Tema 10

ÎMPRUMUTURILE DE STAT

1. Trăsături caracteristice ale împrumuturilor de stat

2. Elemente tehnice ale împrumuturilor de stat
3. Operaţiuni prilejuite de împrumuturile de stat

1. Trăsături caracteristice ale împrumuturilor de stat

Împrumuturile de stat reprezintă obligaţiile generate de contractele de pe piaţa financiară

internă şi/sau internaţională prin care statul, în calitate de împrumutat, obţine fonduri financiare de la o
persoană fizică sau juridică creditoare şi se angajează să le ramburseze, împreună cu dobândă şi cu alte
costuri, într-o perioadă specificată.

Aceste obligaţii sunt rezultatul atât a împrumuturilor contractate direct de către stat, cât şi a
împrumuturilor garantate de stat.

Astfel, se disting următoarele forme ale împrumuturilor de stat:

 împrumuturi interne sau externe contractate/garantate de către autorităţi ale administraţiei

publice centrale;
 împrumuturi interne sau externe, contractate/garantate de către autorităţi ale administraţiei
publice locale.
Împrumuturile de stat prezintă următoarele caracteristici:

 au caracter contractual - exprimă acordul de voinţa al părţilor;

Persoanele interesate de împrumuturile de stat pot să accepte sau să refuze în bloc condiţiile stabilite
de stat, dar nu pot pretinde să li se asigure un tratament preferenţial faţă de ceilalţi subscriitori ( cei
care solicita in aceleasi conditii acordarea de imprumuturi);

Organele de decizie competente ale statului stabilesc fără consultarea prealabilă a subscriitorilor
potenţiali:

o condiţiile de emisiune şi de rambursare a împrumutului;

o forma şi mărimea dobânzii;
o alte avantaje acordate împrumutătorilor.

Împrumuturile de stat nu presupun:

o negocierea condiţiilor de acordare şi de rambursare a împrumuturilor;

o obligaţia de a prezenta o garanţie materială în favoarea împrumutătorului.

 au caracter rambursabil - se restituie la termenul fixat, persoanelor fizice şi juridice care l-

au acordat;
  asigură o anumită contraprestaţie.

Împrumuturile de stat sunt purtătoare de:

 dobândă;
 câştig;
 dobândă şi câştig;
 alte avantaje.

Împrumuturile de stat generează, anumite cheltuieli suplimentare din parte a statului, cheltuieli
legate de plata dobânzilor, primelor de rambursare, câştigurilor şi altor avantaje acordate creditorilor
statului, precum şi cheltuieli legate de gestionarea datoriei publice.

2. Elementele tehnice ale împrumuturilor de stat sunt următoarele (figura 1):

În momentul lansării unui împrumut de stat este necesară stabilirea câtorva elemente tehnice
care îl definesc din punct de vedere juridic.

Aceste elemente se referă la: denumirea împrumutului, valoarea nominală, valoarea reală şi
cursul, termenul de rambursare, dobânda, prima de rambursare, alte avantaje oferite deţinătorilor de
înscrisuri ale împrumuturilor de stat.

Denumirea împrumutului

Denumirea poate fi legată de destinaţia împrumutului (spre exemplu: ”Împrumuturi pentru

înzestrarea armatei”, ”Împrumuturi pentru reconstrucţie”, iar când împrumuturile se contractează cu o
oarecare regularitate, pentru acoperirea deficitelor bugetare sau pentru alte destinaţii, în denumirea lor
se precizează anul contractării (spre exemplu: ”Împrumutul de stat 2019”), nivelul dobânzii
(”Împrumutul de stat 71%”), forma pe care o îmbracă venitul (”Împrumutul de stat cu câştiguri”),
după caz.

Valoarea nominală, valoarea reală şi cursul

Valoarea nominală reprezintă suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat. Se constituie în
valoarea de referinţă în care se calculează dobânda cuvenită creditorilor.

Valoarea reală reprezintă suma cu care cumpără (se vinde) un înscris.

Acesta depinde de cursul de vânzare al înscrisurilor de stat şi poate fi mai mică, egală sau mai
mare decât valoarea nominală a acestora.

Relaţia de calcul este:

VR=VN∗CP

unde:

VR = valoarea reală;

VN = valoarea nominală;

CP = cursul înscrisurilor în momentul plasării împrumutului.

Mărimea valorii reale depinde de cursul la care se cotează înscrisurile respective la bursă.

Cursul ( curs de emisiune) - exprimă ”preţul” cu care se cumpără şi se vând 100 de unităţi
monetare valoare nominală. Acesta poate fi:

 al pari (egal cu 100);

 sub pari (mai mic decât 100);
 supra pari (mai mare decât 100).
La lansarea unui împrumut, cursul obligaţiunii unui împrumut de stat este, de regulă sub pari
şi rareori al pari sau supra pari.

Mărimea cursului se stabileşte fie de către stat (acesta pune în vânzare înscrisurile la cursuri
pe care acesta le stabileşte), fie de către piaţa (prin bursa de valori).

De altfel, mărimea cursului depinde de raportul dintre cererea şi oferta de capital de împrumut,
nivelul dobânzii, de cât de urgenţă este deţinerea de resurse sau de interesul pe care îl are statul în
răscumpărarea propriilor înscrisuri.

De regulă, datorită concurenţei care se manifestă pe piaţa capitalului şi a inexistenţei unor soluţii
alternative, cursul de emisiune al împrumuturilor publice este „sub pari", subscriitorii beneficiind de o
primă de emisiune, dată de diferenţa dintre valoarea nominală a titlului şi suma plătită la subscriere.
Când statul emitent are o reputaţie bună pe piaţa capitalului, cursul de emisiune al titlurilor de stat este
„al pari" şi în mod excepţional „supra pari".

