Suport Curs SIBEX Sept

Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu Tranzacţii bursiere cu instrumente derivate
BURSA MONETAR FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU
CURS DE INITIERE SI AVANSATI

PE PIAŢA REGLEMENTATĂ
DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
2008
1
Introducere
Acest suport de curs se adresează în primul rând persoanelor care intenţionează să

obţină atestatul de broker pe piaţa de instrumente derivate administrată de BMFM SIBIU, însă
tematica abordată pe parcursul acestui material este deosebit de utilă şi investitorilor
individuali pe piaţa BMFMS.
Lucrarea de faţă abordează tranzacţiile cu contracte futures şi options atât din punct
de vedere al mecanismului de tranzacţionare al acestor instrumente (care este unul cu totul
deosebit de cel specific pieţelor clasice de valori mobiliare) cât şi din perspectiva relaţiilor
broker – bursă şi broker – client. De asemenea, vor fi prezentate principalele reglementări
legale care guvernează activitatea de tranzacţionare pe piaţa BMFM SIBIU.
Având în vedere faptul că instrumentele derivate sunt încă insuficient cunoscute pe

piaţa românească de capital, pe lângă prezentarea principalelor caracteristici ale acestora,
am inclus în acest curs şi câteva strategii de utilizare a lor, strategii adaptate în funcţie de
obiectivul investitorului şi de profilul investiţional al acestuia.
Aplicaţiile practice pe marginea mecanismului de tranzacţionare şi decontare a

instrumentelor derivate constituie principala componentă a acestui suport de curs precum şi a
grilei de examinare aferente.
Considerăm că o bună cunoaştere a pieţei BMFMS şi mai ales conştientizarea

avantajelor şi riscurilor pe carele implică tranzacţionarea pe această piaţă va conduce la
îmbunătăţirea strategiilor investiţionale şi mai ales la diversificarea unghiurilor de abordare a
pieţei de capital în general.
De la înfiinţarea pieţei derivate de la Sibiu, instituţia noastră s-a preocupat permanent

să dezvolte bune relaţii cu brokerii activi pe această piaţă prin prisma faptului că aceştia sunt
de fapt elementul de legătură între bursă şi investitori, şi de aceea suntem în continuare
deschişi oricăror propuneri sau sugestii care ar putea conduce la înbunătăţirea acestor relaţii,
la o mai bună comunicare cu investitorii şi în final, la scopul nostru principal - dezvoltarea
pieţei în sine.
În speranţa că acest curs va contribui la perfecţionarea dumneavoastră ca specialişti

ai pieţei de capital şi că absolvirea lui cu succes vă va deschide noi perspective în activitatea
profesională, vă dorim succes !
Colectivul de lectori BMFM SIBIU
2
Cuprins
Pg.
I. Scurtă incursiune în istoria instrumentelor derivate. ............................................. 4
II. Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu – prezentare generală şi organizare.
...................................................................................................................................................9
III. Cadrul legal al pieţei de instrumente derivate în România...................................17
1. Legea 297/2004 Privind Piaţa de Capital

2. Regulamentul CNVM nr. 32/2006 privind serviciile de investiţii financiare.
3. Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori
mobiliare
4. Regulamentul BMFMS nr.3 privind organizarea şi funcţionarea pieţei
reglementate de instrumente financiare derivate.
5. Regulamentul BMFMS nr.4 privind tranzacţionarea pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate.
IV. Contractul futures.................................................................................................60
V. Strategii de tranzacţionare...................................................................................80
- hedging
- speculaţie
- arbitraj
VI. Avantajele tranzacţionării instrumentelor derivate..............................................100
VII. Riscurile asociate tranzacţiilor cu instrumente derivate......................................104
VIII. Ordine de tranzactionare....................................................................................110
IX. Contracte cu opţiuni............................................................................................125
1. Notiuni introductive
2. Mecanism de tranzactionare a optiunilor
3. Strategii de tranzactionare cu optiuni
X. Analiza tehnică şi fundamentală........................................................................194
XI. Casa Romana de Compensatie.........................................................................212
3
I. Scurtă incursiune în istoria pieţelor de instrumente derivate.
O definitie simpla a termenului “piata” extrasa dintr-un dictionar explicativ spune ca

aceasta este “loc special amenajat, de obicei într-o localitate de tip orăşenesc, unde se
vând şi se cumpără diferite produse agricole şi industriale” (sursa:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=piata&source=).
Doua expresii trebuie retinute din aceasta definitie: “loc special amenajat” si “se
vand si se cumpara produse”.
Intr-o prima forma de organizare, acest “loc special amenajat” reprezenta o zonă la
marginea unei localitati unde vanzatorii si cumparatorii se intalneau regulat pentru a face
comert cu produse agricole si animale. Taxa perceputa de proprietarul locatiei reprezinta
prima forma de comision de tranzactionare.
Urmatoarea fază în organizarea “pietei” a constituit-o specializarea in tranzactionarea

fizica a anumitor marfuri. Au aparut astfel piete in care se tranzactionau doar cereale,
animale, metale, pietre pretioase, flori, etc. schimbul marfa contra bani facandu-se pe loc.
Standardizarea marfurilor destinate schimbului comercial a condus la cresterea

volumului de tranzactii, aparitia unor titluri pe marfuri si a unei noi categorii de participanti:
speculatorii – intermediari care nu sunt interesati in mod direct de marfa ci doar de
specularea pretului ei.
In aceasta etapă consemnăm înfiinţarea primelor burse ca “institutii unde se

negociază hârtii de valoare şi valute străine sau unde se desfăşoară tranzacţii de
mărfuri” (sursa: http://dexonline.ro/search.php?cuv=bursa&source=). Practic
bursele au preluat rolul pietelor devenind institutiile care stabilesc regulile de tranzactionare a
marfurilor punand totodata la dispozitie comerciantilor o locatie destinata negocierii preturilor
si consemnarii tranzactiilor. In cadrul lor vanzatorii si cumparatorii negociau de multe ori doar
cantitatea si pretul, marfa fiind livrata ulterior pe baza unor documete care atestau existenta
acesteia intr-un loc special amenajat.
Revolutia industriala din sec XIX si dezvoltarea comunicatiilor a determinat o explozie

a acestor tranzactii adaugand noi dimensiuni termenului de “bursa”. Nevoia de finantare a
companiilor si-a gasit solutia tot pe aceste piete, bursele dandu-le acestora posibilitatea de
atragere de capital prin oferirea de actiuni spre vanzare publicului. De asemenea, statul insusi
ajuns sa se finanteze de pe aceasta piata prin emiterea catre public a unor titluri de valoare
(titluri de trezorerie, obligatiuni municipale, etc).
Expansiunea sectorului bursier a culminat la sfarsitul secolului XIX cu aparitia

pietelor futures moderne. Pe aceste pieţe se tranzactionează instrumente derivate, în
special contracte futures si optiuni. Motivul principal al aparitiei acestor produse a fost nevoia
4
producatorilor si comerciantilor de a-si acoperi riscurile de fluctuatie a pretului marfurilor de-a

lungul timpului.
Este mai puţin important să cunoaştem cine a inventat contractele futures, mult mai
util este în schimb să ştim motivul care a condus la apariţia şi dezvoltarea lor: nevoia de
acoperire a riscului de pret.
Cu mai bine de150 de ani în urmă, când revolutia industrială era înca într-o fază
incipientă, iar agricultura deţinea o pondere importantă în economia Statelor Unite ale
Americii, insuficienta spatiilor de depozitare, reteaua de drumuri slab dezvoltata si cultivarea
dezorganizata determinau fluctuatii majore al pretului cerealelor de la un anotimp la altul.
Urmand regula simpla a relatiei dintre cerere si ofertă, toamna, cand toti ferimerii adunau
recoltele si se grabeau cu ele spre Chicago - cunoscut ca important centru comercial – in
speranta valorificarii lor la un pret cat mai ridicat, cantitatea foarte mare de cereale determina
scaderea drastica a pretului proumbului si graului astfel ca, dupa ce depozitele existente in
marele oras se umpleau, surplusul de cereale era pur si simplu abandonat pe marginea
drumului. Primavara, cand stocurile adunate in toamna se epuizau, era randul cererii să
dicteze trendul pretului la cereale, acestea devenind foarte scumpe. In acest fel, fermierii şi
procesatorii se confruntau pe rand cu riscul de fluctuatie al pretului într-o directie nefavorabilă.
Încercand să elimine riscul unor asemenea miscari, acestia au ajuns sa incheie
întelegeri intre ei in privinta cantitatilor, a pretului si a datei de livrare a cerealelor de-a lungul
anului. Stabilind din timp cantitatea, pretul si data livrarii, fermierul era dublu asigurat: in
primul rand asupra sigurantei vanzarii recoltei încă dinainte să semene primul bob, iar în al
doilea rand asupra pretului de vanzare, fapt care ii permitea sa-si controleze mai eficient
nivelul cheltuielilor de productie. Un stejar secular de la periferia orasului Chicago a fost
primul loc de intalnire al celor interesati în astfel de tranzactii, întelegerile parafate între
fermieri si comerciantii de cereale generând primele operaţiuni de acoperire a riscului în
adevaratul sens al cuvantului.
In decurs de câţiva ani, aceste tranzactii au capatat amploare astfel incat locul de
negociere s-a mutat într-o locatie special amenajată numită bursă, iar termenii tranzactiilor au
devenit tot mai standardizati, astfel incat, in anul 1848 s-a inaugurat Chicago Board of Trade
– prima bursa de instrumente derivate din lume, primele contracte futures tranzactionate
in ringurile ei avand ca obiect porumbul.
De atunci şi până în prezent contractele futures au cunoscut o dezvoltare fulminantă,

în special in ultimii ani când aparitia derivatelor financiare pur si simplu au revolutionat
industria bursiera pe plan mondial. Cereale, metale, pietre pretioase, cursuri valutare, rate de
dobandă, indici bursieri, toate sunt tranzacţionate pe pietele futures prin simple apăsări de
taste de computer, atrăgând deopotriva persoane sau companii interesate in controlarea
riscului de pret sau jucatori dornici sa realizeze profituri rapide in urma speculatiilor bursiere.
Un aspect cel putin surprinzator caracterizează aceasta piată futures si anume faptul
ca atrage doua categorii total opuse de investitori: unii cu o aversiune puternica fata de risc si
care nu tranzactioneaza derivate decat in scopul eliminarii riscului de pret, iar ceilalti cu o
afinitate totala fata de acesta si care si-l asuma in idea realizarii profiturilor uriase asociate
acestor instrumente. În capitolele următoare vom aborda strategiile specifice fiecărei categorii
de investitori.
În prezent, valoarea tranzactiilor financiare pe pietele organizate la nivel international

este impresionant, situându-se undeva aproape de 2 trilioane de dolari / zi (aproximativ 1,9
trilioane pe piata valutara internationala, 50 miliarde pe piata de capital si 30 miliarde pe
pietele derivate – sursa: www.xpresstrade.com)
Prima bursă de mărfuri a fost înfiintaţă la Anvers in 1531, în cadrul ei încheindu-se

tranzacţii cu mărfuri coloniale.
În Amsterdam, la începutul secolului al XVII-lea, mărfurile se puteau tranzactiona într-

un sistem apropiat de cel practicat astazi pe pietele derivate. Cumparatorul si vanzatorul
conveneau asupra unui pret, a unei cantitati si a unui termen de livrare pentru marfa
tranzactionata.
5
De asemenea, în Japonia şi China, încă din secolul XVII sunt consemnate tranzacţii
sub forma instrumentelor derivate având la bază orezul, iar la Bursa de la Londra începe
tranzacţionarea primelor contracte forward pe mărfuri.
Burse au mai fost infiintate la Londra (1554), Bassel (1699), Paris (1724), Viena
(1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831),
Geneva (1850), Tokyo (1855).
Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la

Chicago a unei piete futures (sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade
(CBOT). Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai tarziu de
metale si in final de instrumente financiare (obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar
in 1982 au fost lansate optiunile pe contracte futures.
Cladirea Chicago Board of Trade Chicago Board of Trade – sala de tranzacţii
Chicago Mercantile Exchange (CME) este bursa care administreaza cea mai mare
piata de instrumente derivate din SUA. Infiintata in 1898 si specializată la inceput tot în
tranzactii futures pe produse agricole, CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX ajungand
la un volum de 325 milioane contracte futures in cursul anului 2004. Derivatele listate la CME
au ca active suport rate de schimb valutar, indici bursieri, produse agricole si rate ale
dobanzii.
Mineapolis Grain Exchange (MGEX) s-a infiintat in 1881 sub denumirea de Camera
de Comert din Mineapolis si a lansat primul contract futures in 1883 avand ca activ suport
graul de panificatie. In 1947 s-a trecut la denumirea actuala. Pricipalele produse
tranzactionate la MGEX sunt in prezent derivatele pe grau (tranzactionate prin strigare de
catre brokerii de ring) si si indici agricoli listati pe platforma electronica a CBOT.
Kansas City Board of Trade (KCBT) a fost infiintata in 1856 de catre un grup de
comercianti de cereale. Fiind situata intr-o zona specializata in cultura cerealelor, derivatele
lansate la infiintare si pastrate pana in prezent sunt contractele futures si optiunile pe cereale.
Din 1982 la aceasta bursa se tranzactioneaza si derivate pe indicele Value Line.
New York Mercantile Exchange (NYME) are 132 de ani de experienta in

tranzactionarea metalelor si a produselor energetice. In 1979 aici s-au lansat derivatele pe
produse petroliere, energie electrica, aur, argint, cupru, aluminiu, platina etc, toate acestea
fiind in prezent tranzactionate prin intermediul platformei electronice a CME.
6
OneChicago este o bursa specializata in tranzactionarea contractelor futures pe

actiuni listate pe piata de capital din SUA. A fost înfiinţată şi funcţionează sub forma unui joint
venture între Chicago Mercantile Exchange, Chicago Board of Trade şi Chicago Board of
Options Exchange. In prezent 200 de actiuni ale celor mai importante companii americane
sunt listate pe piata OneChicago, iar numarul lor este intr-o crestere constanta. BMFM SIBIU
şi OneChicago prezintă numeroase similitudini în ceea ce priveşte modul de administrare a
pieţei futures. Informaţii suplimentare despre acestă bursă se găsesc pe adresa
www.onechicago.com
La sfarsitul secolului XX produsele financiare au dobandit suprematia pe piata

derivatelor, cursurile valutare, ratele dobanzilor si indicii bursieri generand cel mai mare
volum de tranzactionare.
Actualmente, pe plan mondial cele mai reprezentative burse futures sunt:
Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile

London International Financial Futures and Options Exchange - LIFFE
Marché a Terme International de France – MATIF
Deutsche Terminbourse – DTB
Tokyo Commodity Exchange TOCOM
Tokyo International Financial Futures Exchange TIFFE
Sydney Futures Exchange SFE
Brasilian Futures exchange
BBF
Hong Kong Futures Exchange HKFE
Singapore International Monetary Exchange SIMEX
Swiss Financial Futures Exchange
SOFFEX
Lista completa a burselor futures poate fi accesata la adresa:

http://www.numa.com/ref/exchange.htm#RO
În ciuda succesului de necontestat, acest sector bursier nu a fost scutit de scandaluri,

celebre fiind falimentele băncii Barings şi a fondului de investiţii Long Term Capital
Management precum şi pierderile semnificative suferite în anii 90 de companii precum
Metallgesellschaft, China Aviation sau Procter & Gamble în urma tranzacţiilor cu instrumente
derivate. În cele mai multe dintre cazuri pierderile au avut drept cauză tranzacţii neautorizate
cu contracte futures şi options sau expuneri peste limită.
Unul dintre cei mai mari investitori pe pieţele financiare internaţionale, Warren Buffet
spunea despre instrumentele derivate că sunt „arme financiare de distrugere în masă întrucât
ascund un pericol latent ce poate deveni oricând mortal”. Tocmai de aceea, vom atrage
atenţia pe parcusrul acestui curs asupra faptului că riscul de pierdere în urma tranzacţiilor cu
instrumente derivate este extrem de ridicat atunci când acestea nu sunt utilizate strict în
cantitatea necesară şi în scopul adecvat.
Totuşi, în ultimii ani, îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi corecta informare

asupra riscurilor pe care le implică aceste instrumente au readus pieţele derivate pe un trend
ascendent, majoritatea burselor din acest segment raportând an de an creşteri semnificative
ale volumelor de tranzacţionare.
Recunoaşterea succesului acestor instrumente este evidenţiat de premiul Nobel oferit

în 1997 lui Robert C. Merton ( Profesor la Harvard University, Cambridge, USA) şi Myron S.
Scholes (Profesor la Stanford University, Stanford, USA) pentru activitatea inovatoare în
domeniul evaluării instrumentelor derivate. Modelul Black – Scholes privind evaluarea
opţiunilor este deja consacrat, acceptat şi utilizat de majoritatea traderilor pe pieţele derivate.
7
Rezumat:
- instrumentele derivate au început să fie tranzacţionate în secolul XVII.

- motivul apariţiei derivatelor a fost nevoia de acoperire împotriva fluctuaţiilor
de
preţ.
- prima bursă modernă de instrumente derivate a fost Chicago Board of Trade
înfiinţată în 1848.
- primele tranzacţii cu instrumente derivate au avut la bază cereale.
- în prezent cel mai mare volum de tranzacţionare pe pieţele derivate revine
produselor financiare (rate de dobandă, cursuri valutare, indici bursieri).
- riscurile necontrolate în piaţa derivatelor au condus la pierderi importante
pentru numeroase bănci şi companii internaţionale.
Întrebări:
În ce ţară a fost înfiinţată prima bursă modernă de instrumente derivate ?
a. Japonia
b. Statele Unite ale Americii
c. Anglia
d. Olanda
Care din următoarele Burse administrează pieţe de instrumente derivate ?
a. New York Stock Exchange

b. NASDAQ
c. Chicago Mercantile Exchange
d. Osaka Stock Exchange
Ce a determinat apariţia pieţelor futures ?
a. Dorinţa de câştig a speculatorilor

b. Necesitatea oportunităţilor de arbitraj inter-pieţe
c. Creşterea cererii de resurse financiare pentru dezvolatarea companiilor industriale
d. Nevoia de acoperire a riscului de preţ.
Încheierea unui contract futures pe grâu presupune pentru un fermier:
a. Dreptul de a cumpăra la scadenţa contractului o cantitate standard de grâu

b. Obligaţia de a livra la scadenţa contractului o cantitate standard de grâu
c. Dreptul de a negocia la scadenţă preţul de vânzare al grâului
d. Obligaţia de a obţine din recoltă proprie cantitatea de grâu specificată în contract.
Creşterea cererii determină:
8
a. Creşterea preţului în condiţiile în care oferta rămâne constantă

b. Scăderea preţului cu condiţia ca oferta să crească mai lent decât cererea
c. Menţinerea constantă a preţului
d. Creşterea preţului în condiţiile în care cererea creşte mai lent decât oferta.
Contracte futures pe acţiuni sunt tranzacţionate la:
a. Sydney Futures Exchange

b. Chicago Mercantile Exchange
c. OneChicago
d. Deutsche Terminborse.
II. Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu

prezentare generală şi organizare.
In Romania, primele initiative de organizare a unei burse de marfuri au aparut in 1840

cand, in ziarul “Mercurul Brailei” era prezentat Codul de Comert care cuprindea prima
reglementare generala a bursei de comert in Muntenia.
Istoria moderna a pietei futures in Romania incepe in 1997 cand, la Bursa Monetar
Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) au fost lansate primele contracte futures.
Înfiinţată în 1994 şi având initial ca obiect de activitate intermedierea tranzactiilor cu

marfuri, bursa de la Sibiu s-a specializat cu timpul in administrarea pietelor de
instrumente financiare derivate. Din 1997 si pana in prezent pe piata BMFMS au fost
tranzactionate peste 3,5 milioane contracte futures si cu optiuni.
Din 1994 si pana in 2003 in Romania s-au infiintat mai multe burse de marfuri in toate
regiunile tarii (Sibiu, Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov, Cluj, Timisoara, Braila, Piatra
Neamt), majoritatea optand pentru activitatea de intermediare fizica a marfurilor. Doar
bursele din Sibiu, Bucuresti, Constanta si Timisoara au abordat segmentul tranzactiilor cu
instrumente derivate, iar in prezent singura piata din Romania pe care se tranzactioneaza
derivate este cea a BMFMS.
În continuare este prezentată o scurta istorie a Bursei Monetar Financiare şi de

Marfuri Sibiu cu consemnarea principalelor evenimente de-a lungul celor 10 ani de
activitate:
• 14 decembrie 1994 - Bursa de Marfuri Sibiu S.A. a fost infiintata, avand 11 actionari
si obiect principal de activitate tranzactiile cu marfuri pe piata spot.
• Iulie 1996 - dl. Thomas Curtean, trader timp de 40 ani la Chicago Board of Trade si
Chicago Mercantile Exchange, devine membru al BMFMS, fiind ales totodata
presedinte onorific al Bursei.
• Octombrie 1996 - cu sprijinul d-lui Thomas Curtean, Bursa sibiana a fost prezenta la
EXPO ’96, expozitia celor mai faimoase burse din lume, care a avut loc la Chicago.
Materialele documentare puse la dispozitie cu aceasta ocazie de catre domnul T.
Curtean au marcat inceputul dezvoltarii unei baze de date proprii a bursei sibiene.
9
Dl Teodor Ancuta, presedintele Bursei de Marfuri

Sibiu
Dl. Thomas Curtean, presedintele onorific al Bursei

de Marfuri Sibiu
• Decembrie 1996 – s-a inaugurat noul sediu al Bursei din Sibiu, in suprafata de 1.000
mp situat in Sibiu, Piata 1 Decembrie 1918.
Sediul Bursei de Marfuri Sibiu inaugurat in 1996
• Februarie 1997 - s-a luat decizia organizarii actiunilor societatii pe carti de membru
dupa sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. In urma procesului de
compactare au rezultat 90 de carti. Fieacare carte de membru oferea un loc de
tranzactionare in ringurile bursei.
• 11 Iulie 1997 - Bursa sibiana a devenit prima bursa de instrumente derivate din
Romania prin implementarea primelor contracte futures valutare si pe indici bursieri
(a fost lansat contractul futures avand ca activ suport un indice propriu - BMS1).
Introducerea contractelor futures a constituit o etapa de maxima importanta in
transformarea bursei de marfuri intr-un centru national in care participantii la piata
bursiera au posibilitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea
preturilor folosind titluri financiare derivate.
10
Ringul de tranzactionare
al Bursei de Marfuri Sibiu
• August 1997 – noul obiect de activitate al Bursei devine cel de intermediere

monetar-financiara. De asemenea, s-a adaptat denumirea Bursei la specificul noilor
activitati – Bursa de Marfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri
Sibiu.
• Martie 1998 - Dl. Alexander Etienne Hergan, membru fondator al Chicago Board of
Options Exchange devine membru al BMFMS. De asemenea, sotia dlui Thomas
Curtean, dna. Nina Curtean, realizeaza primul training al brokerilor sibieni pe modulul
de analiza tehnica. Dna si Dnul Curtean sunt prima familie de traderi pe pietele de
instrumente derivate din Statele Unite ale Americii.
Dl Alexander Etienne Hergan, membru al BMFMS

din martie 1998.
• Noiembrie 1998 – activitatea de compensare si decontare a tranzactiilor cu

instrumente derivate s-a externalizat prin infiintarea Casei Romane de Compensatie
SA Sibiu.
11
• Noiembrie 1998 – s-au lansat optiunile pe contractele futures tranzactionate la

BMFMS, operatorii avand astfel la dispozitie gama completa de instrumente derivate
necesare pentru operatiunile de hedging si speculatie.
Ringul de tranzactionare a contractelor

futures valutare la BMFMS
• Iunie 2000 - BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzactionare al

contractelor futures si options SAGITARIUS. Odata cu lansarea acestei platforme
electronice a luat sfarsit activitatea de tranzactionare prin sistemul “open outcry” .
• Octombrie 2000 – devin disponibile tranzactiile de la distanta prin platforma

electronica SAGITARIUS. Participantii la pietele la termen BMFMS au astfel
posibilitatea de a realiza tranzactii prin Internet direct de la sediile lor.
• Octombrie 2000 - pe pietele la termen ale BMFMS sunt autorizati primii traderi-
persoane fizice. Acestia sunt participanti care au acces la tranzactiile cu instrumente
derivate avand relatii contractuale directe cu bursa si cu casa de compensatie.
Activitatea lor a devenit in urmatorii ani foarte intnesa, traderii generand 30% din
volumul de tranzactionare pe piata.
• 4 decembrie 2000 – BMFMS lanseaza spre tranzactionare primele derivate pe
actiuni, respective contractele futures avand ca suport actiunile societatilor SIF1
Banat-Crisana, SIF3 Transilvania si SNP Petrom listate la Bursa de Valori
Bucuresti.
• 2 septembrie 2002 - este lansat primul contract futures si option pe marfuri, avand
ca activ suport GRAUL de panificatie
• 5 septembrie 2002 - este realizat contractul la termen cu numarul 1.000.000
• 25 iunie 2003 – S.C. BMFM S.A. este autorizata de CNVM ca societate de bursa,
prin Decizia 1951/25.06.2003 devenind astfel prima societate de bursa autorizata
conform noilor reglementari legale si incepe dermersurile de autorizare a Bursei
Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu si a pietei organizate de aceasta.
• Septembrie 2003 –platforma de tranzactionare Saggitarius este inlocuita cu o noua
platforma – ELTRANS, BMFMS obtinand de la CNVM autorizatia pentru utilizarea
acesteia.
12
Platforma de tranzactionare ELTRANS

dezvoltata de BMFMS
• 09 ianuarie 2004 – prin Decizia nr. 84, CNVM aproba regulamentele societatii de
bursa S.C. BMFM S.A. si ale bursei de marfuri BMFMS.
• 09 ianuarie 2004 – prin Decizia 85/09.01.2004 CNVM avizeaza elementele
caracteristice ale contractelor futures si cu optiuni tranzactionate la BMFMS
• 05 februarie 2004 – Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu devine prima bursa
de marfuri din Romania autorizata de CNVM, ca urmare a eliberarii Deciziei
622/05.02.2003. Prin aceeasi decizie, se valideaza componenta Consiliului BMFMS.
• 05 februarie 2004 – Prin Decizia 623/05.02.2004, CNVM autorizeaza Piata
instrumentelor financiare derivate dezvoltata de BMFMS.
• 17 februarie 2004 – CNVM autorizeaza majorarea capitalului social al S.C. BMFM
S.A. de la 8.000.000.000 lei la 8.560.000.000 lei si admiterea de noi actionari, ca
urmare a unei emisiuni publice de actiuni derulate de societate pe parcursul anilor
2002 si 2003.
• Februarie 2004 - BMFMS lanseaza 9 noi contractele futures avand ca activ suport
actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti
• 29 iunie 2004 – este publicata Legea 297 a Pietei de Capital care consolideaza
din punct de vedere normativ piata de actiuni si cea de instrumente derivate din
Romania aliniind in acelasi timp cadrul legislativ autohton la cerintele directivelor
Uniunii Europene in domeniu.
• Noiembrie 2004 – Bursa de Valori Bucuresti devine actionar al Casei Romane de
Compensatie SA, iar intre SC BMFMS SA si BVB demareaza colaborarea in vederea
consolidarii pietei de capital din Romania.
• Ianuarie 2005 – SC BMFMS SA si SC CRC SA se muta intr-un nou sediu situat in
Sibiu, str. Mihail Kogalniceanu nr.2.
• Februarie 2005 – BMFMS lanseaza 5 noi contracte futures si options avand ca activ
suport actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti.
• Octombrie 2005 – BMFMS si CRC isi dubleza capitalul social in vederea incadrarii in
prevederile reglementarilor CNVM.
• Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU obtine autorizarea pentru organizarea de
cursuri de formare profesionala a specialistilor pe piata de capital prin atestatul
CNVM nr 15/18.01.2006.
• Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU este autorizata ca operator de piata prin
decizia CNVM nr. 356/31.01.2006.
• Martie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 3.000.000 pe piata de instrumente
derivate administrata de S.C. BMFM S.A. SIBIU.
• Iulie 2006 – sunt lansate pentru tranzacţionare 2 noi instrumente financiare derivate
– contractele futures pe acţiunile BIOFARM BUCUREŞTI şi SSIF BROKER CLUJ-
NAPOCA precum şi scadenţele de 9 şi 12 luni.
• 20 Octombrie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 5.000.000 pe piata de
instrumente financiare derivate administrata de BMFM SIBIU
13
• 01 Noiembrie 2006 - sunt lansate contractele futures si optiunile pe indicii bursieri

SIBEX09 si SIBEX18
• Decembrie 2006 - BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social la nivelul de 3.254.000
RON (echivalentul a 960.000 Eur)
• 01 Iulie 2007 - BMFM SIBIU lanseaza tranzactionarea derivatelor pe aur si
Turbomecanica Bucuresti.
• August 2007- BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social la nivelul de 6.475.600 lei
• Septembrie 2007-sunt lansate la tranzactionare pe derivate primele societati cotate

la categoria Rasdaq: Dafora, Armax Gaz, Albalact, Imotrust, Iproeb precum si trei de
la categoria intaia de la BVB: Transelectrica, Condmag, Oil Terminal
• Octombrie 2007-Bursa Bursa de Valori din Varşovia a devenit acţionar al Bursei

Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu în urma unei participari la majorarea capitalului
social al BMFM Sibiu prin care a dobândit un număr de acţiuni reprezentând 1,8% din
capitalul BMFMS.
• Februarie 2008 - BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social de la 6.475.600 RON la
7.326.800 RON.
• Februarie si Martie 2008 sunt lansate pentru tranzacţionare 2 noi instrumente

financiare derivate – contractele futures pe actiunile Erste Bank si pe perechea
valutara franc elvetian/leu.
• Martie 2008 se autorizeaza primii market-makeri pe piata SIBEX.
• Aprilie 2008 - BMFM SIBIU isi majoreaza capitalul social de la 7.326.800 RON la
20.574.000 RON.
• Iulie 2008- Bursa din Sibiu a semnat cu Trayport Ltd. Londra un contract privind
furnizarea şi implementarea unui nou sistem de tranzacţionare
Din punct de vedere juridic, Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu este o
societate pe acţiuni, avand în luna iulie un număr de 102 acţionari. Capitalul social al BMFM
SIBIU este de 20.574.000 RON împărţit în 102.870 acţiuni cu valoare nominală de 200 RON
fiecare. Societăţile de servicii de investiţii financiare deţin majoritatea drepturilor de vot în
Adunarea Generală a Acţionarilor BMFM SIBIU respectandu-se prevederile art.11, alin (2) din
Regulamentul CNVM nr.2 / 2006 privind pieţele reglementate şi sistemele alternative de
tranzacţionare (“Majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor unui operator de piaţă trebuie
să fie deţinută de intermediarii care au acces la tranzacţionare în cadrul pieţei/pieţelor
reglementate administrate de acesta”).
De asemenea, conform art. 129,alin (1) din Legea 297 / 2004 privind piaţa de capital
„ Nici un acţionar al unui operator de piaţă nu va putea deţine, direct sau indirect, mai mult
de 5% din totalul drepturilor de vot.”
BMFM SIBIU este autoizată de către CNVM în calitate de operator de piaţă prin
decizia 356/31.01.2006, iar obiectul principal de activitate îl contituie organizarea şi
administrarea pieţelor reglementate de instrumente financiare derivate.
14
În prezent(31.08.2008) pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate

administrată de BMFM SIBIU sunt disponibile pentru tranzacţionare contracte futures şi
opţiuni pe contracte futures pe următoarele active suport:
- marfuri: SIBGOLD;
- cursuri valutare: RON/USD, RON/EUR, EUR/USD, CHF/RON,
RON/EUR5;
- rata dobânzii: BUBOR3;
- acţiuni: SIF1 Banat Crişana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania,
SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia, Banca Transivlania Cluj Napoca,
BRD Societe Generale, Banca Comercială Carpatica, Erste Bank,
SNP Petrom, Rompetrol Rafinare Constanţa, Antibiotice Iaşi,
Compa Sibiu, SSIF Broker Cluj Napoca, Biofarm Bucureşti,
Oltchim Râmnicu Vâlcea, Azomureş Tg Mureş, Impact Bucureşti,
Transelectrica, Turbomecanica Bucuresti;
- Indici bursieri: Sibex 9, Sibex 18;
Elementele caracteristice ale acestor contracte sunt înregistrate la CNVM, orice

modificări ale acestora fiind de asemenea supuse aprobării CNVM.
Tranzacţionarea contractelor futures şi a opţiunilor pe aceste contracte futures se

face prin intermediul unei platforme electronice proprii numită ELTRANS, comunicaţia între
serverul central al BMFMS şi terminalele brokerilor făcându-se prin linii Internet. Platforma de
tranzacţionare îndeplineşte cerinţele tehnice şi de securitate impuse de reglemetările CNVM
privind organizarea şi funcţionarea operatorului de piaţă. De asemenea, clienţii
intermediarilor au acces direct la piaţă prin intermediul modulului „client” al platformei WEB
TRADER, ei putând nu doar să vizualizeze în timp real activitatea de tranzacţionare, ci şi să
introducă sau să anuleze ordine de tranzacţionare în cont propriu.
Decontarea şi compensarea tranzacţiilor efectuate pe piaţa BMFM SIBIU se

realizează de către Casa Română de Compensaţie, societate autorizată de către CNVM să
efectueze astfel de operaţiuni.
Într-un alt capitol vom descrie pe larg modul de funcţionare alplatformei ELTRANS
precum şi mecanismul de compensare şi decontare al tranzacţiilor pe piaţa BMFMS.
Rezumat:
- BMFM SIBIU a fost înfiinţată în 1994

- Intermediarii autorizaţi să tranzacţioneze pe piaţa BMFMS deţin majoritatea
drepturilor de vot în AGA
- Contractele futures au fost lansate pentru tranzacţionare în 1997
- Contractele options au fost lansate pentru tranzacţionare în 1998
- În perioada 1997 – 2007 s-au tranzacţionat aproape 10 milioane contracte
- Tranzacţionarea a început în 1997 în sistemul „open outcry” (cu brokeri în
ring)
- Începând din 2000 tranzacţionarea se face prin platforme electronice şi
comunicaţii prin linii internet.
- Sunt disponibile contracte futures şi opţiuni pe cursuri valutare, rata dobânzii
şi acţiuni.
- Clienţii intermediarilor au acces direct la piaţă în timp real prin conectarea la
modulul „client” al platformei Eltrans.
15
- Compensarea şi decontarea tranzacţiilor se face prin Casa Română de

Compensaţie.
Intrebări:
Pe piaţa BMFMS se tranzacţionează
a. Contracte futures şi acţiuni

b. Contracte futures şi contracte forward
c. Opţiuni pe acţiuni
d. Contracte futures şi opţiuni pe contracte futures.
Tranzacţionarea contractelor futures la BMFM SIBIU a început în anul:
a. 1994
b. 1997
c. 1998
d. 2000
BMFM SIBIU este autorizată în prezent de CNVM în calitate de:
a. Operator de sistem
b. Societate de compensare decontare
c. Operator de piaţă
d. Societate de bursă
Pe piata SIBEX sunt autorizate la tranzactionare urmatoarele simboluri pe banci:
a. DETLV, DEBRD, DEEBS

b. DETLV, DEBRD, DEBCC
c. DETLV, DEEBS, DEBCC
d. DETLV, DEBRD, DEEBS, DEBCC
16
III. Cadrul legal al pieţei de instrumente derivate în România
Cadrul legal care guvernează activitate ape piaţa administrată de BMFM SIBIU este
structurat pe 3 nivele după cum urmează:
Nivelul 1.
LEGEA 297 / 2004 Privind Piaţa de capital cu modificările şi completările

ulterioare.
Legea 297 / 2004 trasează liniile generale privind înfiinţarea şi funcţionarea

operatorului de piaţă, a pieţelor reglementate de instrumente derivate, stabilind totdată şi
condiţiile principale care trebuie îndeplinite pentru autorizarea intermediarilor şi a agenţilor
pentru servicii de investiţii financiare.
Astfel, în cadrul acestei legi regăsim definiţiile operatorului de piaţă şi a pieţei

reglementate:
„Art.124.- (1) Pieţele reglementate de instrumente financiare se organizează şi se

administrează de către o persoană juridică, constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni,
emitentă de acţiuni nominative, conform Legii nr.31/1990, autorizată şi supravegheată de
C.N.V.M., denumită în continuare operator de piaţă.
„Art.125.- O piaţă reglementată este un sistem pentru tranzacţionarea instrumentelor

financiare, aşa cum au fost definite la art.2 alin.(1) pct.11 şi care:
a) funcţionează regulat;
b) este caracterizată de faptul că reglementările emise şi supuse aprobării C.N.V.M. definesc
condiţiile de funcţionare, de acces pe piaţă, condiţiile de admitere la tranzacţionare a unui
instrument financiar;
c) respectă cerinţele de raportare şi transparenţă în vederea asigurării protecţiei investitorilor
stabilite de prezenta lege, precum şi reglementările emise de C.N.V.M., în conformitate cu
legislaţia comunitară.”
Redăm în continuare principalele prevederi ale Legii 297 / 2004 privind conditiţiile de
autorizare şi funcţionare a operatorului de piaţă:
„Art.129.- (1) Nici un acţionar al unui operator de piaţă nu va putea deţine, direct sau
indirect, mai mult de 5% din totalul drepturilor de vot.
(2) Orice achiziţie de acţiuni ale operatorului de piaţă, care conduce la o deţinere de 5% din
totalul drepturilor de vot, va fi notificată operatorului de piaţă în termenul stabilit prin
reglementările C.N.V.M. şi supusă în prealabil aprobării C.N.V.M.
„Art.130.- (1) Membrii consiliului de administraţie al operatorului de piaţă sunt validaţi
individual de C.N.V.M., înainte de începerea exercitării mandatului de către fiecare dintre
aceştia.
(2) Personalul din conducerea executivă, soţul/soţia sau rudele acestora, precum şi afinii
până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi acţionari, administratori, cenzori, angajaţi, agenţi
pentru servicii de investiţii financiare, reprezentanţi ai compartimentului de control intern la un
intermediar sau persoane implicate cu acesta.
„Art. 134 -(5) Nivelul comisioanelor şi al tarifelor practicate de operatorul de piaţă vor
fi aprobate de adunarea generală a acţionarilor şi notificate C.N.V.M.”
17
„Art.126 - (2) Condiţiile care stau la baza acordării autorizaţiei trebuie respectate pe
toată durata de funcţionare a operatorului de piaţă. Orice modificare a acestora trebuie
supusă, în prealabil, autorizării C.N.V.M.”
„Art.128.- C.N.V.M. este în drept să retragă autorizaţia unui operator de piaţă:

a) dacă operatorul de piaţă nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza autorizării;
b) dacă operatorul de piaţă nu şi-a exercitat obiectul de activitate pentru care a fost autorizat,
pe o perioadă mai mare de 6 luni;
c) dacă autorizaţia a fost obţinută pe baza unor declaraţii sau informaţii false ori care au indus
în eroare;
d) dacă operatorul de piaţă a încălcat prevederile prezentei legi ori ale reglementărilor emise
de C.N.V.M.;
e) în caz de fuziune sau divizare;
f) la cererea acestuia.”
“Art.138.- În cazul retragerii autorizaţiei unui operator de piaţă, începând cu data

precizată în decizie nu vor mai putea fi efectuate operaţiuni cu instrumente financiare pe acea
piaţă, iar ordinele de tranzacţionare înregistrate de intermediari şi încă neexecutate până la
acea dată devin nule de drept, dând loc la restituirea valorilor mobiliare şi sumelor depozitate,
respectiv a comisioanelor încasate, operaţiunile încheiate până la această dată urmând a fi
finalizate la scadenţele lor, intermediarii fiind ţinuţi să respecte clauzele contractelor încheiate
cu investitorii acestora..”.
“Art.134.- (1) Modul de organizare şi funcţionare a pieţei reglementate este stabilit

prin reglementări proprii, emise de către operatorul de piaţă, adoptate de către adunarea
generală a acţionarilor şi aprobate de către C.N.V.M., în conformitate cu prevederile
prezentei legi şi ale legislaţiei comunitare aplicabile.
(2) Reglementările prevăzute la alin.(1) vor stabili, cel puţin următoarele:
a) condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a intermediarilor la şi de la
tranzacţionare;
b) condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a instrumentelor financiare la
şi de la tranzacţionare;
c) condiţiile, procedurile de tranzacţionare, precum şi obligaţiile intermediarilor şi emitenţilor
admişi la tranzacţionare;
d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectuează operaţiuni pe piaţa
reglementată;
e) procedurile privind modul de determinare şi publicare a preţurilor şi a cotaţiilor;
f) tipurile de contracte şi operaţiuni permise;
g) administrarea şi diseminarea informaţiilor către public;
h) standardele contractuale şi sistemul de compensare-decontare utilizat;
i) mecanisme de securitate şi control al sistemelor informatice, pentru asigurarea păstrării în
siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, a fişierelor şi bazelor de date, inclusiv în situaţia
unor evenimente deosebite.”
„Art.126 - (3) Operatorul de piaţă nu poate limita numărul persoanelor cu drept de

acces pe piaţa reglementată administrată.”
Referitor la acest aspect, specific BMFM SIBIU este faptul că intermediarii pot
tranzacţiona pe piaţa de instrumente derivate în calitate de membri ai BMFMS sau membri
afiliaţi ai BMFMS. Deosebirea dintre cele 2 categorii este că membrii BMFMS au şi calitatea
de acţionari ai societăţii, iar accesul lor la platforma de tranzacţionare ELTRANS se face
gratuit în timp ce membrii afiliaţi nu sunt acţionari ai BMFM SIBIU, iar accesul lor la platforma
ELTRANS se face pe baza unui contract de conectare şi a plăţii unei taxe lunare (în prezent
aceasta este de 250 Euro plus TVA). Astfel, numărul intermediarilor care pot tranzacţiona pe
piaţa BMFMS este practic nelimitat.
“Art.134.- (1) Modul de organizare şi funcţionare a pieţei reglementate este stabilit

prin reglementări proprii, emise de către operatorul de piaţă, adoptate de către adunarea
generală a acţionarilor şi aprobate de către C.N.V.M., în conformitate cu prevederile
prezentei legi şi ale legislaţiei comunitare aplicabile.
18
(2) Reglementările prevăzute la alin.(1) vor stabili, cel puţin următoarele:

a) condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a intermediarilor la şi de la
tranzacţionare;
b) condiţiile şi procedurile de admitere, excludere şi suspendare a instrumentelor financiare la
şi de la tranzacţionare;
c) condiţiile, procedurile de tranzacţionare, precum şi obligaţiile intermediarilor şi emitenţilor
admişi la tranzacţionare;
d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectuează operaţiuni pe piaţa
reglementată;
e) procedurile privind modul de determinare şi publicare a preţurilor şi a cotaţiilor;
f) tipurile de contracte şi operaţiuni permise;
g) administrarea şi diseminarea informaţiilor către public;
h) standardele contractuale şi sistemul de compensare-decontare utilizat;
i) mecanisme de securitate şi control al sistemelor informatice, pentru asigurarea păstrării în
siguranţă a datelor şi informaţiilor stocate, a fişierelor şi bazelor de date, inclusiv în situaţia
unor evenimente deosebite.”
Toate aceste prevederi sunt detaliate în regulamentele proprii ale BMFM SIBIU.
„Art.133.- (1) Operatorii de piaţă vor asigura respectarea normelor privind

transparenţa şi protecţia investitorilor, conform reglementărilor emise de C.N.V.M.
(2) Reglementările, cotaţiile pieţelor reglementate, precum şi volumele de tranzacţionare sunt
informaţii de interes public şi trebuie făcute accesibile publicului, cel puţin pe paginile de
internet ale operatorului de piaţă.
Cotaţiile, volumele şi reglementările pieţei BMFMS sunt disponibile pe pagina

www.bmfms.ro. De asemenea, orice persoana poate urmări in timp real activitatea de
tranzacţionare pe piaţa BMFMS în secţiunea „Piata in timp real” pe pagina www.bmfms.ro.
Nivelul 2 .
Regulamentele CNVM emise în aplicarea Legii 297 / 2004
Dintre regulamentele adoptate de CNVM, cu referiri la activitatea BMFM SIBIU sunt:
Regulamentul nr. 2 / 2006 privind pieţele reglementate şi

sistemele alternative de tranzacţionare.
Acest regulament detaliază condiţiile de autorizare a operatorului de piaţă şi anume

cele referitoare la:
- capitalul social şi resursele financiare

- obiectul de activitate
- structura acţionariatului
- administrarea şi conducerea
- dotarea tehnică şi resursele
De semenea, acest regulament stabileşte condiţiile de admitere, suspendare şi

retragere de la tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate, reguli privind
monitorizarea activităţii de tranzacţionare precum şi cerinţele de raportare pentru operatorul
de piaţă.
19
Regulamentul nr. 32 / 2006 privind serviciile de investiţii financiare
În acest regulament se regăsesc condiţiile şi procedurile generale de autorizare a

intermediarilor, ale agenţilor de servicii de investiţii financiare şi ale personalului din cadrul
compartimentului de control intern din cadrul SSIF, reguli privind relaţia dintre SSIF şi client,
reguli privind politica de executare a ordinelor şi cerinţe de raportare ale SSIF.
Referitor la condiţiile de autorizare a agenţilor pentru servicii de investiţii financiare acestea

sunt prevăzute la Sectiunea 3 – Agentii pentru servicii de investitii financiare si agentii
delegati ai S.S.I.F. cu următoarele articole:
Art. 18 Agentii pentru servicii de investitii financiare sunt persoane fizice care îsi
desfasoara activitatea exclusiv în numele intermediarului ai carui angajati sunt si nu pot
presta servicii de investitii financiare în nume propriu.
Art. 19 (1) S.S.I.F. poate delega unor agenţi pentru servicii de investiţii financiare,
denumiţi în continuare agenţi delegaţi, activitatea de promovare a serviciilor de investiţii
financiare prestate, de preluare şi transmitere a ordinelor primite de la clienţi sau de la
potenţialii clienţi şi de furnizare de informaţii în legătură cu instrumentele financiare şi
serviciile de investiţii financiare prestate de S.S.I.F.
(2) În vederea promovării serviciilor de investiţii financiare în numele exclusiv al unei S.S.I.F.,
agenţii delegaţi desemnaţi de S.S.I.F. vor fi înscrişi în Registrul C.N.V.M. S.S.I.F. nu poate
angaja serviciile unui agent delegat înainte de a fi înscris în Registrul C.N.V.M.
(3) S.S.I.F. are obligaţia să verifice dacă agenţii delegaţi ce vor acţiona în numele acesteia au
o bună reputaţie şi posedă suficiente cunoştinţe profesionale şi comerciale pentru a fi în
măsură să comunice cu acurateţe clienţilor sau potenţialilor clienţi toate informaţiile relevante
privind serviciile de investiţii financiare propuse.
(4) S.S.I.F. care angajează agenţi delegaţi este pe deplin şi în mod necondiţionat
răspunzătoare de orice acţiune sau omisiune a agentului care acţionează în numele
respectivei S.S.I.F.
(5) S.S.I.F. trebuie să se asigure că agentul delegat va face cunoscut clienţilor sau
potenţialilor clienţi, la momentul contactării acestora sau înaintea prestării serviciilor, calitatea
în care acesta lucrează şi denumirea societăţii în numele căreia lucrează.
(6) S.S.I.F. are obligaţia supravegherii activităţii agenţilor delegaţi pentru a asigura
respectarea de către societate a prevederilor Legii nr. 297/2004 şi ale prezentului regulament
şi va verifica dacă agenţii delegaţi au capacitatea de a comunica cu acurateţe clienţilor toate
informaţiile relevante în legătură cu serviciile ce urmează a fi promovate sau prestate.
(7) S.S.I.F. care utilizează agenţi delegaţi trebuie să ia măsuri adecvate pentru a evita orice
impact negativ pe care l-ar putea determina activitatea unui astfel de agent care acţionează
în numele S.S.I.F.
Art. 20 Agentii delegati nu pot fi implicati în operatiunile de tranzactionare sau de

decontare si nu pot efectua operatiuni de încasari si plati de la, sau pentru, clientii S.S.I.F.
Art. 21 (1) S.S.I.F. va transmite C.N.V.M. şi pieţelor reglementate/sistemelor alternative de

tranzacţionare sau oricăror alte sisteme supravegheate la care are acces la tranzacţionare o
notificare privind agenţii pentru servicii de investiţii financiare care acţionează ca agenţi
delegaţi, însoţită, după caz, de dovada blocării/dezactivării codurilor şi parolelor de acces la
sistemele entităţilor pieţei de capital sau de declaraţia pe proprie răspundere, sub semnătură
olografă, a conducătorului S.S.I.F. din care să reiasă că agentului pentru servicii de investiţii
financiare nu i-au fost alocate coduri şi parole de acces la sistemele entităţilor pieţei de
capital.
(2) Agenţii delegaţi vor fi evidenţiaţi distinct în secţiunea agenţilor pentru servicii de investiţii
financiare din Registrul C.N.V.M., lista acestora fiind publicată şi pe site-ul pieţelor
reglementate/sistemelor alternative de tranzacţionare sau oricăror alte sisteme
supravegheate la care are acces la tranzacţionare.
Art. 22 (1) Pentru a fi autorizată de C.N.V.M., în calitate de agent pentru servicii de investiţii
financiare, o persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie reprezentant exclusiv al S.S.I.F.;
20
b) să fie angajat cu contract de muncă; relaţia contractuală dintre persoana care îşi va
desfăşura activitatea în calitate de agent delegat şi S.S.I.F. se va realiza fie în baza unui
contract de muncă fie a unui contract de mandat sau de agent;
c) să aibă cel puţin studii medii;
d) să fi promovat cursul de pregătire specific agentului pentru servicii de investiţii financiare,
organizat de un organism de formare profesională atestat de C.N.V.M.;
e) să nu fie acţionar semnificativ şi să nu deţină nici o altă funcţie de conducere sau de
execuţie în cadrul altui intermediar;
f) să nu fi fost sancţionat de C.N.V.M., B.N.R. sau de C.S.A. cu interzicerea desfăşurării de
activităţi pe pieţele supravegheate de acestea;
g) să nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de
fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi alte
infracţiuni de natură economică.
(2) O persoană fizică care acţionează ca agent pentru servicii de investiţii financiare al unei
S.S.I.F. şi desfăşoară serviciile de investiţii financiare prevăzute la pct.1 lit. e) şi pct. 2 lit. c) şi
e) din Anexa nr. 9, prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d) al prezentului articol,
trebuie să aibă studii superioare absolvite cu examen de licenţă sau de diplomă şi să
promoveze cursul de pregătire pe piaţa de capital specific consultanţilor de investiţii,
organizat de un organism de formare profesională atestat de C.N.V.M.
Regulamentul nr. 1/2006

privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare
Din acest regulament se pot menţiona prevederile CAPITOLULUI VI -

