Imprumuturile de stat si

datoria publica

Lect. univ. dr.

Andrei Stanculescu
 Imprumuturile de stat

• Imprumutul de stat apare in legatura cu executia bugetului de stat, care pe perioade

subanuale (zile, luni, trimestre) sau pe total an, poate suferi de insuficienta
veniturilor in raport cu cheltuielile prevazute a se efectua. De aici necesitatea unui
imprumut, fie din nevoia de trezorerie (acoperirea unor cheltuieli pe termen scurt),
fie din nevoia de echilibrare a bugetului (acoperirea deficitului anual).

• Conceptul de imprumut de stat se refera la sumele imprumutate sub forma

creditului obligatar. Obligatiunile imprumutului de stat constituie titluri care atesta
detinatorului lor calitatea de creditor al statului.
 Finantarea deficitelor

Bugetul plan Bugetul executat

Deficit bugetar = C - V Deficit de trezorerie = P - I

Venituri < Cheltuieli Incasari < Plati

DEFICITUL SE ACOPERA PRIN DEFICITUL SE ACOPERA PRIN

OBLIGATIUNI PE TERMEN MEDIU OBLIGATIUNI NUMITE
SAU LUNG (MAI MARE DE 1 AN) CERTIFICATE DE TREZORERIE
SAU BONURI DE TEZAUR EMISE
PE TERMEN SCURT (MAI MIC DE
1 AN)
 Imprumutul de stat

Sursa imprumuturilor de stat o reprezinta disponibilitatile banesti ale

populatiei si ale altor agenti economici. Contractarea se poate efectua fie
direct de catre stat, fie prin intermediul unor institutii financiare care
gestioneaza plasarea imprumutului.
 Plasarea imprumutului de stat

Plasarea (vanzarea si asigurarea publicitatii) imprumutului de stat se poate realiza

prin 3 modalitati distincte:

1. subscriptia publica
2. consortii bancare (sindicate bancare)
3. vanzarea pe bursa
 Subscriptia publica

1. Subscriptia publica modalitatea cea mai raspandita de plasare a unui

imprumut de stat; se realizeaza prin grija Ministerului Finantelor Publice. Acesta
organizeaza o larga publicitate privind elementele tehnice ale imprumutului
(dobanda, valoarea de emisiune, conditiile de rambursare, etc.).
 Subscriptia publica

Elementele tehnice ale imprumutului de stat sunt cuprinse in prospectul de

emisiune. Acesta are valoarea unui potential contract unilateral, deoarece prin
prisma prospectului statul va fixa toate conditiile de cumparare a obligatiunilor; nu
poate avea loc nicio negociere intre stat si potentialul cumparator.

Subscrierea si varsarea sumelor subscrise se realizeaza la sediile administratiilor

financiare, trezoreriilor locale, judetene etc. Persoane fizice sau juridice vor
cumpara inscrisurile (obligatiunile) in functie de pret, dobanda, termen de
rambursare, s.a.
 Consortii bancare
2. Consortii bancare obligatiunile sunt plasate prin intermediul
consortiilor bancare, numite si sindicate bancare.

Un consortiu bancar este un grup de banci care s-au inteles pentru realizarea unor
proiecte de mare anvergura, punandu-si in acest scop resusele “la comun”.
Exista 2 moduri prin care se poate plasa imprumutul de stat:

 cumpararea efectiva
 preluarea in comision
 Consortii bancare

(Prima varianta) Cumpararea efectiva a imprumutului de stat de catre consortiu:

statul va intra imediat in posesia sumelor de bani, dupa cum grupul de banci a
cumparat integral imprumutul

Consortiul cumpara imprumutul si riscul asociat acestuia!

