ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE - BUCUREȘTI

FACULTATEA DE BUSINESS ȘI TURISM

VR (Virtual Reality) - viitorul

comerțului electronic?

Coordonator științific:
Lect. univ. dr. Irina Albăstroiu

​Absolvent:

Florentina Țugui

BUCUREȘTI
2019
 Introducere

În această lucrare este prezentat conceptul de realitate virtuală cu argumente puternice

și potrivite, consider eu, pentru a demonstra că VR ( virtual reality) este viitorul comerțului
electronic. Comerțul electronic este un concept și un domeniu des utilizat și întâlnit în
societtaea noastră, în schimb realitatea virtuală nu se bucură de aceeași „faimă”. Cu toate
acestea utilizarea tehnologiei de VR în cadrul comerțului electronic și nu numai, aduce
numeroase beneficii, exprimate pe un înțeles mai larg în acest text. Realitatea virtuală
reprezintă o altă lume, o lume virtuală unde poți intercaționa cu persoane virtuale și obiecte
virtuale (de tip avatar), din propria țara sau alte țări.
 În zilele noastre comerțul electronic este foarte utilizat și cunoscut, până să se ajungă în
punctul în care suntem acum, acesta a trecut prin mai multe etape și a evouluat odată cu
tehnologiile noi apărute. Anual apar modificări considerabile, astfel în viitor nu știm la ce ne
putem aștepta în acest domeniu. Prima formă de comerț este cunoscută sub denumirea de
troc, mai apoi după apariția monedei și implicarea rețelelor de telecomunicații etc. s-a ajuns
la comerțul electronic.
Comerț electronic este definit ca o tranzacție între vânzător și cumpărător prin
intermediul internetului și nu numai. Tim Bernes-Lee a creat WordWideWeb, browser-ul
web și un sistem care a permis lumii să comunice la nivel mondial purtând numele de Internet
/ www. Internetul a fost disponibil și cunoscut de populație începând cu anul 1994, după
implementarea serviciilor de plată și a unor protocoale sigure, comerțul electronic a devenit
un mod obișnuit de a-ți desfășura afacerea, cu un nivel dinamic de creștere.
Comerțul electronic are loc între firme, consumatori și guverne, dar poate fi și realizat de
către aceste entități. Se pot efectua tranzacți în comerțul electronic dispunând de un computer,
smartphone, tabletă și alte dispozitive.
Pentru a ține pasul cu tehnologia și a ne face viața mai ușoară și mai plăcută, consider
că ducerea comerțului electronic în zona de VR ( virtual reality) ar fi benefică atât pentru
consumatori cât și pentru vânzători. Realitatea virtuală nu este o tehnologie nouă, există deja
la noi în țără încă din 2012 (se estimează), doar că nu s-a manifestat și extins îndeajus. Există
o oarecare reticență când vine vorba de acest domeniu, mai ales implicând comerțul
electronic.
vCommerce sau comerțul virtual reprezintă „magazine online, de tip e-mail, expuse
tridimensional (3D) și în care, atât potențialul cumpărător, cât și personalul din magazine, ce
poate comunica și consilia, sunt reprezentați prin caractere animate (avatar)” (Săseanu,
Albăstroiu, Grosu 2015, p 73) Se previzionează vremuri efervescente, interesante tehnologic,
realitatea virtuală va deveni un domeniu foarte dezvoltată în mai multe sectoare.
Când te gândești la realitate virtuală, în prezent gândul se duce către partea de jocuri, dar nu
este doar pentru jocuri, aceasta este folosită în medicină, educație, construcții, marketing,
siguranță rutieră, imobiliare etc.
Următoarele generații vor fi foarte obișnuiți cu realitatea virtuală, noi suntem abia la
început, deși există o mulțime de aplicații VR. puține sunt folosite deoarece consumă multă
putere și energie. Este nevoie de un smartphone sau computer și desigur cască de realitate
virtuală sau căști de realitate virtuală pentru a ne conecta și a intra într-o lume virtuală.
Prin intermediul realității virtuale pot fi tratate diferite fobii, cum ar fi claustrofobia,
frica de zbor, de animale, de înălțime și altele. De asemenea sunt create lumi virtuale pentru
antrenarea anumitor abilități a soldaților, pentru pregătirea de luptă a militarilor, punerea
acestora în situații de război în care trebuie să ia decizii rapide, instruirea piloților înainte de
expunerea reală, la fel și în cazul medicilor care utilizează tehnologia VR pentru a se
familiariza cu multe leziuni diferite, în acest fel ei speră că diferite boli vor fi recunoscute mai
repede și mai precis, ca o simulare de meserie. Se țin diverse cursuri de formare. VR este
folosită și în domeniul alimentație, atunci când se dorește încercarea unor produse noi,
consumatorii sunt mai deschiși dacă văd cu proprii ochi cum se gătește sau cultivă produsul
respectiv
Posibilitățile de VR, par atât de infinite încăt unii filosofi au început să speculeze că ar
putea înlocui viața reală aproape în întregime, simulările s-ar putea dovedi atât de realiste în
decurs de câteva decenii, încât să nu le putem diferenția de lumea reală. Acest tip de gândire a
fost expusă și de filme precum trilogia ​The Matrix.
Pentru a experimenta tehnologia VR, in luna iunie a anului 2003, s-a lansat aplicația Second
Life de către compania Linden Lab, unde oricine o descărca avea acces la o lume virutală în
care îți poți alege un avatar, te poți plimba și intercaționa cu obiecte și alte avatare în