NOTIFICAREA OPERAŢIUNILOR EFECTUATE ÎN CONTUL PERSOANELOR INIŢIATE cu
următoarele articole:
Art. 150. (1) În înţelesul prezentei secţiuni prin persoane iniţiate se înţelege
persoanele prevăzute la art. 148 alin. (1) şi (2), precum şi la art. 149 alin. (4)..
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) notifică C.N.V.M. şi emitentului toate tranzacţiile
efectuate în cont propriu cu acţiuni admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată emise
de emitentul în relaţie cu care aceste persoane sunt considerate ca fiind iniţiate sau cu
instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare asociate acestora. Notificarea
se face în termen de cel mult cinci zile lucrătoare de la data tranzacţiei.
(3) Intermediarul prin care se realizează tranzacţiile menţionate la alin. (2) are obligaţia
notificării operatorului pieţei reglementate cu privire la respectivele tranzacţii, de îndată, astfel
încât să permită pieţei să facă publică informaţia respectivă înainte de începerea următoarei
şedinţe de tranzacţionare.
(4) În vederea realizării notificării, intermediarul are obligaţia de a cere, iar persoanele
menţionate la alin. (1) au obligaţia de a dezvălui respectivului intermediar calitatea de
persoană iniţiată.
(5) Notificarea către C.N.V.M., precizată la alin. (2) se face în cazul tranzacţiilor cu acţiuni
emise de către emitenţii înregistraţi în România sau cu instrumente financiare derivate sau
alte instrumente financiare asociate acestora.
(6) Notificarea prevăzută la alin. (2) şi (3) conţine următoarele informaţii:

a) numele/denumirea persoanei iniţiate, precum şi a intermediarului care a realizat
tranzacţia;
b) motivul pentru care persoana iniţiată şi intermediarul au responsabilitatea să realizeze
notificarea;
c) denumirea emitentului;
d) descrierea instrumentelor financiare;
e) natura tranzacţiei (cumpărare, vânzare);
21
f) data şi locul tranzacţiei;

g) preţul şi volumul tranzacţiei.
Nivelul 3.
Regulamentele Bursei Moenetar Financiare şi de Mărfuri Sibiu

şi ale Casei Române de Compensaţie
Aceste regulamente particularizează condiţiile de admitere pe piaţa de instrumente

financiare derivate a intermediarilor, a brokerilor şi a membrilor compensatori precum şi
regulile de funcţionare şi supraveghere a acestei pieţe.
Regulamentele BMFM SIBIU sunt:
Regulamentul nr.1 privind organizarea şi funcţionarea SC Bursa Monetar

Financiară şi de Mărfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.2 – Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere

şi control al activităţii în cadrul SC Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.3 privind organizarea şi funcţionarea pieţei reglementate de

instrumente financiare derivate amdinistrată de SC Bursa Monetar Financiară şi de
Mărfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.4 privind tranzacţionarea pe piaţa reglementată de

Mărfuri SA SIBIU
Dintre acestea, cele mai importante pentru intermediari şi brokeri sunt regulamentele
nr.3 şi 4 din care sunt extrase în continuare principalele prevederi:
Regulamentul nr.3 privind organizarea şi funcţionarea pieţei reglementate de

Mărfuri SA SIBIU
Condiţii de admitere ale intermediarului pe piaţa administrată de BMFM SIBIU
Secţiunea 1
Admiterea participanţilor pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu
Art. 15
(1) Pentru a dobândi accesul la tranzacţionare pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, o entitate trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
a) să fie înscrisă în Registrul public al Comisiei Naţionale a Valorilor
Mobiliare la Secţiunea Intermediari sau Traderi, după caz;
b) să deţină calitatea de acţionar al S.C BMFM S.A. Sibiu sau să încheie cu
aceasta un contract privind accesul la platforma electronica de
tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru tranzacţionarea pe piaţa
22
reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.

BMFM S.A. Sibiu;
c) să dispună de o dotare tehnică corespunzătoare şi sisteme de
comunicaţie care să îndeplinească cerinţele minime stabilite de Consiliul
de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma
electronică de tranzacţionare;
d) să deţină sisteme şi programe informatice care să asigure evidenţa şi
gestionarea tranzacţiilor care urmează a fi efectuate pe piaţa
BMFM S.A. Sibiu;
e) să aibă angajaţi cu contract de muncă cel puţin doi agenţi pentru servicii
de investiţii financiare care au absolvit cursuri organizate de către S.C.
BMFM S.A. Sibiu pentru brokeri pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate, cu excepţia traderilor care vor trebui să aibă angajată
cu contract de muncă cel puţin o persoană care să îndeplinească
condiţiile de mai sus;
f) să nu aibă obligaţii restante de natură financiară către S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
g) să deţină calitatea de membru compensator al casei de compensaţie
agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu sau să încheie un contract de
compensare - decontare cu un membru compensator general al casei de
compensaţie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Contractul privind accesul la platforma electronică de tranzacţionare a S.C.
BMFM S.A. Sibiu va specifica şi tariful lunar de conectare stabilit de Consiliul de Administraţie
şi aprobat de adunarea generala a acţionarilor, tarif pe care participantul îl va plăti S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(3) Persoanele menţionate la alin. (1) lit. e) trebuie să urmeze, dacă C.N.V.M. decide
astfel, şi cursuri de reatestare profesională şi să obţină, dacă este cazul, şi certificate de
reatestare eliberate de către S.C. BMFM S.A. Sibiu în urma absolvirii cursurilor
corespunzătoare organizate de aceasta.
(4) Cerinţele minime stabilite de Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu
pentru conectarea participanţilor la platforma electronică de tranzacţionare vor fi afişate pe
pagina web www.bmfms.ro.
Art. 16
(1) Entitatea care intenţionează să tranzacţioneze în calitate de participant pe piaţa
reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu va
transmite către S.C. BMFM S.A. Sibiu, în atenţia Directorului General, o cerere de admitere
conform modelului prezentat în ANEXA 1 din prezentul regulament, precum şi câte o cerere
de admitere la tranzacţionare conform modelului prezentat în ANEXA 2 din prezentul
regulament pentru fiecare agent pentru servicii de investiţii financiare care va efectua
tranzacţii pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) vor fi însoţite de următoarele documente:
a) copia legalizată a deciziei de autorizare emisă de C.N.V.M. sau Banca
Naţională a României, şi atestatul de înscriere în Registrul C.N.V.M.,
după caz;
b) copiile autorizaţiilor de agenţi pentru servicii de investiţii financiare emise
de C.N.V.M. pentru persoanele care vor efectua tranzacţii pe piaţa
BMFM S.A. Sibiu;
c) declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal al
participantului privind deţinerea de programe şi sisteme informatice care
să asigure evidenţa şi gestionarea tranzacţiilor care urmează a fi
efectuate pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d) dovada deţinerii dotării tehnice corespunzătoare şi a sistemelor de
comunicaţie care să îndeplinească cerinţele minime stabilite de Consiliul
de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma
electronica de tranzacţionare;
23
e) Copia contractului de compensare - decontare încheiat cu CRC sau a

contractului de compensare încheiat cu un membru compensator general
al CRC;
f) lista agenţilor pentru servicii de investiţii financiare ai participantului, care
activează în calitate de agenţi delegaţi.
(3) S.C. BMFM S.A. Sibiu poate furniza, contra cost, programe şi sisteme informatice
care să asigure evidenţa şi gestionarea tranzacţiilor care urmează a fi efectuate pe piaţa
reglementată de instrumente financiare derivate, acelor participanţi care nu deţin astfel de
programe şi sisteme.
Art. 17
(1) După primirea documentelor specificate în articolul 16, Directorul General al S.C.
BMFM S.A. Sibiu va verifica dacă au fost depuse toate documentele necesare, precum şi
autenticitatea acestora şi va înainta spre aprobare Consiliului de Administraţie cererea de
admitere a participantului pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) În situaţia în care documentele transmise sunt incomplete sau ilizibile, solicitantul
va fi notificat să transmită documentele care lipsesc sau într-o formă lizibilă.
Art. 18
(1) Admiterea unui participant pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza deciziei Consiliului de
Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu în care se va specifica dacă participantul va putea
tranzacţiona instrumente financiare derivate atât în cont propriu cât şi în contul clienţilor, doar
în cont propriu sau doar în contul clienţilor.
(2) Odată cu emiterea deciziei de admitere a participantului pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu Consiliul de
Administraţie va dispune înscrierea participantului în registrul participanţilor
(3) De la data emiterii deciziei de admitere participantul va putea efectua tranzacţii pe
piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Decizia de admitere a participantului se va comunica Departamentului Tranzacţii
şi Supraveghere, Departamentului Juridic, Departamentului Informatic şi Departamentului
Economic-Administrativ, precum şi casei de compensaţie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu
şi se va notifica C.N.V.M..
(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax şi poştă decizia de
admitere a acestuia pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu şi va transmite Departamentului Informatic în vederea publicării pe
pagina web www.bmfms.ro lista agenţilor pentru servicii de investiţii financiare ai
participantului, care activează în calitate de agenţi delegaţi.
(6) Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu va respinge cererea de
admitere în situaţia în care consideră ca solicitantul nu îndeplineşte toate condiţiile de acces
pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate,
(7) În situaţia respingerii cererii de admitere, solicitantul în cauză va fi înştiinţat în
scris asupra acestui fapt şi asupra motivelor care au stat la baza respingerii cererii sale de
admitere pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
Procedura de alocare a userilor şi a parolelor de acces la platforma ELTRANS
Art. 20
(1) După admiterea participantului pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, acesta este obligat să respecte toate
reglementările în vigoare referitoare la activitatea de tranzacţionare pe această piaţă.
(2) După emiterea deciziei de admitere a participantului pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate, acesta va primi acces la platforma de tranzacţionare prin
alocarea de useri şi parole de acces pentru brokerii activi în vederea conectării acestora la
platforma de tranzacţionare.
(3) Cererea de alocare a userilor şi parolelor de acces corespunzătoare va fi
transmisă de către participant în scris către Departamentul Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
24
(4) Departamentul Informatic va verifica înscrierea participantului în registrul

participanţilor, va aloca în maximum 24 de ore de la primirea cererii userii şi parolele de
acces solicitate şi va comunica participantului alocarea acestora.
(5) După alocarea userilor şi parolelor solicitate, Departamentul Informatic va
comunica Departamentului Tranzacţii şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu şi va asigura
transmiterea către C.N.V.M. a identităţii userilor alocaţi, astfel încât participantul şi brokerii
activi ai acestuia să poată fi identificaţi în platforma electronică de tranzacţionare.
(6) În situaţia în care participantul doreşte schimbarea sau retragerea userilor sau
parolelor de acces, va solicita acest lucru în scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, procedura fiind similară cu cea descrisă în alin. (3), (4) şi (5).
(7) În situaţia în care intermediarul efectuează tranzacţii în contul clienţilor, el va
solicita în scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu deschiderea în platforma
electronică de tranzacţionare de conturi separate pentru fiecare client şi va furniza toate
informaţiile solicitate în vederea deschiderii conturilor respective.
(8) Solicitările menţionate la alin. (7) vor fi onorate în maximum 24 de ore de la
primirea tuturor informaţiilor solicitate de către Departamentul Informatic.
(9) În situaţia în care un intermediar încheie cu un client un contract de prestări
servicii financiare care prevede transmiterea de către client către intermediar a ordinelor prin
intermediul modului „client” al platformei electronice de tranzacţionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu, intermediarul va solicita Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu alocarea
unui user pentru clientul respectiv şi comunicând departamentului doua parole de acces
pentru userul respectiv.
(10) Solicitările menţionate la alin. (9) vor fi onorate în maximum 24 de ore de la
primirea tuturor informaţiilor solicitate de către Departamentului Informatic.
(11) Nu se vor lua în considerare solicitările primite direct de la clienţi.
(12) În situaţia în care contractul dintre intermediar şi client menţionat la alin. (9) este
reziliat, intermediarul va comunica acest fapt Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu şi va solicita anularea userului şi a parolelor de acces pentru clientul respectiv.
(13) Intermediarii menţionaţi la alin. (9) vor modifica periodic parolele de acces ale
clienţilor la modulul „client” al platformei electronice de tranzacţionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu şi vor comunica Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu noile parole.
(14) Modulul „client” al platformei electronice de tranzacţionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu permite clienţilor unui intermediar să transmită prin internet către intermediar, ordine de
tranzacţionare pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu şi trebuie sa îndeplinească permanent condiţiile specificate în
reglementările C.N.V.M. referitoare la tranzacţionarea prin internet.
(15) După primirea ordinelor de tranzacţionare menţionate la alin. (13), brokerul activ
al intermediarului va verifica dacă acestea îndeplinesc condiţiile necesare pentru a putea fi
executate.
(16) Dacă ordinele de tranzacţionare transmise de către client către brokerul activ al
intermediarului prin intermediul modulului „client” al platformei electronice de tranzacţionare al
S.C. BMFM S.A. Sibiu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi executate, brokerul activ va
transmite în platforma electronica de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ordinul primit de
la client, iar în caz contrar îl va respinge.
Suspendarea participanţilor de la tranzacţionarea pe piaţa reglementată de instrumente

financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. SIBIU
Art. 21
(1) Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului
General, poate să suspende accesul unui participant pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate, pentru o perioadă cuprinsă între 5 şi 90 de zile, în următoarele situaţii:
a) C.N.V.M. suspendă autorizaţia participantului;
b) participantul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15, alin (1)
din prezentul regulament;
c) participantul înregistrează o restanţă mai mare de 30 zile calendaristice
la achitarea tarifului prevăzut la art. 15, alin (2) din prezentul regulament;
d) participantul nu mai îndeplineşte din punct de vedere tehnic cerinţele
minime stabilite de Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu
25
pentru conectarea la platforma electronica de tranzacţionare şi afectează

condiţiile de desfăşurare a activităţii de tranzacţionare pe piaţa
BMFM S.A. Sibiu;
e) pierderea calităţii de membru compensator sau expirarea/rezilierea
contractului de compensare - decontare încheiat cu un membru
compensator general al casei de compensaţie agreate de S.C. BMFM
S.A. Sibiu;
f) ca sancţiune pentru nerespectarea de către participant a regulilor de
conduită sau regulilor prudenţiale prevăzute în reglementările legale în
vigoare aplicabile participanţilor pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
g) participantul nu mai are numărul minim de brokeri activi pe piaţa
BMFM S.A. Sibiu;
h) nerespectarea obligaţiilor şi interdicţiilor prevăzute la art. 30 şi 31 din
prezentul regulament.
(2) Pentru situaţiile prevăzute la lit. c) şi d), înainte de a emite decizia de suspendare,
Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu va avertiza participantul asupra problemelor
sesizate şi îi va acorda un termen de 5 zile lucrătoare pentru remedierea acestora.
(3) Decizia de suspendare va fi comunicată Departamentului Juridic, Departamentului
Informatic şi Departamentului Tranzacţii şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum şi
casei de compensaţie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Decizia de suspendare va cuprinde perioada şi motivele suspendării şi va fi
comunicată participantului în cauză de către Departamentul Juridic prin fax şi prin poştă.
(5) Intermediarul este obligat ca, după primirea deciziei de suspendare, să-şi
informeze clienţii asupra acestui fapt precum şi asupra consecinţelor ce decurg în urma
suspendării.
(6) Suspendarea participantului de pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu va permite acestuia exclusiv dreptul de a
închide poziţiile deschise în contul propriu şi în contul clienţilor, în cazul intermediarilor,
precum şi de a alimenta/retrage numerarul în/din contul de marjă.
(7) După intrarea în vigoare a deciziei de suspendare, Departamentul Informatic şi
Departamentul Tranzacţii şi Supraveghere vor urmări respectarea de către participant a
restricţiilor prevăzute la alin. (6).
(8) În situaţia în care se constată nerespectarea de către participant a restricţiilor
prevăzute la alin. (6), pe baza deciziei Directorului General, Departamentul Informatic va
retrage în totalitate drepturile de conectare ale participantului la platforma electronică de
tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, participantul suportând toate consecinţele ce decurg
din relaţiile sale cu CRC/membrul compensator şi cu clienţii.
(9) Pe perioada suspendării, CRC va efectua marcarea la piaţă a poziţiilor deschise
de participant şi va transmite participantului situaţiile zilnice ale conturilor deschise de acesta
pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate.
(10) Deciziile de suspendare a participanţilor vor fi comunicate C.N.V.M. prin grija
Departamentul Juridic al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(11) Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului
General poate decide revocarea deciziei de suspendare a participantului dacă acesta din
urmă face dovada înlăturării cauzelor care au condus la suspendare.
(12) Decizia de revocare a suspendării va fi comunicată participantului,
Departamentului Juridic, Departamentului Informatic şi Departamentului Tranzacţii şi
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum şi casei de compensaţie agreate de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(13) După primirea deciziei de revocare a suspendării, Departamentul Informatic al
S.C. BMFM S.A. Sibiu va reda participantului drepturile de conectare la platforma electronică
de tranzacţionare.
(14) La expirarea perioadei de suspendare, Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM
S.A. Sibiu poate decide prelungirea cu încă maxim 90 de zile a perioadei de suspendare a
unui participant.
26
Interdicţii impuse participanţilor pe piaţa BMFM SIBIU
Art. 30
Participanţilor pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu le este
interzis:
a) să negocieze cereri şi oferte şi să încheie tranzacţii în contul unei persoane aflate
în reorganizare judiciară sau faliment;
b) să înregistreze în contul clienţilor alte tranzacţii decât cele efectuate pe o piaţă
reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare;
c) să menţină deschise, pentru un client, poziţii de sensuri contrare la aceleaşi
instrumente financiare derivate sau aceeaşi serie de opţiuni;
d) să încheie tranzacţii pe contul unui client, în scopul închiderii de poziţii în lipsa
unui ordin al acelui client, dacă acesta dispune de instrumentele financiare,
sumele, valorile sau bunurile necesare garantării poziţiilor deschise;
e) să sugereze clienţilor, prin orice mijloace, garantarea obţinerii de profituri sau a
limitării pierderilor;
f) să facă publicitate propriilor activităţi într-o manieră care ar putea sugera
obţinerea de profituri sigure.
Relaţia participanţilor cu S.C. BMFM S.A. Sibiu
Art. 31.
(1) Fiecare participant pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată
de S.C. BMFM S.A. Sibiu trebuie să îşi desemneze trei reprezentanţi în relaţiile cu aceasta.
(2) Dintre cei trei reprezentanţi desemnaţi, primul va fi reprezentantul legal al
participantului, al doilea va fi unul din brokerii activi pe piaţa reglementată administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu, al treilea va fi reprezentantul compartimentului de control intern al
intermediarului, iar pentru traderi o altă persoană desemnata de acesta.
(3) Datele de identificare ale reprezentanţilor desemnaţi în conformitate cu alin. (2)
sunt cuprinse în ANEXA 1 din prezentul regulament.
(4) În relaţiile cu participanţii, S.C. BMFM S.A. Sibiu va lua în considerare doar actele care
poartă semnătura unuia dintre reprezentanţii desemnaţi, ştampilate şi cu numar de
înregistrare de la societate.
(5) Nu pot fi desemnaţi mai mult de trei reprezentanţi pentru o societate.
(6) În cazul în care, autorizaţia emisă de către C.N.V.M. pentru persoanele arătate la
alin. (2) este suspendată/retrasă sau în cazul în care relaţiile de dreptul muncii dintre
participant şi aceste persoane încetează, participantul este obligat să aducă acest fapt, de
îndată şi în scris, la cunoştinţa Directorului General al S.C. BMFM S.A. Sibiu şi să
desemneze o altă persoană de contact cu S.C. BMFM S.A. Sibiu.
BROKERII PE PIAŢA REGLEMENTATĂ DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

ADMINISTRATĂ DE S.C. BMFM S.A. SIBIU
Art. 35
(1) Brokerul, în sensul regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu, este persoana fizică,
care a urmat cursurile de brokeri şi a promovat examenul aferent organizate de S.C. BMFM
S.A. Sibiu.
(2) Brokerul activ este agentul pentru servicii de investiţii financiare căruia Consiliul
de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu i-a eliberat decizia de admitere pentru
tranzacţionare pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu în conformitate cu prevederile art. 41, 42 şi 43 din prezentul regulament.
Art. 36
Pot dobândi calitatea de broker activ pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu persoanele care îndeplinesc următoarele
condiţii:
27
a) sunt angajate cu contract de muncă în cadrul unui participant pe piaţa

reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
b) sunt autorizate ca agenţi pentru servicii de investiţii financiare de către C.N.V.M.
şi sunt înscrise în Registrul public al C.N.V.M..
c) posedă atestat de broker pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate emis de S.C. BMFM S.A. Sibiu şi sunt înscrise în registrul brokerilor al
S.C. BMFM S.A. Sibiu şi posedă, după caz, certificat de reatestare ca broker pe
piaţa reglementată de instrumente financiare derivate emis de S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
d) nu au fost sancţionate de către C.N.V.M. sau Consiliul de Administraţie al S.C.
BMFM S.A. Sibiu cu retragerea definitivă a dreptului de tranzacţionare pe una
sau mai multe pieţe reglementate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e) îndeplinesc toate condiţiile stabilite prin legile în vigoare şi actele emise de
C.N.V.M.
Art. 37
Brokerii activi au toate drepturile, trebuie să îndeplinească toate obligaţiile şi să
respecte toate interdicţiile stabilite în favoarea/în sarcina lor prin legile şi regulamentele în
vigoare.
Art. 38
(1) Pentru a dobândi calitatea de broker activ, o persoană trebuie să îndeplinească
condiţiile arătate la art. 36 din prezentul regulament.
(2) Regulile privind organizarea şi desfăşurarea cursurilor de brokeri pe piaţa

reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu
cuprinse în Regulamentul nr. 2 – Reguli interne privind procedurile de lucru,
supraveghere şi control al activităţii în cadrul S.C. Bursa Monetar Financiară şi de
Mărfuri S.A. Sibiu se aplică în mod corespunzător.
Art. 39
(1) Cererea de admitere pentru tranzacţionare a agentului pentru servicii de investiţii
financiare pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu se transmite către S.C. BMFM S.A. Sibiu, în atenţia Directorului General,
de către participantul cu care agentul se află în relaţii prevăzute de dreptul muncii.
(2) Cererea de admitere se redactează după modelul prezentat în ANEXA 2 din
prezentul regulament.
(3) Cererea trebuie să fie însoţită de următoarele documente:
a) copia actului de identitate al persoanei respective.
b) copia deciziei de autorizare ca agent pentru servicii de investiţii
financiare eliberată de C.N.V.M. persoanei/persoanelor
respective;
c) copia certificatului de broker eliberat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d) copiile certificatelor de reatestare eliberate de C.N.V.M. şi S.C.
BMFM S.A. Sibiu, după caz;
e) declaraţie pe proprie răspundere din partea reprezentantului legal
al participantului care să specifice faptul că persoana respectivă
se află în raporturi prevăzute de dreptul muncii cu participantul.
Art. 40
(1) După primirea documentelor specificate în articolul 39, Directorul General al S.C.
BMFM S.A. Sibiu va verifica dacă au fost depuse toate documentele necesare şi
autenticitatea acestora şi va înainta spre aprobare Consiliului de Administraţie cererea de
admitere a agentului pentru servicii de investiţii financiare pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) În situaţia în care documentele transmise de către participant sunt incomplete sau
ilizibile, acesta va fi notificat să transmită documentele care lipsesc sau într-o formă lizibilă.
Art. 41
28
(1) Admiterea unui agent pentru servicii de investiţii financiare pe piaţa reglementată
de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza
deciziei Consiliului de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Odată cu emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investiţii
financiare pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu Consiliul de Administraţie va dispune înscrierea acestuia în registrul
brokerilor activi.
(3) De la data emiterii deciziei de admitere, agentul pentru servicii de investiţii
financiare va dobândi calitatea de broker activ şi va putea să negocieze cereri şi oferte şi să
încheie tranzacţii pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu exclusiv în numele participantului cu care se află în relaţii prevăzute de
dreptul muncii.
(4) Decizia de admitere a agentului pentru servicii de investiţii financiare se va
comunica Departamentului Tranzacţii şi Supraveghere, Departamentului Juridic,
Departamentului Informatic şi Departamentului Economic-Administrativ, precum şi CRC.
(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax şi poştă decizia de
admitere a agentului pentru servicii de investiţii financiare pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
Art. 43
(1) După admiterea pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerul activ este obligat să respecte toate
reglementările în vigoare referitoare la activitatea de tranzacţionare pe această piaţă.
(2) După emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investiţii
financiare pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate, participantul care a
solicitat S.C. BMFM S.A. Sibiu admiterea acestuia va putea solicita pentru brokerul activ
respectiv userul şi parola de acces pe platforma de tranzacţionare în conformitate cu
prevederile articolului 20 din prezentul regulament.
Art. 44
(1) Calitatea de broker activ încetează în următoarele situaţii:
a) retragerea, cu titlu de sancţiune, a dreptului de tranzacţionare;
b) retragerea autorizaţiei emise de C.N.V.M.;
c) interzicerea definitivă, de către C.N.V.M., a desfăşurării unor operaţiuni
prevăzute de legislaţia în vigoare;
d) nepromovarea cursurilor de reatestare organizate de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e) încetarea raporturilor de muncă dintre brokerul activ şi participant;
f) la cererea scrisă a participantului pentru care brokerul activ prestează servicii
pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu.
g) dacă se constată că dobândirea calităţii de broker activ s-a făcut pe baza unor
documente care conţineau informaţii false sau care au indus în eroare.
(2) Dreptul de tranzacţionare al unui broker activ poate fi retras definitiv, ca
sancţiune, de către Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, în cazul în care
acesta încalcă, în mod grav, prevederile regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu sau C.N.V.M.
emite o decizie prin care interzice definitiv persoanei respective să presteze servicii de
investiţii financiare.
(3) Hotărârea de retragere a dreptului de tranzacţionare va fi comunicată în scris, prin
fax şi poştă, persoanei în cauză, participantului pentru care aceasta a prestat servicii pe piaţa
reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
precum şi C.N.V.M..
(3) Decizia de retragere a dreptului de tranzacţionare va fi comunicată
Departamentului Juridic, Departamentului Tranzacţii şi Supraveghere, Departamentului
Informatic, C.N.V.M. şi casei de compensaţie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) După primirea deciziei de retragere a dreptului de tranzacţionare, Departamentul
Informatic va anula userul şi parola de acces alocate brokerului respectiv.
(5) Calitatea de broker activ se pierde de plin drept în cazul în care C.N.V.M. retrage
persoanei în cauză autorizaţia de agent pentru servicii de investiţii financiare.
(6) Pierderea calităţii de broker activ va fi menţionată de către Departamentul Juridic
al S.C. BMFM S.A. Sibiu în registrul brokerilor activi.
29
Art. 45
(1) Redobândirea calităţii de broker activ se poate face pe baza unei cereri de
admitere la tranzacţionare, transmisă către S.C. BMFM S.A. Sibiu conform procedurii arătate
la art. 39, 40 şi 41 din prezentul regulament.
(2) Pentru redobândirea acestei calităţi, este necesar ca persoana în cauză să facă
dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 36.
Drepturi şi obligaţii ale brokerilor activi pe piaţa reglementată de instrumente financiare

derivate administrată de S.C. BMFM S. A. Sibiu
Art. 46
Brokerii activi pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată
de S.C. BMFM S.A. Sibiu au următoarele drepturi:
a) să negocieze cereri şi oferte şi să încheie tranzacţii pe piaţa
BMFM S.A. Sibiu exclusiv în numele participantului cu care se află în
raporturi prevăzute de dreptul muncii;
b) să semneze documente transmise de participant referitoare la
tranzacţiile efectuate de acesta pe piaţa reglementată administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu, dacă a fost desemnat ca persoană de contact
conform ANEXEI 1 din prezentul regulament;
c) să semneze documentele de deschidere de cont şi contracte de cont
client pentru clienţii participantului care tranzacţionează pe piaţa
BMFM S.A. Sibiu;
d) să semneze formularele de ordine de tranzacţionare, formularele de
confirmare a executării ordinelor, formularul de raportare către clienţi şi
extrasele de cont pentru acele ordine şi tranzacţii referitoare la piaţa
BMFM S.A. Sibiu;
e) să tranzacţioneze în cont propriu pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu cu acordul
participantului şi cu respectarea regulilor privind executarea ordinelor
prevăzute de reglementările legale în vigoare;
f) alte drepturi prevăzute de reglementările legale în vigoare referitoare la
piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu.
Art. 47
Brokerii activi pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată

de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obligaţia să respecte toate prevederile legale în vigoare
referitoare la piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
Art. 48
(1) Brokerii activi admişi la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de

S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt singurele persoane care au acces în vederea tranzacţionării
la platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Accesul altor persoane la platforma electronică de tranzacţionare a S.C.

BMFM S.A. Sibiu în vederea vizualizării pieţei de instrumente financiare derivate prin
intermediul echipamentelor participanţilor este permis numai cu acordul şi în prezenţa
brokerului activ.
(3) Brokerilor activi le este interzisă divulgarea parolelor de acces la platforma

electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
30
(4) Dacă brokerul activ are motive întemeiate să creadă ca alte persoane cunosc
parola de acces la platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu,
acesta este obligat să solicite imediat Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu alocarea unei alte parole de acces.
(5) Brokerul activ va sesiza Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu,
în scris, sau telefonic orice defecţiuni sau erori constatate pe parcursul utilizării platfomei
electronice de tranzacţionare în vederea analizei şi remedierii.
REGULAMENTUL NR. 4
PRIVIND TRANZACŢIONAREA PE PIAŢA REGLEMENTATĂ DE INSTRUMENTE
FINANCIARE DERIVATE ADMINISTRATĂ DE
S.C. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI S.A. SIBIU
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1
(1) Prezentul regulament stabileşte principiile, regulile şi termenii în baza cărora se
tranzacţioneaza instrumente financiare derivate pe piaţa reglementată administrată de S.C.
Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu, în conformitate cu dispoziţiile
reglementărilor legale în vigoare.
(2) Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile celorlalte
regulamente ale S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu şi ale casei de compensaţie agreată de aceasta.
(3) Casa de compensaţie agreată de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu este S.C. CASA
ROMÂNĂ DE COMPENSAŢIE S.A. Sibiu.
Art. 2
(1) Termenii şi expresiile folosite pe parcursul prezentului regulament au semnificaţia
dată în legile şi reglementările pieţei de capital în vigoare.
(2) Pe parcursul prezentului regulament termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a) S.C. BMFM S.A. Sibiu sau societatea - S.C. Bursa Monetar-
Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu;
b) C.N.V.M. - Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;
c) intermediari - societăţile de servicii de investiţii financiare şi
instituţiile de credit înscrise în Registrul public al C.N.V.M. şi
care tranzacţionează pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d) participanţi - intermediarii şi traderii înscrişi în Registrul public al
C.N.V.M. şi care tranzacţionează pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
e) C.R.C. - S.C. Casa Română de Compensaţie S.A. Sibiu,
agreată de S.C. Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri S.A.
Sibiu.
Art. 3
Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile participanţilor pe piaţa
reglementata administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerilor activi, precum şi, după caz,
oricărui angajat al unui participant.
31
CAPITOLUL I
TRANZACŢII PE PIAŢA REGLEMENTATĂ DE INSTRUMENTE FINANCIARE
DERIVATE ADMINISTRATĂ DE S.C. BMFM S.A. SIBIU
Art. 4
(1) Pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C.
BMFM S.A. Sibiu se tranzacţionează contracte futures şi opţiuni pe contracte futures.
(2) Tranzacţiile executate pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A.
Sibiu şi înregistrate conform reglementărilor acesteia reprezintă acte de comerţ şi dau
naştere unor obligaţii valabile, cărora nu li se poate opune excepţia de joc.
Secţiunea 1
Contractele futures
Art. 5.
(1) Contractele futures sunt contracte standardizate ce creează pentru părţile
contractante obligaţia de a cumpăra şi respectiv de a vinde un anumit activ suport la data
scadenţei şi la un preţ convenit la momentul încheierii tranzacţiei.
(2) Clauzele standardizate (specificaţii) ale contractelor futures tranzacţionate pe
piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de către Consiliul de
Administraţie al societăţii şi se referă cel puţin la următoarele:
a) simbolul;
b) activul suport;
c) cotaţia;
d) pasul;
e) data scadenţei;
f) mărimea obiectului contractului;
g) lunile de iniţiere;
h) prima şi ultima zi de tranzacţionare;
i) preţul de executare la scadenţă;
j) modalitatea de executare la scadenţă a poziţiilor deschise.
Art. 6
Contractele futures tranzacţionate pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM
S.A. Sibiu se lichidează, la scadenţă, în două moduri: fără livrare fizică (cu decontare finala în
fonduri) sau cu livrare fizică.
Art. 7
(1) La scadenţa contractelor futures fără livrare fizică, lichidarea poziţiilor deschise se
va face numai prin plata diferenţelor de preţ, potrivit specificaţiilor fiecărui contract.
(2) Închiderea poziţiilor deschise ale participanţilor, pe contul House, persoane
relevante şi pe fiecare client, se efectuează de către C.R.C., conform regulamentelor
proprii ale acesteia.
Art. 8
Contractele futures cu livrare fizică se supun următoarelor reguli:
a) vânzătorul unui contract care nu şi-a închis poziţia deschisă până la scadenţă are
obligaţia de a transfera la o dată viitoare o anumită cantitate de marfă, la preţul
stabilit la momentul încheierii tranzacţiei;
b) cumpărătorul unui contract care nu şi-a închis poziţia deschisă până la scadenţă are
obligaţia de a achita la o dată viitoare o anumită cantitate de marfă, la preţul stabilit la
momentul încheierii tranzacţiei;
c) lichidarea se va face prin livrare la preţul de închidere din piaţa spot a activului suport
din ultima zi de tranzacţionare, conform specificaţiilor contractului.
32
Secţiunea 2
Contractele cu opţiuni
Art. 9
Pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se tranzacţionează opţiuni
având ca activ suport contracte futures tranzacţionate pe aceeaşi piaţă.
Art. 10
(1) Contractele cu opţiuni sunt contracte standardizate care, în schimbul plăţii unei
prime, creează pentru cumpărătorul opţiunii dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra sau a
vinde un anumit activ suport la un preţ prestabilit, numit preţ de exercitare, până la sau la
data expirării.
(2) Clauzele standardizate (specificaţii) ale contractelor cu opţiuni tranzacţionate pe
piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de către Consiliul de
Administraţie al societăţii şi se referă cel puţin la următoarele:
a) simbol;
b) activul suport;
c) cotaţia primei;
d) pasul;
e) data expirării opţiunii;
f) stilul opţiunii (american sau european);
g) preţul de exercitare;
h) prima şi ultima zi de tranzacţionare;
i) modalitatea de executare la scadenţă a poziţiilor deschise.
Art. 11
Contractele cu opţiuni tranzacţionate pe piaţa reglementată administrată de S.C: BMFM
S.A. Sibiu sunt de două tipuri:
a) CALL – este contractul standardizat care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca,
până la scadenţa contractului, să cumpere activul suport la preţul de exercitare,
în schimbul primei plătite vânzătorului la încheierea tranzacţiei, vânzătorului
opţiunii "call" revenindu-i obligaţia de a vinde activul suport dacă opţiunea este
exercitată;
b) PUT – este contractul standardizat care dă dreptul cumpărătorului opţiunii ca,
până la scadenţa contractului, să vândă activul suport la preţul de exercitare, în
schimbul primei plătite vânzătorului la încheierea tranzacţiei, iar vânzătorului
opţiunii "put", obligaţia de a cumpăra activul suport dacă opţiunea este exercitată.
Art. 12
(1) În cazul deţinerii unei opţiuni de tip CALL, exercitarea acesteia conduce automat
la cumpărarea activului suport de către cumpărătorul opţiunii şi la vânzarea contractului
futures pentru vânzătorul opţiunii.
(2) Exercitarea unei opţiuni CALL determină pentru cumpărătorul ei deschiderea unei
poziţii de cumpărare şi pentru vânzătorul ei deschiderea unei poziţii de vânzare a unui
contract futures suport, la preţul de exercitare al opţiunii.
Art. 13
(1) În cazul deţinerii unei opţiuni de tip PUT, exercitarea acesteia conduce automat la
cumpărarea activului suport de către vânzătorul opţiunii, şi la vânzarea contractului futures
pentru cumpărătorul opţiunii.
(2) Exercitarea unei opţiuni de tip PUT determina pentru cumpărătorul ei deschiderea
unei poziţii de vânzare şi pentru vânzătorul ei deschiderea unei poziţii de cumpărare a unui
contract futures suport, la preţul de exercitare al opţiunii.
Art. 14
În funcţie de contractul cu opţiuni tranzacţionat, poziţiile rezultate în urma exercitării
opţiunilor, sunt cele de mai jos:
TRANZACŢIE CU OPTIUNI: EXERCITARE PRIN:

33
Cumpărare CALL Cumpărare activ suport

Vânzare CALL Vânzare activ suport
Cumpărare PUT Vânzare activ suport
Vânzare PUT Cumpărare activ suport
Art. 15
Opţiunile pot fi “în bani”, “la bani” sau “în afara banilor”, aceşti termeni indicând relaţia
dintre preţul de exercitare şi preţul activului suport al opţiunii, astfel:
a) PE – preţ de exercitare al opţiunii;
b) PS – preţul activului suport al opţiunii.
În bani La bani În afara banilor
CALL PE < PS PE = PS PE > PS
PUT PE > PS PE = PS PE < PS
Art. 16
(1) Prima zi de tranzacţionare a opţiunilor este ziua în care a fost stabilit primul preţ
de cotare al contractului futures suport.
(2) Ultima zi de tranzacţionare şi data expirării opţiunii coincid cu ultima zi de
tranzacţionare, respectiv ziua de scadenţa a contractului futures suport.
(3) Opţiunile “în bani” pot fi exercitate în orice sesiune de tranzacţionare până la data
expirării lor.
(4) Daca cumpărătorul unei opţiuni CALL deţine şi o poziţie de vânzare pe piaţa
contractului futures suport, prin exercitarea opţiunii, poziţia de cumpărare deschisă va închide
poziţia de vânzare deţinută pe piaţa contractului futures suport.
(5) Daca cumpărătorul unei opţiuni PUT deţine şi o poziţie de cumpărare pe piaţa
contractului futures suport, prin exercitarea opţiunii, poziţia de vânzare deschisă va închide
poziţia de cumpărare deţinută pe piaţa contractului futures suport.
Art. 17
(1) Opţiunile neexercitate până la expirarea contractului futures suport vor fi
clasificate “în bani”, “la bani” şi “în afara banilor” în funcţie de valoarea preţului de executare
la scadenţă a contractului futures suport conform specificaţiilor acestuia.
(2) La data expirării, toate opţiunile “în bani” vor fi exercitate automat, iar cele în afara
banilor şi cele la bani vor fi şterse din conturile participanţilor.
Art. 18
(1) Preţurile de exercitare a opţiunilor se stabilesc în funcţie de preţul de cotare al
contractului futures suport.
(2) Listarea preţurilor de exercitare a opţiunilor şi tranzacţionarea acestora pentru o
anumită scadenţă se poate face numai după ce pe piaţa contractului futures suport s-a
executat o tranzacţie pentru scadenţa respectivă şi se poate calcula un preţ de cotare.
(3) În ziua în care se formează acest preţ care va fi considerat preţ de exercitare “la
bani”, pe piaţa cu opţiuni se vor lista un număr de preţuri de exercitare, la intervale conforme
cu specificaţiile contractelor cu opţiuni, astfel încât sa existe cel puţin două preţuri de
exercitare peste preţul de exercitare “la bani” şi cel puţin două preţuri de exercitare sub acest
preţ.
Exemplu: la un preţ de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, opţiunile pe acesta vor
avea următoarele preţuri de exercitare:
2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900
Preţul de 2,9800 lei este luat ca referinţă pentru opţiunea “la bani”.
(4) În continuare, modificarea preţului de cotare a contractului futures suport va duce
la schimbarea preţului de exercitare “la bani”.
(5) Pentru a se asigura în permanenţă cel puţin două preţuri peste şi cel puţin două
sub preţul “la bani”, se vor adăuga automat în platforma de tranzacţionare noi preţuri de
exercitare, atâtea cât este nevoie pentru a fi îndeplinită această condiţie.
Exemplu: în cazul prezentat la alin. (3), la un preţ de cotare de 2,9721, preţurile de
exercitare vor fi:
2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900
2,9700 este noul preţ “la bani”.
34
(6) Toate preţurile de exercitare listate pe întreaga durată a contractului cu opţiuni vor
fi menţinute până la expirarea acestuia.
(7) Listarea de noi preţuri de exercitare la opţiunile aflate în tranzacţionare se face
automat şi va fi efectuată imediat ce preţul de cotare va impune acest lucru.
Art. 19
Pentru plasarea de ordine pe opţiuni este necesar ca în contul participantului să fie
disponibilă prima ce se plăteşte, pentru ordine de cumpărare sau suma ce acoperă
modificarea riscului calculat al portofoliului, pentru opţiuni vândute ce măresc acest risc.
Art. 20
(1) Din tranzacţiile cu opţiuni rezultă poziţii deschise, ca diferenţă dintre opţiunile de
acelaşi tip cumpărate şi cele vândute pentru fiecare preţ de exercitare şi dată de expirare.
(2) La fiecare tranzacţie, cumpărătorul plăteşte vânzătorului o primă, în schimbul
căreia are dreptul de exercitare, în perioada de valabilitate a opţiunii.
(3) Pentru poziţiile deschise pe vânzare, titularul contului este obligat să menţină în
cont suma necesară acoperirii riscului calculat.
(4) O opţiune cumpărată şi vândută la acelaşi preţ de exercitare este considerată
închisă, iar deţinătorul acesteia nu mai are dreptul rezultat din plata primei de a o exercita, în
timp ce vânzătorul nu mai are obligaţia rezultată din încasarea primei de a se supune
exercitării. Ca urmare, un cont cu un număr egal de opţiuni vândute şi cumpărate la acelaşi
preţ de exercitare este considerat închis, fără nici un drept de exercitare. Câştigul sau
pierderea vor apare doar din diferenţa dintre primele încasate şi cele plătite.
Art. 21
(1) Participantul care doreşte exercitarea unei opţiuni cumpărate va utiliza mijloacele
oferite de programul electronic de tranzacţionare specializat al S.C: BMFM S.A. Sibiu. În
fereastra de exercitare se completează următoarele date:
a) numărul contului pe care se tranzacţionează (HOUSE sau persoane relevante sau
numărul contului clientului care exercită opţiunea/opţiunile respectivă/e);
b) numărul de opţiuni exercitate;
c) preţul de exercitare al opţiunilor respective.
(2) Înainte de a înregistra exercitarea, platforma de tranzacţionare va verifica automat
dacă acel cont conţine poziţii deschise de cumpărare la preţul respectiv de exercitare. În
cazul în care numărul de poziţii este mai mic decât numărul poziţiilor ce se doreşte a fi
exercitate, exercitarea va fi respinsă şi va fi însoţită de un mesaj în acest sens.
(3) Programul va exercita automat un vânzător de opţiuni la preţul de exercitare
menţionat, care are poziţii deschise pe vânzare la respectivul tip de opţiune, indiferent de
data la care acesta a deschis poziţiile. Prin exercitare, conturile cumpărătorului şi
vânzătorului opţiunilor exercitate vor înregistra o tranzacţie futures corespunzătoare preţului
şi tipului opţiunilor.
(4) Tipul tranzacţiei din cont, în funcţie de poziţia în tranzacţia iniţială, rezultată din
exercitare:
VÂNZĂTOR CUMPĂRĂTOR
CALL Vânzare Cumpărare
PUT Cumpărare Vânzare
Art. 22
Pentru tranzacţiile aferente exercitării de opţiuni se percepe acelaşi comision ca şi
cel prevăzut pentru contractele futures suport.
CAPITOLUL II
SISTEMUL DE CONTURI ÎN MARJĂ
35
Art. 23
(1) Conturile în marjă se constituie la toate nivelele de operare pe piaţa contractelor
futures şi cu opţiuni şi în ele se evidenţiază instrumentele financiare, sumele, valorile sau
bunurile necesare garantării poziţiilor deschise, precum şi drepturile dobândite sau obligaţiile
asumate.
(2) Conturile în marjă ale participanţilor au rolul de a garanta obligaţiile reciproc
asumate de ei în urma tranzacţionării contractelor futures şi cu opţiuni.
Art. 24
(1) Marja sau riscul, în sensul prezentului regulament, reprezintă nivelul minim al
disponibilităţilor pe care un membru compensator trebuie să le menţină la C.R.C., în nume
propriu sau în contul clienţilor, pentru o poziţie deschisă.
(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la iniţierea unei poziţii în piaţa
futures, indiferent dacă aceasta este de cumpărare sau de vânzare şi la iniţierea unei poziţii
de vânzare de contracte de opţiuni indiferent dacă acestea sunt CALL sau PUT.
(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru toţi participanţii şi clienţii
intermediarilor atât pentru contractele futures, cât şi pentru vânzarea contractelor cu opţiuni.
Art. 25
În funcţie de poziţia deţinută în piaţă, fiecare participant depune marja astfel:

clienţii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe bază brută;
intermediarii care nu deţin calitatea de membru compensator şi traderii depun marjele în
contul membrului compensator general care îi reprezintă, pe bază netă;
membrii compensatori depun marjele în contul casei de compensaţie agreată de S.C.
B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colectează pe bază netă.
Art. 26
(1) Modalităţile de constituire a marjei sunt prevăzute în regulamentele casei de
compensaţie agreată de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
(2) Nivelul marjelor se stabileşte separat pentru fiecare contract futures de către
C.R.C. şi S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
Art. 27
Marja pentru fiecare contract va fi actualizată de către C.R.C. în funcţie de valoarea
contractului, de evoluţia zilnică a preţului activului suport şi de limitele de fluctuaţie maximă a
preţului, după caz.
Art. 28
(1) Marjele vor fi calculate ca risc potenţial al unei poziţii într-un interval de variaţie
stabilit în comun de către S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu şi C.R.C. Mărimea acestor intervale va
stabili, astfel, mărimea marjelor.
(2) Modificările acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM şi aduse la
cunoştinţa participanţilor din piaţă cu cel puţin 24 de ore înainte ca ele să se aplice efectiv.
Art. 29
(1) Fluctuaţia maximă a preţului reprezintă variaţia maximă de preţ admisă pentru
instrumentele financiare derivate pentru care se încheie tranzacţii în timpul unei sesiuni de
tranzacţionare; nici un participant nu va plasa un ordin de cumpărare la un preţ mai mare
decât preţul de cotare al zilei precedente, la care se adaugă fluctuaţia maximă sau un ordin
de vânzare la un preţ mai mic decât acelaşi preţ de cotare din care se scade fluctuaţia
maximă.
(2) Pentru protejarea participanţilor din piaţă, datele privind contractul admis la
tranzacţionare includ şi variaţia maximă admisă, pozitivă sau negativă, faţă de preţul de
cotare al sesiunii precedente de tranzacţionare sau, în cazul unui contract nou listat, faţă de
preţul de deschidere al acestuia.
Art. 30
(1) Fluctuaţia minimă a preţului este pasul de preţ predefinit cu care pot fi introduse
ordine în piaţă.
36
(2) Fluctuaţia minimă a preţului este stabilită pentru fiecare contract în parte, prin
specificaţiile contractului.
Art. 31
Accesul în piaţă este permis participanţilor care îndeplinesc condiţiile şi respectă
procedurile prevăzute în legile şi regulamentele în vigoare, inclusiv în regulamentele pieţei.
Art. 32
(1) Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu stabileşte criteriile pe baza
cărora se admit la tranzacţionare contracte futures şi cu opţiuni pe piaţa reglementată
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Condiţiile principale pentru ca un instrument financiar derivat să fie admis şi
menţinut la tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt:
a) activul suport să fie tranzacţionat regulat pe o piaţă sau calculat regulat de către
o instituţie reglementată de C.N.V.M. sau de BNR;
b) activul suport să fie tranzacţionat sau calculat de cel puţin 12 luni;
c) preţurile de tranzacţionare sau valorile activului suport să fie accesibile publicului;
d) activul suport să se încadreze în limitele de volatilitate şi lichiditate stabilite de
către S.C. BMFM S.A. Sibiu şi C.R.C..
(3) Departamentul de Dezvoltare şi Produse Noi al S.C. BMFM S.A. Sibiu va analiza
pentru orice instrument financiar derivat propus pentru admiterea la tranzacţionare
îndeplinirea criteriilor de admitere la tranzacţionare.
(4) Propunerile referitoare la admiterea pentru tranzacţionare de noi instrumente
financiare derivate pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu împreună cu
specificaţiile acestora sunt transmise de către Departamentul de Dezvoltare şi Produse Noi
Directorului General al societăţii care le va analiza şi le va supune aprobării Consiliului de
Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(5) Înainte de a fi supuse aprobării Consiliului de Administraţie, propunerile
referitoare la admiterea pentru tranzacţionare de noi instrumente financiare derivate vor fi
transmise participanţilor pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea exprimării
opiniilor acestora în legătura cu oportunitatea lansării lor.
(6) Decizia de admitere la tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate emisă
de Consiliul de Administraţie, precum şi specificaţiile instrumentelor derivate vor fi transmise:
a) C.R.C. pentru stabilirea marjelor şi fluctuaţiilor zilnice maxime admise;
b) C.N.V.M., în vederea înregistrării;
c) Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea listării pe platforma
electronică de tranzacţionare;
d) Departamentului Tranzacţii şi Supraveghere în vederea comunicării către
participanţi.
Art. 33
(1) Tranzacţionarea unui instrument financiar derivat este permisă pe piaţa
reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu numai după emiterea de către C.N.V.M.
a certificatului de înregistrare.
(2) Directorul General al societăţii va stabili data de la care se vor putea tranzacţiona
noile instrumente financiare derivate, dată ce va fi comunicată participanţilor.
(3) După admiterea la tranzacţionare, Departamentul Tranzacţionare şi
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu împreună cu C.R.C. vor monitoriza îndeplinirea
condiţiilor care au stat la baza admiterii la tranzacţionare a intrumentului financiar derivat
respectiv.
Art. 34
(1) Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide suspendarea pe
o perioadă nedeterminată sau retragerea de la tranzacţionare de pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate a unui instrument financiar derivat în următoarele situaţii:
a) instrumentul respectiv nu mai îndeplineşte condiţiile de menţinere la
tranzacţionare specificate în art. 32, alin. (2) din prezentul regulament;
b) după 6 luni de la admiterea la tranzacţionare, nu s-au inregistrat
tranzacţii cu instrumentul financiar derivat respectiv;
c) timp de 6 luni consecutive, nu s-au înregistrat tranzacţii cu instrumentul
financiar derivat respectiv;
37
d) C.N.V.M. decide suspendarea/retragerea de la tranzacţionare a

instrumentului financiar derivat respectiv.
(2) În situaţia în care Consiliul de Administraţie decide suspendarea/retragerea de la
tranzacţionare a unui contract futures, vor fi suspendate/retrase de la tranzacţionare automat
şi contractele cu opţiuni pe acel contract.
(3) Dacă în momentul emiterii deciziei de suspendare a unui instrument financiar
derivat, pe piaţa acestuia exista poziţii deschise, piaţa instrumentului respectiv va rămâne
deschisă pentru tranzacţionare până la scadenţa contractelor respective.
(4) Consiliul de Administraţie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide readmiterea la
tranzacţionare a unui instrument financiar derivat.
(5) Deciziile de suspendare vor fi afişate pe pagina web www.bmfms.ro şi vor fi
comunicate C.N.V.M. şi participanţilor pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
(6) Deciziile de suspendare vor fi comunicate Departamentului Informatic în vederea
retragerii instrumentelor respective din platforma electronică de tranzacţionare şi afişării lor
pe pagina web www.bmfms.ro, Departamentului Juridic în vederea comunicării lor către
C.N.V.M. şi Departamentului tranzacţii şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu în vederea
comunicării lor către participanţi.
Art. 35
Intermediarii de pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt
obligaţi să aducă la cunoştinţa clienţilor lor deciziile S.C. BMFM S.A. Sibiu privind admiterea,
suspendarea sau retragerea la/de la tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate.
CAPITOLUL III
PLATFORMA ELECTRONICĂ DE TRANZACŢIONARE
Art. 36
(1) Tranzacţionarea pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate se
desfăşoară electronic, prin platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Până la data aderării României la Uniunea Europeana, tranzacţionarea
instrumentelor financiare derivate admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu în afara sistemului de tranzacţionare specializat este
strict interzisă participanţilor, sub sancţiunea suspendării sau excluderii din piaţă.
Art. 37
Platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu oferă participanţilor cel
puţin următoarele facilităţi:
a) introducerea, modificarea, retragerea şi anularea ordinelor, individual de către
participanţi;
b) identificarea participanţilor şi, după caz, a clienţilor acestora în contul cărora s-au
negociat cereri şi oferte şi s-au încheiat tranzacţii, precum şi data, ora, minutul şi
secunda la care s-au efectuat acestea;
c) identificare instrumentelor financiare tranzacţionate;
d) numărul fiecărei tranzacţii;
e) execuţia automată a tranzacţiilor;
f) evidenţa tranzacţiilor executate şi a poziţiilor deschise pe fiecare tip de
instrument financiar derivat şi scadenţă;
g) comunicarea în timp real între S.C. B.M.F.M. S.A., C.R.C., C.N.V.M. şi
participanţi;
h) arhivarea tuturor detaliilor privind tranzacţiile încheiate;
i) exercitarea contractelor cu opţiuni;
j) închiderea poziţiilor deschise la scadenţă.
Art. 38
Platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu asigură:
a) stocarea şi furnizarea către participanţi şi clienţii intermediarilor, pentru fiecare
instrument tranzacţionat, a preţului de cotare, a preţului maxim, a preţului minim, a
variaţiei de preţ şi a volumului tranzacţionat pe piaţa respectivă, aferente închiderii
sesiunii de tranzacţionare precedente;
38
b) stocarea şi furnizarea în timp real a cel puţin următoarelor informaţii pentru fiecare
instrument financiar: preţul de deschidere, preţul maxim, preţul minim, preţul ultimei
tranzacţii, volumul tranzacţionat, variaţia şi poziţiile deschise;
c) listarea automată de noi preţuri de exercitare pentru contractele cu opţiuni în
conformitate cu regulile stabilite prin prezentul regulament;
d) calculul şi evidenţa separată a tranzacţiilor executate de fiecare participant în contul
propriu şi, în cazul intermediarilor, în contul clienţilor acestora, a poziţiilor deschise în
piaţă de participanţi;
e) evaluarea riscului aferent poziţiilor deschise în piaţă de participanţi.
Art. 39
(1) Accesul la platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu se
face doar de către brokerii activi ai participanţilor pe baza unui nume de utilizator (user) şi a
unei parole de acces, în baza contului deschis de participant la C.R.C..
(2) Accesul la platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi
permis doar acelor participanţi care îndeplinesc cerinţele tehnice de dotare şi comunicaţie
stabilite de S.C. BMFM S.A.
Art. 40
(1) Pentru tranzacţionarea prin platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu, fiecare participant trebuie să dispună de numărul minim de brokeri activi, conform
regulilor stabilite în Regulamentul nr. 3 privind organizarea şi funcţionarea pieţei reglementate
de instrumente financiare derivate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) S.C. B.M.F.M. S.A. şi S.C. C.R.C. S.A. vor ţine legătura pe durata tranzacţionării
cu brokerii activi ai participantului. În acest sens, brokerul activ trebuie să aibă autoritatea de
a introduce, modifica, retrage şi anula ordine în numele participantului şi de a lua hotărâri în
numele acestuia privitor la activitatea desfăşurată de acesta pe piaţă.
Art. 41
(1) În fiecare sesiune de tranzacţionare, prin platforma electronică de tranzacţionare
a S.C. BMFM S.A. Sibiu, variaţia maximă a preţului contractelor futures se stabileşte în
funcţie de preţul de cotare al contractelor respective din sesiunea precedentă.
(2) Participanţii nu pot introduce ordine de tranzacţionare la preţuri situate în afara
limitelor de variaţie maxime stabilite la alin. (1).
(3) Ordinele de tranzacţionare la preţuri aflate în afara intervalului de variaţie maximă
zilnică vor fi respinse de platforma electronică de tranzacţionare, iar participantul va fi
anunţat.
(4) Primele opţiunilor nu au limite de variaţie zilnică.
Art. 42
Limitele de variaţie zilnică sunt stabilite pentru fiecare instrument financiar derivat şi
pentru fiecare scadenţă şi vor fi modificate după caz de C.R.C., pentru a reflecta schimbările
condiţiilor de piaţă.
Art. 43
(1) Preţul de cotare al unui contract futures în timpul sesiunii de tranzacţionare este
reprezentat de preţul ultimei tranzacţii pe tipul de contract şi scadenţa respectivă.
(2) Toate poziţiile deschise pe contractul respectiv vor fi marcate la piaţă în funcţie de
acest preţ.
(3) Preţul de cotare este afişat în timpul sesiunii în coloana SETTLE.
Art. 44
(1) Preţul de cotare la închiderea sesiunii de tranzacţionare va fi preţul de
tranzacţionare aferent ultimei tranzacţii.
(2) În cazul în care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzacţii în
sesiunea respectivă, preţul de cotare se stabileşte astfel:
a) ca medie aritmetică a celor mai bune cotaţii de vânzare şi cumpărare existente în
piaţă, la închiderea sesiunii de tranzacţionare;
b) dacă există cotaţii doar de vânzare sau doar de cumpărare, preţul de cotare va fi
egal cu cotaţia afişată, dacă cotaţia de cumpărare este mai ridicată decât preţul
de cotare al zilei precedente sau dacă cotaţia de vânzare este mai joasă decât
preţul de cotare al zilei precedente;
39
c) dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite sau nu există cotaţii în piaţă, preţul de
cotare la închiderea sesiunii va fi egal cu cel al sesiunii precedente.
(3) În situaţia în care, pe un anumit contract există poziţii deschise şi timp de 20 de
sesiuni consecutive nu se execută tranzacţii şi nu se afişează nici un fel de cotaţii pentru
contractul respecitv, C.R.C. poate ajusta preţul de cotare pentru contractul respectiv.
Art. 45
(1) Deschiderea şi închiderea sesiunii de tranzacţionare se efectuează în zilele de
tranzacţionare de către Departamentul Tranzacţii şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu
în conformitate cu programul de tranzacţionare stabilit de Consiliul de Administraţie al
societăţii.
(2) Înainte de deschiderea fiecărei sesiuni de tranzacţionare, pe piaţa reglementată
de instrumente financiare derivate se va desfăşura o sesiune de pre-deschidere cu durata de
15 minute.
(3) În timpul sesiunii de pre-deschidere participanţilor li se va permite conectarea la
platforma electornică de tranzacţionare retragerea şi anularea de ordine de tranzacţionare
rămase în piaţă.
(4) În timpul sesiunii de pre-deschidere, participanţilor le este interzisă introducerea
de noi ordine de tranzacţionare.
(5) După expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere, Departamentul de
Tranzacţionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide sesiunea de tranzacţionare.
Art. 46
(1) Sesiunea de tranzacţionare poate fi întreruptă de Directorul General S.C.
B.M.F.M. S.A. sau de Directorul Executiv al S.C. C.R.C. S.A., în cazul unui eveniment sau al
unui complex de condiţii de natură să împiedice buna desfăşurare a sesiunii de
tranzacţionare.
(2) Evenimentele şi condiţiile menţionate la alin. (1) includ, dar nu sunt limitate la:
a) variaţii mari ale preţurilor activelor ce constituie suportul contractelor futures
şi al opţiunilor tranzacţionate în piaţă;
b) căderea sistemului electronic de tranzacţionare din diverse cauze, care
includ, dar nu sunt limitate la acestea, defecţiuni ale serverului de
tranzacţionare, ale majorităţii terminalelor participanţilor ori avarii ale
sistemului de alimentare cu energie electrică a serverului de tranzacţionare
ori ale unor subsisteme componente (internet, reţea internă).
(3) Sesiunea de tranzacţionare poate fi întreruptă şi la solicitarea C.N.V.M.
(4) Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu, distinct de întreruperea prevăzută la
art. 64 alin. (1), poate decide suspendarea de la tranzacţionare a unuia sau mai multor
instrumente financiare derivate în situaţia apariţiei unor evenimente deosebite în activitatea
emitenţilor ale căror acţiuni constituie activ suport pentru instrumente financiare derivate
tranzacţionate pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, şi care sunt în măsură să
determine o fluctuaţie semnificativă a preţurilor instrumentelor financiare derivate respective.
(5) În situaţia suspendării de la tranzacţionare a unuia sau mai multor instrumente
financiare derivate în condiţiile prevăzute la alin. (4), reluarea tranzacţionării instrumentului/
instrumentelor respective se va face la începutul sesiunii de tranzacţionare din ziua
următoare.
Art. 47
(1) În cazul în care sesiunea de tranzacţionare pe un tip de contract este întreruptă
sau sistemul este oprit forţat din cauze tehnice (distinct de întreruperea sesiunii de către
oficiali), ca o consecinţă a unor evenimente sau condiţii descrise la art. 46, reluarea
tranzacţionării se va face de îndată ce condiţiile vor permite desfăşurarea normală a sesiunii
de tranzacţionare.
(11) În situaţia întreruperii sesiunii de tranzacţionare, participanţii vor fi anunţaţi
asupra orei de reluare a acesteia.
(12) Înaintea reluării sesiunii de tranzacţionare, se va desfăşura o sesiune de pre-
deschidere cu durata de 5 minute.
(2) În situaţia în care se decide reluarea sesiunii de tranzacţionare, Departamentul
Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda întâi la deschiderea comunicaţiilor către
40
serverul de tranzacţionare în vederea conectării participanţilor la platforma electronică de

tranzacţionare, sesiunea de tranzacţionare ramânînd suspendată şi va monitoriza procesul
de conectare a participanţilor.
(3) După conectarea la platforma electronică de tranzacţionare a cel puţin 10
participanţi, Departamentul Tranzacţii şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide
sesiunea de pre-deschidere, iar după expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere va
proceda la deschiderea sesiunii de tranzacţionare propriu-zise.
(4) În timpul sesiunii de pre-deschidere participanţilor li se va permite conectarea la
platforma electronică de tranzacţionare, retragerea şi anularea de ordine de tranzacţionare
rămase în piaţă.
(5) În timpul sesiunii de pre-deschidere, participanţilor le este interzisă introducerea
de noi ordine de tranzacţionare.
Art. 48
Dacă întreruperea intervine în ultimele 30 de minute ale sesiunii de tranzacţionare,
S.C. BMFM S.A. şi C.R.C., prin persoanele menţionaţe la art. 46, alin. (1) fie vor prelungi
sesiunea de tranzacţionare, în cazul în care condiţiile o permit, fie vor decide calcularea
preţurilor de cotare pe baza regulilor de la art. 44.
Art. 49
În cazul în care sesiunea este întreruptă, iar S.C. BMFM S.A. şi C.R.C. decid că
aceasta nu mai poate fi reluată până la ora de închidere a pieţei, se va prelungi sesiunea de
tranzacţionare sau se va decide închiderea sesiunii şi reluarea tranzacţiilor în următoarea zi
de tranzacţionare.
Art. 50
Participanţii vor fi anunţaţi asupra deciziilor luate în situaţiile arătate la art. 47, 48 şi
49, în scris, fie prin intermediul sistemului de tranzacţionare, fie prin alte mijloace.
Art. 51
Toate ordinele neexecutate aflate în piaţă în situaţiile arătate la art. 47, 48 şi 49 vor fi
şterse din sistem dacă întreruperea va dura mai mult de 60 de minute, cu excepţia celor de
tip STOP şi GTK, definite la art. 54 şi 55.
Art. 52
(1) În vederea evitarii riscului operaţional pe piaţa reglementată administrată. S.C.
BMFM S.A. Sibiu dispune de sisteme principale şi sisteme de rezervă privind:
a) alimentarea cu energie electrică,
b) conectarea participanţilor la platforma electronică de tranzacţionare,
c) conectarea participanţilor în vederea tranzacţionării;
d) baza de date referitoare la tranzacţiile efectuate pe platforma electronică
de tranzacţionare.
(2) În situaţia în care, în timpul sesiunii de tranzacţionare intervin intreruperi în
fucţionarea sistemelor principale, vor intra imediat în funcţiune sistemele de rezervă.
(3) În situaţia în care, din diverse cauze, sistemele de rezervă nu intră în funcţiune
automat, sesiunea de tranzacţionare va fi întreruptă şi reluată de îndatp ce condiţiile tehnice
vor permite desfăşurarea în condiţii normale a sesiunii de tranzacţionare.
Art. 53
(1) Ordinele de tranzacţionare pot fi introduse în piaţă în timpul sesiunii de
tranzacţionare.
(2) Odată introduse în piaţă şi acceptate de serverul de tranzacţionare, ordinele vor
putea fi vizualizate, modificate, anulate sau retrase.
(3) Toate ordinele vor fi ordonate automat în piaţă, în funcţie de preţ şi momentul
introducerii, în sens descrescător pentru cumpărare şi crescător pentru vânzare.
Art. 54
În timpul tranzacţionării pot fi plasate următoarele tipuri de ordine pentru contracte
futures:
I. în funcţie de sens:
a) cumpărare;
b) vânzare.
II. în funcţie de tip:
41
a) “limită” – se va execută la preţul specificat sau mai bun şi poate fi plasat

numai dacă există disponibilul în cont pentru acoperirea riscului rezultat.
Cantitatea rămasă dintr-un ordin, în urma executării parţiale, rămâne în piaţă.
b) “stop-limită” – se plasează cu două preţuri: de activare şi de executare şi
este de 2 tipuri: StopLoss şi TakeProfit. Se activează automat la efectuarea
unei tranzacţii la preţul specificat de activare sau mai bun decât acesta şi
intră în piaţă la preţul limită indicat. La activare se verifică disponibilul din
cont şi dacă activarea lui nu duce la tranzacţie pe acelaşi cont. Odată
activate, devin ordine limită şi pot fi modificate, retrase sau anulate. Ordinele
STOP neactivate pot fi vizualizate, modificate, retrase şi anulate din fereastra
STOP. Toate ordinele STOP neactivate vor fi păstrate de către serverul de
tranzacţionare până la anularea lor de către participant sau până la activarea
lor. Şi pentru aceste ordine trebuie să existe disponibil în cont.
III. în funcţie de cantitate: “limită-pachet” - ordinul se execută numai la întreaga
cantitate. În cazul în care în piaţă apar pe contraparte ordine care duc la
situaţia de încrucişare a pieţei, dar fără specificaţia “pachet”, ordinul pachet
este scos automat din piaţă. De asemenea, dacă nu poate fi executat la
plasarea sa, este respins. În ambele cazuri, participantul este anunţat.
IV. în funcţie de valabilitate:
a) “day” – valabil pe timpul sesiunii curente de tranzacţionare, se şterge după
închiderea acesteia;
b) “GTK” – valabil până la anulare, rămâne în piaţă şi după închiderea
sesiunii, iar durata sa maximă de valabilitate este până la scadenţa
contractului;
c) “hh-mm” – valabil hh ore şi mm minute din momentul plasării.
Art. 55
În timpul tranzacţionării pot fi plasate următoarele tipuri de ordine pentru contracte cu
opţiuni:
I. în funcţie de sens:
a) vânzare (put, call);
b) cumpărare (put, call).
II. în funcţie de tip:
a) “limită” – se execută la prima specificată sau mai bună şi pot fi plasate numai
dacă există disponibilul în cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv
pentru plata primei. Cantitatea rămasă în urma executării parţiale rămâne în
piaţă. Termenul maxim de valabilitate al acestor ordine este sesiunea în care au
fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi şterse automat din piaţă la
închiderea şedinţei, cu excepţia celor de tip GTK.
b) pentru opţiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.
III. în funcţie de cantitate ”limită-pachet” - ordinul se execută numai la întreaga
cantitate. În cazul în care în piaţă apar ordine mai bune sau egale ca preţ cu
acesta, dar fără specificaţia “pachet”, ordinul pachet este scos automat din piaţă.
De asemenea, dacă nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. În ambele
cazuri, participantul este anunţat de acest lucru.
IV. în funcţie de valabilitate
a) “day” – valabil pe timpul sesiunii curente de tranzacţionare, se şterge după
închiderea acesteia;
b) “GTK” – valabil până la anulare, rămâne în piaţă şi după închiderea sesiunii,
iar durata sa maximă de valabilitate este până la data de expirare a
contractului;
c) “hh-mm” – valabil hh ore şi mm minute din momentul plasării.
Art. 56
Sistemul electronic de tranzacţionare nu permite deţinerea pentru un client a unor
poziţii deschise de sensuri contrare la aceleaşi instrumente financiare derivate sau aceeaşi
serie de opţiuni.
Art. 57
(1) Ordinele introduse în piaţă pot fi modificate, retrase sau anulate.
42
(2) Orice modificare adusă unui ordin duce la schimbarea timpului său de acceptare
în piaţă, care poate avea consecinţe asupra plasării sale în ansamblul pieţei. Modificările
ordinelor pot fi urmărite în meniul HISTORY.
(3) În timpul sesiunii şi la sfârşitul acesteia sunt disponibile în fereastra CLEARING
sumarele de tranzacţionare şi extrasele de cont ale participantului, în care se pot vizualiza
tranzacţiile proprii şi rezultatul acestora.
(4) După încheierea sesiunii şi stabilirea preţurilor de cotare acestea se pot salva sau
imprima în forma de pe ecran timp de 30 de minute.
Art. 58
(1) Toate detaliile tranzacţiilor efectuate, cu excepţia identităţii părţilor, pot fi
vizualizate de către participanţii conectaţi la platforma de tranzacţionare.
(2) Identitatea participanţilor ce tranzacţionează va rămâne ascunsă şi nu va fi
dezvăluită pe toată durata sesiunii de tranzacţionare participanţilor, ci exclusiv organizatorilor
şi supraveghetorilor pieţei (S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, C.R.C.), precum şi C.N.V.M.
Art. 59
La plasarea unui ordin în piaţa, brokerul activ al participantului trebuie să completeze în
fereastra de introducere a ordinelor următoarele informaţii:
a) contul în care se plasează ordinul (house, persoane relevante sau contul unui
client);
b) tipul contractului;
c) natura ordinului (vânzare/cumpărare);
d) cantitatea;
e) scadenţa;
f) valabilitatea;
g) preţul de exercitare (pentru opţiuni);
h) preţul limită şi preţul de activare (pentru ordinele “stop”), prima limită pentru
opţiuni;
i) alte indicaţii (“pachet”).
Art. 60
Tranzacţiile de tip “cross” sunt cele executate între clienţii unui intermediar, astfel: în
situaţia în care un intermediar are ordine de vânzare şi cumpărare de la clienţii săi pe acelaşi
instrument financiar derivat şi cu aceeaşi scadenţă, pe care nu le poate executa în piaţă din
cauza lipsei de cotaţii sau a diferenţei mari dintre cotaţiile de vânzare şi cumpărare, se
permite executarea respectivelor ordine între clienţi (cross) în piaţă, cu respectarea strictă a
intereselor clienţilor.
Art. 61
Intermediarii vor avea obligatoriu create în sistemul electronic de tranzacţionare
conturile de clienţi necesare şi vor plasa ordinele în aceste conturi.
Art. 62
(1) Preţurile de exercitare pentru contractele cu opţiuni sunt listate în platforma
electronică de tranzacţionare numai după ce s-a executat o tranzacţie pe contractul futures
suport.
(2) Preţurile de exercitare se ordonează automat în funcţie de preţul ultimei tranzacţii
executate, astfel încât să fie disponibile la tranzacţionare minim două preţuri de exercitare
sub ultimul preţ din piaţa contractului futures suport şi două preţuri de exercitare peste
acesta.
(3) Intervalul dintre două preţuri de exercitare succesive este standardizat şi se
stabileşte de către S.C. BMFM S.A. Sibiu şi C.R.C. în funcţie de volatilitatea pieţei futures
suport.
(4) Lista preţurilor de exercitare va fi extinsă automat în funcţie de fluctuaţia preţului
din piaţa futures suport.
43
(5) Intervalele dintre preţurile de exercitare sunt menţionate în specificaţiile

contractelor şi vor putea fi modificate de S.C. BMFM S.A. Sibiu şi C.R.C. după caz, pentru a
reflecta condiţiile de piaţă existente la un moment dat.
(6) S.C. BMFM S.A. Sibiu şi C.R.C. vor comunica C.N.V.M. şi participanţilor
modificările operate conform alin. (5).
Art. 63
Lichidarea la scadenţă a contractelor futures şi respectiv, la data de exercitare, a
contractelor cu opţiuni tranzacţionate pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face în conformitate cu procedurile C.R.C.
Art. 64
(1) În cazul contractelor futures pe acţiuni, dacă acţiunea este suspendată de la
tranzacţionare, tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate având ca activ suport acea
acţiune este suspendată, în mod corespunzător, concomitent cu suspendarea acţiunii la
bursa de valori conform procedurii descrise în ANEXA 1 din prezentul regulament.
(2) Reluarea la tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate suspendate
conform prevederilor alin. (1) se face concomitent cu reluarea la tranzacţionare a acţiunii la
bursa de valori.
(3) Dacă în ziua scadenţei contractului tranzacţionarea acţiunii este suspendată la
Bursa de Valori Bucureşti, închiderea poziţiilor deschise se va efectua la preţul înregistrat
pentru acţiunea respectivă la Bursa de Valori în ultima zi de tranzacţionare dinaintea
suspendării.
(4) În cazul în care acţiunea suport îşi modifică valoarea nominală, tranzacţionarea
derivatelor având ca activ suport acea acţiune este suspendată, în mod corespunzător,
concomitent cu momentul suspendării acţiunii la bursa de valori, iar reluarea la tranzacţionare
se face conform procedurii descrise în ANEXA 2 din prezentul regulament.
(5) În cazul în care, un emitent ale cărui acţiuni constituie activ suport pentru un
instrument financiar derivat tranzacţionat pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, publică decizii referitoare la majorare/diminuare de capital social în valoare de
peste 10% din preţul mediu al acţiunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile
lucrătoare înainte de data de înregistrare (T-3 zile lucrătoare, unde T este data de
înregistrare) sau acordare de dividende sau alte drepturi în valoare de peste 10% din preţul
mediu al acţiunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile lucrătoare înainte de
data de înregistrare (T-3 zile lucratoare, unde T este data de înregistrare), iar pe piaţa
instrumentului financiar respectiv exista poziţii deschise pentru scadenţe ulterioare datei de
înregistrare, S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda la suspendarea de la tranzacţionare a
derivatelor pe acţiunea respectivă.
(6) Suspendarea instrumentelor financiare derivate menţionate la alin. (5) se va face
începând cu sesiunea de tranzacţionare din ziua T-3, ora 12:45 (unde T este data de
înregistrare pentru acţiunile în cauză).
(7) Reluarea la tranzacţionare se face conform procedurii descrise în ANEXA 3 din
prezentul regulament în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data de înregistrare (T+5 zile
lucratoare, unde T este data de înregistrare pentru acţiunile în cauza comunicată de
emitentul acţiunilor în cauză).
(8) Procedura descrisă în Anexa 3 din prezentul regulament se aplică doar pentru
scadenţele în derulare la momentul apariţiei evenimentelor menţionate la alin. (5).
T-3 zile lucratoare T T + 5 zile lucrătoare

12:45 Ajustare şi reluare
suspendare tranzacţionare
derivate pe piaţa reglementată
Data de tranzacţionare derivate pe
administrată de S.C. BMFM S.A. înregistrare piaţa reglementată
Sibiu administrată de S.C. BMFM
S.A. Sibiu
Art. 65
(1) Compensarea şi decontarea tranzacţiilor executate pe piaţa reglementată
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se realizează prin intermediul S.C. CASA ROMANA
DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.
44
(2) Închiderea la scadenţă a poziţiilor deschise pe piaţa reglementată de instrumente

financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face cu respectarea procedurilor
stabilite în regulamentele S.C. CASA ROMANA DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.
CAPITOLUL IV
EXECUTAREA ORDINELOR DE TRANZACŢIONARE
Art. 66
Intermediarii care operează pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obligaţia de a executa cu promptitudine ordinele
clienţilor la cel mai bun preţ în condiţiile concrete ale pieţei.
Art. 67
(1) Executarea ordinelor clienţilor se face cu prioritate, astfel încât ordinele clienţilor
vor fi executate înaintea executării ordinelor pe conturile House sau ale persoanelor
relevante.
(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) se va lua în considerare momentul (data şi ora)
preluării ordinelor de la clienţi.
(3) Când se primesc ordine de la clienţi diferiţi pe acelaşi instrument financiar derivat
şi aceeaşi scadenţă, intermediarul va plasa ordinele în piaţă în ordinea primirii lor.
(4) În situaţia în care se primesc ordine de la clienţi diferiţi în acelaşi moment,
prioritate la plasarea în piaţă vor avea ordinele cu preţul cel mai bun (cel mai mic preţ de
vânzare pentru ordinele de vânzare, respectiv cel mai mare preţ pentru ordinele de
cumpărare).
Art. 68
(1) Dacă în procesul de tranzacţionare intermediarul obţine un preţ mai bun pentru
ordinele clienţilor, va executa ordinele la acest preţ, fără a profita de diferenţa de preţ dintre
ordinul clientului şi preţul pieţei.
(2) În cazul în care intermediarul, din eroare, cumpără sau vinde pe altă scadenţă
sau pe alt contract decât cele specificate de client, va efectua operaţiunea inversă imediat
după depistarea erorii.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), intermediarul poate acoperi pierderea rezultată
din această operaţiune cu un eventual profit rezultat din executarea ordinului clientului la un
preţ mai bun, iar dacă din operaţiunile de mai sus rezultă o pierdere pentru client,
intermediarul o va suporta în întregime, fără a percepe comisioanele aferente tranzacţiilor
respective.
(4) În cazul în care un intermediar cumpără sau vinde instrumente financiare derivate
conform instrucţiunilor cuprinse în ordinele de tranzacţionare, dar din eroare în contul altui
client decât cel de la care a primit ordinele de tranzacţionare, el poate solicita
Departamentului Tranzacţii şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. să evidenţieze tranzacţiile
efectuate în contul de client corect.
(5) Solicitarea menţionată la alin. (4) se va transmite Departamentului de
Tranzacţionare şi Supraveghere în scris, până la închiderea sesiunii de tranzacţionare din
ziua în care s-a efectuat tranzacţia eronată şi va fi însoţită de copia ordinului de
tranzacţionare.
(6) După primirea solicitării şi analiza ei, Departamentul de Tranzacţionare şi
Supraveghere va comunica în scris Departamentului Informatic datele necesare efectuării
operaţiilor corespunzătore.
Art. 69
Fiecare intermediar trebuie să înregistreze şi să păstreze fondurile şi instrumentele
financiare ale clienţilor în conturi separate de conturile în care sunt evidenţiate propriile
fonduri sau instrumente financiare.
Art. 70
În relaţiile cu clienţii care tranzacţionează instrumente financiare derivate pe piaţa
reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, fiecare intermediar este obligat să
respecte prevederile reglementărilor C.N.V.M. cu privire la executarea ordinelor clienţilor.
45
CAPITOLUL V
SUPRAVEGHEREA PIEŢEI
Art. 71
(1) În vederea asigurării unei pieţe continue, ordonate şi transparente, S.C. BMFM
S.A. Sibiu împreună cu C.R.C. supraveghează desfăşuararea activităţii de tranzacţionare pe
piaţa de instrumente financiare derivate.
(2) S.C. BMFM S.A. Sibiu desfăşoară activitatea de supraveghere prin intermediul
Departamentului Tranzacţionare şi Supraveghere.
Art. 72
(1) În activitatea de supraveghere a activităţii de tranzacţionare pe piaţa de
instrumente financiare derivate, Departamentul Tranzacţionare şi Supraveghere va acorda o
atenţie deosebită acelor tranzacţii care ridică suspiciuni privind manipularea pieţei, abuzului
de piaţă sau alte practici frauduloase.
(2) Sunt interzise:
a) încheierea de tranzacţii sau lansarea de ordine de tranzacţionare care dau
indicaţii false ori înşelătoare cu privire la cererea, oferta sau preţul instrumentelor
financiare derivate;
b) încheierea de tranzacţii sau lansarea de ordine de tranzacţionare care menţin
preţul unui instrument financiar derivat la un nivel artificial;
c) diseminarea de ştiri, informaţii sau zvonuri care dau sau sunt în măsură să dea
indicaţii false ori înşelătoare cu privire la cererea, oferta sau preţul instrumentelor
d) efectuarea de tranzacţii pe baza de informaţii privilegiate;
e) tranzacţionarea excesivă în contul clienţilor în scopul generării de comision
pentru intermediar;
f) efectuarea de tranzacţii sau introducerea de ordine de tranzacţionare în scopul
de a determina modificarea semnificativă a preţurilor de cotare a instrumentelor
g) încheierea de către unul sau mai mulţi participanţi de tranzacţii care să creeze
impresia unei lichidităţi artificiale;
h) transferul unor poziţii perdante din contul propriu al intermediarului în conturile
clienţilor administrate pe bază discreţionară;
i) tranzacţionarea în contul clienţilor de contracte cu opţiuni cu prime mai mici decât
valoarea intrinsecă a opţiunilor respective;
j) plasarea de ordine proprii de acelaşi sens cu ale clienţilor cu intenţia de a profita
de mişcarea de preţ creată de ordinul clientului;
k) retragerea sau plasarea cu întârziere a ordinelor clienţilor în beneficiul societăţii
sau al altor persoane;
l) tranzacţiile compensate în care mai mulţi brokeri activi execută tranzacţii la
preţuri necompetitive pentru a efectua transferuri de bani între conturi;
m) executarea de către traderi a altor ordine decât cele în cont propriu;
n) tranzacţionarea directă sau prin persoane interpuse, de instrumente financiare
derivate care au ca activ suport active asupra cărora participantul sau clientul
poate exercita o influenţă semnificativă asupra preţului;
o) orice practică frauduloasă sau abuz de piaţă specificat de regulamentele
C.N.V.M.
(3) Departamentul Tranzacţionare şi Supraveghere va monitoriza desfăşurarea
activităţii de tranzacţionare pe piaţa reglementată administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu şi va
informa imediat conducerea societăţii în cazul depistării unor tranzacţii suspecte a fi încadrate
în una din situaţiile prevăzute la alin. (2).
(4) Participanţii pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată
de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt obligaţi să transmită, la cererea Departamentului
Tranzacţionare şi Supraveghere, copii ale ordinelor de tranzacţionare a instrumentelor
financiare derivate precum şi orice date referitoare la identitatea clienţilor şi la clauzele
contractelor încheiate de participanţi cu aceştia.
46
Art. 73
Nerespectarea interdicţiilor menţionate la art. 72, alin (2) se sancţionează de către
S.C. BMFM S.A. Sibiu cu suspendarea sau excluderea de la tranzacţionare a participantului
sau a brokerilor activi ai acestuia, după caz şi se notifică C.N.V.M. în termen de 24 de ore.
Art. 74
(1) În utilizarea sistemului electronic de tranzacţionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu
brokerii activi vor avea o conduită responsabilă şi vor folosi comenzile acestuia doar pentru
scopurile în care a fost creat. În acest sens, se vor evita conectarea şi reconectarea fără
motiv, şi încercările repetate de plasare a ordinelor fără a avea disponibilul necesar în cont.
(2) Brokerii activi sunt obligaţi să aducă la cunoştinţa clienţilor aspectele de mai sus.
(3) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie să recomande clienţilor
cumpărarea sau vânzarea de contracte futures sau opţiuni decât în cazul în care are o bază
rezonabilă de informaţii, conform căreia să aprecieze că tranzacţia este potrivită pentru client.
(4) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie să încurajeze tranzacţionarea
excesivă în contul de marjă al unui client în scopul majorării veniturilor provenite din
comisioane.
(5) Nerespectarea prevederilor alin. (1) – (4) duce la suspendarea sau anularea
dreptului de tranzacţionare al brokerului activ, cu notificarea C.N.V.M.
Art. 75
(1) S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu şi C.R.C. vor lua măsuri de menţinere a lichidităţii pieţei,
prin evitarea situaţiei ca un participant sau mai mulţi să atingă o poziţie dominantă în piaţă,
de natură a influenţa artificial cererea şi oferta, în avantajul propriu, cu grave consecinţe
asupra structurii de compensare şi asupra caracterului liber al pieţei.
(2) În acest sens, pentru evitarea poziţiei dominante a unui participant, prin
acumularea de poziţii deschise pe vânzare sau cumpărare prin care poate influenţa piaţa,
S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu şi C.R.C. pot limita numărul de poziţii deschise pe care le poate
cumula participantul.
CAPITOLUL VI
DOCUMENTELE ÎNTOCMITE DE CĂTRE INTERMEDIARI
IN RELAŢIA CU CLIENŢII
Art. 76
(1) Pentru efectuarea tranzacţiilor pe piaţa reglementată de instrumente financiare
derivate administrată de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, intermediarii vor întocmi cel puţin
următoarele documente:
a) Cerere de deschidere de cont pentru client;
b) Contract privind servicii de investiţii financiare încheiat între intermediar şi client;
c) Document de prezentare a intermediarului şi a instrumentelor financiare derivate ce pot fi
tranzacţionate şi serviciile prestate.
d) Formular de ordin;
e) Formular de confirmare a executării ordinelor;
f) Formular de raportare către clienţi;
g) Extras de cont.
(2) Documentele menţionate la alin. (1) trebuie să conţină toate informaţiile prevăzute de
Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.
DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE
Art. 77
(1) Prezentul regulament a fost aprobat de către Adunarea Generala Extraordinară a