Termenul de rambursare

Împrumuturile de stat se pot contracta (dacă avem în vedere durata pentru care se
contractează) pe termene precise de rambursare şi fără asemenea termene.
 Acestea pot fi contractate pe o perioada de până la un an inclusiv (pe termen scurt), pe o
perioadă de peste un an până la cinci ani inclusiv (pe termen mediu) şi pe o perioadă de peste cinci ani
(pe termen lung).

În funcţie de termenul pentru care s-a contractat împrumutul, înscrisurile de stat poartă
denumiri diferite:

 bonuri de tezaur, poliţe de tezaur, certificate de trezorerie, certificate (bonuri) de impozite

- pentru împrumuturile pe termen scurt;

Bonurile de tezaur sunt titluri de împrumut, purtătoare de dobândă, la fel ca obligaţiunile şi împreună
fac parte din categoria efectelor publice protejate, prin Codul Penal, împotriva falsificării sau
contrafacerii. Fiecare bon de tezaur cuprinde denumirea, emitentul, precizarea sumei de bani stabilită
ca unitate valorică a împrumutului, precum şi alte informaţii privind dobânda, termenul de rambursare
şi alte elemente din ansamblul cărora rezultă că titlul respectiv dovedeşte şi reprezintă o creanţă a
deţinătorului faţă de stat.
Poliţele de tezaur se află sub incidenţa dreptului cambial, care reglementează condiţiile în care pot fi
scontate la bănci, executate silit etc.; pot fi negociate la bursele de valori;

Certificatele de trezorerie sunt înscrisuri pe 1, 3 sau 6 luni, emise de către trezoreria statului pentru a
acoperi nevoia temporară de resurse care apare din cauza necolectării corespunzătoare şi la timp a
venitului public. Au rata dobânzii fixă şi o valoare nominală predefinită ( adica este specificata si nu se
poate modifica).

Certificatele sau bonurile de impozite sunt înscrisuri nepurtătoare de dobândă, pe care statul le
înmânează creditorilor săi pentru plata unor furnituri sau pentru onorarea altor angajamente şi pe care
aceştia le pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului; nu pot fi transmise decât statului;

 înscrisuri cunoscute sub denumirea de obligaţiuni sau titluri de rentă - pentru

împrumuturile pe termen mediu şi lung;
În cadrul împrumuturilor pe termen mediu şi lung autorităţile publice emit obligaţiuni.
Obligaţiunile sunt valori mobiliare care dau posesorului calitatea de creditor, dar şi dreptul de a încasa
la un anumit termen dobânda cuvenită şi suma de rambursat; în unele cazuri, pe lângă dobânzi sunt
atribuite şi câştiguri sau numai câştiguri, fără dobânzi. Aceasta se face fie la maturitatea împrumutului
(scadenţa finală), fie în rate anuale.

Statul emite obligaţiuni publice, iar colectivităţile locale (judeţe, municipii, oraşe) emit
obligaţiuni municipale.

 titluri de rentă perpetuă - pentru împrumuturile fără termen

Specifice împrumuturilor fără termen sunt titlurile de rentă. Posesorii acestor înscrisuri au dreptul să
primească de la stat, periodic, pe toată durata vieţii acestora, anumite sume de bani, precizate anticipat
( spre exemplu in cazul sportivilor de performanta cand se retrag din activitate).

Dobânda

”Preţul” pe care statul se obligă să-l plătească creditorilor săi pentru folosirea sumei
împrumutate de către acesta.

Se stabileşte ca relaţie între valoarea nominală şi rata anuală a dobânzii (rata nominală sau de emisiune
a dobânzii), astfel:
 D=VN ∗Rn

unde:

D = suma absolută a dobânzii anuale

VN = valoarea nominală a înscrisurilor

Rn = rata nominală a dobânzii

Rata dobânzii este expresia procentuală a dobânzii plătite pe an pentru 100 de unităţi monetare
valoare nominală şi depinde de: raportul dintre oferta şi cererea de capital de împrumut public; rata
dobânzii la creditele bancare; rata inflaţiei.

Atunci când împrumutul de stat este plasat pe piaţa la un curs sub pari, suma care este încasată
de la subscriitori (adică valoarea reală) este mai mică decât cea pe care o datorează acestora şi la care
este calculată dobândă (adică valoarea nominală). Caz în care rata reală a dobânzii este mai mare decât
rata nominală.

În consecinţă, rata reală a dobânzii în funcţie de mărimea cursului în momentul plasării

înscrisurilor se determină cu ajutorul relaţiei:

Rrc = D/ VR

unde:

Rrc = rata reală a dobânzii influenţată de cursul de plasare

D = suma absolută a dobânzii

VR = valoarea reală a împrumutului

Dar, rata reală a dobânzii se modifică ca urmare a influenţei ratei inflaţiei şi poate fi:

 reală pozitivă (când rata nominală depăşeşte rata inflaţiei)

 reală negativă (când rata nominală este mai mică decât rata inflaţiei)

Determinarea ratei reale a dobânzii în funcţie de rata inflaţiei, are la

bază relaţia:

1+ R n
Rrd = −1
1+ Ri

unde:

Rrd = rata reală a dobânzii în funcţie de rata inflaţiei

Rn = rata nominală a dobânzii

Ri = rata inflaţiei

Prima de rambursare
 Prima de rambursare se calculează ca diferenţa între suma de bani pe care statul a încasat-o în
momentul plasării înscrisurilor (sub pari) şi suma de bani pe care se angajează să o restituie la
rambursarea împrumutului (supra pari).