numeroase moduri, singura restricție era vârsta, până în 18 ani.
Nu se abuzează de această tehnologie, pentru a nu provoca dependență, iar oamenii să
ajungă să neglijeze lumea reală, să se neglijeze pe ei însăși, să își neglijeze apropiații etc. La
fel cum există probleme în prezent legate de dependența de jocuri video, de rețele sociale, de
smartphone și altele.
 Din perspectiva vComerțului, eu cred că ar fi ideal, deoarece populația evită comerțul
electronic, care are numeroase beneficii ca: economisirea timpului alocat cumpărăturilor,
ofertă de produse bogată, compararea produselor, comoditatea cu care faci cumpărăturile. Se
evită comerțul electronic în favoarea comerțului clasic deoarece clenții nu au încredere că
produsele comandate corespund cu realitatea; nu au posibilitatea de a testa, simți, proba
produsele; frica de a nu ajunge produsele; plata în plus pentru taxa de transport pe lângă
prețul produselor etc. astfel realitatea virtuală este o soluție pntru aceste obstacole în calea
vcomerțului.
Au fost realizate aplicații precum oglinzi virtuale pentru atragerea și oferirea clienților de
servicii mai bune, specifice comerțului electronic. Clienții pot vizita magazine virtuale și pot
analiza produsele (tip avatar) din mai multe perspective. De exemplu văd un produs înainte
de al cumpăra și cu ajutorul realității virtuale să decidă dacă se potrivește într-adevăr
cerințelor sale., toate aceste lucruri fără a se deplasa spre magazinul fizic.
Companii precum Samsung încurajează foarte mult tehnologia VR în România și
dorește să o extindă în cât mai multe domenii, concentrându-se pe experiența de care au parte
clienții.
Putem să mărim și simplificăm atragere de clienți și în domeniul turismului, aceștia pot face
un tur al destinației dorite, al hotelului dorit. Un alt avantaj ar fi pentru persoanele în vârstă
care nu mai au posibilitatea să ajungă în anumite locații din pricina săntății. Bineînțeles că
călătoritul prin intermediul VR nu se compară cu călătoritul în mod real, dar ajută atunci când
urmează să se ia o hotărâre cu privire la destinație.
Într-o piață concurentă, magazinele și nu doar acestea, care au implementată tehnologia
de realitate virtuală, dispun cu siguranță de un beneficiu care va face o mare diferență.
De asemenea diferența se vede și din punct de vedere al angajaților ( tip avatar) care necesită
mai puține costuri, disponibilitate non-stop și nivel de pregătire superior, astfel atât
„angajatorul” cât și clienții vor fi mulțumiți și satisfăcuți, rămânând cu o experiență plăcută și
fiind mai dispuși să cumpere.
Designeri de interior sunt foarte mulțumiți de serviciile oferite de realitatea virtuală,
simplificându-le slujba, dar și pentru persoanele care doresc să își redecoreze locuința.
Veniturile sunt mai crescute pe partea de vânzări, în cazul celor care dispund de tehnologia
VR. De exemplu, KFC se folosește de VR pentru a învăța noii angajați cum să prepare puiul
după rețeta specială, la început li se pare sinistru, dar cu timpul se obișnuiesc și realizează că
e o metodă mai bună astfel.
Multe resurse ar fi reduse, ar fi folosite în alte direcții dacă mai multe companii ar prefera să
instruiască noii angajații cu ajutorul realității virtuale.
În anul 2004 Google realizează ochelarii VR, cardboard la un preț foarte mic. Astăzi
multe dintre comapnii, nu utilizează tehnologia VR deoarece, spun necesită costuri ridicate și
nu merită.
De multe ori realitatea virtuală este confundată cu realitatea augmentată, diferența
dintre caestea două constă în mediul în care se desfășoară. Realitatea virtuală se referă la o
lume complet simulată, pe când realitatea augmentată se referă la o parte virtuală transmisă în
lumea reală, cum ar fi un pat virtual, adică transmis sub formă de hologramă în propriul
dormitor.
Realitatea virtuală se axează foarte mult pe jocuri, este domeniul principal unde se
utilizează, dar să nu uităm că pe lângă beneficiile pe care le aduce când vine vorba de
instruire la locul de muncă și pregătirea pentru diverse situații, aceasta este o variantă foarte
bună pentru a petrece timp cu familia, prietenii (nu în exces) oriunde este posibil, ca de
exemplu la un concert pe plajă în noiembrie sau vizitarea Parisului din sufragerie și multe alte
locuri, poate chiar și pe lună. Avem tehnologia, ne lipsește conținutul, sunt de părere
programatorii, dar cu toate acestea alegeriile sunt numeroase.
Expresia „try before you buy” ar putea avea un sens și atunci când îți faci cumărăturile
de la birou, acasă, metrou etc. nu doar atunci când te afli la cabina de probă într-un magazin
fizic. Realitatea virtuală îți ofera șansa să experimentezi multe lucruri, dar să o utilizăm cu
cap și măsură.
În concluzie consider că realitatea virtuală este viitorul comerțul electronic deoarece
viața vânzătorului, cumpărătorului, dar și a angajatorului devine mai plăcută și mai ușoară
prin intermediul acestei tehnologii. Are și părți mai puțin bune, cum ar fi crearea dependenței,
dar asta se întâmplă doar în cazul în care este utilizată în exces, lucru care ține doar de propria
persoană, conștientizarea că ce e mult strică.