este un SDRAM adaptat cerintelor foarte
mari din domeniul graficii 3D.
6. memorii DDR (Double Data Rate)- prin aceasta tehnologie se pot transfera date de doua ori
mai rapid fata de tehnologiile anterioare.
Fizic memoria RAM este constituita din elemente care prezinta doua stari stabile, reprezentate
conventional prin simbolurile 0 si 1 denumite biti sau cifre binare.Aceste elemente sunt
constituite din milioane de perechi de tranzistori si condensatori.Rolul condensatorilor este de
a retine sarcina electrica, iar al tranzistorului acela de a încarca cu sarcina electrica
condensatorul. Aceste perechi de condensatori si tranzistori sunt dispuse sub forma de coloane
si rânduri formând o matrice. Prin constructie, accesul la memorie se realizeaza la nivelul
unui grup de biti denumit celula sau locatie de memorie. Fiecarei locatii de memorie
îi este asociata o adresa, care identifica în mod unic aceea locatie. Numarul de biti care se
poate memora într-o locatie de memorie reprezinta lungimea cuvântului de memorie. Numarul
total de locatii de memorie reprezinta capacitatea memoriei si se exprima de regula în octeti.
O altacaracteristica a memoriei RAM o reprezinta timpul de acces la informatie care se
defineste prin intervalul de timp scurs dintre momentul furnizarii adresei de catre procesor si
momentul obtinerii informatiei.

7. Enumerați periferice utilizate de un calculator.


Echipamente periferice
Echipamentele periferice asigura comunicarea dintre om si masina la intrarea si iesirea
informatiilor din unitatea centrala si stocarea unui volum important de date care pot fi
reutilizate ulterior.Deasemeni echipamentele periferice asigura comunicatiile cu alte retele
de calculatoare,Internet.Ele pot fi clasificate:
-        periferice de intrare (tastatura,scaner-ul, microfoane,mouse-ul)
-        periferice de iesire (monitorul,imprimanta,boxele )
-        periferice de intrare/iesire (unitatea hard disc,unitatea floppy disc, unitatea CD-
ROM)
-        periferice de comunicatie
Tastatura – este principalul echipament periferic de introducere a datelor in calculator. Din
punct de vedere functional aceasta are o activitate care se bazeaza pe interpretarea unor
semnale electrice.Tastatura are la baza urmatoarele principii de functionare: fiecare tasta are
asociat un numar de identificare care poarta denumirea de cod de scanare.Tastatura retine nu
numai apasarea unei taste, dar si eliberarea acesteia, fiecare actiune fiind inregistrata
separat.Exista doua categorii de taste :
-        taste comutatoare –au efect indiferent daca sunt apasate sau eliberate
-        taste de control    -au efect numai atunci cand sunt actionate
Tastaturile calculatoarelor personale pot fi impartite in patru mari categorii:
-        tastaturi standard
-        tastaturi ergonomice
-        tastaturi fara fir
-        tastaturi speciale
Mouse-ul –este alcatuit dintr-o carcasa de plastic prevazuta cu 2 sau 3 butoane, 1 bila
cauciucata ce transmite sistemului miscarile efectuate, un cablu de conectare la sistem si un
conector de interfata.
Mouse-ul poate fi:
-        mecanic
-        optic
-        optico-mecanic
Monitorul –este principalul dispozitiv periferic de iesire ce permite afisarea de o maniera
temporara a informatiilor aflate in calculator.

Este alcatuit din doua elemente principale:


-        dispozitivul de afisare
-        placa video
Dispozitivul de afisare – pot fi cu tuburi catodice sau cu cristale lichide
Mondem-ul – ca periferic de comunicatie este considerat inovatia esentiala a “erei Internet”.
Cuvintul modem (modulator- demodulator)descrie procesul de comunicare.
Modemurile pot comunica cu ajutorul unui set standard de frecvente audio si de modulatie
ale acestora, pentru a reprezenta la distanta valorile digitale emise de calculatorul
personal.
Imprimanta – este un echipament periferic de iesire ce permite editarea pe hirtie a
rezultatelor unei prelucrari intr-o forma vizibila omului
Acestea au urmatoarele caracteristici:
-        calitatea imprimarii.
-        viteza
-        modalitatea de alimentare a hirtiei
-        zgomotul
-        dimensiunea liniei tiparite
-        calitatea grafica a tiparirii
-        memoria proprie
-        fiabilitatea si costul.
Deasemenea imprimantele se pot clasifica in mai multe clase;
-        imprimante orientate pe caracter
-        imprimante orientate pe rand
-        imprimante orientate pe pagina
Boxele – sau difuzoarele, sunt incinte acustice pentru redarea profesionala a sunetelor.
Specificatia cea mai des intilnita pentru incintele acustice este puterea muzicala masurata in
W.

8. Ce înseamna formatarea unui disc?


Prin formatare un mediu de stocare este pregătit pentru stocarea de fişiere. Formatarea constă
în impărţirea spaţiului de stocare disponibil în compartimente ce pot reţine o cantitate fixă de
date. Aceste compartimente, denumite clustere, sunt manipulate de către sistemul de operare
pentru stocarea şi accesarea sistematică a informaţiei.

Există de fapt două tipuri de format:

- Format rapid şi complet Format.


9. Ce tipuri de discuri cunoasteti?
Un dispozitiv optic de stocare a datelor, numit și disc optic, este un dispozitiv care stochează
informația pe suprafața unui disc și citește această informație prin iluminarea suprafeței cu
un laser și observarea reflexiei. Tot „disc optic” este numit și discul propriu-zis purtător de
date. Clasificarea discurilor optice după caracteristicile înregistrărilor:

- Discuri cu informații permanente, produse în fabrică (read only media, ROM),

- Discuri ce pot fi înregistrate la utilizator doar o singură dată (write once


media, writable),

- Discuri ce pot fi înregistrate de mai multe ori (re-write media, re-writable).


În prezent sunt folosite următoarele tipuri de discuri optice:

- CD, CD-ROM, DVD, BD-ROM – de tipul read only, folosite pentru distribuția în
masă a informației digitale (muzică, filme, programe pentru PC);

 CD-R, DVD-R, DVD+R, BD-R – de tipul write once, folosite pentru stocarea
informației;

- CD-RW, DVD-RW, DVD+RW, DVD-RAM, BD-RE – dispozitive de stocare ce se


scriu foarte încet, dar se citesc foarte repede, folosite pentru stocarea informației;

- Ultra Density Optical sau UDO are o capacitate de stocare similară cu BD-R sau BD-
RE și este un dispozitiv ce se scrie încet, se citește repede și este folosit pentru
stocarea informației.
Există și dispozitivele de stocare magneto-optice. Acestea sunt discuri optice care stochează
informația prin magnetizarea suprafaței lor feromagnetice. Înregistrarea se efectuează prin
combinarea metodelor magnetice și optice, iar citirea se face optic. Aceste dispozitive
stochează informația în mod nevolatil, cu acces secvențial, cu proces de scriere lent dar cu
citire rapidă.

10. Ce este un sistem de operare?


Sistemul de operare reprezinta ansamblul standardizatde programe specializate care asigura
legatura functionala intre componentele unui sistem de calcul, permitand utilizatorilor sa
comunice cu calculatorul si sa foloseasca eficient resursele, fizice, logice si informationale ale
intregului sistem.