Acţionarilor S.C. BMFM S.A. Sibiu din data de 14 decembrie 2005.
(2) Prezentul regulament, precum şi modificările şi completările ulterioare, vor fi
supuse aprobării C.N.V.M. urmând a intra în vigoare în termen de 5 zile de la data
comunicării deciziei de către C.N.V.M.
47
(3) Regulamentul şi modificările ulterioare vor fi aduse la cunoştinţa tuturor

persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor sale şi se publică pe site-ul S.C. BMFM S.A.
(4) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.
Art. 78
La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul nr.5 de
Tranzacţionare pe pieţele reglementate de instrumente financiare derivate la Bursa Monetar
Financiară şi de Mărfuri Sibiu, autorizat de C.N.V.M. prin decizia nr. 84 la data de 09.01.2004
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
48
ANEXA 1
Procedura privind aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1)

din Regulamentul nr. 4
privind tranzacţionarea pe Piaţa Reglementată
de Instrumente Financiare Derivate admnistrată de S.C.
Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu
1. Aplicarea prevederilor art. 64, aliniatul (1) din Regulamentul nr. 4 privind
Tranzacţionarea pe Piaţa Reglementată de Instrumente Financiare Derivate administrată de
S.C. BMFM S.A. Sibiu revine persoanelor din cadrul departamentului Tranzacţionare şi
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu desemnate pentru supravegherea pieţei.
Desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea prezentei proceduri se face prin decizie a
Directorului General al SC BMFM SA Sibiu.
2. în vederea monitorizării pieţei reglementate la vedere organizată şi administrată de
Bursa de Valori Bucureşti, persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnată pentru supravegherea pieţei
reglementate de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu va
avea acces în timp real la platforma de tranzacţionare a BVB.
3. De asemenea, persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi Supraveghere
al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnată pentru supravegherea pieţei reglementate de
instrumente financiare derivate administrată S.C. BMFM S.A. Sibiu va avea acces în timp real
la platforma de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, precum şi drepturile de a bloca şi
debloca tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate.
4. Persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi Supraveghere al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, desemnată cu supravegherea pieţei monitorizează piaţa reglementată la vedere în
fiecare zi de tranzacţionare, între orele 9:00 – 16:00 şi piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate între orele 9:45 – 16:00.
5. În momentul în care, pe platforma de tranzacţionare a BVB, este afişat un comunicat al
Bursei de Valori Bucureşti privind suspendarea de la tranzacţionare a acţiunii care constituie
activ suport pentru un contract futures şi cu opţiuni tranzacţionat pe piaţa reglementată de
instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, persoana din cadrul
departamentului Tranzacţionare şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnată cu
supravegherea pieţei va bloca în platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A.
Sibiu contractele futures şi cu opţiuni corespunzătoare.
6. În momentul în care, pe platforma de tranzacţionare a BVB, este afişat un comunicat al
Bursei de Valori Bucureşti privind reluarea la tranzacţionare a acţiunii care constituie activ
suport pentru un contract futures, respectiv cu opţiuni tranzacţionat la pe piaţa reglementată
de instrumente financiare derivate, persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnată cu supravegherea pieţei va debloca în
platforma electronică de tranzacţionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu contractele futures şi cu
opţiuni respective, suspendate de la tranzacţionare.
7. Fiecare operaţiune de suspendare de la tranzacţionare şi reluare la tranzacţionare a
contractelor futures şi cu opţiuni pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate
administrată S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi însoţită de un comunicat S.C. BMFM S.A. Sibiu
întocmit şi semnat de către Directorul de Tranzacţii al societăţii.
8. Comunicatul S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi transmis participanţilor prin afişarea lui pe
canalul public de comunicare al platformei de tranzacţionare a S.C: BMFM S.A Sibiu de către
persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi Supraveghere al S.C. BMFM S.A.
Sibiu, desemnată cu supravegherea pieţei şi va fi transmis Departamentului Informatic al S.C.
BMFM S.A. Sibiu pentru afişare pe site-ul www.bmfms.ro în cel mai scurt timp posibil după
efectuarea operaţiunii.
9. Persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi Supraveghere al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, desemnată cu supravegherea pieţei va ţine un registru de evidenţă a operaţiunilor
de suspendare de la tranzacţionare şi reluare la tranzacţionare a contractelor futures şi cu
opţiuni, care va cuprinde cel puţin următoarele date:
- data operaţiunii;
- ora şi minutul operaţiunii;
- activul suport al contractului futures;
- ora şi minutul afişării comunicatului BVB;
49
- tipul operaţiunii: suspendare / reluare la tranzacţionare;

- contractul/contractele şi scadentele care fac obiectul operaţiunii;
- motivul suspendării/reluării la tranzacţionare a acţiunii la BVB (articolul şi
regulamentul BVB)
- alte explicaţii (motive care au împiedicat aplicarea întocmai a procedurii).
10. În situaţiile în care persoana din cadrul departamentului Tranzacţionare şi
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnată cu supravegherea pieţei nu-si poate
îndeplini atribuţiile descrise mai sus din diverse motive (absenţă, concediu de odihnă,
concediu medical, pauză de masă etc.), o altă persoană desemnată de Directorul General
al SC BMFM SA Sibiu va îndeplini atribuţiile din prezenta procedura. În situaţia în care
ambele persoane desemnate cu aplicarea prezentei proceduri sunt indisponibile, Directorul
General sau Directorul General Adjunct vor desemna o altă persoană competentă care va
aplica dispoziţiile prezentei proceduri.
11. Persoanele desemnate sunt direct răspunzătoare de aplicarea întocmai a
prezentei proceduri şi au obligaţia sa aducă în cel mai scurt timp la cunoştinţa conducerii
orice motive care au determinat apariţia unor disfuncţionalităţi în aplicarea ei.
12. Atribuţiile de aplicare a prezentei proceduri revin persoanelor desemnate în
situaţia asigurării tuturor condiţiilor necesare – acces direct la platformele de tranzacţionare
ale BVB şi S.C. BMFM S.A. Sibiu şi luarea la cunoştinţă asupra modului de utilizare a
acestora.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
S.C. Bursa Monetar Financiara şi de Marfuri S.A. Sibiu
Departament Tranzacţionare şi Supraveghere
Decizie
SUSPENDARE DE LA TRANZACŢIONARE
În baza prevederilor art. 64 alin (1) din Regulamentul nr. 4 privind Tranzacţionarea pe
Piaţa Reglementată de Instrumente Financiare Derivate administrată de S.C. Bursa
Monetar-Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu şi având în vedere suspendarea de la
tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti a acţiunilor
_______________________________________ simbol ______________ în baza
__________________________________________________________________, se
suspendă de la tranzacţionare pe piaţa de instrumente financiare derivate administrată de
S.C. BMFM S. A. Sibiu începând cu ora __________ contractul futures cu simbolul
_______________ şi opţiunile pe contractul futures cu simbolul __________________
pentru scadenţele ____________________ şi ______________________.
Director Tranzacţii
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
S.C. Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu

Departament Tranzacţionare şi Supraveghere
Decizie
RELUARE TRANZACŢIONARE
Având în vedere reluarea la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti a acţiunilor

____________________________________________ simbol _______________ se reia
tranzacţionarea pe piaţa de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.
A. începând cu ora ___________ a contractului futures cu simbolul _________________ şi
a opţiunilor pe contractul futures cu simbolul __________________ pentru scadenţele
____________________ şi ______________________.
Director Tranzacţii
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
50
ANEXA 2
Procedura privind reluarea la tranzacţionare a

instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul
nr. 4 privind tranzacţionarea pe Piaţa Reglementată de Instrumente
Financiare Derivate administrată de S.C.
Bursa Monetar-Financiara şi de Marfuri S.A. Sibiu
1. La reluarea la tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate suspendate

conform prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul nr. 4 privind tranzacţionarea
pe Piaţa Reglementată de Instrumente Financiare Derivate administrată de S.C. Bursa
Monetar-Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu şi C.R.C. vor aplica
ajustări ale contractelor astfel încât mărimea deţinerilor participanţilor în piaţa dinaintea
suspendării să fie egală cu cea de după reluarea la tranzacţionare a instrumentelor financiare
derivate respective.
2. Ajustările se fac în două situaţii: splitarea, respectiv consolidarea valorii nominale a

acţiunilor.
A. Modificarea valorii nominale a acţiunii ca urmare a operaţiunii de splitare
În acest caz, mărimea contractului futures având ca activ suport acţiunea respectivă se
va multiplica cu factorul de splitare, iar preţurile la care s-au efectuat tranzacţii în piaţa
administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor diminua prin împărţire cu acelaşi factor,
astfel încât valoarea unui contract futures tranzacţionat înainte de splitare să rămână
neschimbată după ajustare.
Exemplu:
Acţiunile societăţii A cu valoare nominală 2 lei se tranzacţionează la BVB la 4,5 lei.
Pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunzător are
1.000 acţiuni A şi preţul de cotare 5 lei/acţiune, astfel încât valoarea unui contract
futures este
5 x 1.000 = 5.000 lei
Acţiunea societăţii A cu valoare nominală de 2 lei se splitează în 2

acţiuni cu valoare nominală de 1 leu.
Pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures

corespunzător va avea în urma ajustării
2 x 1.000 = 2.000 acţiuni A,
iar preţul de cotare ajustat este de
5 /2 = 2,5 lei/acţiune.
Astfel, 1 contract futures pe acţiunea A (1.000 acţiuni) cumpărat înainte de splitare la

preţul futures de 4 lei/acţiune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) şi marcat la
piaţa la preţul de cotare de 5 lei/acţiune (profit de 1.000 x (5 – 4) = 1.000 lei/contract),
se transforma după ajustare intr-un contract futures pe acţiunea A (2.000 acţiuni)
cumpărat la preţul futures de 4 / 2 = 2 lei/acţiune şi va fi marcat la piaţa la preţul de
cotare de 5/2 = 2,5 lei/acţiune. Valoarea contractului după ajustare rămâne
nemodificată (2 x 2.000 = 4.000 lei) ca şi profitul din marcarea la piaţa ( 2.000 x (2,5 –
2) = 1.000 lei)
Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va rămâne neschimbată.
51
B. Modificarea valorii nominale a acţiunii ca urmare a operaţiunii de

consolidare
În acest caz, mărimea contractului futures având ca activ suport acţiunea respectivă se
va diminua prin împărţire la factorul de consolidare, iar preţurile la care s-au efectuat
tranzacţii în piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor multiplica cu acelaşi
factor astfel încât valoarea unui contract futures tranzacţionat înainte de consolidare să
rămână neschimbată după ajustare.
Exemplu:
Acţiunile societăţii A cu valoare nominală 2 lei se tranzacţioneaza la BVB la

4,5 lei. Pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures
corespunzător are 1.000 acţiuni A şi se tranzacţioneaza la preţul de 5 lei/acţiune,
astfel încât valoarea unui contract futures este
5 x 1.000 = 5.000 lei
Acţiunea societăţii A cu val nominală de 2 lei se consolidează cu

factorul 2,5 / 1 (din 2,5 acţiuni cu valoare nominală 2 lei rezulta 1 acţiune cu
valoare nominală de 5 lei).
Pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures corespunzător va

avea în urma ajustării
1.000 / 2,5 = 400 acţiuni A,
iar preţul de cotare ajustat este de
5 x 2,5 = 12,5 lei/acţiune.
Astfel, 1 contract futures pe acţiunea A (1.000 acţiuni) cumpărat înainte de

consolidare la preţul futures de 4 lei/acţiune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) şi
marcat la piaţa la preţul de cotare de 5 lei/acţiune (profit de 1.000 x (5 – 4) = 1.000
lei), se transforma după ajustare intr-un contract futures pe acţiunea A (400 acţiuni)
cumpărat la preţul futures de 4 x 2,5 = 10 lei/acţiune şi va fi marcat la piaţa la preţul
de cotare de 5 x 2,5 = 12,5 lei/acţiune. Valoarea contractului după ajustare rămâne
nemodificată (10 x 400 = 4.000 lei) ca şi profitul din marcarea la piaţa (400 x (12,5 –
10) = 1.000 lei)
Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va rămâne neschimbată.
3. În cazul modificării valorii nominale a acţiunii ca urmare a operaţiunilor de splitare

sau consolidare, preţurile de exercitare ale opţiunilor şi primele pe contractele cu opţiuni
corespunzătoare vor fi ajustate prin aplicarea aceloraşi proceduri.
52
ANEXA 3
Procedura privind reluarea la tranzacţionare a

instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul
nr. 4 privind tranzacţionarea pe piaţa reglementată de instrumente
financiare derivate administrată de
S.C. Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu
La reluarea tranzacţionării instrumentelor financiare derivate suspendate conform

prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul nr. 4 privind tranzacţionarea pe piaţa
reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. Bursa Monetar-
Financiară şi de Mărfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu şi C.R.C. vor aplica ajustări ale
contractelor în vederea corelării cu noua situaţie a emitentului.
Exemplul 1: Acordare de dividende în numerar

Acţiunile societăţii A cu valoare nominală 2 lei se tranzacţionează la BVB la 4,5 lei. Pe
piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
contractul futures corespunzător are 1.000 acţiuni A şi se tranzacţionează la preţul de 5
lei/acţiune, astfel încât valoarea unui contract futures este
5 x 1.000 = 5.000 lei
Societatea A acordă un dividend în numerar de 0,9 lei/acţiune (20% din valoarea de

piaţă a acţiunii).
Pe piaţa reglementată de instrumente financiare derivate administrată de S.C. BMFM

S.A. Sibiu, preţul ajustat va fi
5 – (5 x 0,2) = 4 lei/acţiune,
iar mărimea contractului futures pe acţiunea A va rămâne neschimbată, respectiv 1.000
acţiuni.

suspendare la preţul futures de 5 lei/acţiune (valoare contract 5 x 1.000 = 5.000 lei), se
transformă după ajustare într-un contract futures pe acţiunea A (1.000 acţiuni) cumpărat la
preţul futures de 5 – (5 x 0,2) = 4 lei/acţiune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei).
Ajustările prezentate mai sus se vor aplica corespunzător şi asupra preţurilor de

exercitare ale contractelor cu opţiuni pe contracte futures.
Astfel, o opţiune tranzacţionată înainte de suspendare la preţul de exercitare de 5

lei/acţiune se va transforma prin ajustarea preţului de exercitare într-o opţiune tranzacţionată la
preţul de exercitare de 4 lei/acţiune.
Exemplul 2: Acordare de acţiuni gratuite

Acţiunile societăţii A cu valoare nominală 2 lei se tranzacţionează la BVB la 18 lei. Pe
lei/acţiune, astfel încât valoarea unui contract futures este
20 x 1.000 = 20.000 lei
Societatea A procedează la majorarea capitalului social acordând o acţiune gratuită

la 2 acţiuni deţinute.

2
20 x ------ = 13,3333 lei/acţiune,
3
53
iar mărimea contractului futures pe acţiunea A tranzacţionat înainte de suspendare la

preţul de 20 lei/acţiune se va ajusta după formula:
1000 x 20 (Valoare contract înainte de suspendare)

Mărime contract = ----------------------------------------------------------------------------,
după ajustare 13,3333 (Preţ ajustat)
20.000
adică ------------------- = 1.500 acţiuni.
13,3333

transformă după ajustare într-un contract futures pe acţiunea A (1.500 acţiuni) cumpărat la
preţul futures de 20 – (20 x 2/3) = 13,3333 lei/acţiune (valoare contract 13,333 x 1.500 =
19.999,95 lei).

lei/acţiune se va transforma prin ajustarea preţului de exercitare într-o opţiune tranzacţionată
la preţul de exercitare de 13,333 lei/acţiune.
Exemplul 3: Acordare de alte drepturi

Acţiunile societăţii A cu valoare nominală 2 lei se tranzacţionează la BVB la 18 lei. Pe
lei/acţiune, astfel încât valoarea unui contract futures este:
20 x 1.000 = 20.000 lei
Societatea A procedează la majorarea capitalului social prin acordarea dreptului de

achiziţie a unei acţiuni la valoarea nominală (preţ 2 lei/acţiune) la 2 acţiuni deţinute.

(20 x 2) + 2
--------------------- = 14 lei/acţiune,
3
iar mărimea contractului futures pe acţiunea A tranzacţionat înainte de suspendare la

preţul de 20 lei/acţiune se va ajusta după formula:
1.000 x 20 (Valoare contract înainte de suspendare )

Mărime contract = --------------------------------------------------------------------------------,
după ajustare 14 (Preţ ajustat)
20.000
adică ----------------- = 1.428,57 acţiuni.
14

transformă după ajustare într-un contract futures pe acţiunea A (1.428,57
(20 x 2) + 2
acţiuni) cumpărat la preţul futures de ---------------- = 14 lei/acţiune (valoare
3
contract 14 x 1.428,57 = 19.999,98 lei).
54

la preţul de exercitare de 14 lei/acţiune.
Exemplul 4: Acordare simultană de acţiuni gratuite şi alte drepturi

Acţiunile societăţii A cu valoare nominală 1 leu se tranzacţionează la BVB la 1,4 lei. Pe
contractul futures corespunzător are 1.000 acţiuni A şi se tranzacţionează la preţul de 1,5
lei/acţiune, astfel încât valoarea unui contract futures este:
1,5 x 1.000 = 1.500 lei
Societatea A procedează la majorarea capitalului social prin acordarea a 60 de
acţiuni gratuite la fiecare 100 acţiuni detinute şi acordarea dreptului de achiziţie a 10 acţiuni
noi la preţul de 0,5 lei/acţiune la fiecare 100 acţiuni detinute.
Astfel, un acţionar care deţine 1.000 acţiuni ale societăţii A va primi 60 x (1.000 / 100)
acţiuni gratuite respectiv 600 de acţiuni şi va putea achizitiona încă 10 x (1.000/100) respectiv
100 de acţiuni noi la preţul de 0,5 lei/acţiune. Astfel, în situaţia în care acţionarul îşi exercită
toate drepturile de care beneficiază va dobândi în total 700 de acţiuni noi la 1.000 de acţiuni
detinute.

1,5 x 1.000 + 0,5 x 100 1.500 + 50

= = 0,9117 lei/acţiune,
1.700 1.700
iar mărimea contractului futures pe acţiunea A tranzacţionat înainte de suspendare la preţul

de 1,5 lei/acţiune se va ajusta după formula:
1000 x 1,5 (Valoare contract înainte de suspendare )

Mărime contract = --------------------------------------------------------------------------------,
după ajustare 0,9117 (Preţ ajustat)
1.500
adică ----------------- = 1.645,27 acţiuni.
0,9117

suspendare la preţul futures de 1,5 lei/acţiune (valoare contract 1,5 x 1.000 = 1.500 lei), se
transformă după ajustare într-un contract futures pe acţiunea A (1.645,27
1.550
acţiuni) cumpărat la preţul futures de ---------------- = 0,9117 lei/acţiune (valoare
1.700
contract 1.645,27 x 0,9117 = 1.4999,99 lei).
Astfel, o opţiune tranzacţionată înainte de suspendare la preţul de exercitare de 1,5
la preţul de exercitare de 0,9117 lei/acţiune.
55
Rezumat
- cadrul legal aplicabil pieţei administrate de BMFM SIBIU cuprinde 3 nivele:
1. Legea 297 /2004 privind piaţa de capital

2. Regulamentele CNVM
3. Regulamentele BMFMS şi CRC
- CNVM este autoritatea de reglementare şi supraveghere a BMFM SIBIU

- pe piaţa administrată de BMFM SIBIU pot tranzacţiona în calitate de
intermediari SSIF, bănci şi traderi – persoane juridice.
- Consiliul de Administraţie al BMFM SIBIU decide admiterea pe piaţa de
instrumente derivate a intermediarilor şi a brokerilor activi.
- pentru a fi admis ca broker activ, o persoană trebuie să fie autorizat ca ASIF
de către CNVM şi atestat ca broker de către BMFMS
- intermediarii pe piaţa BMFMS pot tranzacţiona în calitate de membri
(acţionari ai BMFM SIBIU) sau membri afiliaţi (plătind o taxă lunară de
tranzacţionare)
- pentru clienţii care doresc să tranzacţioneze prin intermediul modului
„client” al platformei ELTRANS, SSIF trebuie să solicite Dep. Informatic al
BMFM SIBIU alocare de user şi parole de acces la platformă ELTRANS.
- fiecare intermediar trebuie să-şi desemneze 3 persoane de contact cu BMF
SIBIU: reprezentantul legal, un broker activ şi reprezentantul
compartimentului de control intern.
- sesiunea de tranzacţionare pe piaţa BMFM SIBIU este precedată de o
sesiune de pre-deschidere de 15 minute în timpul cărora se pot anula sau
retrage ordine de tranzacţionare.
- În situaţia în care acţiunile unui emitent sunt suspendate de la
tranzacţionare pe piaţa BVB, derivatele corespunzătoare acţiunilor
respective sunt suspendate concomitent de la tranzacţionare pe piaţa
BMFMS.
- În situaţia unor evenimente corporative în activitatea unui emitent (splitări,
consolidări, acordare de dividende excepţionale, majorări de apital social
prin acordare de acţiuni gratuite sau alte drepturi) derivatele
corespunzătoare pe piaţa BMFMS sunt ajustate conform procedurilor
prevăzute în ANEXELE 2 şi 3 din Regulamentul 4 al BMFM SIBIU.
- la acelaşi preţ, ordinele primite de la clienţi au prioritate la executare
înaintea ordinelor pe cnturile house sau persoane relevante.
- Contractele cu optiuni pot fi tranzacţionate începând cu ziua în care pe
contractul futures suport s-a executat prima tranzacţie pentru scadenţa
respectivă.
56
Întrebări
In cazul suspendarii la BVB a unei actiuni tranzactionate si pe piata futures a

BMFMS:
a. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la

BMFMS incepand cu sesiunea de tranzactionare din ziua urmatoare
b. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS pana la scadenta.
c. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS concomitent cu suspendarea actiunii la BVB.
d. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva nu se suspenda
la BMFMS.
În cazul în care intermediarul, cumpara sau vinde pe alta scadenta sau pe alt
contract decât cele specificate de client:
a. este obligat sa preia tranzactiile pe contul “house”

suportand in
acelasi timp si comisioanele aferente.
b. va executa operatiunea inversa si va acoperi doar eventualele pierderi
generate de aceasta operatiune.
c. va executa operatiunea inversa si va suporta atat eventualele pierderi
generate de operatiunea respectiva cat si comisioanele aferente.
d. Va informa clientul asupra acestei operaţiuni, urmând ca acesta să decidă
dacă este sau nu de acord cu tranzacţia efectuată.
În situaţia splitării cu un raport 1/5 a unei acţiuni, mărimea iniţială de 1.000

acţiuni a contractului futures corespunzător va deveni de:
a. 200 acţiuni
b. 5.000 acţiuni
c. va rămâne la nivelul de 1.000 acţiuni
d. 2.500 acţiuni
O companie ale cărei acţiuni constituie activ suport pentru contracte futures pe
piaţa BMFMS, acordă acţionarilor o acţiune gratuită la 2 acţiuni deţinute. Un
investitor a cumpărat 6 contracte futures pe acţiunile companiei la preţul de 3 RON/
acţiune înainte de acordarea acestor drepturi. După operaţiunea de ajustare,
investitorul va deţine:
a. 6 contracte futures cumpărate la preţul de 2 RON/acţiune

b. 9 contracte futures cumpărate la preţul de 3 Ron /acţiune
c. 4 contracte futures cumpărate la preţul de 4,5 RON/acţiune
d. 12 contracte futures cumpărate la preţul de 1,5 RON/acţiune
In timpul sesiunii de pre-deschidere pe piata reglemetnata administrata de S.C.

BMFM S.A. SIBIU participantii au dreptul:
a. de a adăuga noi ordine de tranzactionare

b. de a anula si retrage ordine de tranzactionare
c. de a modifica ordine de tranzactionare existente.
d. de a adăuga noi ordine de tranzacţionare şi a efectua tranzacţii
57
In cazul in care un intermediar cumpara sau vinde din eroare instrumente

financiare derivate in contul altui client decat cel de la care a primit ordinele de
tranzactionare, el poate solicita remediarea erorii:
a. Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. SIBIU

b. Departamentului Juridic al S.C. BMFM S.A. SIBIU
c. Pana la inchiderea sesiunii de tranzactionare din ziua in care s-a efectuat
tranzactia eronata.
d. Departamentului de Supraveghere al Casei de Compensaţie.
In situatia în care tranzactionarea unei acţiuni care constituie activ support

pentru un contract futures pe piaţa administrată de S.C. BMFM S.A. SIBIU, este
suspendată de la tranzactionare pe piata BVB in vederea modificarii valorii
nominale:
a. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile

deschise se lichideaza la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua
suspendarii.
b. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile
deschise se lichideaza la pretul mediu ponderat înregistrat pe piata BVB în
ziua suspendarii.
c. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare iar pozitiile
deschise sunt ajustate in functie de factorul de splitare/consolidare si sunt
lichidate la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua reluarii
tranzactionarii lor cu noua valoare nominala.
d. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar
marimea contractelor si valoarea pozitiilor deschise sunt ajustate in functie
de factorul de splitare/consolidare, ele putand fi tranzactionate in continuare
numai dupa reluarea la tranzactionare pe piata BVB.
Persoanele de contact cu BMFMS desemnate de fiecare intermediar sunt:
a. Reprezentantul legal şi 2 brokeri activi

b. Reprezentantul legal, directorul de operaţiuni şi un broker activ
c. Reprezentantul compartimentului de control intern şi 2 brokeri activi
d. Reprezentantul legal, reprezentantul compartimentului de control intern şi un
broker activ
Agentii delegaţi ai SSIF:
a. pot tranzacţiona pe piaţa BMFMS dacă sunt admişi ca brokeri activi

b. nu pot fi admişi ca brokeri activi pe piaţa BMFMS
c. nu pot obţine atestat de broker pe piaţa BMFMS
d. pot fi admişi ca brokeri activi pe piaţa BMFMS cu aprobare din partea CNVM.
Brokerilor activi pe piaţa BMFMS le este interzis:
a. Să tranzacţioneze instrumente financiare derivate pe cont propriu

b. Să semneze documente de deschidere de cont pentru clienţi
c. Să garanteze performaţele instrumentelor financiare derivate
d. Să administreze conturi de clienti pe bază discreţionară.
În situaţia intreruperii forţate a sesiunii de tranzacţionare, reluarea acesteia se

face:
a. cu sesiune de pre-deschidere cu durata de 5 minute

b. cu o sesiune de pre-deschidere cu durata de 2 minute
c. fără sesiune de pre-deschidere
d. nu se mai reia dacă întreruperea durează mai mult de 60 de minute
58
Formularele de ordin de tranzacţionare pe piaţa futures trebuie întocmite şi

semnate:
a. doar pentru ordinele executate în piaţă

b. doar pentru tranzacţiile efectuate în contul clienţilor
c. doar pentru ordinele primite telefonic
d. pentru toate ordinele de tranzacţionare primite de broker.
Actul normativ care reglementează, în prezent, activitatea pieţelor

instrumentelor financiare derivate este:
a. O.U.G. nr. 27/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 512/2002

b. Legea 297/2004
c. O.U.G. nr. 28/2002, aprobată şi modificată prin Legea nr. 525/2002
d. Legea 31/1990
Suspendarea dreptului de tranzacţionare al unui intermediar pe piaţa de

isnrumente financiare derivate este hotărâtă de către:
a. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

b. Consiliul bursei
c. Consiliul de administraţie al operatorului de piaţă
d. Casa de compensaţie
Administrarea pieţelor reglementate se realizează de către:
a. un operator de piaţă autorizat de CNVM

b. un intermediar autorizat de CNVM
c. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
d. o casă de compensaţie autorizată de CNVM
Brokerul activ are dreptul:
a. să se afle în raporturi prevăzute de dreptul muncii exclusiv cu un intermediar pe

piaţa IFD (Instrumente Financiare Derivate)
b. să se afle în raporturi prevăzute de dreptul muncii cu mai mulţi intermediari pe
piaţa IFD
c. să se afle în raporturi prevăzute de dreptul muncii şi cu entităţi care nu operează
pe piaţa IFD, pe lângă cele încheiate cu un intermediari pe această piaţă
d. să se afle în raporturi prevăzute de dreptul muncii doar cu un intermediar pe piaţa
IFD şi doar cu o entitate care nu operează pe această piaţă.
Conform reglementărilor CNVM, ordinele telefonice primite de broker de la clienţi:
a. nu pot sta la baza executării tranzacţiilor

b. vor fi executate de broker, fără nici o obligaţie procedurală din partea acestuia
c. trebuie înregistrate pe suport magnetic.
d. sunt valabile numai în măsura în care vor fi transcrise, ulterior, pe suport de hârtie
Încheierea de tranzacţii cu IFD de către un broker, în nume şi pe cont propriu:
a. este permisă fără nici o restricţie

b. este permisă numai cu acordul participantului în cadrul căruia activează.
c. este permisă numai cu acordul CNVM
d. este interzisă
59
Autoritatea discreţionară asupra contului unui client este:
a. posibilă pe baza declaraţiei de asumare a riscurilor rezultate

b. imposibilă pe piaţa IFD, această posibilitate existând doar pe piaţa valorilor
mobiliare
c. subînţeleasă în toate cazurile
d. subînţeleasă în cazul clienţilor iniţiaţi
Formularul de confirmare a executării ordinelor pe piaţa de instrumente financiare

derivate trebuie transmis clientului:
a. la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare

b. în termen de 24 de ore de la executare
c. numai la solicitarea clientului
d. imediat după ce ordinul a fost executat
În raporturile cu clienţii, brokerul activ:
a. nu poate refuza executarea ordinelor acestora

b. trebuie să execute cu prioritate ordinele acestora, la cel mai bun preţ
c. poate divulga oricând identitatea clientului pe contul căruia negociază
d. poate garanta obţinerea de profituri
60
IV. Contractul futures
Contractul futures este o înţelegere între un vanzator si un cumparator de a

vinde / cumpara o cantitate marfuri cu livrarea in viitor la o dată numită “scadenţă” şi la
un pret negociat în momentul încheierii tranzacţiei, totul în baza unor clauze
standardizate.
Negocierea pretului se face in cadrul unei burse care ofera locatia necesară si
stabileste regulile de negociere si admitere a participantilor la negociere. Pana la sfarsitul
secolului XX, negociarea preturilor diferitelor marfuri pe pietele futures se facea de catre
persoane calificate numite brokeri. Fiecare broker negocia si incheia contracte futures sau cu
optiuni in numele clientilor sai in locuri special amenjate in cadrul bursei. Odata cu
dezvoltarea acestor piete, au aparut societati specializate in intermedierea cererii si ofertei pe
piata futures. Fiecare astfel de societate isi angaja unul sau mai multi brokeri in ringul bursei
(pit-brokers) carora le transmitea ordinele de tranzactionare primite de la clienti. De
asemenea, a aparut si o categorie aparte de jucatori pe aceste piete – traderii – care
tranzactionau in ringuri cot la cot cu brokerii, insa pe cont propriu.
Odata cu dezvoltare tehnicilor de comunicatie si calcul, bursele clasice au inceput sa

dispara, locul lor fiind luat de servere performate si platforme electronice de tranzactionare,
iar brokerii s-au mutat din ringuri in fata ecranelor de tranzactionare.
61
Analizând definiţia contractului futures vedem în primul rând că tranzacţionarea

(vânzarea / cumpărarea) unui astfel de contract reprezintă de fapt stabilirea de către vânzător
şi cumpărător a termenilor unei tranzacţii care urmează să aibă loc lao dată viitoare.
Important !
În momentul perfectării contractului futures nici o decontare bănească sau

schimb marfă contra bani nu are loc ci doar se stabilesc nişte obligaţii între cele 2
părţi.
Garantarea bunei executii a contractului futures este o componentă esenţială în

procesul de tranzactionare. In momentul incheierii unui contract pe piata futures, atat
vanzatorul cat si cumparatorul depun o garantie baneasca la o terţă persoană independentă.
Pe piata futures, această persoană este Casa de Compensatie. Fie că este o societate
independenta de bursa (în cazul pieţei BMFM SIBIU) sau un departament in cadrul bursei
(ex. Chicago Mercantile Exchange), aceasta entitate colectează garanţiile necesare de la toţi
participantii si calculează zilnic situaţia financiară a fiecărui participant în funcţie de mişcările
preţurilor pe piaţa futures garantând în acelaşi timp acestora că obligatiile asumate de
contrapartea in tranazactii vor fi respectate. Acest proces se numeste compensare. De
asemenea, Casa de Compensatie calculeaza zilnic profiturile si pierderile realizate de catre
participanti realizand transferurile de bani din contul celor care au pierdut in contul celor care
au castigat. Acest proces se numeste decontare. Practic, Casa de Compensatie intervine in
fiecare tranazactie realizata pe piata futures cumparand de la vanzatori si vanzand
cumparatorilor. Astfel, fiecare participant pe aceasta piata incheie tranzactii cu contrapartea
sa prin intermediul Casei de Compensatie. Acest proces se numeste garantare.
Pentru a înţelege mai bine conceptul de contract futures precum şi mecanismul de

tranzacţionare al acestuia, trebuie doar să explicăm detaliat clauzele standardizate ale
acestuia.
Simbolul contractului:
- acesta identifica contractul futures pe piata.
Pe piaţa BMFM SIBIU, simbolizarea contractelor futures este asemănătoare cu cea a

activelor suport corespunzătoare.
Simbolurile contractelor futures disponibile pentru tranzacţionare pe piaţa BMFM SIBIU

sunt următoarele:
RON/USD DEBCC
RON/EUR DEAZO
EUR/USD RON/EUR5
BUBOR3 DECMP
DESIF1 DEIMP
DESIF2 DEOLT
DESIF3 DEATB
DESIF4 DEBRK
DESIF5 DEBIO
DESNP DEBRD
DERRC DETLV
DETEL DETBM
SIBEX9 SIBEX18
SIBGOLD DEEBS
62
Aceste simboluri le veţi regăsi şi pe platforma ELTRANS în coloana „Contract” pe

pagina specificatiilor futures din cadrul acestui suport de curs, în sumarele de tranzacţionare
publicate în presă precum şi pe pagina www.bmfms.ro.
Simbolurile contractelor
futures pe platforma
ELTRANS
Spre exemplu, în cazul contractului futures pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS,
simbolul este RON/USD. Dacă activul suport este reprezentat de acţiunile Băncii Transilvania
atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (“DE” provine de la termenul
“DERIVAT” iar “TLV” este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate
pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract
futures si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare
electronica. RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEARAX, DEBRD, DEBIO
sunt cateva din cele 33 de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a
BMFMS.
Activul suport:
- este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este tranzacţionată pe
piaţa spot.
De exemplu, contractul futures RON/EUR are ca activ suport cursul valutar de referintă
dintre leul romanesc si moneda unica europeana, iar piata spot este reprezentata de piata
interbancara romaneasca reglementata si supravegheata de catre Banca Nationala a
Romaniei. Contractele futures pe actiuni au ca activ suport actiunile tranzactionate pe piata
63
de capital organizata si administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru

DESNP activul suport il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB,
DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe.
În tabelul de mai jos sunt prezentate simbolurile contractelor futures tranzacţionate la

BMFMS activele suport precum şi pieţele suport.
Nr. Simbol Activ suport Piaţa spot

crt. Futures
1 RON/USD Curs de schimb Leu / Dolar SUA Interbancară - BNR
2 RON/EUR Curs de schimb Leu / Euro Interbancară - BNR
3 EUR/USD Curs de schimb Euro / Dolar SUA Interbancară - BNR
4 BUBOR3 Rata dobânzii pe 3 luni Interbancară - BNR
5 DESIF1 Acţiunile SIF1 Banat Crişana Val mobiliare - BVB
6 DESIF2 Acţiunile SIF2 Moldova Val mobiliare - BVB
7 DESIF3 Acţiunile SIF3 Transilvania Val mobiliare - BVB
8 DESIF4 Acţiunile SIF4 Muntenia Val mobiliare - BVB
9 DESIF5 Acţiunile SIF5 Oltenia Val mobiliare - BVB
10 DESNP Acţiunile SNP PETROM BUCUREŞTI Val mobiliare - BVB
11 DERRC Acţiunile ROMPETROL RAFINARE C-ŢA Val mobiliare - BVB
12 DETLV Acţiunile BANCA TRANSILVANIA Val mobiliare - BVB
13 DEBRD Acţiunile BRD SOCIETE GENERALE Val mobiliare - BVB
14 DEBCC Acţiunile BANCA COMERCIALĂ CARPATICA Val mobiliare - BVB
15 DEIMP Acţiunile IMPACT BUCUREŞTI Val mobiliare - BVB
16 DEAZO Acţiunile AZOMUREŞ TG. MUREŞ Val mobiliare - BVB
17 DEOLT Acţiunile OLTCHIM RM. VÂLCEA Val mobiliare - BVB
18 DEBIO Acţiunile BIOFARM BUCUREŞTI Val mobiliare - BVB
19 DEBRK Acţiunile SSIF BROKER CLUJ - NAPOCA Val mobiliare - BVB
20 DEATB Acţiunile ANTIBIOTICE IAŞI Val mobiliare - BVB
21 DECMP Acţiunile COMPA SIBIU Val mobiliare - BVB
22 DETEL Actiunile TRANSELECTRICA BUCURESTI Val mobiliare - BVB
23 DETBM Actiunile TURBOMECANICA BUCURESTI Val mobiliare - BVB
24 DEEBS Actiunile Erste Bank Val mobiliare - BVB
25 SIBEX 9 Indicele sibex9 calculat de BMFMS Val mobiliare - BVB
26 SIBEX 18 Indicele sibex 18 calculat de BMFMS Val mobiliare - BVB
27 SIBGOLD Curs de schimb aur/dolar SUA Piata internationala
28 RON/EUR5 Curs de schimb Leu / Euro Interbancară - BNR
Cotatia:
- pe piaţa futures este identică cu cotaţia activului suport pe piata spot.
Cursul RON/EUR este exprimat atât pe piaţa interbancară cât şi pe piaţa futures
BMFMS în lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) în
puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima în puncte (deoarece este vorba de
doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, de exemplu
1.2255).
Cotaţiile pentru contractele futures pe acţiuni se exprimă in lei/acţiune, similar cu

cotaţia de pe piaţa spot.
64
În imaginea de mai sus extrasă din ELTRANS, în coloanele Best Bid, Best Ask şi
Settle se observă cotaţiile aferente contractelor futures cu simbolurile DESIF5, DETLV şi
DERRC, toate exprimate în lei/acţiune. De exemplu, contractul futures pe acţiunile SIF5
Oltenia, simbolizat DESIF5 se cumpără în tabelul de mai sus la preţul de 2,4820 lei/acţiune
(BestBid) şi se vinde la preţul de 2,4999 lei/acţiune (BestAsk), iar preţul ultimei tranzacţii
efectuate în ziua respectivă pe acest contract a fost de 2,4810 lei/acţiune. Preţurile sunt
exprimate in lei noi (RON).
Pasul:
- reprezinta fluctuaţia minimă a preţului pe piaţa futures.
Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de

0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata pot varia cu minim
0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru
contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.
Pentru toate contractele futures pe acţiuni pasul de tranzacţionare este tot de 0,0001
RON (1 leu vechi). Astfel, un contract futures DESIF5 cumpărat la preţul de 2,4810 lei poate fi
vândut în profit la preţul de 2,4811 ....2,4812 .....2,4813..... etc sau în pierdere la preţul de
2,4809 .... 2,4808 .....2,4807 ......etc.
Marimea obiectului contractului:
- este standardizată pentru fiecare contract şi se mai numeşte multiplicator.
Când se tranzactionează un contract futures pe cursul RON/USD practic se

tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari. Daca un investitor doreste să cumpere pe piata
futures echivalentul a 5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte. Aceeasi
situatie este si in cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro).
Pe piata futures a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu
exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca
doriti sa vindeti pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol (RRC), atunci va trebui sa
introduceti in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC.
Atentie!
Nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti putea vinde de exemplu

echivalentul a 500 actiuni Banca Transilvania sau 750 Euro pe piata BMFMS.
65
Multiplicatorii tuturor contractelor futures pe piaţa BMFMS sunt următorii:
Contract Multiplicator Nr. crt Contract Multiplicator

Nr.crt
1 RON/USD 1.000 15 SIBGOLD 1.000
2 RON/EUR 1.000 16 DEAZO 1.000
3 EUR/USD 10.000 17 DETLV 1.000
4 BUBOR3 100 18 DEBCC 1.000
5 DESIF1 1.000 19 DETEL 1.000
6 DESIF2 1.000 20 DEBRD 100
7 DESIF3 1.000 21 DEOLT 1.000
8 DESIF4 1.000 22 DEIMP 1.000
9 DESIF5 1.000 23 DEEBS 10
10 DERRC 10.000 24 DETBM 1000
11 DECMP 1.000 25 SIBEX 9 1
12 DESNP 1.000 26 SIBEX 18 1
13 DEBIO 1.000 27 DEATB 1.000
14 DEBRK 1.000 28 DECMP 1.000
Înmulţind preţul de tranzacţionare cu multiplicatorul se obţine valoarea contractului

futures tranzacţionat.
De exemplu, dacă un investitor cumpără 1 contract futures DETLV (multiplicator

1.000 – echivalentul a 1.000 acţiuni TLV) la preţul de 1,1500 lei/acţiune, valoarea tranzacţiei
este de
1,1500 x 1.000 = 1.150 lei noi (11.500.000 lei vechi)
Ulterior, vânzarea acestui contract la preţul de 1,2145 lei /acţiune ii va aduce

investitorului un profit de
(1,2145 – 1,1500) x 1.000 = 64,5 lei noi (645.000 lei vechi).
Dacă investitorul ar fi cumpărat 25 de contracte DETLV la preţul de 1,1500

lei/acţiune, atunci valoarea totală a cumpărarilor lui pe a cest contract ar fi fost:
25 x 1,1500 x 1.000 = 28.750 lei noi (287.500.000 lei vechi)
În concluzie:
- în cazul contractelor cu multiplicator 1.000, o variaţie a preţului cu 1 leu vechi

(0,0001 lei noi) creşte sau scade (după caz) valoarea contractului cu 1.000 lei vechi (0,1 lei
noi)
- în cazul contractelor cu multiplicator 10.000, o variaţie a preţului cu 1 leu vechi
(0,0001 lei noi) creşte sau scade (după caz) valoarea contractului cu 10.000 lei vechi (1 leu
nou)
- în cazul contractelor cu multiplicator 100, o variaţie a preţului cu 1 leu vechi (0,0001
lei noi) creşte sau scade (după caz) valoarea contractului cu 100 lei vechi (0,01 lei noi)
Un caz special este cel al contractului EUR/USD.
66
Fiind vorba de doua valute străine iar valoarea contractului trebuind să fie exprimată
în lei, mărimea acestui contract este dată de valoarea raportului EUR/USD pe piaţa futures
(de ex: 1.2458) înmulţită cu un multiplicator de 10.000.
Astfel, un contract EUR/USD tranzactionat la pretul de 1.2458 are valoarea de
1.2458 x 10.000 = 12.458 lei
La o variatie a raportului EUR/USD de 0.0001 puncte (1 pas), valoarea

contractului se modifica cu
0.0001 x 10.000 = 1 leu (10.000 lei vechi)
Atenţie !
Mărimea unui contract futures pe acţiuni se poate schimba în timpul scadenţei

în situaţii speciale prevăzute de ANEXELE 2 şi 3 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU,
respectiv în situaţia de splitare, consolidare, majorare de capital.
Aplicatie:
a. Determinati profitul în lei noi (RON) pe care il realizeaza un

investitor care cumpara 3 contracte futures EUR/USD la cursul de
1.2275 si le vinde la cursul de 1.2310.
b. Câte contracte futures DERRC trebuie vandute pentru a acoperi

echivalentul a 500.000 actiuni Rompetrol ?
c. Un investitor a vândut 15 contracte futures DEBRD la preţul de 16,5

lei/acţiune. La ce preţ trebuie să cumpere cele 15 contracte pentru a
marca un profit de 1.950 lei noi (RON) ?
Data scadentei:
- este ziua in care expira contractele futures.
Practic este ziua in care cumparatorul unui contract RON/USD ar trebui să primească
1000 dolari SUA, iar vânzatorul suma echivalentâ in lei conform cursului de schimb negociat
cu cumpărătorul. Pentru vanzatorul unui contract futures DEOLT este ziua in care trebuie să
livreze cumparatorului 1000 actiuni Oltchim si sa primeasca contravaloarea in lei conform
pretului negociat cu cumpărătorul.
La BMFMS, scadentele contractelor futures sunt de 3 şi 6 luni pentru contractele

RON/USD, DEIMP, DECMP, DEOLT, DEBRD, BUBOR3, SIBGOLD, DEAZO, DEATB,
DETEL, DEBIO, DEBRK, DESIF1, DETBM, DESIF4, DEEBS si DEBCC respectiv 3, 6 ,9, şi
12 luni pentru contractele DESIBEX9, DESIBEX18, DESIF2, DESIF3, DESIF5, DESNP,
DERRC, DETLV, RON/EUR, RON/EUR5 şi EUR/USD.
Zilele de scadenţă sunt cea de-a treia vineri din luna de scadenta martie, iunie,
septembrie si decembrie. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul
de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scadenţa decembrie sufera modificări ca
urmare a activitatii BNR si BVB la final de an).
Pe platforma ELTRANS, scadenţele contractelor futures sunt evidenţiate în coloana