Consortiul bancar va incasa diferenta dintre pretul la care vinde inscrisurile catre
subscriitori (persoane fizice sau juridice) si pretul la care a cumparat inscrisurile
de la stat.
 Consortii bancare & Vanzare pe bursa

(A doua varianta) Consortiul bancar preia in comision obligatiunile de stat:

statul va intra in posesia banilor treptat, pe masura ce consortiul bancar reuseste

sa vanda obligatiunile; intermedierea se efectueaza in schimbul unui comision

3. Vanzarea pe bursa: o practica mai putin intalnita; vanzarea se

realizeaza prin intermediul agentilor bursieri. Se utilizeaza atunci cand statul
doreste ca imprumutul ‘sa treaca neobservat’.
 Obligatiunea cu rambursare “in fine”
Elementele tehnice ale unei obligatiuni cu rambursare la scadenta:

0 1 2 3 …. n

dobanzi

PE < VN rambursarea se face

Pretul de emisiune (PE):
pretul la care este vanduta cel putin la VN
obligatiunea pentru prima
data pe piata
 Obligatiunea cu rambursare “in fine”

Exista 3 variante de stabilire a pretului de emisiune:

 PE < VN “sub pari” sau sub paritate (cea mai utilizata)
 PE = VN “al pari” sau la paritate
 PE > VN “supra pari” sau supra paritate

Exista 3 variante de stabilire a pretului de rambursare (PR):

 VN = PR: rambursarea “al pari”

 VN < PR: rambursarea “supra pari”
 VN > PR: rambursarea “sub pari”
 Cuponul

Dobanda obligatiunii se numeste cupon.

Pentru obligatiunea cu rambursare “in fine”, cuponul se va determina:

Dobanda (cupon) = rata cupon (%) x VN

 Datoria publica

Imprumuturile de stat constituie instrumente ale datoriei publice. In afara de apelul

la acestea, statul se mai imprumuta frecvent de la institutii financiare interne sau
internationale (banci comerciale, FMI, Banca Mondiala, etc.), sau de la alte state.

Datoria publica = un indicator care desemneaza totalitatea obligatiilor financiare

asumate de stat fata de creditorii interni si externi.

Cuantificarea indatorarii statului pe piata interna sau externa se realizeaza prin

indicatorul GRAD DE INDATORARE. Acesta reprezinta raportul dintre soldul
datoriei publice si produsul intern brut.
 Datoria publica
Analiza statistica a datoriei publice reclama utilizarea de indicatori ai
nivelului, dinamicii si ai structurii, la fel ca in cazul cheltuielilor sau
veniturilor publice! ACEIASI INDICATORI

Exista 4 grupe de indicatori de analiza a datoriei publice:

A. Volum (nivel)
B. Dinamica
C. Structura
D. Modificare a structurii
 Datoria publica

! Criteriul de trecere la adoptarea monedei euro (Maastricht) solicita un

grad de indatorare de maxim 60% datorie publica in PIB.

In 2013, Romania avea gradul de indatorare de circa 40% din PIB (~50
mld. euro). Grecia avea o datorie publica de ~350 mld. euro.

In functie de nivelul gradului de indatorare se realizeaza analize

economico-financiare pe categorii de state, avand in vedere si gradul de
dezvoltare economica al acestora.
 Datoria publica

Datoria publica are doua forme:

- datorie publica interna (creditori interni)

- datorie publica externa (creditori externi)
 Datoria publica

Serviciul datoriei publice :

SDP= rate scadente + dobanzi

SDP reprezinta efortul financiar anual al unui stat, reclamat atat de
rambursarea obligatiilor scadente la imprumuturi cat si de plata dobanzilor
si a comisioanelor aferente.

• SDP pentru datorie interna;

• SDP pentru datorie externa.

 Datoria externa

! Exista o diferenta majora intre conceptele de datorie publica externa si

datorie externa.

Obs: in cadrul datoriei publice externe intra atat datoriile contractate de stat
cat si datoriile garantate de stat.

Datoria externa cuprinde toate imprumuturile (ale agentilor privati si ale

statului) contractate fata de extern.

In 2013, datoria externa a Romaniei era de ~100 mld. euro.

La nivelul aceluiasi an, Grecia avea ~600 mld. euro datorie externa.