11. Ce sisteme de operare pot fi utilizate pe calculatoare de tip PC sau compatibile?


Sistemele de operare pot fi clasificate, la modul foarte general, astfel:
• Sisteme GUI (Graphical User Interface) – sunt sistemele de operare care au capacitatea
de a utiliza mouse-ul prin intermediul unei interfeţe grafice. Următoarele sisteme de
operare fac parte din această categorie: MacOS, MacOSX, UNIX, Linux, Windows
95/98/Me, Windows NT/2000/XP, Windows Vista, Win 7.
• Sisteme multi-utilizator – aceste sisteme de operare permit mai multor utilizatori să
folosească sistemul în acelaşi timp şi să execute programele în mod simultan. În această
categorie putem include sistemele de operare din familiile UNIX, Linux şi Windows.
• Sisteme multi-procesoare – sunt sistemele de operare care permit utilizarea mai multor
procesoare. Sistemele de operare incluse în această categorie sunt: UNIX, Linux,
Windows NT/2000/XP/Vista/7.
• Sisteme multitasking – sunt sistemele de operare care permit ca multiple procese
software să fie încărcate şi rulate în acelaşi timp. Sistemele de operare incluse în această
categorie sunt: UNIX, Linux, Windows 95/98/Me/NT/2000/XP/Vista/7.
• Sisteme multi-threading – sunt sistemele de operare care permit diferitelor părţi ale
programelor să fie executate concurenţial. Sistemele de operare incluse în această
categorie sunt: UNIX, Linux, Windows 95/98/Me/NT/2000/XP/Vista/7.
Pe calculatoarele compatibile IBM-PC sistemele de operare care pot fi folosite sunt: MS-
DOS, Windows 3.1, Windows 95/98/Me, Windows NT/2000/XP, Windows Vista, Win 7,
OS2, variante de UNIX sau Linux.
Calculatoarele Macintosh utilizează sistemul de operare denumit MacOS (sistemul
MacOSX mai nou, bazat pe nucleu UNIX). Există şi o versiune free a sistemului de
operare Linux pentru calculatoarele Macintosh. Sistemul de operare pentru staţiile HP,
staţiile Silicon Graphics şi Sun este UNIX.
Dacă se ţine seama de modul de execuţie a programelor utilizatorilor, sistemele de
operare pot fi grupate în:
• sisteme de operare cu prelucrarea pe loturi (batch processing);
• sisteme de operare time-sharing;
• sisteme de operare în timp real.
În cazul sistemelor de operare cu prelucrarea pe loturi (batch processing), programele
utilizatorilor sunt reunite într-un punct central de calcul, unde sunt grupate pe loturi pentru a fi
plasate într-un fir de aşteptare pe unul din sistemele pe care se vor executa. Pe durata
execuţiei programelor, utilizatorii nu au posibilitatea să interacţioneze cu sistemul de calcul.
Sistemele de operare time-sharing oferă posibilitatea utilizatorilor concurenţi să-şi partajeze în
timp resursele fizice şi logice ale sistemului de calcul (procesor, memorie, imprimantă, fişiere
etc.) în vederea execuţiei sarcinilor. Timpul de răspuns se poate reduce la câteva secunde.
Sistemele de operare în timp real au capacitatea să execute programe/aplicaţii într-un timp
stabilit anterior. Prelucrarea în timp real implică menţinerea unei comunicaţii directe între
utilizator şi sistemul de calcul. Sistemele de operare în timp real sunt proiectate pentru
aplicaţii complexe, cum ar fi conducerea automată a unor procese de producţie, sisteme
bancare, sistemele de rezervare a locurilor pentru liniile aeriene etc. Sistemele de operare care
se utilizează în mod frecvent reprezintă combinaţii ale tipurilor enumerate anterior.

12. Ce semnificatie au termeniide multiuser si multitasking?

Multiuser - sistemul de fişiere structurat pe mai multe niveluri, ceea ce permite mai multor
utilizatori să lucreze cu acelaşi calculator în acelaşi timp;
Multitasking - orice utilizator curent poate solicita execuţia mai multor programe în acelaşi
timp .

13. Ce este un program? Dar o schema logică?

- Programul informatic este reprezentarea sau implementarea unui algoritm într-un cod sursă,


scris într-un anumit limbaj de programare. O colecție de programe individuale alcătuite pentru
îndeplinirea unui scop comun se numește de obicei software.[a] Programul este un produs finit
al activității de programare informatică. Considerat formal, un program informatic este un
transformator de aserțiuni ce descriu proprietățile datelor corecte: atât ale datelor de intrare în
sistem, cât și cele ale datelor de ieșire din sistem. De obicei programele se creează pentru un
anumit tip de calculator sau aparat „inteligent”. Tot de obicei, o condiție pentru funcționare
este și ca pe calculator să existe un sistem de operare (SO).
- Schema logică este un mijloc de descriere a algoritmilor prin reprezentare grafică. Regulile
de control ale algoritmului sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) reprezentând
operațiile (pașii) algoritmului, iar ordinea lor de aplicare (succesiunea operațiilor) este
indicată prin săgeți. Fiecărui tip de operație îi este consacrată o figură geometrică (un bloc tip)
în interiorul căreia se va înscrie operația din pasul respectiv.