„SettleDate” si simbolizate în funcţie de luna şi anul scadenţei.
67
Scadenţele
contractelor futures pe
platforma Eltrans
Astfel, pe platforma ELTRANS identificarea fiecărui contract de face după simbol şi

scadenţă (colanele „Contract” şi SettleDate” ). De exemplu, DERRC DEC06 înseamnă
contractul futures pe acţiunile Rompetrol Rafinare Constanţa cu scadenţă în luna Decembrie
2006.
Prima zi de tranzactionare:
- este ziua în care se poate începe tranzacţionarea contractului pentru scadenta cea
mai lungă. Am vazut ca zilele de scadenţă pe piaţa futures BMFMS sunt a treia zi de vineri
dinu lunile martie, iunie, septembrie si decembrie.
Pentru fiecare din aceste scadenţe se pot tranzactiona contracte futures începand cu
maxim 6 luni inainte pentru contraactele cu scadenţă maximă de 12 luni astfel:
Pentru scadenţa iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare

dupa a treia vineri din decembrie a anului anterior.
Pentru scadenţa septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare dupa a treia vineri din martie a anului aceluiasi an.
Pentru scadenţa decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare dupa a treia vineri din iunie a anului aceluiasi an.
Pentru scadenţa martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare
dupa a treia vineri din septembrie a anului anterior.
şi cu maxim 12 luni înainte pentru contractele cu scadenţă maximă de 12 luni astfel:
Pentru scadenţa martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare

dupa a treia vineri din luna martie a anului anterior.
68
Pentru scadenţa iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare

dupa a treia vineri din luna iunie a anului anterior.
Pentru scadenţa septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi

lucratoare dupa a treia vineri din luna septembrie a anului anterior.
Pentru scadenţa decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi

lucratoare dupa a treia vineri din luna decembrie a anului anterior.
Aplicatie:
utilizand un calendar, determinati in tabelul de mai jos zilele in care va începe

tranzactionarea şi zilele de scadenţă contractelor futures DEBRD şi DETLV pe piata BMFMS.
Luna de Prima zi de Data scadenţei Prima zi de Data scadentei

scadenta tranzactionare tranzacţionare
DEBRD DEBRD DETLV DETLV
Martie 2008
Iunie 2008
Septembrie
2008
Decembrie
2008
Pretul de executare la scadenţă:
- este pretul la care se lichideaza contractele futures.
Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un

termen nou: pozitie deschisa pe piata futures.
Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si
nelichidat printr-o operaţiune inversă. Cu alte cuvinte, în momentul în care un investitor
cumpară sau vinde un contract futures pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata
respectivă. Aceasta înseamnă ca investitorul respectiv şi-a asumat o obligaţie de vînzare sau
cumpărare a activului suport la scadenţa contractului. Orice contract futures tranzactionat
presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau “short” ) in contul vanzatorului si
una de cumparare (sau “long” ) pentru cumparator. Pozitiile deschise sunt înregistrate la
casa de compensatie. In momentul în care contractul futures este lichidat, pozitiile deschise
corespunzatoare se inchid.
Cumparator - pozitie LONG

Vanzator - pozitie SHORT
Exemplu: un investitor cumpară 10 contracte futures RON/EUR cu scadenta in

decembrie 2006. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata futures RON/EUR
scadenta in decembrie 2006. Daca ulterior el vinde 4 contracte RON/EUR pe aceeasi
69
scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata RON/EUR
– DEC06 se reduce de la 10 la 6.
Atentie !
Numărul pozitiilor deschise pe o piaţa futures se reduce doar dacă se efectuează

tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scadenta. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi
vandut cele 4 contracte RON/EUR pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi
detinut 10 pozitii long pe piata futures RON/EUR - DEC si 4 pozitii SHORT pe piata futures
RON/EUR – SEP.
Numărul total de poziţii deschise pe fiecare contract şi scadneţă în parte (engl. „Open
interest”) pe platforma Eltrans sunt evidenţiate în coloana „OpenInt”.
Poziţii deschise pe
piaţa BMFMS
evidenţiate pe
platforma Eltrans
Important !
O pozitie pe piaţa futures (long sau short) poate fi deschisă şi închisă (lichidată) în
orice sedinţă de tranzacţionare pe durata de viaţă a contractului (începând cu prima zi de
tranzacţionare şi sfârşind cu ziua de scadenţă).
Astfel, un contract cumpărat la ora 10:00 poate fi vândut peste doar câteva secunde
dacă în piaţă exită oferte de preţ pe piaţa acelui contract. De asmenea, poate fi menţinut de
către cumpărător câteva ore, zile luni sau chiar până l ascadenţă.
Aplicatie:
un investitor efectuează urmatoarele tranzactii pe piata futures BMFMS
- cumpara 10 contracte RON/USD – SEP

- vinde 20 contracte DETLV – SEP
- cumpara 30 contracte DESNP – DEC
70
- cumpara 5 contracte DETLV – SEP

- vinde 5 contracte DESNP – DEC
- vinde 10 contracte DETLV – SEP
- cumpara 5 contracte RON/USD - SEP
Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare piaţă dupa efectuarea tranzactiilor ?
Piata RON / USD – SEP DETLV – SEP DESNP – DEC
Pozitii deschise
Diferenţele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la
care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere.
De exemplu, dacă acesta cumpara un contract futures DESIF2 (deschide 1 pozitie

long) la pretul de 1.9500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800
lei/actiune, in urma acestor operatiuni el realizeaza un profit de
(1.9800 – 1.9500) * 1.000 * 1 = 30 lei
Daca el ar inchde pozitia la pretul de 1.9300 lei/actiune, ar marca o pierdere de
(1.9300 – 1.9500) * 1.000 * 1 = - 20 lei
Dupa cum se observa pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata
futures este pretul din piata la care investitorul alege sa-si inchida pozitia.
O situatie speciala se inregistreaza in ziua de scadenta a contractului, cand, dupa
inchiderea sedintei de tranzactionare, pe piata futures raman pozitii deschise pe scadenta
respectiva. Acestea sunt inchise utilizandu-se preturile de pe piata spot dupa cum urmeaza:
- preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor

futures valutare la BMFMS (RON/USD, RON/EUR, EUR/USD,
CHF/RON) sunt cursurile de referinta RON/USD, RON/EUR, EUR/USD
si CHF/RON comunicate de Banca Nationala a Romaniei in ziua
scadentei.
- preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor

futures pe actiuni la BMFMS sunt preturile medii ponderate înregistrate
pentru actiunile respective pe piata organizata de Bursa de Valori
Bucuresti în ziua scadenţei.
Exemplu:
un investitor pe piata futures cumpara in 15 iulie 5 contracte futures RON/EUR cu

scadenta in septembrie 2008 la pretul de 3.5000 lei/eur. Daca el nu-si lichideaza in piata cele
5 pozitii long detinute pe piata RON/EUR, iar la scadenta (30 septembrie) cursul oficial RON/
EUR comunicat de BNR este de 3.6000 lei/eur, atunci la scadenta cele 5 contracte
cumparate (sau 5 pozitii long detinute in piata) vor fi lichidate prin vanzarea a 5 contracte
RON/EUR la cursul de 3.6000. In aceasta situatie profitul investitorului va fi
(3.6000 – 3.5000) * 1.000 * 5 = 500 lei
Toate pozitiile ramase deschise se lichideaza la sfarsitul sedintei de

tranzactionare din ziua scadentei. Casa de compensatie este cea care efectueaza acesta
operatiune si tot ea regularizeaza conturile participantilor in functie de profitul sau pierderea
inregistrate de fiecare in parte.
71
Aplicatie:
Calculati profitul / pierderea unui investitor care detine pentru scadenta decembrie
2006 urmatoarele pozitii deschise in piata futures BMFMS
Pret inchidere la
Contract Pozitie Pret scadenta (BNR sau Profit / pierdere
BVB)
RON/USD Long 2.8500 2.8800
RON/EUR Short 3.6500 3.8000
DESIF3 Long 1.6500 1.5750
DERRC Long 0.0925 0.0985
DESNP Short 0.4800 0.5200
DETLV Short 0.9250 0.9750
Dupa cum se observa, lichidarea pozitiilor in piata futures a BMFMS se face prin
plata diferentelor si nu prin livrare fizică. Extrem de putine pozitii pe pietele futures se
lichideaza prin livrare fizica (aproximativ 1% si in majoritatea cazurilor pe pietele futures pe
produse agricole). Daca si la BMFMS s-a practica livrarea fizică, atunci vanzatorul unui
contract futures DETLV ar trebui ca la scadenta sa livreze cumparatorului 1.000 actiuni Banca
Transilvania, iar cumparatorul sa achite contravaloarea lor la pretul negociat la momentul
încheierii contractului.
În concluzie, preţul de lichidare la scadenţă a contractelor futures rămase deschise

este cel care determină profitul sau pierderea unui investitor pe piaţa futures. O cumpărare de
5 contracte futures pe acţiunile SIF2 Moldova cu scadenţa decembrie 2006 la preţul de
2,1000 lei/acţiune şi un preţ mediu ponderat de pe sectiunea regular de la BVB pentru aceste
acţiuni la sfârşitul lunii decembrie 2006 de 2,2500 lei/acţiune aduce în contul cumpărătorului
un profit de
1.000 x 0,1500 x 5 = 750 RON,
iar vânzătorului o pierdere echivalentă cu aceeaşi sumă.
Întrebarea care se naşte în situaţia de mai sus este: cum este asigurat cumpăratorul
că la scadenţă îsi va primi în cont profitul generat de diferenţa dintre preţul de cumpărare al
contractleor şi preţul de lichidare la scadenţă ?
Garantarea tranzacţiilor şi a decontărilor pe piaţa futures se face de către Casa de

Compensaţie care, pentru fiecare poziţie deschisă de investitori pe acestă piaţă, colectează
de la aceştia garanţii băneşti, numite marje sau riscuri.
Pentru a putea tranzacţiona un contract futures, atât cumpărătorul cât şi vânzătorul
trebuie să constituie această garanţie numită marjă sau risc la Casa de Compensaţie.
Nivelul acestor marje este stabilit de către Casa de Compensatie si poate fi modificat
periodica in funcţie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.
Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU defineste marja şi modalitatea de constituire a

acesteia astfel:
72
Art. 24
(1) Marja sau riscul reprezintă nivelul minim al disponibilităţilor pe care un membru
compensator trebuie să le menţină la casa de compensaţie agreată de S.C. B.M.F.M. S.A.
Sibiu, în nume propriu sau în contul clienţilor.
(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la iniţierea unei poziţii în piaţa
futures, indiferent dacă aceasta este de cumpărare sau de vânzare şi la iniţierea unei poziţii
de vânzare de contracte de opţiuni indiferent dacă acestea sunt CALL sau PUT.
(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru toţi participanţii si clientii acestora
atât pentru contractele futures, cât şi pentru vânzarea contractelor cu opţiuni.
Art. 25
În funcţie de poziţia deţinută în piaţă, fiecare participant depune marja astfel:
a) clientii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe bază brută;
b) intermediarii care nu deţin calitatea de membru compensator depun marjele în contul
membrului compensator general care îi reprezintă, pe bază netă;
c) membrii compensatori depun marjele în contul casei de compensaţie agreată de S.C.
B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colectează pe bază netă.
Art. 26
(1) Modalităţile de constituire a marjei sunt prevăzute în regulamentele casei de
compensaţie agreată de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
(2) Nivelul marjelor se stabileste separat pentru fiecare contract futures de catre
Casa Romana de Compensatie si S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
Art. 27
Marja pentru fiecare contract va fi actualizată periodic de către CRC în funcţie de
valoarea contractului, de evoluţia zilnică a preţului activului suport şi de limitele de fluctuaţie
maximă a preţului, după caz.
Art. 28
(1) Marjele vor fi calculate ca risc potenţial al unei poziţii într-un interval de variaţie
stabilit în comun de către S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu şi CRC Mărimea acestor intervale va
stabili, astfel, mărimea marjelor.
(2) Modificările acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM şi aduse la
cunoştinţa participanţilor din piaţă cu cel puţin 24 de ore înainte ca ele să se aplice efectiv.
Exemplu: pentru contractul futures DETLV (care acopera echivalentul a 1.000 actiuni
Banca Transilvania) marja (riscul) stabilit de catre Casa Romana de Compensatie este la
nivelul lunii de 40 lei / contract. Aceasta inseamna ca, pentru a putea vinde sau cumpara un
contract futures DETLV, un investitor trebuie să constituie la casa de compensatie o garantie
de 40 lei. Pentru deschiderea a 10 pozitii pe acest contract trebuie depusa in contul de marja
(deschis la casa de compensatie) suma de 400 lei. Garantiile se constituie de catre toti
participantii in piata futures si raman blocate atata timp cat pozitiile pe contractele futures sunt
deschise. In momentul lichidarii pozitiilor, marja se elibereaza putand fi retrasa.
În final banii tuturor investitorilor implicaţi în tranzacţii pe piaţa BMFMS ajung în

conturile Casei Române de Compensaţie sub formă de garanţii pentru contractele
tranzacţionate, însă relaţia investitor – Casa de Compensaţie se desfăşoară prin intermediul
caselor de brokeraj care deţin calitatea de membri compensatori pe piaţa futures. Calitatea
de membru compensator pe piaţa administrată de BMFM SIBIU poate fi deţinută de
intermediarii autorizaţi să tranzacţioneze pe această piaţă, iar condiţia pentru a dobândi
această calitate sunt aceea de a fi acţionari ai Casei Române de Compensaţie.
Practic traseul banilor de la investitor către Casa de Compensaţie este următorul:
Investitor – SSIF (membru compensator) – Casa de Compensaţie.
Mecanismul de decontare al tranzacţiilor şi relaţia Casa de Compensaţie – membri

compensatori este descris detaliat în Regulamentul nr.1 al Casei Române de Compensaţie.
73
Nivelul marjelor pentru toate contractele futures trazacţionate pe piaţa BMFM SIBIU
este publicat pe pagina www.bmfms.ro la secţiunea „Specificaţii contracte”.
În momentul în care se deschide o pozitie pe piata futures la un anumit pret, in contul

de marja al investitorului se blocheaza suma corespunzatoare ca marja pentru contractul
tranzactionat. Din acest moment, în funcţie de mişcările preţului contractului respectiv,
investitorul incepe sa inregistreze profit sau pierdere. Dacă cumpără şi apoi preţul creşte, va
avea profit. Daca pretul scade el va pierde. Atata timp cat pozitia ramane deschisa, profitul
sau pierderea inregistrata ca urmare a fluctuatiei pretului sunt virtuale. În momentul inchiderii
pozitiei acestea devin efective.
Marcarea la piata
Procesul prin care se determina profitul sau pierderea virtuala sau efective pentru toti
participanţii in piata futures care detin pozitii deschise pe diverse contracte se numeste
marcare la piata. Pentru se întocmi o situaţie generală a tuturor conturilor de marjă din piaţă
futures, in procesul de marcare la piata se utilizeaza pretul de inchidere (pretul ultimei
tranzactii) pentru fiecare contract si scadenta inregistrat la sfarsitul fiecarei sedinte de
tranzactionare la BMFMS. In functie de acest pret (numit si pret de cotare) se stabileste
profitul sau pierderea realizata de fiecare investitor in ziua respectiva. Pretul de cotare este
valabil doar pentru ziua respectiva, in ziua urmatoare urmand a se stabili un nou pret de
cotare in functie de pretul de inchidere consemnat la finalul sedintei de tranzactionare.
Pe platforma de tranzacţionare ELTRANS, preţul de cotare poate fi identificat în coloana
„settle”.
Preţul de cotare pe
platforma Eltrans
Exemplu:
23 iulie: un investitor depune 2.000 lei in contul de marjă la casa de compensatie şi

vinde în ziua de 24 august 2005, 10 contracte futures DERRC scadente în luna decembrie la
pretul de 0,0950 lei/actiune. Pretul de cotare DERRC – DEC pentru sedinta de tranzactionare
din 23 iulie este 0,0925 lei/actiune, iar marja necesară pentru 1 contract futures DERRC este
74
de 150 RON/contract (sau 150 lei vechi/acţiune). Drept urmare, la sfarsitul zilei el va
inregistra un profit in urma marcarii la piata a celor 10 pozitii short deschise pe piata DERRC
– DEC.
(0,0950 – 0,0925) * 10.000 * 10 = 250 lei
În contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:
Suma depusă initial: 2.000 lei

Profit din marcarea la piata: 250 lei
Suma totală: 2.250 lei

din care
Marja blocata (10 * 150) 1.500 lei
Disponibil 750 lei
Am exclus din exemplul de mai sus comisioanele de tranzacţionare din raţiuni de

simplificare a calculului, ele oricum fiind în sumă fixă pe contract, (0,6 RON/contract
perceput de CNVM, BMFM SIBIU si Casa Română de Compensaţie).
24 iulie: investitorul îşi menţine cele 10 poziţii short deschise pe contractul DERRC
DEC06, dar preţul de cotare la finalul sesiunii de tranzacţionare se modifică, ajungînd la
0,0964 lei/acţiune.
În acest caz, şi situaţia contului investitorul suferă modificări ca urmare a marcării la

piaţă a poziţiilor sale în funcţie de noul preţ de cotare astfel:
(0,0950 – 0,0964) x 10.000 x 10 = - 140 lei
Iar contul de marjă va reflecta următoarea situaţie:
Suma depusă initial: 2.000 lei

Pierdere din marcarea la piata: - 140 lei

din care
Marja blocata (10 * 150): 1.500 lei
Disponibil: 360 lei
După cum se observă din exemplul se mai sus, suma din contul unui investitor care
are poziţii deschise în piaţa futures fluctuează de la o zi la alta în funcţie de modificările
preţului de cotare pe piaţa respectivă. Singura constantă rămâne marja care trebuie să fie
acoperită permanent de suma din cont.
Suma disponibilă în cont poate fi retrasă oricând de către investitor sau poate fi
folosită pentru deschiderea de noi poziţii în piaţă. In 24 iulie, chiar dacă a pierdut în urma
marcării la piaţă 140 lei, investitorul mai are la dispoziţie 360 lei disponibili, bani pe care
poate să ii retragă sau să-i folosească pentru alte tranzacţii, de exemplu deschiderea a încă 2
poziţii short pe DERRC (marja necesară pentru aceste 2 noi poziţii fiind 2 x 150 = 300 lei).
25 iulie: investitorul cumpara 3 contracte futures DERRC-DEC (isi lichideaza 3 din

cele 10 pozitii short) la pretul de 0.0910 lei/actiune. La finalul sedintei pretul de inchidere
DERRC – DEC este de 0.0915 lei/actiune.
Situatia contului sau va fi urmatoarea:
Pentru cele 3 pozitii short lichidate el realizat un profit efectiv de

75
(0.0950 – 0.0910) * 10.000 * 3 = 120 lei
Restul de 7 pozitii short ramase deschise vor fi marcate la piata la pretul de cotare
valabil pentru 25 iulie, respectiv 0.0915 lei/actiune (noul pret de cotare) si vor genera un profit
de
(0.0950 - 0.0915) * 10.000 * 7 = 245 lei
In contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:
Marja depusă initial: 2.000 lei

Profit efectiv 120 lei
Profit din marcarea la piaţă: 245 lei
Suma totala: 2.365 lei

din care
Marja blocata (7 * 150) 1.050 lei
Disponibil 1.315 lei
Se observa ca, odata cu lichidarea a 3 din cele 10 pozitii deschise, se reduce in mod
corespunzator si nivelul marjei blocate (3 x 150 lei/contract).
31 decembrie: investitorul isi mentine cele 7 pozitii short pana la scadenta, iar casa
de compensatie i le lichideaza la pretul mediu ponderat al acţiunilor RRC de la BVB care este
de 0.0960 lei/actiune.
In urma acestei operatiuni, pozitiile short genereaza la scadenta o pierdere de
(0.0950 – 0.0960) * 10.000 * 7 = - 70 lei
După care contul investitorului va inregistra urmatoarea situatie
Marja depusa initial: 2.000 lei

Profit efectiv 120 lei
Pierdere din inchiderea pozitiilor: - 70 lei

din care
Marja blocată 0 lei
Disponibil 2.050 lei
In acest moment intreaga suma de 2.050 lei este disponibila, iar investitorul poate sa
o retraga sau sa deschida noi pozitii in piata. De fapt, in orice moment investitorii pot sa
retraga din conturi sumele disponibile, inclusiv profitul rezultat in urma marcarii la piata a
pozitiilor deschise.
Am prezentat in exemplul anterior modul de functionare al marcării la piaţă. Acest

proces se efectuează zilnic pentru fiecare contract şi scadenţă în parte, iar la sfarşitul
sedintelor de tranzactionare se genereaza rapoarte de tranzactionare in care sunt evidentiate
tranzactiile efectuate de fiecare participant, numarul pozitiilor deschise pe fiecare piata,
profitul sau pierderea rezultat ein urma marcarii la piata, suma imobilizata in marje precum si
suma disponibila (care poate fi retrasa sau invesita in noi contracte futures).
Aplicatie:
- determinati profitul sau pierderea efectiva precum si cele rezultate in urma marcarii la
piata a pozitiilor deschise de catre un investitor care efectueaza urmatoarele tranzactii pe
piata BMFMS.
76
Profit /
Data Piata Operatiune Pret Cantitate Pret Profit/ pierdere
cotare pierdere din
efectiva marcare
la piata
23 DERRC Vanzare 0.1060 10 0.1082
august Dec
DESNP Vanzare 0.4700 20
Sep 0.4705
DESNP Cumparare 0.4670 10
Sep
24 DERRC Vanzare 0.1040 5 0.1047
august Dec
DESNP Cumparare 0.4605 5 0.4613
Sep
30 sept DERRC Cumparare 0.1030 15 0.1020
Dec
DESNP Scadenta - inchidere la
Sep pret BVB 0.4650
În mod obişnuit, marcarea la piaţă a poziţiilor deschise pe piaţa futures se realizează

la sfârşitul sesiunii de tranzacţionare, moment în care se stabilesc situaţiile finale aferente
zilei respective pentru toţi investitorii pe piaţa futures, iar preţul în funcţie de care se
realizează această marcare la piaţă este preţul ultimei tranzacţii efectuate pe fiecare piaţă şi
scadenţă în parte în sesiunea respectivă.
Există însă zile în care pe unul sau mai multe contracte sau scadenţe există poziţii
deschise, dar nu se efectuază tranzacţii. În astfel de situaţii, preţul de cotare pe contractele
respective se determină conform prevederilor art. 44 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU
astfel:
Art. 44
(1) Preţul de cotare la închiderea sesiunii de tranzacţionare va fi preţul de
tranzacţionare al ultimei tranzacţii.
(2) În cazul în care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzacţii în
sesiunea respectivă, preţul de cotare se stabileşte astfel:
d) ca medie aritmetică a celor mai bune cotaţii de vânzare şi cumpărare existente în
piaţă, la închiderea sesiunii de tranzacţionare;
e) dacă există cotaţii doar de vânzare sau doar de cumpărare, preţul de cotare va fi
egal cu cotaţia afişată, dacă cotaţia de cumpărare este mai ridicată decât preţul
de cotare al zilei precedente sau dacă cotaţia de vânzare este mai joasă decât
preţul de cotare al zilei precedente;
f) dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite sau nu există cotaţii în piaţă, preţul de
cotare la închiderea sesiunii va fi egal cu cel al şedinţei precedente.
(3) În situaţia în care, pe un anumit contract există poziţii deschise şi timp de 20 de
sesiuni consecutive nu se execută tranzacţii şi nu se afişează nici un fel de cotaţii pentru
contractul respecitv, CRC poate ajusta preţul de cotare pentru contractul respectiv.
77
BestBid şi BestAsk
în platforma Eltrans
Pe platforma Eltrans cea mai bună ofertă de cumpărare este simbolizată BestBid iar
cea mai bună ofertă de vânzare este simbolizată BestAsk acestea fiind identificate în coloane
separate.
Fluctuaţia zilnică maximă admisă
În cadrul unsei sesiuni de tranzacţionare pe piaţa BMFM SIBIU, tranzacţiile se pot

efectua între anumite limite de preţ stabilite prin regulamentele BMFMS şi CRC. Aceste limite
se stabilesc în funcţie de preţul de cotare pentru fiecare contract în parte.
Exemplu: pentru contractul futures DESIF3, fluctuaţia zilnică maximă admisă este de
0,2000 RON/acţiune. Aceasta înseamnă că, în cursul sesiunii de tranzacţionare de azi se pot
efectua tranzacţii cu contracte DESIF3 la preţuri situate cu maxim 0,2000 RON/acţiune peste
şi 0,2000 RON/acţiune sub preţul de cotare DESIF3 stabilit la finalul seisunii de
tranzacţionare de ieri.
Dacă ieri, DESIF3-MAR a înregistrat un preţ de cotare de 2,5 RON/acţiune, atunci, in

sesiunea de azi tunelul de preţ în cadrul căruia se pot efectua tranzacţii este:
+ 0,2000 = 2,7000 lei/actiune
2,5000
- 0,2000 = 2,3000 lei/actiune
Dacă la finalul sesiunii de azi preţul de cotare pentru DESIF3 MAR va fi 2,5875,
atunci, mâine, tranzacţiilep e acest contract se pot efectua în intervalul 2,3875 – 2,7875.
Pe platforma Eltrans, în timpul sesiunii de tranzacţionare, ordinele de tranzacţionare

nu sunt acceptate decât dacă preţul se încadrează în limita zilnică maximă admisă pentru
sesiunea respectivă, în caz contrar ele sunt respinse.
78
Variaţia preţului curent faţă de preţul de cotare din ziua anterioară poate fi urmărită
pe platforma Eltrans în coloana „Change”.
Variaţia de preţ pe
platforma Eltrans
Reglementările BMFMS referitoare la fluctuaţia zilnică maximă admisă se regpasesc

în Regulamentul nr.4 la următoarele articole:
Art. 29
(1) Fluctuaţia maximă a preţului reprezintă variaţia maximă de preţ admisă pentru
preţurile la care se încheie tranzacţii în timpul unei sesiuni de tranzacţionare; nici un
participant nu va plasa un ordin de cumpărare la un preţ mai mare decât preţul de cotare al
zilei precedente, la care se adaugă fluctuaţia maximă sau un ordin de vânzare la un preţ mai
mic decât acelaşi preţ de cotare din care se scade fluctuaţia maximă.
(2) Pentru protejarea participanţilor din piaţă, datele privind contractul admis la
tranzacţionare includ şi variaţia maximă admisă, pozitivă sau negativă, faţă de preţul de
cotare al sesiunii precedente de tranzacţionare sau, în cazul unui contract nou listat, faţă de
preţul de deschidere al acestuia.
Art. 30
(1) Fluctuaţia minimă a preţului este pasul de preţ predefinit cu care pot fi introduse
ordine în piaţă.
(2) Fluctuaţia minimă a preţului este stabilită pentru fiecare contract în parte, prin
specificaţiile contractului.
Apelul in marjă
In urma marcarii la piata a pozitiilor deschise pe piata futures, contul unui investitor
poate sa indice un profit sau o pierdere. In acelasi timp, in momentul deschiderii une pozitii in
piata, acesta trebuie sa aiba in contul de la casa de compensatie suma necesara garantarii
pozitiilor deschise (marja). Pentru fiecare contract casa de compensatie stabileste nivelul
marjei.
79
Daca cumpară un contract RON/USD (deschide o pozitie long), investitorul trebuie sa

aiba in cont minim 120 lei. Odata deschisa, pozitia incepe sa fie marcata la piata, adica pretul
la care a fost deschisa se compara zilnic cu pretul de cotare. In urma acestei comparatii va
rezulta un profit sau o pierdere. Daca profitul poate fi retras, in schimb pierderea trebuie
acoperita permanent astfel incat, la inceputul fiecarei sedinte de tranzactionare, suma din
contul investitorului sa fie cel putin 120 lei. In momentul in care, in urma marcarii la piata,
suma din contul de marja scade sub nivelul marjei, investitorul se afla in situatia de apel in
marja. In acest caz, casa de compensatie ii va solicita completarea sumei din cont pana la
nivelul marjei (in cazul contractului RON/USD pana la nivelul de 120 lei). Apelul in marja se
emite la sfarsitul sedintei de tranzactionare, iar suma trebuie completata pana a doua zi.
Din acest moment, investitorul are la dispozitie trei variante:
- alimenteaza contul a doua zi cu suma solicitata si isi mentine in

continuare pozitiile deschise pe piata respective.
- inchide un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma

acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii
ramase deschise
- nu face nimic si in acest caz, brokerul ii va lichida automat un numar de

pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i
acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise.
Important !
În cazul unui apel în marjă neacoperit la timp, nu vor fi închise forţat toate
poziţiile din contul respectiv, ci doar atâtea câte sunt necesare pentru eliminarea
apelului.
Exemplu: un investitor are in contul de marja 1200 lei si cumpara 10 contracte

futures DETLV-SEP la pretul de 0.9000 lei/contract. La sfarsitul sedintei de tranzactionare,
pretul de cotare pentru contractul DETLV-SEP este 0.8900.
In urma marcarii la piata a celor 10 pozitii long, pierderea inregistrata de investitor

este de
(0.8900 – 0.9000) * 1.000 * 10 = - 100 lei
iar situatia contului va arata astfel
Marja depusa initial: 1.200 lei

Pierdere din marcarea la piata - 100 lei
Suma totala: 1.100 lei

Marja necesara: 1.200 lei
Apel in marja - 100 lei
A doua zi, el poate alege intre a alimenta contul de marja cu 100 lei si a-si mentine
cele 10 pozitii short sau a inchide o pozitie in piata (cumpararea unui contract futures DETLV-
SEP) astfel incat, pentru restul de 9 pozitii, suma ramasa in cont sa acopere marja necesara (
9 * 120 = 1.080 lei).
Daca pretul de cotare DETLV-SEP va scadea in continuare, investitorul va intra din

nou in apel in marja. Daca nu doreste sa alimenteze suma din cont cu pierderea rezultata in
urma marcarii la piata el va inchide in continuare din pozitiile short deschise.
Aplicatie: un investitor cu 1.200 lei in cont vinde 20 de contracte DESNP-SEP la

pretul de 0.4500 lei/actiune. Marja necesara pentru 1 contract DESNP este de 50 lei.
80
Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati valoarea apelului in marja si numarul de
pozitii pe care investitorul ar trebui sa le inchida in fiecare sedinta de tranzactionare pentru a
reintra in marja.
Ziua Pozitii Marja Pret Pierdere Suma Apel in Pozitii

deschise necesara cotare in cont marja de
inchis
1 20 1.000 0.4650 - 300 900 - 100 2
2 18 0.4700
3 0.4850
4 0.5000
V.Strategii de tranzactionare pe piata futures

a. Acoperirea riscurilor din piaţa suport
Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor

de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de
“hedging”, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc “hedgeri”. Singurul lor scop
in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile
ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.
Sa luam situatia unui importator roman care cumpara de la un partener din Germania
produse in valoare de 200.000 Euro, urmand sa le primeasca si sa le achite peste 2 luni.
Produsele importate le vinde pe piata interna la pretul de 800.000 lei. In momentul semnarii
contractului, importatorul nu-si poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar
RON/EURO (marfa se achizitioneaza in euro si se incaseaza in lei). La momentul semnarii
contractului de import cursul RON/EURO este 3.5000. Daca ar plati produsele imediat,
importatorul ar trebui sa cumpere cei 200.000 Euro la cursul de mai sus si pretul in lei al
marfurilor va fi de
200.000 x 3.5000 = 700.000 lei
iar profitul obtinut din vanzarea lor partenerilor locali va fi de
800.000 – 700.000 = 100.000 lei
Intrucat valuta va fi cumparata abia peste 2 luni, importatorul roman nu stie cat va fi la
momentul respectiv cursul RON/EURO si deci nu-si poate estima in lei costul de achizitie al
produselor.
Daca peste 2 luni Euro se va aprecia in fata leului atunci el va fi avantajat intrucat va plati
mai putini lei pentru cei 200.000 EURO. La un curs de 3.4000 RON/EURO costul in lei al
produselor importate va fi de
200.000 x 3.4000 = 680.000 lei
iar profitul dupa vanzarea lor
800.000 – 680.000 = 120.000 lei
In situatia in care Euro se va deprecia fata de leu, importatorul va plati mai mult la
achizitionarea valutei. La un curs de 3.6000 RON/EURO la scadenta contractului, costul
produselor importate va fi de
81
200.000 x 3.6000 = 720.000 lei
iar profitul obtinut
800.000 – 720.00 = 80.000 lei
Iata deci intr-o prezentare simplista modul cum fluctuatia cursului valutar poate
influenta profitul unei companii.
Pentru eliminarea acestui risc, importatorul poate alege una din urmatoarele solutii:
- sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul semnarii contractului si sa

plateasca produsele imediat. In acest caz el va trebui sa se lipseasca de
acesta suma pentru cel putin 2 luni timp in care nu va avea ce vinde
(marfa soseste abia peste 2 luni).
- sa vanda mai departe produsele pe piata interna cu pretul exprimat in

Euro. In aceasta situatie, daca euro se depreciaza comparativ cu leul
dupa ce plateste importul si incepe sa incaseze de la partenerii locali
marfa livrata, incasarile lui in lei se vor diminua afactandu-I profitul. Deci
nici in acest caz riscul valutar nu dispare in totaliate.
- Sa mareasca pretul in lei al produselor cu o marja care sa-i asigure

profitul estimat in cazul unei deprecieri a leului in urmatoarele 2 luni. Aici
va avea de pierdut in fata concurentei prin pretul mai mare practicat
pentru produse.
- Sa incheie un contract forward cu o banca prin care sa cumpere cei

200.000 Euro in momentul contractarii importului.
- Sa cumpere cei 200.000 euro pe piata futures pe o scadenta cat mai

apropiata de scadenta contractului sau comercial.
Ultimele doua variante ii asigura importatorului eliminarea totala a riscului valutar. Vom
prezenta in continuare varianta contractului forward urmand ca ultima varianta sa fie prezentata la
momentul abordarii teoriei contractului futures.
Importatorul poate incheia un contract forward valutar in suma de 200.000 euro

avand ca partener in tranzactie orice banca comerciala care ofera acest produs. Contractul ii
va oferi acestuia posibilitatea de a cumpara 200.000 euro peste 2 luni la un curs negociat cu
banca respectiva. Sa presupunem ca acest curs negociat cu banca partenera in tranzactie
este de 3.5500 RON/EUR. Aceasta inseamna ca la scadenta, indiferent de cat va fi cotatia
RON/EUR pe piata valutara spot, importatorul va plati pentru cei 200.000 euro
200.000 x 3.5500 = 710.000 lei
Astfel, el isi va putea vinde produsele pe piata interna cu pret exprimat in lei si va realiza
un profit de
800.000 – 710.000 = 90.000 lei in conditii de deplina siguranta.
Pentru acest contract, el va trebui sa depuna la banca o garantie de buna executie a

contractului, sa spunem de 10% din valoarea lui (71.000 lei).
La scadenta contractului importatorul va plati bancii restul de 639.000 lei (710.00 lei
minus avansul de 71.000 lei depus la semnarea contractului forward) si va primi in schimb
200.000 Euro cu care va achita contravaloarea importului. Daca la scadenta el refuza sa
cumpere cei 200.000 Euro conform contractului, va pierde cei 71.000 lei. (Garantia de 10 %
utilizata in acest exemplu este orientativa, bancile putand sa perceapa valori mai mari sau
mai mici in functie de nivelul de risc pe care il tolereaza).
82
Pentru exportatori, situatia este si mai presanta intrucat ei nu au posibilitatea sa vanda

din timp valuta pe care o vor incasa in viitor. Daca un importator poate cumpara valuta
necesara platii in momentul contractarii importului, un exportator care incaseaza suma in
devize la termenul stabilit prin contractul de export nu poate decat sa astepte scadenta
contractului pentru a face schimbul valutar.
Si in cazul exportatorilor operatiunea forward functioneaza intr-un mod similar cu cel al

importatorilor. Singura diferenta consta in pozitia de vanzator la termen pe care trebuie sa o
ia acesta in tranzactia cu banca. La scadenta contractului exportatorul incaseaza valuta pe
care o vinde bancii la cursul de schimb stabilit in momentul incheierii contractului forward.
Aparitia contractelor forward a adus un plus de siguranta tuturor comerciantilor care

derulau operatiuni la termen. In cadrul unor piete specializate, producatorii agricoli isi puteau
vinde produsele cu mult timp inainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract
forward.
Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor

de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de
“hedging”, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc “hedgeri”. Singurul lor scop
in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile
ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.
Am prezentat la inceputul acestui capitol situatia importatorilor si exportatorilor care

pot apela la contractele forward pentru a-si asigura un curs de schimb valutar ferm pentur o
anumita perioada de timp. Instrumente mult mai eficiente in acest sens sunt contractele
futures si optiunile tranzactionate pe o piata derivata.
Alternativa pentru forward in cazul importatorului care are de platit 200.000 Euro
peste 2 luni este cumpararea a 200 de contracte futures pe piata BMFMS cu o scadenta cat
mai apropiata de cea a contractului sau comercial. De exemplu, daca importul se
contracteaza in septembrie si urmeaza a fi platit in noiembrie, atunci el ar trebui sa cumpere
200 contracte futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie.
Exemplu:
Să presupunem că, daca pe piaţa spot cursul RON/EUR este 3,5000, pentru scadenta
decembrie pe piata BMFMS cele 200 contracte futures RON/EUR pot fi cumparate la cursul
de 3,5500. Pentru deschiderea celor 200 pozitii long pe piata RON/EUR importatorul va
imobiliza o marja de 120 RON/contract
200 x 120 = 24.000 RON
Cele 200 de contracte RON/EUR vor fi lichidate tot in piata futures in ziua platii
importului. Daca pe parcursul celor doua luni cursul RON/EUR creste la 3,6200 atunci
importatorul va lichida contractele cumparate pe scadenta decembrie la un curs apropiat de
aceasta valoare (de obicei superior datorita timpului ramas pana la scadenta), de exemplu
3,6400. In aceasta situatie, pe piata spot, el va cumpara cei 200.000 Euro de la banca la
cursul de 3,5800 lei si va plati:
200.000 x 3,6200 = 724.000 lei,
iar pe piata futures va realiza un profit de:
200 x 1.000 x (3,6400 – 3,5500) = 18.000 lei
astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de:
(724.000 – 18.000) / 200.000 = 3,5300
83
In situatia opusa, daca cursul RON/EUR scade la 34.500, atunci

importatorul va cumpara pe piata spot cei 200.000 Euro la acest curs si va plati:
200.000 x 3,4500 = 690.000 lei,
iar pe piata futures va lichida cele 200 de contracte RON/EUR la un curs apropiat de
3,4500, de exemplu la 3,4400 si va inregistra o pierdere de:
200 x 1.000 x (3,4400 – 3,5500) = - 22.000 lei,
astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de:
(690.000 + 22.000) / 200.000 = 3,5600 lei
Se observa din exemplul de mai sus ca prin contractele futures cumparate,

importatorul si-a blocat cursul de achizitie al valutei undeva in jurul valorii de 3,5500 lei / euro
adica cursul pietei futures in momentul semnarii contractului de import. Diferentele pozitive
sau negative fata de acest curs apar datorita preturilor la care el isi lichideaza pozitiile in
piata.
Aceasta operatiune de hedging se aplica si in cazul exportatorilor cu

mentiunea ca, ei vor vinde pe piata futures echivalentul sumei in valuta care urmeaz a fi
inacasata in urma exportului.
Aplicatie:
22 septembrie 2005 - un exportator urmeaza sa incaseze 300.000 euro reprezentand

contravaloarea produselor exportate. Incasarea se va face in data de 20 octombrie. In 22
septembrie cursul valutar RON/EUR pe piata spot (BNR) este de 3,4900 iar pe piata futures a
BMFMS contractele futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie 2005 sunt
tranzactionate la 3,5000. Stabiliti cursul real de schimb al exportatorului la scadenta
contractului in 20 octombrie (cand isi lichideaza pozitia short in piata BMFMS) in
urmatoarele situatii:
a. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,6000

curs futures RON/EUR-DEC 3,6200
b. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,4200

curs futures RON/EUR-DEC 3,4100
In mod similar, deţinătorii de portofolii de acţiuni pe piaţa de capital îşi pot conserva
valoarea portofoliilor deţinute în perioadele de corecţii ale preţurilor pe piaţa spot, fără a
renunţa la beneficiile generate de deţinerea acţiunilor propriu-zise (drepturi de vot, dividende)
şi cu costuri rezonabile.
Exemplu: Un investitor cumpără la mijlocul lunii decembrie 2005 său 100.000 acţiuni
SIF 2 Moldova cumpărate la preţul de 2,1500 lei/acţiune. Intenţia investitorului este de a
menţine aceste acţiuni în portofoliu cel puţin 1 an.
În continuare prezentăm etapele unei operaţiuni de acoperire a riscului prin

intermediul contractelor futures:
84
Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006
2.8000
15 decembrie 2005.
2.6000
Piaţa spot: cumpărare 10.000 acţiuni SIF2
preţ: 2,1500 lei/acţiune.
2.4000
Acţiunile SIF2 Moldova sunt pe trend
ascendent, ele crescând de la începutul
2.2000 lunii noiembrie de la 1,8500 la un maxim
de 2,2400 şi coborând momentan la
SIF2 2,1500 lei/acţiune manifestând însă în
2.0000 continuare potenţial de creştere susţinut.
2,1500
Suma totală investită în SIF2 este
1.8000
100.000 x 2,1500 = 215.000 RON
1.6000
1.4000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
2.8000
16 ianuarie 2006.
2.6000
Acţiunile SIF2 ating nivelul de 2,6000
lei/acţiune, „efectul ianuarie” făcându-se
2.4000 simţit din plin.
SIF2
Profitul pe cele 10.000 acţiuni cumpărate în
2,6200
2.2000 urmă cu 1 lună este de
(2,6000 – 2,1500) x 100.000 = 45.000 RON

2.0000
adică un randament de 21%
1.8000 Încă nu au apărut semnale serioase care să

indice sfârşitul trendului ascendent.
1.6000
1.4000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
85
2.8000
23 ianuarie 2006
2.6000
Preţul SIF2 a scăzut pentru a doua oară sub
nivelul de 24.500 adică cu aproape 6% faţă
de maximul atins anterior.
2.4000
Profitul investiroului este acum de
SIF2
2.2000 2,4500 (2,4500 – 2,1500) x 100.000 = 30.000 RON
Este primul semn de slăbiciune din partea

2.0000 cumpărătorilor care nu mai susţin cotaţiile
atât de ferm ca la începutul lunii.
1.8000 Investitorul decide să îşi conserve profitul

acumulat pe acţiunile SIF2 prin vânzarea
echivalentului a 100.000 acţiuni în contracte
1.6000 futures la BMFM SIBIU.
1.4000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
DESIF2 IUN06 SIF2 versus DESIF2 - IUN06

3.0000 2,6500
23 ianuarie 2006 - continuare
2.8000
Investitorul deschide un cont de tranzacţionare
pe piaţa BMFMS pe care îl alimenteză cu suma
2.6000
necesară vânzării a 100 contracte futures
DESIF2.
2.4000 Scadenţa maximă pentru contractele DESIF2
este Iunie 2006, iar marja necesară pentru 1
contract este de 280 RON/contract astfel încât
2.2000
SIF2 suma minimă necesară pentru vânzarea celor
2,4500 100 de contracte DESIF2-IUN06 este de 28.000
2.0000 RON. Investitorul alimeneteză această sumă în
contul de tranzacţionare.
1.8000
Investitorul vinde 100 contracte DESIF2 cu
scadenţa iunie 2006 la preţul mediu de 2,6500
1.6000 RON/acţiune.
1.4000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pre t SIF2 BVB Pre t DESIF2 BMFMS
86
Ca urmare, în 23 ianuarie 2006, situaţia investitorului este următoarea:
BVB - SIF2 MOLDOVA BMFMS – DESIF2 IUN06
Număr acţiuni 100.000 Număr contracte 100 (echivalent a

vândute 100.000 acţiuni)
Preţ 2,1500 Preţ vânzare 2,6500

cumpărare
Sumă depusă în
Valoare 215.000 contul de marjă 28.000
cumpărare (280 RON/contract)
Comision
(1% din val. 2.150 Comision 150
tranzacţiei) (1,5 RON/contract)
Total investiţie 217.150 Total investiţie 28.150
Total sumă investită:
245.300 RON
Prin vânzarea celor 100 de contracte DESIF2 IUN06, investitorul îşi conservă
valoarea celor 100.000 acţiuni SIF2 MOLDOVA la preţul de 26,500 lei / acţiune pe o perioadă
de maxim 6 luni (până la sfârşitul lunii iunie 2006), indiferent de valoarea acţiunilor SIF2 pe
piaţa BVB pe acest interval de timp.
Practic, prin această operaţiune de hedging, profitul brut din tranzacţiile cu acţiuni
SIF2 MOLDOVA este fixat la
(2,6500 – 2,1500) x 100.000 = 50.000 lei
din care urmează a se scădea comisioanele totale de tranzacţionare.
DESIF2 IUN06 SIF2 versus DESIF2 - IUN06

3.0000 2,7700
6 februarie 2006
2.8000 Preţul SIF2 la BVB atinge nivelul de 2,7100, iar contractele
futures DESIF2 cu scadenţa în luna iunie 2006 sunt
tranzacţionate la un maxim de 2,8500 lei/acţiune, iar preţul de
2.6000
cotare la finalul sesiunii este de 2,7700.
Pierderea investitorului pe piaţa futures ca urmare a marcării
2.4000 la piaţă a celor 100 poziţii short deschise la 2,6500 lei/acţiune
SIF2 este:
2,7200
2.2000 (2,6500 – 2,7700) x 100 x 1000 = - 12.000 RON, sumă pe
care investitorul o depune în contul de marjă.
2.0000 Pe piaţa BVB, portofoliul investitorului valoarează la
închiderea sesiunii 271.000 RON cu un profit de:
1.8000
(2,7200 – 2,1500) x 100.000 = 57.000 RON
1.6000 Având în vedere că în ciuda revenirii de preţ, diferenţa dintre

cotaţia spot şi futures a scăzut în doar o lună de la 3000 lei
vechi/acţiune la doar 600 lei vechi/acţiune, investiroul
1.4000 consideră ca trendul ascendent pierde din forţă şi decide să
05/12/2005 05/01/2006 păstreze în continuare
05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 poziţiile short la
05/05/2006 BMFMS.
05/06/2006 87
Pre t SIF2 BVB Pre t DESIF2 BM FMS

SIF2 versus DESIF2 - IUN06

3.0000
27 februarie 2006
2.8000 SIF2 este în plină corecţie, atingând pe

închidere la BVB nivelul de 2,3800 respectiv
2,4800 lei/acţiune la BMFMS.
2.6000
Pe piaţa spot, profitul investitorului s-a redus la:
2.4000 (2,3800 – 2,1500)x 100.000 = 23.000 RON,
însă compensarea acestei diminuări vine de pe

2.2000 piaţa futures unde cele 100 contracte vândute
la 2,6500 generează în urma marcării la piaţă
un profit de:
2.0000
(2,6500 – 2,4800)x1.000x 100 = 17.000 RON
1.8000
Profitul total al portofoliului este:
1.6000 23.000 + 17.000 = 40.000 RON
Învestitorul îşi retrage din cont suma de 12.000

1.4000 RON alimentată în luna februarie ca urmare a
05/12/2005 05/01/2006 apelurilor
05/02/2006 05/03/2006 în marjă.05/05/2006 05/06/2006
05/04/2006
DESIF2 IUN SIF2 versus DESIF2 - IUN06

3.0000 2,6600
15 februarie 2006
2.8000
Acţiunile SIF2 încheie şedinţa la nivelul de
2.6000 2,5100 la BVB şi 2,6600 la BMFMS.
Pe piaţa futures investitorul a recuperat

2.4000
aproape în totalitate pierderea suferită
anterior.
2.2000 SIF2
2,5100
SIF2 versus DESIF2
Întrucât este a- doua
IUN06tentativă de corecţie a
3.0000
2.0000
preţului pe acţiunile SIF2, investitorul îşi
menţine deschise cele 100 poziţii short în
14 martie 2006
scop protectiv pe piaţa BMFMS. DESIF2 IUN06
1.8000
2.8000 2,2790
O eventuală lichidare a acestor poziţii va fi
Corectia de preţ pe SIF2 pare a se fi
1.6000 luată în calcul la o a 3-atransformat
tentativă a deîn trend descendent,
2.6000
reluare a trendului ascendent.
investitorul pierzând aproape tot ce
câştigase în ultimele 3 luni.
1.4000
2.4000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
La BVB, SIF2 închide ziua la 2,1700
Pre t SIF2 BVB Pre t DESIF2 BM FMS valoare nemaiatinsă din 15 decembrie
2.2000 2005, în timp de la BMFMS DESIF2
IUN06 închide la 2,2790 lei/acţiune.
2.0000
Profit pe piaţa futures:
(2,6500 – 2,2790)x100x1.000 = 37.100
1.8000 RON
Investitorul îşi retrage o parte din

1.6000
profitul de pe piaţa futures (20.000
RON) restul fiind păstraţi ca disponibil
1.4000 în eventualitatea88
unor viitoare creşteri
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 de preţ.
05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006


3.0000
2.8000 SIF2 versus DESIF2 - IUN06

3.0000
2.6000
2.8000
2.4000
2.6000
2.2000
2.4000
2.0000
24 martie 2006 SIF2
1.8000
2.2000 2,1700
Acţiunile SIF2 înregistrează o revenire a cotaţiilor în jurul
valorii de 2,4000 lei în timp ce contractele DESIF2 IUN06
1.6000
cresc până la 2,5000.
2.0000
1.4000 5 mai 2006

Situaţia investitorului este:
1.8000
12/5/2005 După 1/5/2006
eşuarea2/5/2006
încercării 3/5/2006 4/5/2006
de trecere peste nivelul 5/5/2006 6/5/2006
de 2,4000 preţul SIF2 se
Spot: consolidează în zona 2,2500. La BMFMS DESFI2 IUN06 închide ziua la
1.6000
(2,4 – 2,15) 2,2700,
x 100.000 = 25.000 RON
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
la doar 200 lei vechi peste cursul spot.
Futures:
(2,65 – 2,5) Investitorul
x 100 x 1.000 = 15.000 RON
1.4000 menţine cele 100 poziţii short la 2,6500 pe piaţa BMFMS în
aşteptarea unor semnale mai3/5/2006
clare de inversare a trendului.
Fiind prima încercare mai serioasă de revenire a 4/5/2006
12/5/2005 1/5/2006 2/5/2006 preţului, 5/5/2006 6/5/2006
investitorul menţine poziţiile
10.000short
RONtînsă
Profit spot: ia futures:
in considerare o
Profit 38.000 RON
posibilă lichidare a acestora la oPre SIF2
a doua BVB
tentativă Pre t DESIF2
de spargere BM FM S
a pragului de 2,4000 lei /acţiune.
Ce s-a întâmplat cu acţiunile SIF2 după 5 mai se poate observa pe graficul complet
de mai jos.