14. Dați exemple de limbaje de programare.


Printre cele mai cunoscute limbaje de programare regasim urmatoarele:
1.       JAVA – Inventat în 1991 de compania multinaţională din industria informatică,
Oracle, ca un limbaj de programare pentru televizoarele inteligente, JAVA este încă cel
mai popular limbaj din lume. Aplicaţiile Android în a căror componenţă JAVA a devenit
crucial, dar şi multele software-uri de business la care acesta contribuie au făcut ca poziţia
de lider să fie consolidată şi chiar incontestată în timp.
2.      C – Creat la începutul anilor 70, C se poziţionează ca fiind unul dintre cele mai
vechi limbaje de programare aflate încă în uz. Volumul „Limbajul de programare C”,
publicat pentru prima dată în 1978, a rămas, chiar şi în prezent, cea mai importantă şi mai
citită carte-manual pentru acest limbaj.
3.      Python – Apărut în jurul anilor ă90, Python a rămas apreciat pentru uşurinţa
înţelegerii codului, chiar şi de către cei aflaţi la început de drum în programare. Acesta
este şi motivul pentru care foarte mulţi programatori îl recomandă ca limbajul cu care să
începi să înveţi programarea.
4.      PHP – Folosit în special pentru programarea paginilor web, limbajul PHP este în
prezent extrem de răspândit, aproximativ o treime dintre site-uri având la bază codurile
acestuia. Site-uri mari precum WordPress, Facebook sau Yahoo sunt create cu ajutorul
limbajului PHP. Cu toate acestea, mai mulţi programatori, printre care şi fondatorul reţelei
Stack Exchange, Jeff Atwood, se declară „anti”. Aceştia spun că „PHP-ul nu este un
limbaj de programare propriu-zis, ci mai mult o fabrică de funcţii arbitrare”.
5.      Visual Basic – Conceput de Microsoft, limbajul Visual Basic încearcă să facă
programarea mai uşoară prin introducerea interfeţei grafice şi permiterea modificărilor
acesteia cu ajutorul mouse-ului. Mulţi îl consideră însă învechit, prezentând chiar lipsuri
faţă de celelalte limbaje. Fiind totuşi un produs Microsoft, Visual Basic a ajuns să fie
destul de răspândit printre utilizatori.
6.      JavaScript – Fără a avea vreo legătură cu JAVA, exceptând-o pe cea a numelui,
JavaScript reprezintă limbajul popular printre dezvoltatorii aplicaţiilor web. Este foarte
utilizat în internetul modern, însă momentele de expunere ale utilizatorilor la probleme de
securitate şi îngreunarea vitezei de rulare a browserelor sunt câteva dintre dezavantaje
clare notate de specialişti.
7.      Assembly  – Inventat în 1949, limbajul de asamblare reprezintă cel mai jos nivel de
comunicare cu procesorul unui computer. Pentru o lungă perioadă de timp, acesta a fost
predat studenţilor fără a avea vreo utilitate concretă. Vremurile sale de popularitate însă au
revenit, fiind în prezent foarte bun la creare unor software-uri eficiente care să ruleze pe
aparate cu putere mică, precum electrocasnicele sau ceasurile smart.
8.     Ruby – „Cel mai bun prieten al programatorului” – este motto-ul limbajului Ruby, în
vârstă de 24 de ani. Împreună cu Python, acestea sunt renumite pentru uşurinţa cu care se
scriu şi citesc codurile. De asemenea, folosind extensia Rails, Ruby se poate folosi pentru
a construi şi aplicaţii web.
9.      Perl – Dezvoltat de NASA la sfârşitul anilor ă80, Perl excelează în procesarea
datelor de tip text prin putere şi flexibilitate. În ciuda faptului că nu este un limbaj prea
„elegant”, acesta fost cunoscut mult timp ca „banda adezivă” a internetului, fiind extrem
de util la artificiile care se făceau cu el pentru problemele apărute la programarea website-
urilor.
10.  Delphi Object Pascal – Denumit după altarul grecesc „Oracolul la Delphi”, 
D.O.Pascal a fost dezvoltat de Apple în 1986. Dacă înainte acesta ajuta programatorii să
se conecteze cu bazele de date ale celor de la Oracle, în prezent D.O.Pascal începe să
redevină folosit, de data aceasta pentru construirea de aplicaţii pentru smartphone.