3.0000
2.8000
2.6000
2.4000
2.2000
2.0000
1.8000
1.6000
1.4000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pre t SIF2 BVB Pre t DESIF2 BM FMS 89

30 iunie 2006
Scadenţa contractelor futures DESIF2 IUN06.

Cele 100 poziţii short deţinute de investitor sunt lichidate de Casa Română de
Compensaţie la preţul mediu ponderat SIF2 la BVB, respectiv 1,5752 lei/acţiune. Preţul de
închidere pentru SIF2 la BVB a fost în 30 iunie 1,6200.
Drept urmare, rezultatul strategiei de protecţie a celor 100.000 acţiuni SIF2 este
următorul:
BVB - SIF2 MOLDOVA BMFMS – DESIF2 IUN06
Trendul descendent a continuat încă 2 luni, acţiunile SIF2

Număr acţiuni 100.000 până la un
Moldova coborând Număr contracte
minim de 1,4900 la BVB100
şi (echivalent a
vândute
1,5400 lei/acţiune la BMFMS. 100.000 acţiuni)
Preţ Neexistând2,1500
nici un semnPreţ de vânzare 2,6500
revenire al preţurilor,
cumpărare
investitorul îşi menţine până la scadenţă poziţiile short pe
piaţa BMFMS. Sumă depusă în
Valoare 215.000 contul de marjă 28.000
cumpărare (280 RON/contract)
Preţ 30 iunie 1,6200
2006 Preţ lichidare 1,5752
contracte 30 iun 2006
Rezultat - 53.000 RON Rezultat 107.480 RON
Rezultat cumulat spot/futures:
- 53.000 + 107.480 = 54.480 RON
Se observă deci că vânzarea pe piaţa futures a cantităţii echivalente de acţiuni

deţinute pe piaţa spot a conservat profitul investitorului.
Mai mult decât atât, profitul obţinut pe piaţa futures poate fi reinvestit în cumpărarea
de noi acţiuni la preţuri multm ai favorabile decât în decembrie 2005. Un bonus la
randamentul acestei strategii provine şi de la dividendele pe care investitorul le încasează în
urma celor 100.000 acţiuni SIF2 deţinute.
Costul total al celor 2 tranzacţii (vânzare/cumpărare) pe piaţa BMFM SIBIU sunt de
300 RON (comisioanele de tranzacţionare), o sumă neglijabilă raportat la valoare tranzacţiei.
Acesta a fost un exemplu pentru o strategie de hedging care a funcţionat ca la carte
de la un capăt la altul. În realitate, succesul unei astfel de strategii depinde şi de capacitatea
investitorului de a anticipa trendurile pe piaţa spot.
Strategii similare puteau fi aplicate în aceeaşi perioadă de timp şi pentru acţiunile
SIF5, SIF3, SNP, RRC, acestea beneficiind şi de o lichiditate foarte bună pe piaţa futures.
Graficele de mai jos reflectă evoluţia în paralel a cotaţiilor acestor acţiuni pe pieţele BVB şi
BMFMS.
90
SIF3 BVB şi DESIF3 IUN06 BMFMS

2.9000
2.7000
2.5000
2.3000
2.1000
1.9000
1.7000
1.5000
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Pre ţ Cotare BMFMS Pre t inchide re BVB
SIF5 BVB şi DESIF5 IUN06 BMFMS

3.3000
3.1000
2.9000
2.7000
2.5000
2.3000
2.1000
1.9000
1.7000
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Pre ţ Cotare BMFMS Pre t inchidere BVB
91
RRC BVB şi DERRC IUN06 BMFMS

0.1500
0.1400
0.1300
0.1200
0.1100
0.1000
0.0900
0.0800
0.0700
0.0600
1/3/2006 2/3/2006 3/3/2006 4/3/2006 5/3/2006 6/3/2006
Pre ţ Cotare BMFMS Pret inchide re BVB
SNP BVB şi DESNP IUN06 BMFMS

0.7000
0.6500
0.6000
0.5500
0.5000
0.4500
0.4000
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Preţ Cotare BMFMS Pret inchidere BVB
În loc de concluzii:
Hedging de portofoliu: după o creştere accelerată a preţului unei acţiuni, investitorul

pe piaţa spot poate anticipa o corecţie sau chiar o întorcere a trendului. Pentru a marca
profitul realizat pe piaţa spot el nu este obligat să-şi lichideze portofoliul ci poate să vândă
cantitatea echivalentă de acţiuni pe piaţa futures pentru o scadenţă mai apropiată sau mai
îndepărtată. Prin această operaţiune, el îşi păstrează atât acţiunile cât şi profitul, toate
acestea cu costuri mai mult decât rezonabile.
92
2. Arbitraj-speculatie
ARBITRAJ UL
Definitie:
• Arbitrajul este o strategie care urmăreşte cumpărarea şi vânzarea simultană
a unor mărfuri echivalente (cash sau futures) în pieţe diferite pentru a
profita de diferenţele de preţ.
• Rolul arbitrajului este de a uniformiza “discrepanţele” de preţ între anumite
pieţe
Etape:
• Selecţia celor două pieţe care prezintă diferenţele de preţ la un moment dat;
• Îndeplinirea condiţiilor de acces în pieţele pe care se realizează arbitrajul,
aceasta se rezumă la deschiderea de cont-client pe cele două pieţe;
• Asigurarea condiţiilor tehnice de menţinere a poziţiilor deschise pe durata
arbitrajului (în cazul tranzacţiilor la termen);
• Închiderea poziţiilor cel târziu la scadenţa contractului futures.
ARBITRAJ UL
93
94
ARBITRAJ UL
Alte variante de arbitraj (tranzactii spread)
-acelaşi activ suport, dar scadenţe diferite;
-pe mărfuri derivate;
-mărfuri diferite dar cu element de corelare de
cel puţin 0,7 ;
Riscuri
-prin însuşi mecanismul său, arbitrajul este o
operaţiune cu risc scazut;
-un risc care trebuie luat în considerare, este
riscul de lichiditate al pietelor pe care se
realizează tranzacţiile de cumpărare şi
respectiv de vânzare.
95
Evolutia DESIF2 si DESIF5 scadenta iunie 2007 SIF2 -scadenta iunie 07

SIF5 -scadenta iunie 07
4.3000
4.1000
3.9000
3.7000
3.5000
3.3000
3.1000
2.9000
2.7000
2.5000
n n an n n b b b b r r r r r r r r y y y y y
Ja Ja J Ja Ja - Fe -F e -Fe -F e - Ma -M a -Ma -M a - Ap -Ap -Ap -Ap - Ma - Ma -Ma -Ma -Ma
3- 10 - 17 - 24 - 31 - 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30
Tranzactii Spread
Pe piaţa bursieră există multe profiluri de investitori. Cei monotoni au rămas pe

tranzacţiile clasice(piaţa spot), în timp ce alţii, doritori de nou- de ultimele
descoperirii in materie de tranzacţii bursiere- au intrat cu succes pe piaţa derivatelor.
Cu mic procentaj sunt aceia care participă pe ambele segmente ale pieţei făcând
arbitraj sau tranzacţii spread, combinaţiile respective aducând siguranţă în ceea ce
priveşte profitul încasat, ce-i drept la o scară mai redusă faţă de cei care agrează
speculaţiile.
96
În situaţia în care există o diferenţă de preţ suficient de atractivă între piaţa spot şi
futures se va recurge la cunoscuta strategie de arbitraj, cu o cumpărare pe piaţa unde
marfa este mai slab cotată(spot) şi în aceeaşi cantitate, pe aceeaşi marfă, o vânzare pe
bursa unde produsul respectiv este mai scump(derivate). Diferenţa de preţ între cele
două pieţe ii va reveni investitorului cel mai tarziu la scadenţa contractului futures.
Sub acelaşi scenariu se pot iniţia şi tranzacţiile spread. Sunt tranzacţii pe care
clienţii le preferă şi din prisma faptului că nu necesită analiza tehnică sau
fundamentală.
-Se poate profita de diferenţele de preţ pe acelaşi produs cu scadenţe diferite(intra-
market-spread): DESIF5-mar08/ DESIF5-iun08;
-Se poate efectua spread între două mărfuri diferite(inter-commodity spread):
DESIF2/DESIF5 sau SIBEX9/SIBEX18;
-Spread între mărfuri care derivă una din cealaltă(crush spread): soia- faina de soia-
ulei de soia) sau chiar şi dolar-aur.
Primul dintre acestea, cu spread pe acelasi emitent dar cu scadente separate este şi cel
mai atractiv. Astfel, la bursa derivatelor pe acelaşi activ suport există patru pieţe care
acoperă patru scadenţe trimestriale. Fiecare scadenţă are propriile ei cotaţii şi
tranzacţii. Preţurile derulate pe fiecare din aceste patru scadenţe sunt obligatoriu în
creştere, astfel cel mai indepărtat termen, cel la un an de zile va avea preţurile cele
mai ridicate. Această creştere a preţului faţă de piaţa spot reprezintă de fapt dobanda
aferentă capitalului investit pentru perioada până la scadenţa contractului. Este un
avantaj pe care investitorii de pe piaţa de derivate beneficiază faţă de cei care au
investit pe timp îndelungat pe piaţa spot. În acest sens, un participant la piaţă sibiană
care urmăreşte un grafic spread observă mult mai repede anumite discrepanţe între
preţurile a două scadenţe. Alăturat am ataşat două exemple de grafice, care ilustrează
oportunităţi deosebite, de speculat anomaliile de preţ între două scadenţe.
Basisul DESIF5 scadentele dec 06 -mar 07
0.4500
0.4000
0.3500
0.3000
0.2500
0.2000
0.1500
0.1000
0.0500
0.0000
6
-0 6
06
- 06
6
-0 6
06
- 06
-0 6
6
6
t- 0
l- 0
l-0
-0
-0
-0
ul-
ct -
ov
ov
ec
ug
ug
ec
Oc
ep
ep
-Ju
-J u
3- J
-O
6- N
-N
4- D
-D
-A
-A
-S
-S
9-
17
31
23
20
18
14
28
11
25
97
BASISUL DESIF5 scadenta martie 07-iunie 07
0.4000
0.3500
0.3000
0.2500
0.2000
0.1500
0.1000
0.0500
0.0000
Ju
l ul ul g g ep ep ct ct ov ov ec ec n an an eb eb ar ar
3- 17
-J
31
-J - Au - Au 1- S 5- S 9- O 3- O 6- N 0- N 4- D 8- D 1- Ja 5- J 9- J 2- F 6- F 2-M 6- M
14 28 1 2 2 2 1 1 2 1 2 1 2
Cu această strategie spread se poate iniţia tranzacţii:

- pe cumpărare scadenţa apropiată/vânzare scadenţa îndepartată dacă ecartul
este însemnat;
- pe vânzare scadenţa apropiată/cumpărare scadenţa îndepărtată dacă basisul
este micşorat. În consecinţă, investitorii au la alegere o paletă largă de
strategii, funcţie de momentele din piaţă se poate opta pentru strategia care îi
asigură randamentul cel mai ridicat.
Ca şi avantaje ale acestora avem:
- Poziţia de cumpărare acumulează un profit mai consistent decât pierderea
înregistrată pe vânzare;
- Poziţia de vânzare acumulează un profit mai consistent decât pierderea
înregistrată pe cumpărare;
- Ambele poziţii deţinute acumuleză profit;
- Se blocheză doar două marje la iniţierea tranzacţiei, comisioane reduse
comparativ cu arbitrajul spot/futures;
- Există riscuri neînsemnate comparativ cu speculaţiile.
Daca investitorul consideră necesară închiderea unei poziţii el va rămâne doar pe
o parte a pieţei pe o singură poziţie.
Şi pe o piaţă neutră se poate folosi cu succes o astfel de strategie, prima poziţie
care înregistrează profit se marchează urmând ca cealaltă să fie lichidată la
revenirea preţurilor.
Dezavantaje: -Poziţia de vânzare înregistrează o pierdere mai însemnată decât
câştigul adus de poziţia de cumpărare;
-Poziţia de cumpărare înregistrează o pierdere mai consitentă decât profitul marcat
de poziţia de vânzare;
-Ambele poziţii sunt pe pierdere;
Cum se procedează:
Pentru a iniţia o astfel de strategie trebuie să avem o sursă bună de informaţie, în
speţă versiunea “Web Trader” pe care clienţii pot să-şi descarce gratuit de la orice
SSIF informaţii legate de tranzacţiile futures şi opţiuni de la Sibiu în timp real. Pe
urmă, formarea unei baze de date cu un istoric al spread-urilor cu monitorizarea
celor trei variante de strategii: diferenţele pe aceeaşi marfă cu scadenţe diferite,
între mărfuri sau mărfuri derivate. Am luat un exemplu din piaţa DESIF5 cu
scadenţa DEC07/MAR08. Datorită spread-ului ridicat în 13 iulie am vândut 1
98
contract pentru Mar08 la preţul de 4.8lei/acţiune şi am cumpărat unul cu scadenţa

DEC07 la valoarea de 4.485 lei/acţiune. Strategia implicând o diferenţă la start de
0.3150 lei/acţiune. Odată cu trecerea timpului ecartul între cele două piete s-a
restrâns, în 18 iulie aceasta mai înregistra o diferenţă de doar 0.1009 lei/acţiune.
Şedinţa respectivă oferind deja posibilitatea închiderii strategiei. Preţurile de
lichidare fiind de 4,9111 /Mar08 şi 4,8102/Dec07. Profitul net înregistrat fiind de
208,1 lei, luându-se în calcul şi comisioanele de deschidere şi închidere pentru
ambele contracte. Dacă calculăm randamentul la banii imobilizaţi avem un 40%
profit, demn şi pentru orice speculator.
Pret decembrie 07
DESIF5
Pret martie 08
5.2000
5.0000
4.8000
4.6000
4.4000
4.2000
4.0000
7
7
7
7
7
07
7
7
-0
-0
-0
-0
-0
-0
-0
-0
-0
-0
l- 0
l -0
p-
ug
ug
ug
ul
ul
ul
ug
ep
ep
ep
Ju
Ju
Se
-J
-J
-J
-A
-A
-A
-S
-S
-S
A
2-
9-
23
30
16
3-
6-
13
20
27
10
17
24
Basis DESIF5 scadente decembrie 07-martie 08
0.3500
0.3000
0.2500
0.2000
0.1500
0.1000
0.0500
-07
7
7
7
07
07
7
7
07
7
07
l-0
-0
-0
l-0
-0
-0
-0
l-0
g-
p-
-
ul
ul
ug
ug
ug
ep
ep
ep
Ju
Ju
Ju
Au
e
-J
-J
-S
-S
-S
-A
-A
-A
S
-
2-
9-
16
30
23
6-
3-
10
17
24
13
20
27
Exemple sunt interminabile, în continuare, depinde de talentul şi seriozitatea

fiecărui participant, rezultatele vor veni pe neaşteptate.
99
VI. Avantajele tranzacţionării instrumentelor derivate
Desi derivatele au fost lansate relativ recent pe piata romaneasca de capital,

avantajele evidente oferite de acestea au fost repede identificate si puse in practica de catre
investitori, cele mai importante fiind sintetizate de termenii “tranzactii in marja” si “vânzare
în lipsă”.
1.Tranzactii in marjă
Acest termen inseamna că pentru a tranzactiona un anumit numar de actiuni, pe

piata futures se plateste doar o fractiune din valoarea acestora (de regula un procent de 10 –
20%). In fapt nu se tranzactioneaza actiunile in sine ci doar pretul lor. Spre exemplu, daca pe
piata spot pentru a cumpara 1.000 de actiuni ale Bancii Transilvania (simbol TLV) la pretul de
1 leu/actiune un investitor trebuie sa achite in total 1.000 de lei, la BMFMS pentru
cumpararea aceluiasi numar de actiuni (echivalentul unui contract futures DETLV) el va
angaja doar o garantie de 120 de lei. Aceeasi suma o imobilizeaza drept garantie si
contrapartea sa, adica vanzatorul. Daca pretul actiunilor creşte, cumparatorul va castiga, iar
vanzatorul va pierde din garantia depusa. Daca pretul scade, cumparatorul va pierde din cei
150 lei depusi drept garantie, bani pe care ii va castiga vanzatorul. Aceste garantii sunt
colectate de catre Casa Romana de Compensatie, o institutie independenta de bursa si care
are drept scop decontarea si garantarea tranzactiilor futures. Acesta este pe scurt principiul
tranzactiilor in marja.
In acest moment cel mai avantajos mod de tranzactionare o reprezinta contractul
futures pe raportul dintre moneda europeana Euro si Leu care necesita o garantie de doar
120 ron, adica 3% din valoarea reala a celor 1000 de euro din interiorul contractului. Aceasta
situatie favorabila este mentinuta deoarece volatilitatea pretului, pe contractul EUR/RON, nu
condamna o majorare a garantiei.
Un alt aspect demn de luat in seama. Jucatorii de pe piata Sibex au constientizat
faptul ca banii ramasi pana la 100% neimobilizati, pot fi plasati in sistemul bancar care le
mareste substantial randamentul investiei futures comparativ cu piata spot.
2. Poti vinde ceea ce nu ai
“Tranzactii short” inseamna că pe piata futures un activ se poate vinde fară a fi

cumparat in prealabil. Intrucat derivatele sunt dematerializate si reprezinta in fapt niste
angajamente de plata la un anumit prêt si o anume scadenta, o operatiune in aceasta piata
poate incepe direct printr-o vanzare. In acest fel un speculator poate realiza profit atat pe
cresteri cat si pe scaderi de prêt spre deosebire de piata actiunilor unde deocamdata
profiturile se marcheaza doar de catre cumparatori. Acest fapt este deosebit de util celor care
detin portofolii de actiuni si doresc sa le conserve valoarea in perioadele de declin. Tot ce
trebuie sa faca este sa vanda cantitatea echivalenta de actiuni pe piata futures si astfel, orice
scadere pe piata BVB va fi compensata de profitul generat in urma vanzarii de pe piata
BMFMS. Aceste operatiuni poarta denumirea de “hedging”. Perioadele februarie – iulie 2005
şi februarie – iulie 2006 poate fi un studiu de caz edificator pentru investitorii care au “patimit”
pe piata de actiuni.
3.Speculaţie cu costuri mult reduse

Cele doua caracteristici descrise mai sus, impreuna cu gradul mare de standardizare
(care le face transmisibile la fel de usor precum actiunile) si miscarea foarte corelata dintre
preturile de pe piata actiunilor si cea a derivatelor pe actiuni au atras in piata BMFMS
numerosi speculatori de pe piata de capital. In esenta, un speculator este un investitor
“infometat” dupa profit si mai ales dupa randament. Daca din punct de vedere al volatilitatii
cele doua piete genereaza aproximativ aceleasi rezultate, in schimb la capitolul “investitie
necesara” piata futures este in avantaj net. Daca se adauga avantajul speculatiei pe scadere
100
de prêt si comisioanele de tranzactionare foarte reduse se poate spune ca piata futures este
raiul speculatorilor. Investitorii interesati direct intr-o companie sau cei dornici sa profite de
dividendele acordate de aceasta vor alege insa piata de actiuni intrucat detinerea unei pozitii
de cumparare pe un emitent in piata futures nu da dreptul la astfel de beneficii.
Pe lângă sistemul de tranzacţionare “în marjă” care permite unui investitor să “mişte”
cu aceeaşi sumă de bani o cantitate de 5-6 ori mai mare de acţiuni sau devize decât pe piaţa
spot, comisioanele extrem de reduse sunt un avantaj deloc de neglijat.
Se ştie că în activitatea de tranzacţionare, costurile aferente joacă un rol important în
determinarea randamentului. Pe piaţa futures de la BMFM SIBIU, comisionul de
tranzacţionare perceput de BMFMS şi CRC este la nivelul anului 2006 de 0,6 RON/contract
indiferent de valoarea sau scadenţa acestuia.
Pentru un investitor obişnuit, comisionul de tranzacţionare este mai mare întrucât
brokerul va adăuga la cei 0,6 RON o anumită sumă astfel încât comisionul final ajunge la o
valoare medie situată undeva între 1 şi 2 RON/contract.
La un contract futures pe acţiunile SIF2 Moldova/echivalent a 1.000 acţiuni SIF2), de

exemplu cumpărat la preţul de 2 lei/acţiune, un comision de 1,5 RON reprezintă un procent
de 0,075%, valoare neglijabilă comparativ cu costul tranzacţionării aceleiaşi cantităţi de
acşiuni pe piaţa spot (unde comisioanele variază între 0,5% şi 2% din valoarea
tranzacţionată).
4.Potential de profit pe intervale înguste de preţ
Avantajul comisioanelor extrem de mici dublat de pasul de tranzacţionare de 1 leu

vechi (0,0001 RON) practicat pe piaţa BMFM SIBIU face ca până şi o variaţie de 0.05 – 0.1
lei/actiune să fie potenţial rentabilă pentru un speculator.
Exemplu: dacă cumpără un contract futures DETLV la preţul de 0,2800 lei/acţiune şi

se vinde la preţul de 0,2880 lei/acţiune, un investitor realizează un profit brut de 0,0080
lei/acţiune adica 8 RON pe contract. Scăzând comisioanele de tranzacţionare (2 x 1,5 = 3
RON) acesta rămâne în cont cu 5 RON profit net în condiţiile unei variaţii a preţului de doar
0,75%.
În aceste condiţii, un randament al sumei investite de 50% realizabil în câteva luni
sau chiar 1 an pe piaţa spot, poate fi obţinut pe piaţa futures în doar câteva zile sau chiar ore
(dacă preţul evoluează accelerat în direcţia anticipată). De asemenea, pentru speculatorii
înrăiţi, operaţiunile intra-day (deschidere şi închidere de poziţii în aceeaşi sesiune de
tranzacţionare) pot genera randamente cumulate de peste 100% pe lună.
Dacă acestor argumente îl adăugăm pe cel a lichidităţii sporite (în unele zile mult
peste cea a activului suport cel puţin pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, după cum
se poate observa pe graficele de mai jos) şi cel al posibilităţii de arbitraj între pieţele spot şi
futures, avem tabolul complet al unui teren de manevră perfect pentru un investitor orientat
spre operaţiuni speculative.
5.Lichidare la scadenta
Fiind o piata dematerializata, jucatorii pot deschide nelimitat pozitii de cumparare sau
vanzare. Asta inseamna ca numarul total de actiuni dispuse de o societate pentru piata spot
nu limiteaza numarul de actiuni tranzactionate pe futures. In alta ordine de idei, toate pozitiile
ramase deschise la scadenta sunt garantate de Casa Romana de Compensatie si sunt
inchise de aceasta la pretul mediu ponderat de pe sectiunea regular de la BVB.
6. Acoperire Roll Over
Datorita standardizarilor contractelor futures pozitiile deschise pot fi pastrate doar pana
la scadenta contractului pentru care investitorul a optat la deschiderea pozitiei. Cele patru
scadente sunt trimestriale ceea ce ne conduce la faptul ca o pozitie poate fi pastrata pana la
maxim un an de zile. La scadenta, CRC va lichida situatia clientului in profit sau pierdere
functie de pretul din acea zi. Investitorii daca considera ca pretul actual( de lichidare) nu este
conform cu previziunile, poate in aceasi timp sa deschida noi poziti pe acelasi activ suport si
101
pe acelasi sens pentru urmatoarele patru scadente active, practic pana cand targetul estimat
va fi atins.
Situatie com parativă volum e SIF2 s pot/futures - iulie 2006

12,000,000
10,000,000
8,000,000
6,000,000
4,000,000
2,000,000
0
03/07/2006 10/07/2006 17/07/2006 24/07/2006 31/07/2006
VOLUM SIF2 BMFMS ECHIVALENT IN ACTIUNI VOLUM SIF2 BVB
Situaţie com parativă volum e SIF3 s pot/futures iulie 2006
3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
7/3/2006 7/10/2006 7/17/2006 7/24/2006 7/31/2006
VOLUM SIF3 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUMSIF3 BVB
102
Situatie com parativa volum e SIF5 s pot/futures iulie 2006

14,000,000
12,000,000
10,000,000
8,000,000
6,000,000
4,000,000
2,000,000
0
7/3/2006 7/10/2006 7/17/2006 7/24/2006 7/31/2006
VOLUM SIF5 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF5 BVB
Atenţie !
Fără a contrazice nici una din afirmaţiile de mai sus, avantajele contractului
futures – ascund o serie de riscuri deloc de neglijat.
103
VII. Riscuri asociate tranzacţiilor cu instrumente

derivate
În atenţia investitorilor pe pieţele derivate !!!
Tranzacţionarea instrumentelor derivate diferă substanţial de tranzacţionarea

instrumentelor clasice pe piaţa spot (acţiuni, obligaţiuni sau alte valori mobiliare). Prin însăşi
construcţia lor, derivatele beneficiază de un efect de amplificare a câştigurilor şi a pierderilor
(leverage). Spre exemplu, cu aceeaşi sumă de bani cu care pe piaţa spot puteţi cumpăra
1.000 de acţiuni, pe piaţa futures puteţi cumpăra echivalentul a 5.000 de acţiuni sau chiar mai
mult. De asemenea, pe piaţa futures puteţi începe tranzacţionarea direct de pe poziţie de
vînzare astfel că şansele dvs de a realiza profit sunt aceleaşi indiferent de direcţia de evoluţie
a preţului. De asemenea, comisioanele de tranzacţionare pe piaţa futures sunt mult mai mici
decât pe piaţa spot, fapt care vă conferă o mai mare lejeritate în deschiderea şi închiderea
poziţiilor pe această piaţă, în special în cazul tranzacţiilor intra-day. Toate acestea constituie
avantaje nete pentru dvs ca investitor, însă tranzacţionarea instrumentelor derivate
presupune totdată şi asumarea unor riscuri pe care este bine să le cunoaşteţi înainte de a
începe operaţiunile propriu-zise pe această piaţă.
Tranzactionarea instrumentelor derivate poate sa nu fie potrivita pentru toti

investitorii. Se pot pierde sume substantiale de bani în perioade foarte scurte de timp. Sumele
pierdute sunt potential nelimitate si pot depasi depozitul initial plasat în contul de
tranzacţionare deschis la SSIF. Acest fapt se datorează în principal efectului de levier care
permite, prin intermediul unei sume mici de bani, accesul la active suport cu valoare de
câteva ori mai mare. Daca nu sunteti compatibili cu acest profil ridicat de risc, este de
preferat sa nu tranzactionati instrumente derivate.
Riscuri
1. Tranzactionarea instrumentelor derivate implica un grad ridicat de risc si se poate

solda cu pierderi potential nelimitate care pot fi mai mari decat suma depusa initial la
SSIF (sau institutia de credit). Drept urmare nu trebuie sa investiti bani pe care nu vă
permiteti sa-i pierdeti.
2. Fiti precauti la afirmatiile potrivit carora puteti sa realizati profituri foarte mari
tranzactionanad instrumente derivate. Desi datorita efectului de levier tranzactionarea
poate avea ca rezultat profituri substantiale in perioade foarte scurte, se poate solda de
asemenea cu pierderi importante si imediate. Ca şi în cazul investiţiilor în alte
instrumente financiare, nimeni nu poate garanta “câştiguri sigure” în urma tranzacţiilor
cu instrumente derivate.
3. Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti simti efectul pierderilor

imediat. Castigurile, respectiv pierderile sunt creditate sau debitate din cont in timp real.
Daca miscarile survernite in piata cauzeaza reducerea valorii pozitiior deschise pe
instrumente derivate este posibil sa vi se ceara suplimentarea fondurilor disponibile in
contul de marja. Daca in contul dumneavoastra de marja nu sunt suficiente lichiditati
pentru a acoperi minimul necesar de marja sau nu completati suma din cont, pozitiile pot
fi lichidate fortat de catre brokerul dvs si o eventuala revenire a pretului nu va mai folosi
la nimic.
4. In anumite conditii de piata, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. In mod
normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o tranzactie de sens opus.
Daca nu se poate lichida pozitia, nu se poate marca castigul sau preveni pierderea.
Aceasta imposibiliate de a lichida o pozitie, poate sa apara daca tranzactionarea
activului suport respectiv este suspendata, din diverse cauze cum ar fi: publicarea unor
anunturi care implica o societate emintenta de actiuni care constituie activ suport pentru
instrumentele financiare derivate, sau din pricina unor diverse probleme tehnice
inregistrate de sistemul de tranzactionare fie la bursa, fie la SSIF (sau institutia de
credit), din cauza identificarii unor tranzactii suspecte fie pe instrumentele financiare
104
derivate fie pe actiunile ce constite activ suport al instrumentelor derivate respective,sau

de asemenea daca pozitia este deschisă pe o piata fara lichiditate. Chiar daca se
realizeaza inchiderea pozitiei acest lucru se poate face la preturi mai putin avantajoase
pentru detinatori.
5. In anumite conditii de piata, pretul instrumentelor financiare derivate poate sa nu-si

mentina relatia normala sau anticipata fata de pretul spot al activului suport. Aceste
discrepanţe pot sa apara, de exemplu, cand piata instrumentelor financiare derivate este
mai putin lichida, cand piata primara a activelor suport este inchisa sau cand raportarea
tranzactiilor realizate pe activul suport este intarziata. Pentru instrumentele derivate
avand drept activ suport indici, pot surveni in momentul in care tranzactionarea pe
anumite active din componenta indicelui este intarziata sau suspendata .
6. Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate implica risc si nu exista nici o

strategie de tranzactionare care sa il elimine complet. Tranzactionarea instrumentelor
financiare derivate presupune cunoasterea atat a pietei derivatelor cate si a pietei spot.
7. Tranzactiile intra-day cu instrumente financiare derivate presupun riscuri speciale.

La fel ca si in cazul oricarui produs financiar, persoanele care cauta sa cumpere si sa
vanda acelasi instrument derivat in cursul unei zile, pentru a profita de miscarile de pret
intra-day, se supun unor riscuri speciale incluzand comisioane substantiale, expunerea
la efectul de levier si concurenta cu traderi experimentati. Trebuie sa intelegeti foarte
bine aceste riscuri si sa aveti experienta necesara inainte de a va lansa in
tranzactionare intra-day.
8. Plasarea ordinelor de genul “stop-loss” sau “stop-limit” nu vor limita neaparat

pierderile la suma propusa. Este posibil ca anumite conditii ale pietei sa faca imposibila
executarea ordinului sau atingerea pretului stop.
In loc de concluzii:
Trebuie sa cititi cu atentie si să intelegeti clauzele contractului prezentat de

brokerul dvs inaintea efectuarii de tranzactii pe piata reglementata de instrumente
financiare derivate.
Cunoaşterea şi conştientizarea riscurilor prezentate mai sus vă pot ajuta la
definirea strategiilor de tranzacţionare potrivite profilului dvs investiţional.
Rezumat:
a. contractul futures este o întelegere de a vinde/cumpăra o cantitate de mărfuri

cu livrarea la o dată viitoare (scadenţă) conform specificaţiilor standardizate ale
acestuia.
b. În momentul tranzacţionării unui contract futures nu are loc nici o decontare
între părţi.
c. cumpărătorul şi vânzătorul depun o garanţie bănească la Casa de Compensaţie
care garantează acestora buna execuţie a contractului la scadenţă.
d. contractul futures acoperă o cantitate standard de active (1.000 USD, 1.000
EUR, 100, 1.000 sau 10.000 acţiuni, după caz).
e. nu se pot tranzacţiona fracţiuni de contract.
f. scadenţele contractelor futures pe piaţa BMFMS sunt de 3, 6, 9, si 12 luni.
g. sesiunile de tranzacţionare se desfăşoară între orele 9:45 – 16:00
h. sesiunea de tranzacţionare este precedată de o sesiune de pre-deschidere cu
durata de 30 minute în timpul căreia se pot doar anula ordine de tranzacţionare.
105
i. tranzacţionarea unui contract futures generează deschiderea a 2 poziţii: long pt

cumpărător şi short pentru vânzător.
j. toate poziţiile deschise sunt marcate la piaţă în timp real în funcţie de preţul
ultimei tranzacţii pe piaţa respectivă.
k. după închiderea sesiunii de tranzacţionare, Casa de Compensaţie efectuează
marcarea la piaţă finală pentru ziua respectivă.
l. toţi investitorii trebuie să menţină în contul de marjă suma necesară acoperirii
riscului aferent poziţiilor deschise în piaţă.
m. dacă la finalul sesiunii de tranzacţionare suma din contul de marjă este mai
mică decât marja necesară pentru poziţiile deschise pe contul respectiv
(disponibilul este negativ), investitorul respectiv primeşte „apel în marjă”.
n. în situaţia de apel în marjă, investiroul trebuie să alimenteze contul de marjă cu
suma necesară acoperirii acestuia până a doua zi sau poate anula ordine sau
lichida un număr de poziţii deschise astfel încât contul lui să „reintre” în marjă.
o. marja necesară pentru o poziţie deschisă se blochează în contul de marjă în
momentul introducerii ordinului de tranzacţionare şi rămâne blocată până la
anularea ordinului sau până la lichidarea poziţiei.
p. marcarea la piaţă se face separat pentru fiecare contract şi scadenţă pe bază
netă, iar apelul în marjă se emite în urma comparării sumei totale în cont cu
suma totală aferentă marjelor necesare.
q. marcarea la piaţă a poziţiilor deschise se face raportat la preţul de cotare
(preţul de închidere pentru fiecare contract şi scadnţă în parte).
r. dacă pe un contract nu se efectuează tranzacţii într-o sesiune de
tranzacţionare, preţul de cotare se stabileşte ca medie aritmetică între valorile
„best bid” şi „best ask”, valoarea „best bid” dacă nu există cotaţii ask şi „best
bid” este peste preţul de cotare din ziua anterioară sau valoarea „best ask”
dacă nu există cotaţii bid şi „best ask” este sub preţul de cotare din ziua
anterioară.
s. contractele futures pot fi utilizate pentru acoperirea riscurilor din piaţa spot,
pentru speculaţie sau pentru operaţiuni de arbitraj spot/futures.
t. avantajele contractelor futures: levierul (cu aceeaşi bani se poate tranzacţiona
o cantitate de 5-6 ori mai mare decât pe piaţa suport), libertatea de selling short
(se poate intra direct în poziţie de vânzare fără a fi nevoie de cumprare
prealabilă), comisioane de tranzacţionare extrem de mici, posibilitatea de
speculaţie intra-day pe fluctuaţii mici de preţ, posibilitate de arbitraj
spot/futures, lichiditate sporită a pieţei.
u. riscurile asociate tranzacţiilor cu contracte futures: pierderi potenţiale mai mari
decât suma investită iniţial, imposibilitatea lichidării poziţiilor în anumite
condiţii ale pieţei, acumularea de comisioane mari în cazul operaţiunilor intra-
day.
106
Specificaţii contracte futures BMFM SIBIU – 1 MARTIE 2008

Marja Variatie maxima Scadente
Multiplicat
Simbol (RON/ zilnica disponibile
or
contract) (RON/unitate) - luni -
BUBOR3 100 200 1.30 3,6
DEATB 1.000 250 0.20 3,6
DEAZO 1.000 10 0.07 3,6
DEBCC 1.000 40 0.03 3,6
DEBIO 1.000 80 0.05 3,6
DEBRD 100 240 1.60 3,6
DEEBS 10 180 14 3,6
DEBRK 1.000 80 0.05 6
DECMP 1.000 150 0.10 3,6
DEIMP 1.000 30 0.02 3,6
DEOLT 1.000 150 0.10 3,6
DERRC 10.000 100 0.007 3,6,9,12
DESBX18 1 220 160 3,6,9,12
DESBX9 1 220 160 3,6,9,12
DESIF1 1.000 250 0.18 3,6
DESIF2 1.000 250 0.18 3,6,9,12
DESIF3 1.000 150 0.10 3,6,9,12
DESIF4 1.000 180 0.12 3,6
DESIF5 1.000 300 0.22 3,6,9,12
DESNP 1.000 55 0.03 3,6,9,12
DETEL 1.000 3.000 2.00 3,6
DETLV 1.000 40 0.027 6,9,12
EUR/USD 10.000 300 0.023 3,6,9,12
CHF/RON 1.000 120 0.09 3,6
RON/EUR 1.000 120 0.09 3,6,9,12
RON/EUR5 5.000 600 0.09 3,6,9,12
RON/USD 1.000 120 0.09 3,6,9,12
SIBGOLD 2.5 200 56 3,6
Intrebări:
Pentru rezolvarea problemelor, utilizaţi datele din tabelul cu specificaţii

prezentat mai sus.
Scadenţa unui contract futures este:
a) ziua în care se execută un contract futures;

b) ultima zi lucrătoare a lunii în care expiră contractul;
107
c) ziua începerii tranzacţionării contractului;

d) termenul până la care este interzisă tranzacţionarea contractului futures.
La ce oscilaţie maximă a preţului la contractul futures Euro/USD se atinge variaţia
maximă zilnică?
a) 0,180 puncte;
b) 230 pasi;
c) 200 puncte;
d) 2 cenţi pe euro.
Un investitor poate realiza profit dacă:
a) cumpără contracte futures DESIF1 când anticipează o scădere a cursului futures al

acţiunilor;
b) vinde contracte futures DESIF1 când anticipează o creştere a cursului futures al acţiunilor;
c) vinde contracte futures DEOLT când anticipează o scădere futures al actiunilor;
d) cumpără contracte futures EURO/USD pe un trend descendent al cursului futures al
parităţii EURO/USD.
În cazul creşterii preţului de cotare al parităţii Euro/USD cu 110 paşi, deţinătorul a 10

poziţii deschise pe cumpărare:
a) pierde 110lei;
b) câştigă 1.100 lei;
c) câştigă 110 lei;
d) pierde 101 lei.
Câte contracte futures pe dolarul american cu scadenţa la 3 luni se pot vinde într-o
şedinţă de tranzacţionare deţinând o sumă de 3.600 lei în contul de marjă:
a) 30
b) oricâte, cu condiţia ca în orice moment al şedinţei de tranzacţionare să existe maxim 30
poziţii deschise;
c) 10;
d) maxim 30.
Comisionul perceput de BMFM SIBIU şi CRC este:
a) procent din valoarea contractului;

b) procent din valoarea tranzacţiei;
c) fix pe tranzacţie;
d) fix pe contract.
Un investitor detine 15 contracte futures pe piata DESIF5, la pretul de 2.64 lei/actiune.

Daca pretul de cotare al acestei actiuni se modifica cu 5 bani, cu ce valoare se
ajusteaza in cest moment suma din cont?
a. 750 lei;
b. datele problemei sunt insuficiente pentru a putea detemrina suma;
c. 75 lei;
d. 7.5 lei.
108
In cazul scaderii pretului de cotare a derivatului RRC cu 100 pasi, detinatorul a 10

pozitii de cumparare pierde:
a. 100 lei;
b. 1.000 lei;
c. 10.000 lei;
d. 100.000 lei.
Scadenţa este:
a. ziua în care derivatele pe actiuni sunt inchise la pretulde cotare de la BVB.

b. ultima zi de tranzactionare a contractelor pentru scadenta respectiva.
c. ziua în care derivatele pe valute sunt inchise la oficialul BNR din ziua respectiva.
d. ziua in care doar CRC mai poate inchide pozitiile ramase deschise.
Un singur raspuns este incorect, care este acesta?
Un SSIF a depus în contul deschis la CRC 4000 lei şi deţine 25 de poziţii deschise pe
vânzare la contractul ROL/EURO cu scadenţă la trei luni, la preţul de 3,47. La preţul de
cotare de 3.51 câte contracte trebuie să închidă pentru a reintra în marjă?
a. nici unul;
b. 1;
c. 9;
d. 10.
Ce suma ii este necesara unui client, la bursa sibiana, pentru a cumpara contracte
futures reprezentând echivalentul a 10.000 euro, daca cotatia BNR este 3,50, cotatia
interbancara este 3,49, iar derivatul ron/eur 3,4781?
a. 35.000 lei;
b. 34.900 lei;
c. 34.781 lei;
d. 1.200 lei.
Care este pasul de tranzacţionare (variatia minima a pretului/acţiune) la derivatele pe

actiuni listate la BMFM SIBIU?
a. 1 RON;
b. 0.01RON;
c. 0.001RON;
d. 0.0001RON.
Care este prima zi de tranzactionare a contractelor DETLV cu scadenta in decembrie?
a. ultima zi de tranzactionare a contractelor cu scadenta iunie.

b. intotdeauna pe data de 1 iulie;
c. prima zi lucratoare a lunii ianuarie;
d. prima zi lucratoare dupa a treia vineri din decembrie;
Care este marja necesara deschiderii unui portofoliu de 10.000 actiuni DERRC si 10.000
actiuni DESNP stiind ca cotatia de la BVB este 0.0970 lei, respectiv 0.535 lei?
109
a. 12.640 lei;
b. 6.320 lei;
c. 820 lei;
d. 650 lei.
In cazul in care pe contractul DEBRD DEC06, operatorul A cumpara un contract,

operatorul B vinde un contract, operatorul C cumpara un contract si operatorul D vinde
un contract. Presupunand ca acestea sunt singurele trazactii din timpul unei sedinte, la
sfarsitul zilei se vor inregistra:
a. patru tranzactii fiecare cu un contract;

b. doua tranzactii fiecare cu un contract;
c. doua tranzactii fiecare cu doua contracte;
d. trei tranzactii.
VIII.ORDINE DE TRANZACŢIONARE
Performanţele unui investitor sunt dependente de modul cum acesta cunoaşte capacitatea
si functionalitatea unui ordin trimis in piaţa. Un plasament reusit este strans legat de tipul
ordinului plasat, de pretul ales si durata de valabilitate a acestuia.
Orice ordin de tranzacţionare cuprinde 2 elemente principale: numărul de contracte şi
preţul acestora. Investitorul este cel care stabileşte aceşti parametri, în timp ce durata de
valabilitate a ordinului, momentul intrării în piaţă şi modul de execuţie al acestuia sunt opţiuni
pe care le oferă platformele de tranzaţcionare ELTRANS sau WebTrader.
În imaginile de mai jos sunt prezentate tichetele de ordin de tranzacţionare disponibile pe

piaţa SIBEX.
Plasarea de ordine pe platforma ELTRANS
Brokerii activi pe piaţa SIBEX introduc în platforma ELTRANS ordinele de tranzacţionare

primite de la clienţi sau din partea SSIF. Pentru a putea introduce un ordin de tranzacţionare,
ei trebuie să selecteze în platforma ELTRANS contractul şi scadenţa pe care urmează să
introducă ordinul, să execute click-dreapta şi să selecteze opţiunea "New Order". În urma
acestor opraţiuni se va deschide un tichet de ordin de tranzacţionare în care brokerul va
completa câmpurile goale. De exemplu, în imaginea de mai jos este prezentat un tichet de
ordin de tranzacţionare pentru piaţa DEBRK-MAR08.
110
Câmpuri de completat
Cod client - se selectează codul clientului în contul căruia va fi plasat ordinul.

Contract - este selectat automat simbolul contractului pe care va fi plasat ordinul.
Settle date - este selectată automat scadenţa contractului pe care va fi plasat ordinul.
Client name - este selectat automat numele clientului dacă la deschiderea contului de
tranzacţionare brokerlul a ataşat codului de client şi un nume. Este recomandabilă ataşarea
numelui clientului pentru o mai uşoară identificare a acestuia.
Contracts - se introduce numărul de contracte indicat în ordinul de tranzacţionare de la
client.
Price - se introduce preţul indicat în ordinul de tranzacţionare de la client.
Add Order - prin click pe acest buton se lansează în piaţă ordinul. Înainte de a fi plasat în
platforma de tranzacţionare se va mai afişa un mesaj prin care se cere confirmarea ordinului.
Clear - prin click pe acest buton se anulează în tichetul de ordin toate câmpurile completate
anterior.
Close - prin click pe acest buton se închide tichetul de ordin.
Time - se selectează durata de valabilitate a ordinului. Tichetul de ordin va selecta automat
opţiunea "Day" care înseamnă că ordinul de tranzacţionare, în situaţia în care nu este
executat sau anulat, va rămâne în platforma Eltrans până la închiderea sesiunii de
tranzacţionare din ziua respectivă. După închiderea sesiunii de tranzaţcionare, ordinele cu
valabilitate "Day" sunt şterse automat. Altă opţiune pentru durata de valabilitate a unui ordin
de tranzacţionare este "GTK" (GoodTillKilled), iar în cazul în care este aleasă acestă opţiune,
în situaţia în care nu este executat sau anulat, ordinul de tranzaţcionare va rămâne activ în
platforma de tranzaţcionare până la scadenţa contractului respectiv. Cea ce-a treia opţiune
care poate fi selectată în câmpul "Time" este "00-00" ceea ce înseamnă că durata de
valabilitate a ordinului poate fi de ordinul ore şi minute. Dacă în loc de "00-00" se introduce de
exemplu "03-22", atunci ordinul de tranzacţionare va rămâne în piaţă timp de 3 ore şi 22 de
minute după plasarea lu de către broker (în cazul în care între timp el nu a fost executat sau
anulat). Toate ordinele de tranzacţionare pot fi anulate oricând în timpul sesiunii de
tranzacţionare (de luni până vineri între orele 10:00 - 16:00) şi al sesiunii de pre-deschidere
(09:30 - 10:00).
"Buy/Sell" - se selectează tipul opraţiunii, respectiv "Buy" dacă ordinul este de cumpărare
sau "Sell" dacă ordinul este de vânzare.
111
"Type" - se selectează tipul ordinului de tranzacţionare. Tichetul de ordin va selecta

automat opţiunea "Limit" ceea ce înseamnă că ordinul de tranzacţionare va intra la execuţie
în piaţă la preţul specificat în câmpul "Price" şi poate fi executat dintr-una sau mai multe
tranzacţii (în cazul în care numărul de contracte este mai mare decât 1). Un astfel de ordin va
avea ataşată în platforma Eltrans opţiunea "L".
Un ordin "Limit" poate fi lansat astfel: “vinde 10 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,2500
Ron/actiune”, unde brokerul poate incepe vanzarea contractelor. Daca in piaţa se vor
cumpara contracte la 4,2535 brokerul poate sa le execute la un pret mai bun, dar nu mai putin
de 4,25 ron/actiune. Drept urmare, în câmpul "Price" brokerul va completa valoarea de
4,2500.
Ordinul: ”cumpara 25 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,25 Ron/actiune”, impune
brokerului un pret maxim de executie. Daca in piaţa va exista o vanzare sub acest nivel,
tranzactia se va executa la un pret mai mic.
Ordinele limita sunt restrictionate de nivelul maxim de oscilatie a pretului impus de Casa
Romana de Compensatie, pentru fiecare sedinta de tranzactionare in functie de pretul de
marcare al zilei anterioare. Astfel, valorile din câmpul "Price" în cazul ordinelor "Limit" nu pot
depăşi în sus sau în jos valorile maxime de preţ admise pentru sesiunea respectivă.
Alte opţiuni ce pot fi selectate în câmpul "Type" sunt:
"Package" - selectând această opţiune, ordinul va putea fi executat dintr-o
singură tranzacţie şi cu întreaga cantitate de contracte. Spre exemplu un ordin de vânzare 10
contracte la preţul de 3,5678 cu opţiunea "Package" (care în platforma Eltrans va avea ataşat
litera "P"), va putea fi executat doar dacă se plasează un ordin de cumpărare a cel puţin 10
contracte la un preţ egal sau mai mare cu 3,5678. Dacă un ordin "Package" este în poziţia de
a fi cel mai bun ordin de cumpărare sau cel mai bun ordin de vânzare din punct de vedere al
preţului (BestBid sau BestAsk) şi în piaţă este introdus un ordin de sens opus având un
număr de contracte mai mic decât cel al ordinului "Package" şi un preţ de execuţie mai bun
(adică un preţ de vânzare la un preţ mai mic decât preţul de cumpărarea al ordinului
"Package" sau un preţ de cumpărare mai mare decât al ordinului "Package"), atunci ordinul
"Package" va fi anulat, iar în cazul în care se doreşte menţinerea lui în piaţă el va trebui
introdus din nou.
"Stop-loss" - după cum rezultă şi din denumire, este un ordin menit să limiteze
pierderea investitorului în momentele în care preţul se înscrie pe o traiectorie nedorită.
Detinatorul unei pozitii de cumpărare va plasa un on ordin “Stop loss” de vanzare, iar un
investitor care are poziţii de vânzare pe piaţă va plasa un ordin "Stop-loss" de cumpărare.
Acest tip de ordine poate fi plasat şi fără a deţine alte poziţii în piaţă pe contractul şi scadenţa
respective.
Cum funcţionează un ordin "Stop-loss"?
După completarea câmpurilor descrise mai sus, în momentul selectării opţiunii

"Stop-loss", în tichetul de ordin se afişează un câmp nou "ActPrice" ceea ce permite
investitorului să introducă un preţ de activare al ordinului. Practic, un ordin "Stop-loss" va fi
afişat în piaţă la preţul specificat în câmpul "Price" doar în momentul în care, preţul
contractului respectiv va atinge nivelul specificat în câmpul "ActPrice". Deci un ordin "Stop-
loss" conţine de fapt 2 preţuri: unul de activare (câmpul "ActPrice" şi unul de execuţie (câmpul
"Price"). In imaginea de mai jos este afişat tichetul pentru un ordin "Stop-loss".
112
Exemplu: În imaginea de mai sus este prezentat ordin de vânzare 10 contracte

DESIF2-DEC06 cu preţ de execuţie 3,4500 şi preţ de activare 3,4700. Acest ordin, odată
trimis în piaţă, va rămâne ascuns până în momentul în care, pe contractul DESIF2 cu
scadenţa în Decembrie 2006, se va tranzacţiona primul contract la preţul de 3,4700 sau la un
preţ mai mic. În momentul în care s-ar tranzacţiona un contract în condiţiile de mai sus,
ordinul "Stop-Loss" se va activa şi va fi afişat în piaţa DESIF2-DEC06 la vânzare la preţul de
3,4500 (preţul de execuţie) şi va rămâne în piaţă până la anulare sau până la expirarea
duratei de valabiliate (în acest exemplu până la scadenţă întrucât la câmpul "Time" a fost
aleasă opţiunea "GTK"). Atâta timp cât preţul se menţine peste nivelul de activare "ActPrice",
ordinul Stop-loss rămâne ascuns. De obicei, un ordin Stop-loss de Vânzare este folosit de
către investitorii care au deja în piaţă poziţii LONG (de cumpărare) şi care, neputând din
diverse motive să urmărească piaţa pentru o perioadă de timp, doresc ca, în cazul în care
aceasta se va înscrie pe un trend descendent, contractele cumpărate să fie lichidate în piaţă
automat şi cu o pierdere limitată. De asemenea, acest ordin se poate plasa fără a deţine
poziţii Long în piaţă, strict în scopul de a intra pe poziţie de vânzare atunci când există o
anumită siguranţă asupra trendului descendent. Ordinele Stop-loss de Cumpărare se
plasează atunci când investitorul deţine poziţii SHORT (de vânzare) şi doreşte ca în cazul
unei creşteri de preţ, aceste poziţii să fie lichidate cu o pierdere limitată. În momentul în care
piaţa se înscrise pe un trend ascendent şi preţul atinge nivelul "ActPrice", ordinul "Stop-loss"
de cumpărare va fi plasat în piaţă la valoarea de execuţie (cea specificată în câmpul "Price").
De asemenea, acest ordin se poate plasa fără a deţine poziţii Short în piaţă, strict în scopul
de a intra pe poziţie de cumpărare atunci când există o anumită siguranţă asupra trendului
ascendent.
În imaginea de mai jos este prezentat tichetul de ordin "Stop-loss" de Cumpărare pe
contractul DESIF2-DEC06 cu preţ de activare 3,4750 şi preţ de executare 3,4800. Aceasta
înseamnă că în momentul în care preţul contractului DESIF2-DEC06 se va înscrie pe un
trend ascendent şi se va executa primul contract la preţul de 3,4750 sau mai sus, ordinul
Stop-loss se va activa şi va intra în piaţă la cumpărare la preţul de 3,4800.
113
Ordinele ascunse de tip "Stop-loss" sunt preferate ordinelor "Limită" pentru simplul fapt că
valorile "Price" şi "ActPrice" pot fi introduse în afara limitei de oscilaţie zilnică admisă a
pretului. Strategiile de tranzacţionare cu ordine "Stop-loss" se poate aplica cu succes in cazul
in care investitorul nu poate urmari mai multe zile piaţa.
Click aici pentru a vedea reprezentarea grafică a ordinului "Stop-loss" Buy.

Click aici pentru a vedea reprezentarea grafică a ordinului "Stop-loss" Sell.
"Take profit” este ordinul de marcare a profitului. Prin el investitorul va

transforma profitul potential in profit real. In situatia lansarii unui astfel de ordin, ca şi în cazul
ordinului "Stop-loss", este necesară introducerea a doua preturi, pretul de activare "Price" si
preţul de activare "ActPrice". Dacă clientul detine o pozitie LONG, ordinul “Take-profit” va fi
de vanzare. Acesta va deveni vizibil si se va declansa doar in mometul in care prima
tranzactie din piaţa va fi la un preţ egal sau mai mic decât pretul de activare. In situatia
creată, vânzările clientului se vor declanşa automat la pretul de execuţie introdus (valoarea
înscrisă în câmpul "Price"). Dacă clientul deţine o pozitie SHORT, ordinul "Take-profit" va fi
de cumpărare. In momentul in care pepiaţa SIBEX se va înregistra o tranzactie la un preţ egal
sau mai are cu pretul de activare introdus, ordinul “Take-profit “ va deveni activ. In piaţă se va
declansa cumparare la pretul de execuţie (cel înscris în câmpul "Price") şi, în funcţie de
vânzările existente în acel moment în piaţă se vor lichida poziţiile short.
Cel mai complex tip de ordin este "Trailing-stop" care, spre deosebire de ordinele "Take-
profit" şi "Stop-loss", au valorile "Price" şi "ActPrice" variabile. Datorită acestei caracteristici,
ordinele "Trailing-stop" pot să urmărească preţul pieţei atâta timp cât acesta se menţine pe un
trend constant, astfel că ele se constituie în instrumente foarte bune de maximizare a
profitului.
Ordinul TRAILING-STOP
Ca principiu de funcţionare, ordinul "Trailing-stop" se aseamănă cu ordinul clasic

"stop", scopul utilizarii lui fiind aceala de a marca un profit sau a limita o pierdere pentru pozitii
deschise deja in piata futures. Aceasta înseamnă ca si ordinul "trailing stop" actioneaza pe
baza a doua valori de pret: activare si executare, el fiind afisat in platforma ELTRANS la
pretul de executare (valoare înscrisă în câmpul "Price") în momentul în care preţul pieţei
atinge valoarea de activare înscrisă în câmpul "ActPrice". Deosebirea fata de ordinul "stop"
obisnuit consta in faptul ca ordinul "trailing" are o componenta dinamică, valorile de activare şi
114
executare mişcându-se odata cu trendul pieţei. Avantajul determinant al acestui ordin este ca
permite acumularea si conservarea profitului atata timp cat piata se misca pe un trend
favorabil investitorului. Un alt beneficiu major pentru speculatori oferit de acest tip de ordin
este faptul ca permite tranzactionarea simultana pe mai multe piete fara a fi nevoie de
urmărirea continuă a fiecăreia în parte. În imaginea de mai jos sunt prezentate tichetele de
ordin trailing stop cumpărare şi vânzare.
Ordin "Trailing-stop" de cumpărare
115
Ordin "Trailing-stop" de vânzare
Pentru a intelege exact cum se comporta un ordin "trailing stop" vom aplea la un
exemplu concret.
Sa presupunem ca piata futures DESIF2-IUN08 se afla momentan in scadere, iar

pretul curent al acestui contract este 3,8300. Un investitor care doreste sa cumpere un
contract futures DESIF2 la un pret cat mai mic va introduce un ordin de cumpărare "Trailing
stop" cu urmatorii parametri: pret activare la 0,0050 lei si pret de executare la 0,0100 lei.
In momentul lansarii acestui ordin pretul curent al pietei de 3,8300, adică valoarea
înscrisă în câmpul "Market" şi care este selectată automat în momentul în care investitorul
alege opţiunea "Trailing-stop" pentru ordinul de cumpărare. Acest preţ de 3,8300 va deveni
pret de referinta iar pretul de activare al ordinului va fi 3,8300 + 0,0050 = 3,8350, iar cel de
executare care va fi afisat in platforma ELTRANS după activare va fi 3,8300 + 0,0100 =
3,8400.
Aceste valori vor ramane neschimbate atata timp cât, după lansarea ordinului, piata
se va mentine sub nivelul de 3,8300, iar in momentul in care se va executa prima tranzactie la
pretul de 3,8300 sau peste acesta, ordinul trailing stop se va activa si in platforma ELTRANS
va fi afişat un ordin de Cumparare 10 contracte futures la pretul de 3,8400. Pana acum,
ordinul trailing stop a avut un comportament asemanator ordinului "stop" clasic.
In schimb, dacă după lansarea lui, piaţa continuă să scadă sub nivelul de 3,8300,
valorile de activare si executare vor cobori si ele in tandem cu pretul curent al pietei. Astfel,
daca se executa o tranzactie la pretul de 3,8000 atunci acest pret va deveni referinta pentru
ordinul "trailing stop", iar noul pret de activare va fi 3,8000 + 0,0050 = 3,8050 in timp ce pretul
de executare va fi 3,8000 + 0,0100 = 3,8100. Atata timp cit piata va continua sa scada,
nivelele de activare si executare ale ordinului "trailing stop" vor scadea si ele, mentinandu-se
permanent la 0,0050 respectiv 0,0100 lei peste pretul curent al pietei. In momentul in
care preţul se intoarce cu mai mult de 0,0050 lei, ordinul se va activa si va fi afisat in
platforma ELTRANS la 0,0100 lei peste ultimul preţ de referinţă a pieţei înregistrat înainte ca
piaţa să se întoarcă.
In sens invers se comporta ordinele "trailing stop" de vanzare. Acestea se introduc de

catre investitor pe un trend ascendent fie pentru a incerca sa prindă un pret de vanzare cat
mai mare, fie pentru a inchide o pozitie de cumparare cu maximum de profit. Daca invstitorul
detine o cumparare la pretul de 3,8000 iar pretul curent al pietei este 3,8300, el poate
introduce un ordin "trailing stop" de vanzare cu urmatorii parametri: activare la 0,0050 si
executare la 0,0100.
Prin acest ordin, investitorul este sigur ca atata timp cat piata va continua sa urce
peste nivelul de 3,8300 va acumula profit din ce in ce mai mare, iar in situatia in care, de la
orice pret peste 3,8300, piata se va intoarce cu mai mult de 0,0050 pasi se va activa ordinul
de vanzare (marcare a profitului). Daca de exemplu, dupa introducerea ordinului "trailing
stop" piata urca la un maxim de 3,9500 si apoi se intoarce cu mai mult de 0,0050 pasi, atunci,
se va activa în piaţă ordinul de vanzare la pretul de 3,9500 – 0,0100 = 3,9400.
Atenţie ! La ordinele "Trailing-stop", câmpurile "Activare" şi "Execuţie" se

completează cu numărul de paşi şi nu cu valori de preţ !
Cu cat diferenţa dintre valoarea de activare si cea de executare este mai mare, cu
atat cresc sansele ca ordinul "Trailing stop" să fie executat in piata dupa activarea lui. De
asemenea, pentru o mai mare siguranta a executarii ordinului este recomadabil ca valoarea
de executare sa fie mai mare decat cea de activare, desi platforma ELTRANS permite setări
inverse (valoare de executare mai mica decat cea de activare).
Ca si durata de valabilitate, ordinele "trailing stop" pot fi setate doar cu parametrul

"day". Aceasta inseamna ca, daca pana la sfarsitul sesiunii de tranzactionare, ordinul nu s-a
activat, el va fi sters automat din platforma ELTRANS. De asemenea, dupa activare, ordinul
116
afisat in platforma ELTRANS are la randul lui o durata de viata pana la sfarsitul sesiunii
de tranzatcionare.
Acest tip de ordin poate fi foarte util atat investitorilor orientati catre
speculatiile "intra-day" permitand acestora sa tranzactioneze pe mai multe piete in
acelasi timp, dar si celor care urmaresc intrarea/iesirea din piata cat mai apropiate de
maximele sau minimele acesteia.
Ordine de tranzacţionare pe platforma WebTrader
Investitorii individuali pot tranzacţiona pe piaţa SIBEX prin intermediul

platformei WebTrader . Această aplicaţie permite accesul în timp real la cotaţiile contractelor
futures şi options, introducerea/modificarea/anularea de ordine de tranzacţionare, precum şi
vizualizarea situaţiei portofoliului de instrumente derivate. Pentru mai multe detalii privind
aplicaţia WebTrader click aici. În ceea ce priveşte ordinele de tranzacţionare disponibile pe
această platformă, situaţia este similară cu cea prezentată anterior pentru platforma Eltrans.
Plasarea de ordine pe platforma WebTrader
După conectarea la această aplicaţie, investitorul va avea pe ecran următoarea interfaţă:
117
Tichetul de ordine de tranzacţionare este disponibil în partea dreapta-jos a acestei ferestre.
Câmpuri de completat de către investitor:
Contract - se selectează simbolul contractului pe care va fi plasat ordinul.
Settle Date - se selectează scadenţa contractului pe care va fi plasat ordinul.
Contracts - se tastează numărul de contracte.
Price - se tastează preţul de cumpărare/vânzare al contractelor.
Time - se selectează durata de valabilitate a ordinului. Opţiunile disponibile sunt "Day", "GTK"
sau "00-00". Tichetul de ordin va selecta automat opţiunea "Day" care înseamnă că ordinul
de tranzacţionare, în situaţia în care nu este executat sau anulat, va rămâne în piaţă până la
închiderea sesiunii de tranzacţionare din ziua respectivă. După închiderea sesiunii de
tranzaţcionare, ordinele cu valabilitate "Day" sunt şterse automat. Altă opţiune pentru durata
de valabilitate a unui ordin de tranzacţionare este "GTK" (GoodTillKilled), iar în cazul în care
este aleasă acestă opţiune, în situaţia în care nu este executat sau anulat, ordinul de
tranzaţcionare va rămâne activ în platforma de tranzacţionare până la scadenţa contractului
respectiv. Cea ce-a treia opţiune care poate fi selectată în câmpul "Time" este "00-00" ceea
ce înseamnă că durata de valabilitate a ordinului poate fi de ordinul ore şi minute. Dacă în loc
de "00-00" se introduce de exemplu "03-22", atunci ordinul de tranzacţionare va rămâne în
piaţă timp de 3 ore şi 22 de minute după plasarea lu de către broker (în cazul în care între
timp el nu a fost executat sau anulat). Toate ordinele de tranzacţionare pot fi anulate oricând
în timpul sesiunii de tranzacţionare (de luni până vineri între orele 10:00 - 16:00) şi al sesiunii
de pre-deschidere (09:30 - 10:00).
Buy/Sell - se selectează operaţiunea de cumpărare (Buy) sau vânzare (Sell) a contractelor.

Cânde se selectează opţiunea "Buy" tichetul ordinului de trazacţionare se colorează în verde,
iar când se selectează opţiunea "Sell" tichetul se colorează în roşu.
"Type" - se selectează tipul ordinului de tranzacţionare. Tichetul de ordin va selecta

automat opţiunea "Limit" ceea ce înseamnă că ordinul de tranzacţionare va intra la execuţie
în piaţă la preţul specificat în câmpul "Price" şi poate fi executat dintr-una sau mai multe
tranzacţii (în cazul în care numărul de contracte este mai mare decât 1). Un astfel de ordin va
avea ataşată în platforma Eltrans opţiunea "L".
Un ordin "Limit" poate fi lansat astfel: “vinde 10 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,2500
Ron/actiune”, unde brokerul poate incepe vanzarea contractelor. Daca in piaţa se vor
cumpara contracte la 4,2535 brokerul poate sa le execute la un pret mai bun, dar nu mai putin
de 4,25 ron/actiune. Drept urmare, în câmpul "Price" brokerul va completa valoarea de
4,2500.
Ordinul: ”cumpara 25 contracte DESIF5-MAR08 limita la 4,25 Ron/actiune”, impune
brokerului un pret maxim de executie. Daca in piaţa va exista o vanzare sub acest nivel,
tranzactia se va executa la un pret mai mic.
Ordinele limita sunt restrictionate de nivelul maxim de oscilatie a pretului impus de Casa
Romana de Compensatie, pentru fiecare sedinta de tranzactionare in functie de pretul de
marcare al zilei anterioare. Astfel, valorile din câmpul "Price" în cazul ordinelor "Limit" nu pot
depăşi în sus sau în jos valorile maxime de preţ admise pentru sesiunea respectivă.
118
Alte opţiuni ce pot fi selectate în câmpul "Type" sunt:

"Package" - selectând această opţiune, ordinul va putea fi executat dintr-o
singură tranzacţie şi cu întreaga cantitate de contracte. Spre exemplu un ordin de vânzare 10
contracte la preţul de 3,5678 cu opţiunea "Package" (care în platforma Eltrans va avea ataşat
litera "P"), va putea fi executat doar dacă se plasează un ordin de cumpărare a cel puţin 10
contracte la un preţ egal sau mai mare cu 3,5678. Dacă un ordin "Package" este în poziţia de
a fi cel mai bun ordin de cumpărare sau cel mai bun ordin de vânzare din punct de vedere al
preţului (BestBid sau BestAsk) şi în piaţă este introdus un ordin de sens opus având un
număr de contracte mai mic decât cel al ordinului "Package" şi un preţ de execuţie mai bun
(adică un preţ de vânzare la un preţ mai mic decât preţul de cumpărarea al ordinului
"Package" sau un preţ de cumpărare mai mare decât al ordinului "Package"), atunci ordinul
"Package" va fi anulat, iar în cazul în care se doreşte menţinerea lui în piaţă el va trebui
introdus din nou.
"Stop-loss" - după cum rezultă şi din denumire, este un ordin menit să limiteze
pierderea investitorului în momentele în care preţul se înscrie pe o traiectorie nedorită.
Detinatorul unei pozitii de cumpărare va plasa un on ordin “Stop loss” de vanzare, iar un
investitor care are poziţii de vânzare pe piaţă va plasa un ordin "Stop-loss" de cumpărare.
Acest tip de ordine poate fi plasat şi fără a deţine alte poziţii în piaţă pe contractul şi scadenţa
respective.
"Take profit” este ordinul de marcare a profitului. Prin el investitorul va transforma

profitul potential in profit real. In situatia lansarii unui astfel de ordin, ca şi în cazul ordinului
"Stop-loss", este necesară introducerea a doua preturi, pretul de activare "Price" si preţul de
activare "ActPrice". Dacă clientul detine o pozitie LONG, ordinul “Take-profit” va fi de vanzare.
Acesta va deveni vizibil si se va declansa doar in mometul in care prima tranzactie din piaţa
va fi la un preţ egal sau mai mic decât pretul de activare. In situatia creată, vânzările clientului
se vor declanşa automat la pretul de execuţie introdus (valoarea înscrisă în câmpul "Price").
Dacă clientul deţine o pozitie SHORT, ordinul "Take-profit" va fi de cumpărare. In momentul in
care pepiaţa SIBEX se va înregistra o tranzactie la un preţ egal sau mai are cu pretul de
activare introdus, ordinul “Take-profit “ va deveni activ. In piaţă se va declansa cumparare la
pretul de execuţie (cel înscris în câmpul "Price") şi, în funcţie de vânzările existente în acel
moment în piaţă se vor lichida poziţiile short.
Cel mai complex tip de ordin este "Trailing-stop" care, spre deosebire de ordinele
"Take-profit" şi "Stop-loss", au valorile "Price" şi "ActPrice" variabile. Datorită acestei
caracteristici, ordinele "Trailing-stop" pot să urmărească preţul pieţei atâta timp cât acesta se
menţine pe un trend constant, astfel că ele se constituie în instrumente foarte bune de
maximizare a profitului. Pentru a vedea modul de funcţionare a unui ordin "Trailing-stop" click
aici.
Broker - se selectează brokerul la care va ajunge ordinul investitorului după ce acesta apasă
butonul "Add Order".
Câmpul "Client" se completează automat cu codul de client al investitorului.
Mai jos sunt prezentate câteva imagini cu diferite tipuri de ordine care pot fi utilizate în cadrul
aplicaţiei WebTrader.
119
Ordin de cumpărare "limită", valablitate "GTK"
Ordin de vânzare "pachet", valabilitate "day"
Ordin de cumpărare "Stop Loss", valabilitate "Day"
Ordin de vânzare "Trailing-stop", valabilitate "Day"
120
Va informam ca incepand cu data de luni 21 iulie 2008 vor fi

implementate in platforma Eltrans noi facilitati destinate imbunatatirii
mediului de tranzactionare pe piata SIBEX. Aceste facilitati de refera la:
NOU ! Facilitati SIBEX

Din iunie 2008 investitorii SIBEX se bucura de directionarea
automata in piata a ordinelor de tranzactionare plasate
Prin aceasta facilitate, brokerii pot permite ca ordinele sosite de la
clientii lor prin WebTrader sau alte aplicatii de tranzactionare online sa
mearga direct in piata fara a le mai valida manual. Acest lucru se face prin
activarea in meniul “Tools” a optiunii “AutoSendOrderEnable” dupa cum
arata si imaginea de mai jos.
Foarte important de retinut este faptul ca aceasta facilitate este optionala si

poate fi dezactivata in orice moment prin bifarea optiunii “AutoSendOrderDisable”
din acelasi meniu dupa cum arata imaginea de mai jos.
In momentul in care aceasta optiune este dezactivata, ordinele de la

clienti nu vor mai fi directionate direct in “order-book” ul corespunzator
121
din Eltrans ci se vor opri in fereastra “Orders for clients” pe ecranul

brokerului si vor astepta sa fie validate manual de catre acesta. Activarea
si dezactivarea acestei optiuni se pot face in orice moment in timpul
sesiunii de tranzactionare si a sesiunii de pre-deschidere pe piata SIBEX.
Traseul ordinului de tranzactionare in situatia “AutoSendOrderDisable”
PIATA SIBEX
BID / ASK
↑
validare manuala
BROKER
Eltrans – “Orders from clients”
↑
evaluare automata a ordinului pentru clientii care folosesc
WebTrader complet
CLIENT
WebTrader / alte aplicatii de trading online
Traseul ordinului de tranzactionare in situatia “AutoSendOrderEnable”
PIATA SIBEX
BID / ASK
validare automata
↑
evaluare automata a ordinului pentru clientii care folosesc
WebTrader complet
CLIENT
WebTrader / alte aplicatii online
122
Aceasta optiune se afla la dispozitia fiecarui broker activ astfel incat

acestia pot sa o activeze / dezactiveze individual.
Atentie !: de fiecare data cand un broker activ se conecteaza la

platforma de tranzactionare ELTRANS optiunea “AutoSendOrder” este
setata automat pe “Disable” astfel incat pentru a permite directionarea
automata a ordinelor in piata, brokerul trebuie sa acceseze meniul
“Tools” si sa selecteze optiunea “AutoSendOrderEnable”.
Deconectarea brokerului de la platforma Eltrans, indiferent de motiv, va

conduce la revenirea setarii pe “AutoSendOrderDisable”, astfel incat, la
reconectare brokerul va trebui sa selecteze din nou optiunea “Enable”.
SSIF care utilizeaza aplicatia WebTrader completa care

asigura evaluarea automata a ordinelor transmise de clienti si clearingul in
timp real al conturilor de clienti precum si SSIF care utilizeaza aplicatii de
tranzactionare care efectueaza automat operatiunile descrise mai sus vor
beneficia automat de optiunea “AutoSendOrder”.
SSIF care utilizeaza aplicatia standard WebTrader (versiunea

gratuita) care asigura doar preluarea ordinelor de la clienti fara evaluarea
lor automata vor beneficia de optiunea “AutoSendOrder” doar dupa
transmiterea catre BMFMS a unei cereri exprese de activare a
acestei optiuni. Pentru a descarca cererea click aici.
Principalul avantaj al acestei facilitati consta in faptul ca se va scurta foarte

mult timpul de transmitere al unui ordin de tranzactionare de la client in piata SIBEX
intrucat se va elimina etapa in care brokerul executa 3-4 clickuri in Eltrans pentru a-l
trimite in piata.
De asemenea, consideram ca prin utilizarea acestei optiuni se vor reduce

semnificativ numarul situatiilor in care, in conditiile unei piete volatile si a unui numar
mare de ordine sosite intr-un timp foarte scurt de la clienti, brokerii sunt nevoiti sa
valideze manual unul cate unul toate aceste ordine, clientii pierzand oportunitati
importante in piata.
2. completarea modulului de clearing al Eltrans cu afisarea

detaliata a marjelor constituite sub forma de lei, actiuni sau
devize.
Incepand cu anul 2008, Casa Romana de Compensatie accepta ca marjele

depuse pentru garantarea pozitiilor deschise sa fie constituite din actiuni si devize.
Actiunile sunt evaluate zilnic la 75% din valoarea lor conform pretului de inchidere de
la BVB, iar sumele in devize sunt evaluate la 95% din valoarea lor conform cursului
de referinta comunicat de BNR.
Evaluarea acestora in cadrul rapoartelor de clearing va fi reflectata distinct in

campurile “Sold lei”, “Sold actiuni”, “Sold devize”.
123
In concluzie, facilitatile sistemului de tranzactionare « Eltrans »

creeaza investitorilor conditii optime de abordare a relatiei client-
platforma de tranzactionare-client, conditii absolut necesare unei piete
care se doreste a fi in interesul investitorilor si nu invers.
124
IX. CONTRACTE CU OPŢIUNI
1. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu este singura institutie bursieră din

Romania unde se tranzactioneaza optiuni, asigurand investitorilor romani accesul pe o piata
in continua expansiune. Acest tip de instrumente insumeaza o serie de avantaje specifice fata
de alte instrumente investitionale “clasice”.
Cel mai important avantaj al tranzactionarii optiunilor rezida din faptul ca ofera, prin
prisma relatiilor existente intre piata derivatelor si piata spot („la vedere"), solutii imbunatatite
de gestiune a portofoliului, optiunile Put constituind o polita de asigurare impotriva scaderilor
de pret, iar cele Call actionand ca o garantie pentru achizitionarea activului suport la un pret
prestabilit.
Un alt avantaj important este dat de efectul de levier, tranzactionarea optiunilor

oferind posibilitatea de a beneficia de miscarile de pret ale unei actiuni fara a plati integral
pretul acesteia.
Tranzactiile de tip speculativ care se pot realiza prin intermediul optiunilor prezinta de
asemenea un interes deosebit pentru participantii la piata, fiind relativ facil de a intra si a iesi
din pozitii fara a avea intentia de exercitare.
Optiunile ofera, de asemenea, o oportunitate inedita, aceea de a obtine profituri pe un

trend neutru, fiind singurele instrumente financiare care pot genera câştiguri în aceste condiţii.
1.1. Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni
Optiunile au aparut cu mult timp în urmă, ca urmare a cerinţelor din partea

comercianţilor pentru acest tip de contract. Desi initial nestandardizate, mecanismul era
acelasi cu cel folosit astazi in cadrul marilor burse ale lumii. Probabil ca cea mai timpurie
atestare a optiunilor se regaseste in Grecia antică, pe vremea filozofului Thales. Folosind
cunostintele sale avansate de astrologie, într-un an Thales a previzionat o recoltă bogată de
măsline în primavara următoare. Cum în general existau din partea fermierilor putine cereri
de inchiriere a preselor de ulei pe timpul sezonului rece, Thales a negociat încă din iarnă
preturile de închiriere a preselor pentru primavara urmatoare. Previziunea lui Thales privind
producţia viitoare de măsline s-a adeverit si el a fost in masură sa dea cu chirie apoi presele
de ulei în primăvară, obţinând un profit considerabil. Dacă recolta de măsline ar fi fost săracă,
Thales n-ar fi avut solicitări pentru prese decât într-o mică măsură şi ar fi pierdut banii plătiţi în
iarnă pentru închirierea acestora. Cu alte cuvinte, Thales a cumpărat o opţiune, adică dreptul
de folosinţă unui activ (presele de ulei) pe o periadă limitată de timp în speranţa că, în
decursul acestei perioade, la un moment dat, va putea vinde acest drept cu un preţ mai mare.
În limbajul bursier modern acest exemplu este definit drept o tranzacţie cu opţiuni CALL.
Însă cel mai cunoscut exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc in
Olanda in timpul erei lalelelor din secolul XVII. In acea perioada contractele pe bulbii de lalea
125
erau intens tranzactionate de dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele

se putea proteja impotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin intermediul unei opţiuni
de cumparare de la un producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un
anumit pret. Astfel exportatorul cumparator putea inlocui marfa daca aceasta se deprecia sau
distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea in
buna stare la destinatie. Deci cei care tind sa asocieze optiunile cu speculatia gresesc
deoarece optiunile au aparut in primul rand ca modalitate de acoperire a riscului la care te
expune specificul afacerii proprii si nu ca un instrument speculativ.
Piaţa opţiunilor în SUA
Optiunile, în forma în care le întalnim si astazi se tranzactioneaza din anul 1973, cand
au aparut in peisajul economiei americane la cea mai mare bursa de optiuni din lume -
Chicago Board of Options Exchange. Inainte de acest moment, similar cu situatia din
Romania anilor ‘90, investitorii aveau putine posibilitati de investire a banilor: puteau sa
aleaga intre a cumpara sau vinde actiuni, sau sa cumpere obligatiuni guvernamentale.
Fiind si cea mai veche bursa specializata in optiuni, are si produsele cele mai
elaborate: optiuni pe actiuni, optiuni pe indici, optiuni pe rate ale dobanzii, optiuni pe futures si
chiar si optiuni pe portofolii de tip Holding.
Piaţa optiunilor in Europa
Si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza
pe plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci functionand in cadre legislative
diferite. Aparand riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii
mecanismului de protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si
in economia euro sau sa spunem mai ales in economia euro. Astfel se tranzactioneaza
optiuni astazi in europa la:
• Athens Stock Exchange

• European Energy Exchange
• Eurex Frankfurt AG
• Hanover Commodity Exchange (WTB) NEWEX
• Stuggart Stock Exchange
• Budapest Stock Exchange
• Irish Stock Exchange (ISE Xetra)
• Tel Aviv Stock Exchange *
• Italian Stock Exchange - Level 1 & 2
• Luxembourg Stock Exchange
• Amsterdam Power Exchange
• Euronext LIFFE
• Oslo Stock Exchange
• Warsaw Stock Exchange
• Euronext Lisbon (Formerly BVLP)
• Barcelona Stock Exchange
• Bilbao Stock Exchange
• Madrid Stock Exchange - Level 1 & 2
• MEFF Valencia Stock Exchange
• Bern Stock Exchange
• EUREX - Formerly SOFFEX
• Swiss Stock Exchange
• Istanbul Stock Exchange
126
• Baltic Stock Exchange

• Euronext LIFFE
• FTSE International
• International Petroleum Exchange
• London Commodity Exchange (Euronext LIFFE)
• London Stock Exchange
• International Market
• London Traded Options Market (Euronext LIFFE)
In Romania, dupa cum am mentionat anterior, la nivelul anului 2007, singura bursa
pe care se pot tranzacţiona opţiuni este Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu, aceste
produse fiind lansate în luna noiembrie a anului 1998. Optiunile pe contracte futures
tranzactionate pe piaţa SIBEX oferă investitorilor noi posibilitati de gestionare a riscului
valutar sau de portofoliu precum şi oportunităţi speculative.
Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni

avand ca activ suport contracte futures pe 20 de actiuni tranzactionate la Bursa de Valori
Bucureşti precum si pe cursuri valutare (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dobanzii
(BUBOR3), indici bursieri (SIBEX9 si SIBEX18) si aur(SIBGOLD).
1.2. Vocabularul optiunilor
Optiunile sunt instrumente financiare derivate tranzactionate in cadrul unor piete

bursiere reglementate cum este piaţa SIBEX sau pe piete de tip OTC (over the counter) de
tipul pieţelor interbancare si care genereaza drepturi sau obligatii diferite pentru părtile
implicate in tranzactie.
Ca si contractele futures, optiunile au la baza un activ suport care poate fi o marfă, un

indice bursier, o acţiune, rata dobanzii sau chiar un contract futures. La Bursa din Sibiu se
tranzactioneaza optiuni pe contracte futures.
Investitiile in optiuni au un vocabular specific – notiuni ce trebuie insusite pentru o

bună intelegere a procesului de tranzacţionare.
Tranzacţiile cu optiuni necesită familiarizarea cu o serie de termeni dintre care

amintim:
Optiunea - este un contract de vanzare-cumparare între doua părţi, care dă

cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita cantitate de
marfuri, devize, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit, până la o
anumită dată în viitor numită scadenţă. Pentru a intra în posesia acestui drept, cumpăratorul
plăteşte vânzătorului opţiunii un preţ denumit primă.
Din punct de vedere al drepturilor pe care le confera cumpărătorilor optiunile sunt de

doua tipuri : CALL şi PUT.
Optiunile CALL sunt cele ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a

cumpăra, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada
pana la acea data. Vanzatorul optiunii Call are obligatia de a vinde activul suport in cazul in
care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o
pozitile Long Call in timp ce vanzatorul va initia o pozitie Short Call.
Optiunile PUT sunt cele ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a

vinde activul suport pana la scadenta, la pretul de exercitare in schimbul primei Put platite
vanzatorului la incheierea tranzatiei. Vanzatorul optiunii Put are obligatia de a cumpara activul
127
suport in cazul in care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul

optiunii va initia o pozitile Long Put in timp ce vanzatorul va initia o pozitie Short Put.
Pret de exercitare - pretul la care cumparatorul unei optiuni Call are dreptul să
cumpere un contract futures sau la care cumparatorul unei opţiuni Put are dreptul sa vanda
un contract futures.
Activ suport –actiunile, marfa, indicele bursier, valuta sau contractele futures care
stau la baza optiunii
Cumparatorul optiunii - este investitorul care dobandeste dreptul conferit de
optiune: de a cumpara activul suport daca este vorba de o optiune Call sau dreptul de a
vinde activul suport daca este o optiune Put.
Vanzatorul optiunii - investitorul care vinde optiunea si care isi asuma toate
obligatiile aferente tranzactiei, respective se obliga sa vanda activul suport daca este vorba
de o optiune Call sau sa cumpere activul suport daca este vorba de o optiune Put.
Prima – reprezintă pretul opţiunii sau preţul pe care cumparatorul unei optiuni il
plateste vanzatorului optiunii. Primele sunt negociate şi stabilite liber pe piata SIBEX de catre
cumparatori si vanzatori potrivit regulilor de tranzacţionare ale bursei. Cunoasterea
principalilor factori care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care
considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea
investitorului.
Scadenta – ziua în care expiră opţiunile. La sfârşitul zilei de scadenţă Casa de
Compensatie, conform specificatiilor din contractele cu opţiuni, lichidează toate pozitiile
ramase deschise pe această piaţă. Odata ce optiunea a expirat, ea nu mai confera nici un
drept detinatorului şi nu mai implică nici o obligaţie pentru vânzător.
Cotatiile – se referă la primele optiunilor şi sunt afisate zilnic pe site-ul www.sibex.ro
lo sectiunea „Piata in timp real”. Cotaţiile pot fi de cumpărare (buy orders) sau de vânzare
(sell orders).
In bani: O optiune Call este „in bani” atunci cand pretul de exercitare este mai mic
decat pretul curent de tranzactionare al activului suport. Ea este considerata in bani deoarece
cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic
decat pretul la care-l poate achizitiona direct de pe piata.
O optiune Put este „in bani” atunci cand pretul de exercitare este mai mare decat
pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata in bani deoarece
cumparatorul optiunii are dreptul de a vinde activul suport la un pret care este mai mare decat
pretul la care-l poate vinde direct in piata. Suma cu care optiunea este in bani reprezinta
valoarea intrinseca a optiunii.
Cu alte cuvinte, o opţine este “in bani” dacă prin cumpărarea li exercitarea imediată a
dreptului pe care il conferă, cumpărătorul înregistrează un profit.
Exemplu: Pretul curent al contractului futures DESIF5 cu scadenţa Decembrie este