15. Ce este un fișier?Exemple. Precizați cateva comenzi cu fisiere.


Fişierul este o colecţie de informaţii (date de prelucrat, programe, comenzi, texte, imagini,
sunete), omogenă din punct de vedere al naturii acestora şi cerinţelor de prelucrare,
organizată după reguli determinate şi memorată pe un suport tehnic de date de pe care pot
fi citite automat de calculator în timpul prelucrării. Fişierul se identifică prin nume şi
extensie. Numele este precizat de utilizator şi este recomandabil să fie cât mai scurt dar
sugestiv. Extensia este opţională, dar dacă există, va fi separată de nume prin caracterul
special punct “.”.
Exemple de fișisere:
.exe - Fisier executabil. Poate fi aplicatie sau comanda (sau bineinteles chiar virus).
.cmd - Fisier executabil. Poate fi aplicatie sau comanda (sau bineinteles chiar virus).
.bat - Fisier executabil sub forma de lista de comenzi pentru operatii in Windows.
.command - Fisier executabil sub forma de lista de comenzi pentru operatii in Windows.
.com - Fisier executabil sub forma de lista de comenzi pentru operatii in Windows.
.msi - Fisier executabil, kit de instalare a programelor specific Windows.
.bin - Fisier executabil binar. (foloseste limbajul masina, adica direct stari de 1 si 0).
.vbs - Fisier executabil. Script Visual Basic (Visual Basic Script) - contine bucati de cod
scrise in limbajul Visual Basic, care fac modificari in Windows, vrute sau nevrute (de
aceea, poate fi si virus).
.vbe - Fisier executabil. Script Visual Basic codat (Visual Basic Encoded script) - contine
bucati de cod care fac modificari in windows, vrute sau nevrute (de aceea, poate fi si
virus).
.pif - Fisier executabil.  Fisier de informatii. (Program Information File) - Se ocupa cu
comportamentul programelor DOS intr-un mediu mai avansat. Foarte multi virusi umbla
sub aceasta extensie.
.reg - Fisier executabil de registru. Fisierele .reg sunt cele care contin chei si valori pentru
registru. Cand un fisier .reg e deschis, valorile se adauga la registru.
.jar - Fisier executabil java
.dll - Biblioteca de date. (Dynamic Link Library) Sunt fisierele care contin date pentru mai
multe programe. 

16. Ce este un director ? Precizati cateva comenzi cu directoare.

Directorul (folder) este un concept pe care se bazează organizarea memoriei externe pe


nivele ierarhice arborescente pentru gestionarea fişierelor. Este de fapt o tabelă (catalog) care
conţine nume de fişiere, dimensiunile acestora în biţi, data calendaristică şi ora la care au fost
create sau modificate şi eventual alţi subdirectori. În structura de arborescenţă, primul nivel se
numeşte director rădăcină şi este creat automat când se formatează discul.
Directorul care conţine subdirectori se numeşte director părinte (de origine). Directorul aflat
la nivelul imediat ierarhic inferior se numeşte director fiu. Directorul în care se operează la un
moment dat se numeşte director curent (de lucru).
Numărul de subdirectori pe disc nu este restrictiv decât de capacitatea fizică.
Un disc este considerat un “volum”. Fiecărui volum i se poate asocia opţional o etichetă
(label), care este de fapt un nume ales de utilizator şi se foloseşte pentru o mai bună evidenţă
a discurilor.

17. Ce inseamna structura de arborescenta?

O structura arborescenta este o structura formata din combinaţii de mai multe reţele liniare
sau subreţele în stea cu drepturi egale