4.1700. O optiune Call este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.1700. O
optiune Put este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.1700.
La bani : o optiune este la bani daca pretul contractului futures este egal cu pretul de
exercitare al optiunii.
In afara banilor: o optiune Call al carei pret de exercitare este mai mare dacat pretul
contractului futures este in afara banilor. In mod similar, o optiune Put este in afara banilor
daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul futures.
Nicio astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare
intrinseca.
Exercitare - operatiunea care poate fi realizata excusiv de catre cumparatorii de
optiuni în orice moment pana la data expirarii (sau doar la data scadentei daca este vorba de
optiuni de tip european)şi cu condiţia ca, în momentul respective opţiunea sa fie “în bani”. In
momentul exercitarii unei optiuni Call, cumparatorul va dobandi o pozitie long pe contractul
futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii iar vanzatorul optiunii Call
care este exercitat va dobandi o pozitie short pe contractul futures suport la pretul de
exercitare al optiunii. Situatia este inversa in cazul exercitarii unei optiuni Put: cumpărătorul
va dobândi o poziţie short pe piaţa futures suport, iar vânzătorului I se va deschide o poziţie
long pe aceeaşi piaţă.
In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea, optiunile se impart in
doua categorii:
128
Optiuni americane- care pot fi exercitate oricand pana la scadenta (pe piaţa SIBEX
sunt tranzactionate doar optiuni de tip American)
Optiuni europene- care pot fi exercitate doar la scadenta.
Compensarea - lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau vanzatorul optiunii
prin initierea unei tranzactii opuse, eliminand sau transferand unei alte personae toate
drepturile sau obligatiile viitoare. Tranzactia opusă se refera la initierea unei operatiuni de
bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vanzare iar vanzatorul initiaza o
cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de
exercitare.
1.3. Specificatiile contractului cu opţiuni
Tranzactionarea optiunilor este facilitata de faptul ca la Bursa Monetar Financiara si

de Marfuri Sibiu, specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze :
Simbolul contractului- permite identificarea contractului options pe piata. Pe

platforma Eltrans a bursei din Sibiu, simbolurile optiunilor sunt listate in coloana ”Contracts”
din fereastra ”Options”.
Fig.1 – Simbolul contractelor options
Exemplu:
In cazul optiunii pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS, simbolul este RON/USD.
Daca activul suport este reprezentat de actiunile Bancii Transilvania atunci simbolul
contractului futures corespunzator este DETLV (“DE” provine de la termenul “DERIVAT” iar
“TLV” este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de
capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract si ajuta
participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare.
Activul suport- activul suport al optiunilor il constituie contractele futures

tranzacţionate pe piaţa SIBEX, conform tabelului de mai jos.
129
Scadenţe
Simbolul
Activ suport disponibile
Optiunii
- luni -
Rata
BUBOR3 3, 6
dobanzii 1 contract futures BUBOR3
DESBX18 1 contract futures DESBX18 3, 6, 9 şi 12
Indici
DESBX9 1 contract futures DESBX9 3, 6, 9, şi 12
DEATB 1 contract futures DEATB 3, 6
DEBCC 1 contract futures DEBCC 3, 6
Actiuni DEBIO 1 contract futures DEBIO 3, 6
DEBRD 1 contract futures DEBRD 3, 6
DEBRK 1 contract futures DEBRK 3, 6
DECMP 1 contract futures DECMP 3, 6
DEEBS 1 contract futures DEEBS 3, 6
DEIMP 1 contract futures DEIMP 3, 6
DEOLT 1 contract futures DEOLT 3, 6
DERRC 1 contract futures DERRC 3, 6, 9 şi 12
DESIF1 1 contract futures DESIF1 3, 6
DESIF2 1 contract futures DESIF2 3, 6, 9 şi 12
DESIF4 1 contract futures DESIF4 3, 6
DESNP 1 contract futures DESNP 3, 6, 9 şi 12
DETEL 1 contract futures DETEL 3,6
DETBM 1 contract futures DETBM 3, 6
DETLV 1 contract futures DETLV 3, 6, 9 şi 12
1 contract futures EUR/USD 3, 6, 9 şi 12
EUR/USD
EUR/CHF 1 contract futures EUR/USD 3,6
Valute
RON/EUR 1 contract futures RON/EUR 3, 6, 9 şi 12
RON/EUR5 1 contract futures RON/EUR 3, 6, 9 şi 12
RON/USD 1 contract futures RON/USD 3, 6
Marfuri SIBGOLD 1 contract futures SIBGOLD 3, 6
Exemplu:
Contractul options RON/EUR are ca activ suport contractul futures RON/EUR, iar
piata futures pe cursul RON/EUR este reprezentată de piata la termen pusa la dispozitie de
Bursa din Sibiu. Opţiunile pe contractele futures pe actiuni au ca activ suport contractele
futures pe actiuni tranzactionate pe piata BMFMS. Pentru opţiunile DESNP activul suport il
constituie contractul futures DESNP, care la randul sau are la baza actiunile Societatii
PETROM BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania
si asa mai departe.
Marimea contractului - este standardizată la nivelul de 1 contract futures. Cand se

tranzactioneaza 1 optiune pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza dreptul de a
cumpara sau a vinde 1 contract futures RON/USD corespunzator. Deci fiecare opţiune
acoperă 1 contract futures suport, care la randul lui, dupa cum am amintit in capitolul anterior,
are o marime standardizata, numita si multiplicator.
Exemplu:
Daca un investitor doreste sa-şi rezerve dreptul de cumpara 5.000 dolari, atunci el va
trebui sa cumpere 5 contracte options. Aceeasi situatie este si in cazul contractului RON/EUR
(se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata options a actiunilor, marimea
contractelor va fi echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care
130
acopera echivalentul a 10.000 actiuni respectiv DEBRD care echivalează cu 100 actiuni.
Daca doriti sa vă rezrevaţi dreptul de a cumpăra pe piata options 100.000 de actiuni
Rompetrol (echivalentul a 10 contracte futures DERRC), atunci va trebui sa introduceti in
piata un ordin de cumpărare a 10 contracte options DERRC.
Atentie! La fel ca si in cazul contractelor futures, nu se pot tranzactiona fractiuni de

contract. Nu veti putea vinde de exemplu echivalentul a 300 actiuni ale Societatii de Investitii
Financiare Moldova (simbol SIF2) sau 850 Euro pe piata options de la Sibiu.
Cotatia: pe piata optiunilor este identică cu cotatia activului suport pe piata spot.
Exemplu:
Cursul RON/EUR este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata options de
la Sibiu in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si SIBEX sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (futures si options)
in puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba de
doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255).
Cotaţiile pe piaţa de opţiuni de la Sibiu pot fi de cumpărare sau de vânzare şi sunt grupate în
funcţie de acest criteriu în ferestrele ”Buy orders” şi ”Sell orders” pe platforma Eltrans după
cum se poate observa în figura 2. Cotaţiile tuturor ordinelor de tranzacţionare introduse de
către investitori în platforma Eltrans pentru un anumit tip de opţiune si un anumit preţ de
exercitare se aranjează în fereastra ”Buy orders” în ordinea descrescătoare a primei,
respectiv în fereastra ”Sell orders” în ordinea crescătoare a primei.
În limbajul uzual bursier, termenul de ”cotaţie” are un înţeles mai extins, similar cu cel
al ordinului de tranzacţionare, pe lângă informaţii referitoare la preţ/primă el incluzând şi
informaţii despre volumul de contracte disponibile pentru cumpărare sau vânzare la preţul
respectiv într-un anumit moment. Pe platforma Eltrans, aceste informaţii se regăsesc în
ferestrele ”Buy orders” şi ”Sell orders”, în coloanele ”Contracts” şi ”Premium”.
Ca şi în cazul contractelor futures, identitatea cumpărătorilor şi vânzătorilor de opţiuni

nu este cunoscută decât de către Bursa din Sibiu în momentul alocării conturilor de
tranzacţionare ale investitorilor şi de către Casa Română de Compensaţie care ţine evidenţa
tuturor conturilor membrilor compensatori şi a subconturilor de clienţi ai acestora. De
asemenea, Comisia Naţională a Valorilor Mobliare are acces la aceste informaţii, putând
solicita în situaţii deosebite detalii referitoare la identitatea persoanelor care tranzacţionează
pe piaţa SIBEX.
Cotaţii de vânzare opţiuni Call pe

contractul futures DESIF5-
DEC06 la preţul de exercitare
4,2000 lei/acţiune.
131
Fig 2 – Cotaţii de vânzare opţiuni CALL pe platforma ELTRANS
Pasul de tranzacţionare: reprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor.
Exemplu:
Pentru optiunile pe contractele futures având ca activ suport cursuri valutare si

actiuni, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pentru
primele acestor opţiuni pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3,
pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.
Astfel, dacă aţi cumpărat o opţiune PUT pe contractul futures DESNP cu o primă de 0,0075
lei/acţiune, puteţi să o vindeţi ulterior cu o primă mai mare, de exemplu 0,0076 sau 0,0077,
0,0078 lei/acţiune sau mai mai mică, respectiv 0,0074, 0,0073 .....0,0063, 0,0042 .... etc.
Comisionul de tranzacţionare plătit Bursei din Sibiu şi Casei Române de

Compensaţie pentru fiecare opţiune cumpărată sau vândută este fix, respectiv 0,35 sau 0,6
RON/contract. La acest comision, borkerii îşi adaugă propriile comisioane astfel încât un
investitor ajunge să plătească 0,5, 1, 1,5 lei sau chiar mai mult pentru fiecare opţiune
tranzactionată pe piaţa SIBEX.
Data scadentei - optiunile au o perioada de existenta limitata. Ziua scadentei pentru

contractele options este aceeaşi cu cea a contractelor futures, fiind cea in care toate optiunile
neexercitate expiră. În funcţie de poziţia preţului lor de exercitare faţă de preţul de închidere
la scadenţă pentru contractul futures suport, opţiunile “în bani” sunt exercitate automat de
către Casa Română de Compensaţie iar cumpărătorii acestora îşi încasează profiturile
aferente, iar opţiunile “la bani” şi “in afara banilor” expiră pur şi simplu fără a aduce nici un fel
de beneficiu cumpărătorilor.
Pe piaţa SIBEX, scadentele contractelor futures sunt de 3 şi 6 luni pentru contractele

BUBOR3, RON/USD, DEIMP, DECMP, DEBRD, DEATB, DEBIO, DEBRK, DESIF1 şi
DESIF4, DETEL, DETBM si SIBGOLD respectiv 3, 6 ,9 şi 12 luni pentru contractele DESIF2,
DESIF3, DESIF5, DESNP, DERRC, DETLV, RON/EUR, EUR/USD, DESBX9 si DESBX18. În
platforma Eltrans, simbolul scadenţei incluzând luna şi anul, este plasat langă simbolul
contractului, în coloana „SettleDate” după cum se poate observa în figura 3.
Scadenţa Decmbrie 2006 a

contractelor options pe
platforma Eltrans.
Fig.3 – Scadenţa opţiunilor
132
Până în anul 2007, zilele de scadenţă pentru contractele options pe piaţa SIBEX au
fost ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie, bursa putând
stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de
regula doar scadenţa decembrie sufera modificări ca urmare a activitatii BNR si BVB la final
de an). Toate contractele listate pe piaţa SIBEX dupa 1 ianuarie 2008 au scadenţa în cea de-
a 3-a zi de vineri din luna de scadenţă respectiv în cea de-a 3-a vineri din lunile martie, iunie,
septembrie şi decembrie. Dacă a 3-a vineri din luna de scadenţă nu este zi lucrătoare, atunci
scadenţa va fi în ultima zi lucrătoare dinaintea celei de-a 3-a zi de vineri din luna de scadenţă.
Pe platforma ELTRANS, scadenţele contractelor futures sunt evidenţiate în coloana
„SettleDate” si simbolizate în funcţie de luna şi anul scadenţei.
Prima şi ultima zi de tranzactionare: Conform Regulamentului nr. 4 al BMFMS,
Art. 16
(1) Prima zi de tranzacţionare a opţiunilor este ziua în care a fost stabilit primul preţ de cotare
al contractului futures suport.
(2) Ultima zi de tranzacţionare şi data expirării opţiunii coincid cu ultima zi de tranzacţionare,
respectiv ziua de scadenţa a contractului futures suport.
Pretul de executare la scadenţă: este pretul la care se lichideaza contractele

options ”in bani”. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie
sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options.
Poziţia deschisă pe piaţa options este o opţiune cumparată sau vandută şi

nelichidată printr-o operaţiune inversă. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor
cumpara sau vinde un contract options, i se deschide o pozitie pe piata respectivă. Orice
contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau
“short”) si una de cumparare (sau “long”). Pozitiile deschise sunt inregistrate la Casa de
Compensatie. In momentul in care contractul options este lichidat, pozitiile deschise
corespunzatoare se inchid.
Pe platforma Eltrans, pozitiile deschise pe piaţa options sunt evidentiate in

coloana “OpenInt”.
Fig.4 – Poziţii deschise pe piaţa options în platform Eltrans
133
Cumparator opţiune - pozitie LONG

Vânzator opţiune - pozitie SHORT
Exemplu:
Un investitor cumpara 10 contracte options CALL pe contractul futures DESNP cu

scadenta in decembrie 2006 la pretul de exercitare de 0,5000 lei/actiune. În urma acestei
investiţii, el detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata options cu simbolul CALL
DESNP-DEC06. Daca ulterior el vinde 4 opţiuni DESNP pe aceeasi scadenta şi la acelaşi
preţ de exercitare (0,5000 lei/acţiune), atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine
investitorul pe piata options DESNP – DEC se reduce de la 10 la 6.
Atentie! Numarul pozitiilor deschise pe o piata options se reduce doar daca se

efectueaza tranzactii pe acelasi activ, aceeasi scadenta si acelasi preţ de exercitare. Daca
investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte DESNP pe scadenta
septembrie si nu pe decembrie sau la preţul de exercitare 0,5200 în loc de 0,5000 lei/acţiune,
atunci el ar fi detinut in total 14 pozitii deschise pe piata options (10 long şi 4 short).
De asemenea este important de retinut ca o pozitie long pe o optiune CALL

nu este lichidata printr-o pozitie long pe o optiune PUT. Chiar daca cele doua opţiuni dau
drepturi de sens opus, ele nu se compenseaza si se comporta ca doua produse de sine
stătătoare.
O cumpărare de 10 optiuni PUT DETLV cu scadenţa în luna decembrie nu poate fi

lichidata prin cumparea a 10 optiuni CALL DETLV pe aceeaşi scadenţă. In acel caz
investitorul ar avea 10 pozitii long pe optiuni CALL si inca 10 pozitii long pe optiuni PUT.
Aplicatie:
Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii cu opţiuni pe piata SIBEX:
cumpără 10 contracte CALL DESNP – SEP07

vinde 20 contracte CALL DETLV – SEP07
cumpără 40 contracte PUT DESNP – DEC07
vinde 25 contracte PUT EUR/USD – SEP07
cumpără 5 contracte CALL DETLV – SEP07
vinde 5 contracte PUT DESNP – DEC07
vinde 15 contracte CALL DETLV – SEP07
vinde 7 contracte CALL DESNP - SEP07
cumpără 5 contracte PUT EUR/USD – SEP07
Care este numărul de poziţii deschise pe fiecare contract şi scadenţă după

efectuarea acestor tranzacţii ?
Răspuns:
134
SIMBOL POZITII
CALL DESNP-SEP07 3 LONG
CALL DETLV-SEP07 30 SHORT
PUT DESNP-DEC07 35 LONG
PUT EUR/USD-SEP07 20 SHORT
O pozitie pe piata options (long sau short) poate fi deschisa şi închisă (lichidata) in
orice sesiune de tranzactionare pe toată durata de viata a contractului (incepand cu prima zi
de tranzactionare si sfârşind cu ziua de scadenta).
Programul de tranzacţionare al opţiunilor pe piaţa SIBEX este identic cu cel al

contractelor futures, respectiv de luni până vineri între orele 10:00 – 16:00, iar în zilele de
scadenţă între orele 10:00 – 12:45. Între orele 9:30 – 10:00 se desfăşoară o sesiune de pre-
deschidere în cadrul căreia este permisă anularea ordinelor de tranzacţionare devenite
necompetitive. În acesrul acestei sesiuni de pre-deschidere nu este permisă introducerea de
noi ordine de tranzacţionare sau modificarea celor existente în platforma Eltrans.
De asemenea, în momentul în care un contract futures este suspendat de la

tranzaţcionare pe piaţa SIBEX, sunt suspendate automat de la tranzaţcionare şi opţiunile
CALL si PUT pe respectivul contract futures. La reluarea tranzactionării unui contract futures
se reia şi tranzacţionarea opţiunilor pe acel contract. Deciziile privind suspendarea/reluarea
tranzaţcionării contractelor futures şi cu opţiuni pe piaţa SIBEX sunt publicate pe pagina web
www.sibex.ro.
Pretul de exercitare: Este pretul stabilit drept referintă în momentul
cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o borna in functie de care, pe parcursul
scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate in
tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care
pierderea sau castigul lor (in functie de tipul de optiune si de pozita short sau long) incepe sa
ia proportii.
Practic, preţul de exercitare este preţul contractului futures rezervat pentru

vânzare sau cumpărare (în funcţie de tipul opţiunii) de către cumpărătorul opţiunii.
Aceste preţuri de exercitare se listează automat la intervale standard în platforma

Eltrans începând cu momentul tranzacţionării primului contract futures suport pe scadenţa
respectivă, după următoarea procedură prevăzută în Regulamentul nr.4 de tranzacţionare al
BMFM SIBIU:
Art. 18
(1) Preţurile de exercitare a opţiunilor se stabilesc în funcţie de preţul de cotare al
contractului futures suport.
(2) Listarea preţurilor de exercitare a opţiunilor şi tranzacţionarea acestora pentru o
anumită scadenţă se poate face numai după ce pe piaţa contractului futures suport s-a
executat o tranzacţie pentru scadenţa respectivă şi se poate calcula un preţ de cotare.
(3) În ziua în care se formează acest preţ care va fi considerat preţ de exercitare “la
bani”, pe piaţa cu opţiuni se vor lista un număr de preţuri de exercitare, la intervale conforme
cu specificaţiile contractelor cu opţiuni, astfel încât sa existe cel puţin două preţuri de
exercitare peste preţul de exercitare “la bani” şi cel puţin două preţuri de exercitare sub acest
preţ.
135
Exemplu: la un preţ de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, opţiunile pe acesta vor
avea următoarele preţuri de exercitare:
2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900
Preţul de 2,9800 lei este luat ca referinţă pentru opţiunea “la bani”.
(4) În continuare, modificarea preţului de cotare a contractului futures suport va duce
la schimbarea preţului de exercitare “la bani”.
(5) Pentru a se asigura în permanenţă cel puţin două preţuri peste şi cel puţin două
sub preţul “la bani”, se vor adăuga automat în platforma de tranzacţionare noi preţuri de
exercitare, atâtea cât este nevoie pentru a fi îndeplinită această condiţie.
Exemplu: în cazul prezentat la alin. (3), la un preţ de cotare de 2,9721, preţurile de
exercitare vor fi:
2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900
2,9700 este noul preţ “la bani”.
(6) Toate preţurile de exercitare listate pe întreaga durată a contractului cu opţiuni vor
fi menţinute până la expirarea acestuia.
(7) Listarea de noi preţuri de exercitare la opţiunile aflate în tranzacţionare se face
automat şi va fi efectuată imediat ce preţul de cotare va impune acest lucru.
Intervalele standard de listare a preturilor de exercitare pentru opţiunile tranzacţionate
pe piaţa SIBEX în anul 2008 sunt redate în tabelul de mai jos:
Nr. Crt Simbol Intervale listare preţuri exercitare
1 BUBOR3 Din 50 în 50 de paşi divizibil cu 50

2 DEATB Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
3 DEAZO Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
4 DEBCC Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
5 DEBIO Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
6 DEBRD Din 2000 în 2000 de paşi divizibil cu 2000
7 DEBRK Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
8 DECMP Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
9 DEEBS Din 100 in 100 de pasi divizibil cu 100
10 DEIMP Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
11 DEOLT Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
12 DERRC Din 50 în 50 de paşi divizibil cu 50
13 DESBX18 Din 50 în 50 de paşi divizibil cu 50
14 DESBX9 Din 50 în 50 de paşi divizibil cu 50
15 DESIF1 Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
20 DESNP Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
21 DETLV Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
22 DETEL Din 200 in 200 de paşi divizibil cu 200
23 EUR/USD Din 500 în 500 de paşi divizibil cu 500
24 RON/EUR Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
25 RON/EUR Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
26 RON/USD Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
27 CHF/RON Din 1000 în 1000 de paşi divizibil cu 1000
28 SIBGOLD Din 200 in 200 de pasi divizibil cu 200
Preţurile de exercitare se listează automat pe platforma Eltrans la intervalele standard

prezentate mai sus începând cu momentul în care s-a tranzacţionat primul contract futures
suport pe fiecare simbol. Ulterior, pe măsură ce preţul pe piaţa futures creşte sau scade, pe
piaţa opţiunilor se adaugă noi preţuri de exrcitare astfel încât permanent să existe cel puţin 2
preţuri de exercitare peste şi 2 preţuri de exerciare sub preţul de exericitare ”la bani”. Odată
listat pe platforma Eltrans, un preţ de exercitare rămâne disponibil pentru tranzacţionare până
136
la scadenţă.
Exemplu:
Dacă intervalul de listare a preţurilor de exercitare pentru opţiunile pe contractul

futures DETLV-DEC07 este de 500 paşi, atunci nu veţi putea cumpăra sau vinde opţiuni cu
preţul de exercitare 0,8725 sau 0,9344 ci doar pe preţurile 0,8500 .... 0,9000 sau 0,9500.
Pe platforma Eltrans, preturile de exercitare ale optiunilor sunt listate in coloana

”Strike” din fereastra ”Options” după cum indică figura 5.
Fig.5 - Preţuri de exercitare pe platforma Eltrans
Optiunile se identifica dupa urmatorele elemente(T.A.S., Tip, Activ, Scadenta):
- tipul optiunii: Call sau Put

- activul suport al optiunii
- luna de scadenta
Conform specificatiilor mentionate anterior putem spune ca o optiune Call

RON/EUR cu scadenta in luna martie are urmatoarea identificare: Call RON/EUR Mar08.
Optiunile care au aceste specificatii identice se grupeaza intr-o “clasa de optiuni”, orice
modificare a unuia dintre cele trei elemente determinand incadrarea optiunii intr-o alta clasa.
Toate optiunile dintr-o clasa care au acelasi pret de exercitare se grupeaza intr-o “serie de
optiuni”.
O alta specificatie foarte importanta a unui contract este marja sau riscul, sub forma
unei garantii banesti pe care numai vanzatorul optiunii trebuie sa o constituie si sa o depuna
la Casa de Compensatie in momentul intierii tranzactiei. Practic, înainte de a introduce în
platforma Eltrans ordinul de vânzare a opţiunii, în contul de marjă trebuie să existe suma
necesară pentru a acoperi marja aferentă opţiunii vândute.
Cumparatorul va depune marja necesara doar in momentul exercitarii optiunii,

indiferent de tipul acesteia (Call sau Put).
Variatiile de marja sunt adaugate sau retrase zilnic in/din contul fiecarui participant in
functie de pierderea sau profitul înregistrate. Acest proces se numeste marcare la piata si are
137
ca scop mentinerea integritatii pietelor cu optiuni si a solvabilitatii Casei de Compensatie si a

membrilor compensatori. Trebuie deci retinut ca cei care cumpara optiuni vor fi obligati sa
depuna în cont la initierea tranzactiei doar valoarea integrala a primei, in timp ce
vanzatorilor li se solicita sa depuna şi să menţină marja aferenta poziţiilor deschise pe
opţiuni.
Nivelul acestor marje este stabilit de catre Casa de Compensatie si poate fi

modificata periodic in functie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.
1.4. Clasificarea contractelor cu optiuni
Ceea ce ştim până acum despre opţiuni este faptul că sunt contracte standardizate
care dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde activul suport
(de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume
platite vanzatorului la incheierea contractului, numita prima, in cadrul unei perioade de timp
predeterminate.
Am mentionat anterior faptul ca optiunile sunt de doua tipuri: Call si Put. In tabelul de
mai jos sunt prezentate schematic drepturile si obligatiile participantilor la tranzactiile cu
optiuni.
Optiune Call Optiune Put
Obtine dreptul (dar nu si Obtine dreptul (dar nu si

obligatia) de a cumpara activul obligatia) de a vinde activul
Cumparatorul
optiunii suport al optiunii la pretul de suport al optiunii la pretul de
exercitare prestabilit, platind pentru exercitare prestabilit, platind
acest drept o prima. pentru acest drept o prima.
Se obliga ca in momentul in care Se obliga ca in momentul in

cumparatorul optiunii isi exercita care cumparatorul optiunii isi
dreptul de a cumpara activul exercita dreptul de a vinde
Vanzatorul suport, sa se constituie contraparte activul suport, sa se constituie
prin vanzarea acestuia la pretul de contraparte prin cumpararea
optiunii exercitare. acestuia la pretul de exercitare.
Astfel, cumparatorul optiunii este un investitor care anticipeaza o miscare importanta

în sus sau în jos a pretului activului suport, mizand pe o crestere a acestuia in cazul
optiunilor Call respectiv pe scadere in cazul optiunilor Put. Achizitionarea unui astfel de
produs ofera posibilitatea unui profit multiplicat cu ajutorul efectului de levier, obtinut in
schimbul unui risc cunoscut si limitat la nivelul primei platite vanzatorului optiunii.
Este important de retinut ca pe piaţa SIBEX, un cumparator de opţiuni PUT nu este

obligat sa detina activul suport respectiv contractele futures pe care are de gand sa le vanda
in cazul exercitarii optiunii. Lichidarea contractelor se va face in cazul exercitarii prin plata
diferentelor cash. O alta modalitate de a iesi dintr-o pozitie LONG cu opţiuni este aceea de a
vinde mai departe optiunea respectiva. Daca prima incasata la vanzare (iesirea din pozitie) va
fi mai mica decat prima platita initial, investitorul va suferi o pierdere egala cu diferenta dintre
cele doua prime. Daca dimpotriva, prima incasata este mai mare decat cea platita in prima
instanta, jucatorul va marca un profit.
Exemplu:
138
Cumpărarea unei opţiuni PUT pe contractul futures DESIF2-DEC07 având preţul de

exercitare 3,2500 cu primă de 0,0500 lei/acţiune poate fi lichidată fie prin exercitarea ei şi în
acest caz investitorului i se va deschide pe piaţa futures DESIF2-DEC07 o poziţie SHORT la
preţul de 3,2500 lei/acţiune, fie prin vânzarea ei cu o primă mai mare (ex: 0,1100 lei/acţiune)
sau mai mică (ex: 0,0200 lei/acţiune).
Vanzatorul isi asuma un risc teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat la prima
incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o
pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piata cu volatilitatea redusă este ideala, in
acest context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul pretului de exercitare
fiind minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe langa o piata cu trend neutru, pe el il mai
avantajeaza si cresterea preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul in
care piata este in scadere.
Daca dreptul detinut nu este exercitat in perioada de valabilitate (până la scadenţa
contractului), atunci acest drept este pierdut. Trebuie retinut faptul ca optiunile Call si Put sunt
contracte complet separate ce ofera drepturi distincte. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi
tranzactii .Orice optiune Call are un comparator si un vanzator la fel ca si optiunea Put. O
cumpărare de CALL nu poate fi lichidată printr-o cumpărare de PUT chiar dacă se obţine un
drept de sens opus faţă de cumpărarea de CALL.
Exemplu de optiune Call
Sa presupunem ca DEBRK (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 2.6700

lei pentru scadenta septembrie 2007. O optiune Call pe DEBRK este disponibila pe piata la
pretul de exercitare de 2.7200 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si
obligatia, de a cumpara 1000 de actiuni SSIF BROKER la pretul futures de 2.7200 lei oricand
pana la data de 28 septembrie 2007, conform specificatiilor contractului. Pentru rezervarea
acestui preţ de cumpărare a unui contract futures DEBRK-SEP07, cumpărătorul opţiunii
CALL va plăti vânzătorului o sumă numită primă, de exemplu 0,0300 lei/acţiune (30
lei/contract).
Scadentele contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures suport.
Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa
exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea Call pana la scadenta, atunci, dupa inchiderea
sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, in cazul in care optiunea este "in bani", ea va fi
exercitata automat de catre Casa Romana de Compensatie. La scadenta, optiunile "la bani"
si "in afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si in acest caz, vanzatorul
pastreaza prima incasata de la cumparator. Vom prezenta mai târziu noţiunile de “in bani” şi
“in afara banilor” pe piaţa opţiunilor.
Pe scurt, cumpărătorul unai opţiuni call pe piaţa SIBEX mizează pe creşterea preţului
contractului futures suport până la scadenţa acestuia. Singura lui pierdere la cumpărarea unei
opţiuni CALL poate fi prima plătită pentru cumpărarea acesteia în cazul în care preţul
contractului futures suport nu creşte peste nivelului preţului de exercitare al opţiunii.
Exemplu de optiune Put
Pentru acelasi contract futures DEBRK cu scadenta la sfarsitul lunii septembrie, al

carui pret futures este in acest moment 2.6700 lei, o optiune Put este disponibila la pretul de
exercitare de 2.6200 lei/actiune. Această opţiune PUT contract ii da cumparatorului dreptul,
dar nu si obligatia, de a vinde, oricand pana la 28 septembrie, un contract DEBRK
(echivalentul a 1000 actiuni SSIF BROKER SA) la pretul de 2.6200 lei.
Pentru acest drept, el plateste vanzatorului o prima. In cazul exercitarii optiunii Put,
vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de 2.6200 lei/actiune
(chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 2.5800 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din
piata). Ca si in cazul optiunilor Call, vanzatorul incaseaza si pastreaza prima indiferent daca
optiunea este sau nu exercitata.
139
1.5. Mecanismul de tranzactionare a optiunilor
Prima optiunilor
In momentul initierii unei tranzactii cu optiuni, un element important care trebuie luat
in considerare este marimea primei (preţul pe care cumpărătorul îl plăteşte pentru a-şi
rezerva dreptul de a cumpăra (CALL) sau vinde (PUT) contractul futures suport.
Prima pentru o optiune se negociază pe piaţa SIBEX între vânzători şi cumpărători şi

mărimea ei variază în functie de preturile de exercitare. Constituie singura caracteristica
variabila a optiunii si depinde atat de factorii cuantificabili (volatilitatea, perioada de timp
ramasa pana la scadenta, rata dobanzii fara risc, pretul de exercitare al optiunii, pretul
activului suport) cat si de factorii necuantificabili, care contribuie la formarea pretului unui
instrument financiar pe piata.
Ceilalti termeni ai optiunii sunt standardizati, inclusiv lunile de scadenţă si pretul de

exercitare. Investitorii trebuie sa inteleaga faptul ca primele optiunilor nu sunt stabilite de catre
bursele la care se tranzactioneaza si nici de catre Casa de Compensatie, ele fiind
determinate liber pe piata, prin cotatii de cerere si oferta competitive, in sistem de licitatie
electronica (pe platforma ELTRANS în cazul pieţei SIBEX).
Concret, pentru a introduce în platforma Eltrans un ordin de cumpărare a unei opţiuni

CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07, brokerul trebuie să selecteze fereastra “Options”,
opţiunea “Call”, simbolul DESIF5-DEC07 şi preţul de exercitare pe care doreşte să iniţieze
tranzacţia, de ex 4,000 lei/acţiune. Selectând aceste opţiuni, va ajunge într-o fereastră
similară cu cea din figura 6.
Fig.6 Fereastra opţiunilor CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07
Pentru a adăuga un ordin de cumpărare a unei opţiuni CALL pe contractul DESIF5-

DEC07 şi preţul de exercitare 4,0000, trebuie executat click-dreapta pe linia preţului de
140
exercitare 4,0000 si selectată opţiunea “New Order”, operaţiune care va deschide un tichet de
ordin de tranzacţionare similar cu cel din figura 7. Brokerul va completa câmpurile goale cu
parametrii aferenţi ordinului si va executa click pe butonul “Add order” pentru a trimite ordinul
în piaţă.
Fig. 7 Tichetul de ordin cumpărare opţiune CALL pe platforma Eltrans
Prima unei optiuni are doua componente de baza: valoarea timp si valoarea
intrinseca.
P = VI + VT
Adică
Prima opţiunii = valoarea intrinsecă + valoarea timp
Valoarea intrinsecă a opţiunii (VI)
Valoarea intrinseca, daca exista, este suma de bani care poate fi câştigată din
exercitarea optiunii la pretul de exercitare si lichidarea pozitiei futures dobandite la pretul
curent al contractului futures. Cu alte cuvinte, valoarea intrinsecă este profitul pe care un
investitor îl realizează dacă achiziţionează o opţiune, o exercită pe loc şi închide în piaţă
poziţia rezultată.
Doar opţiunile “în bani” au valoare intrinsecă. Opţiunile “în afara banilor” si cele “la
bani” au valoare intrinsecă nulă întrucât nu aduc nici un profit imediat cumpărătorului.
Valoarea intrinsecă a opţiunilor se calculează pornind de la comparaţia preţului de

exercitare (PE) cu preţul current al contractului futures suport (PF) astfel:
OPŢIUNE VALOARE INTRINSECĂ
CALL VI = PE – PF
PUT VI = PF – PE
141
Exemplu:
Dacă pretul curent de piata al contractului DESIF5 cu scadenţa în septembrie este
4.3400, o optiune Call cu un pret de exercitare de 4.3000 va avea o valoare intrinseca de
(4.3400 – 4.3000) = 0.0400 lei/acţiune.
Cum am precizat anterior, o optiune care are valoare intrinseca este “in bani”.O
optiune care nu are valoare intrinseca este “in afara banilor.”
Daca DESIF5 septembrie se tranzactioneaza pe piata la pretul de 4.3400, iar
optiunea Call are un pret de exercitare de 4.4000 ea va fi “in afara banilor” având valoare
intrinsecă 0 .
In cazul optiunii Put, mecanismul de tranzactionare este invers decat cel intalnit la
Call. Daca pretul de exercitare este mai mare decat pretul din piata optiunea este "in bani".
Exercitand optiunea Put "in bani" cumparatorul optiunii va vinde contractul futures suport la
un pret egal cu pretul de exercitare, iar vânzătorul opţiunii va cumpăra acel contract.
De exemplu, un contract DESNP, cu pret de exercitare de 0.5000 lei si cu prima de

0.0500 lei/actiune are valoare intrinseca de 0.0200 lei/actiune, daca pretul din piata este de
0.4800 lei/actiune.
Optiunea PUT este "in afara banilor" daca pretul de piata este peste pretul de
exercitare, deoarece cumparatorul optiunii nu va face uz de dreptul sau vanzand sub pretul
pietei.
In tabelul de mai jos sunt clasificate optiunile CALL si PUT in functie de pretul de
exercitare si pretul contractului futures suport.
Optiuni CALL Relaţia PE / PF Optiuni PUT
"in bani" Pret Exercitare < Pret Futures "in afara banilor"
"la bani" Pret Exercitare = Pret Futures "la bani"
"in afara banilor" Pret Exercitare > Pret Futures "in bani"
Exemplu:
Pretul curent de piata al contractului DESIF5 septembrie este 4.3400 lei. O optiune
Call este “in bani” daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.3400 lei. O optiune Put
este “in bani” daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.3400 lei.
Valoarea timp (VT)
Indiferent dacă are sau nu valoare intrinsecă, o optiune are valoare timp. Daca o
optiune nu are valoare intrinseca – fiind momentan in afara banilor - prima sa consista in
intregime din valoare timp.
Ce este valoarea timp? Este suma de bani pe care cumparatorul optiunii este dispus
sa o plateasca (si vanzatorul este dispus sa o accepte) - peste valoarea intrinseca pe care o
optiune o poate avea.
Valoarea timp este o "extra plata" catre vanzatorul optiunii, pentru a compensa riscul
pe care acesta si-l asuma prin vanzarea ei. Valoarea timp variaza in functie de stadiul in care
se afla optiunea: "in afara banilor", "la bani" sau "in bani", cea mai mare valoare timp fiind
intalnita la optiunile "la bani".
Pe masura ce timpul pana la scadenta trece, probabilitea ca optiunile sa devina profitabile
scade si odata cu aceasta si valoare timp a optiunii. Eroziunea valorii optiunii odata cu
trecerea timpului se numeste "depreciere timp".
142
1.6. Factori care influenteaza pretul unei optiuni
Factori necuantificabili
Primele optiunilor pot fi influentate de o serie intreaga de factori, adesea imprevizibili

si in parte psihologici care, chiar daca se pot defini, nu pot fi previzionati de catre modelele
matematice uzuale. Câţiva dintre aceştia se referă la:
- estimarile diferite ale participantilor la piata cu privire la volatilitatea viitoare activului

suport;
- estimarile diferite ale indivizilor cu privire la performanta viitoare a activului suport pe
baza analizei tehnice si fundamentale;
- efectul cererii si ofertei- atat in piata optiunilor cat si in piata activului suport;
- “adancimea” pietei pentru acea optiune - numarul de tranzactii si contracte, respectiv
volumul de tranzactionare dintr-o anumita zi.
Factori cuantificabili
Optiunea este un produs derivat, valoarea sa fiind puternic influentata de performanta

actuala si de cea asteptata precum si de valoarea activului suport. Exista o serie se factori
cuantificabili care influenteaza pretul optiunii:
• pretul activului suport

• volatilitatea pieţei suport
• perioada ramasa pana la scadenta
• pretul de exercitare
• rata dobanzii fără risc
Cum influenteaza pretul activului suport pretul optiunii?
Pretul activului suport are o influenta semnificativa asupra valorii primei optiunii. Daca
toti ceilalti factori raman constanti, atunci cand pretul activului suport creste, pretul optiunii
Call creste iar pretul optiunii Put scade. In mod similar, atunci cand pretul activului suport
scade, pretul optiunii Call scade iar pretul optiunii Put creste.
PREŢ ACTIV SUPORT OPTIUNE PRIMA OPŢIUNII
CALL
PUT
CALL
PUT
143
Cum influenteaza volatilitatea activului suport pretul optiunii?
Volatilitarea reprezinta factorul cheie al pretului unei optiuni.Totusi, spre deosebire de

ceilalti factori cuantificabili, ea nu este direct observabila. Importanta volatilitatii a fost pusa in
evidenta de modelele matematice de evaluare a pretului optiunilor, dintre toti parametrii care
intervin ca input intr-un model, volatilitatea avand un impact major asupra determinarii pretului
unei optiuni.
Volatilitatea este, simplu spus, o masura a marimii cu care se aseapta sa fluctueze pretul
activului suport intr-o peroada data de timp.
Considerand ceilalti factori constanti, atunci cand volatilitatea activului suport creste,
preturile optiunilor Call si Put cresc iar cand volatilitatea activului suport scade, atat preturile
optiunilor Call cat si a celor Put vor scadea.
VOLATILITATEA OPTIUNE PRIMA OPŢIUNII

ACTIVULUI SUPORT
CALL
PUT
CALL
PUT
In termeni matematici, volatilitatea masoara dispersia fata de o tendinta centrala

(numita in statistica medie) iar din punct de vedere financiar, masoara incertitudinea asupra
veniturilor viitoare ale unui activ financiar.
In aplicatiile practice, o importanta deosebita o prezinta volatilitatea istorica, acest

factor fiind estimat avand in vedere faptul ca evolutia pretului activului suport este asimilata
unei anumite distributii.
O serie de modele teoretice de evaluare a pretului activelor financiare pornesc de la

presupunerea ca evolutia modificarii pretului este aleatorie si defineste o curba in forma de
clopot denumita in literatura de specialitate legea normala∗. Distributia normala prezinta
anumite caracteristici ce o fac usor de utilizat. In cazul de fata ea descrie probabilitatea de
aparitie a fluctuatiilor in evolutia pretului activului suport. Ea se defineste prin doua marimi
statistice: media si deviatia standard ( descrie in ce fel probabilitatile de aparitie a diferitelor
evenimente sunt distribuite fata de medie). Legea normala este simetrica fata de medie, iar
deviatia standard reprezinta distanta intre linia mediei si curba. Cu cat deviatia standard este
mai mare, cu atat forma curbei legii normale este mai aplatizata si in consecinta volatilitatea
activului suport mai ridicata. Invers, cu cat deviatia standard este mai mica, cu atat curba este
mai ascutita, iar volatilitatea mai scazuta.

In prezent, teoriile de evaluare a preturilor instrumentelor financiare tind sa utilizeze o varianta putin
modificata a distributiei normale, denumita legea de distributie lognormala, insa din ratiuni didactice,
pentru simplificarea discutiei, vom prezenta caracteristicile distribuitiei normale, conceptual de baza
fiind pastrat
144
Fig 8. Diferite forme ale distributiei normale
Asadar, doar printr-o simpla analiza a formei distributiei preturilor activului suport,
putem trage o prima concluzie asupra nivelului volatilitatii activului suport si implicit a a
evolutiei pretului optiunii.
Volatilitatea istorica
Volatilitatea istorica se poate estima ca si deviatie standard a variatiilor de pret, luand

in calcul un anumit esantion de date, care poate acoperi de la o luna, la cativa ani. O regula
general acceptata, propune utilizarea unui esantion similar cu intevalul de timp pentru care se
face evaluarea, luand in calcul informatii zilnice si anualizand rezultatul. Utilizarea unei
perioade mai mici de timp, care surprinde volatilitatea apropiata de momentul curent, necesita
ajustarea pretului la intervale mai dese de timp. Acest tip de volatilitate se poate calcula
pornind de la diferite preturi ale activului suport: cursul de cotare, cursul de deschidere sau
cel de inchidere. Traderul trebuie sa fie constient ca in functie de seria de preturi utilizata,
volatilitatea calculata va fi la randul ei diferita.
Formula de calcul a volatilitatii istorice este:
1 n −
σ= ∑ (u i − u )
2
n − 1 i=1
unde
 Si  − 1 n
u i = ln  , u= ∑u j
 S i −1  n j −1
iar S i
-reprezinta pretul activului suport la data i
n - numarul de evenimente (observatii)
Alegerea unei valori corecte pentru n nu este un lucru usor, insa in general un
esantion cat mai mare de observatii conduce la mai multa acuratete in estimarea volatilitatii.
Formula prezentata mai sus calculeaza o volatilitate aferenta seriei de date considerate(valori
zilnice, saptamanale, lunare), insa modelele de evaluare a primelor optiunilor intrebuinteaza
valori anualizate ale volatilitatii, astfel formula utilizata va fi urmatoarea:
145
σ an = σ * h
unde h este numarul de intervale cuprinse intr-un an; h va fi egal cu 252 daca intrebuintam
valori zilnice (atentie: se iau in considerare doar zile efective de cotare), 52 pentru date
saptamanale respectiv 12 pentru cele lunare. In general, traderii calculeaza volatilitatea
istorica atat pe termen scurt (1-2 luni) cat si pe termen lung, iar dupa aceea decid cum sa
pondereze fiecare rezultat pentru a estima volatilitatea viitoare. Deoarece volatilitatea istorica
este o masura a dispersiei peste o anumita perioada de timp, intervalul de timp trebuie ales
cu grija, intrucat acesta duce la diferite valori ale volatilitatii. Cel mai adesea, traderii utilizeaza
perioada de timp istorica in functie de scadenta optiunii avute in vedere.
Rezultatele vor fi interpretate astfel: daca de exemplu am obtinut o volatilitate de
15% atunci, in intervalul specificat, preturile futures se vor situa intr-un culoar de (-15%;
+15%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 68.3% (o deviatie standard de la medie), de
(-30%;+30%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 95.4% ( 2 deviatii standard de la
medie), respectiv (-45%;+45%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 99.7% (3 deviatii
standard de la medie). Graficul de mai jos ofera o imagine mai clara asupra distributiei
modificarilor de pret.
Fig.9 Distributia modificarilor de pret
Exemplu:
Volatilitatea istorica zilnica si anualizata DESIF5 MAR07

Tabelul urmator ilustreaza preturile de inchidere pe parcursul a 21 de sedinte
consecutive de tranzactionare.
Pret de Modificare relativa u=ln(Si/

inchidere Si Si-1)
3.3000
3.2601 -0.012164599
3.2250 -0.010824920
3.3100 0.026015239
3.2800 -0.009104767
3.2899 0.003013747
3.1610 -0.039968736
3.1700 0.002843155
3.3400 0.052239219
146
3.3202 -0.005945785
3.3700 0.014887722
3.3800 0.002962965
3.3803 8.87535E-05
3.3900 0.002865458
3.4100 0.005882370
3.3400 -0.020741484
3.3500 0.002989539
3.3700 0.005952399
3.3500 -0.005952399
3.3450 -0.001493652
3.3333 -0.003503889
Deviatia standard zilnica va fi σ = 0.018059 sau 1.8059 %.Prentru calculul primei

optiunilor, fiind necesara volatilitatea anualizata, valoarea acesteia va fi :
0.018059 x√252=0.28668, sau 28.668 %.
Pentru calculul volatilitatii istorice se poate accesa pe site-ul www.sibex.ro

calculatorul de volatilitate care permite selectarea seriilor de preturi pentru simbolul si
scadenta dorite, precizandu-se intervalul de timp pentru care se intentioneaza evaluarea.
Cum influenteaza timpul ramas pana la scadenta pretul unei optiuni?
Pretul total al optiunii este format din valoarea intrinseca si valoarea timp.Deoarece
optiunea valoreaza in mod normal cat valoarea sa intrinseca, componenta de valoare timp se
va reduce treptat pe masura ce scadenta se apropie.
Daca toti ceilalti factori raman constanti, cu cat perioada pana la scadenta este mai
mare, cu atat pretul optiunii Call creste, iar la fel se intampla si cu pretul optiunii Put.In mod
similar, cu cat perioada pana la scadenta este mai mica, cu atat pretul optiunii Call si pretul
optiunii Put vor scadea.
TIMPUL RĂMAS PÂNĂ OPTIUNE PRIMA OPŢIUNII

LA SCADENŢĂ
CALL
PUT
CALL
PUT
147
Astfel, o optiune pierde din valoarea sa timp odata cu apropierea datei scadente,
urmand ca la final sa ramana doar valoarea intrinseca.
Marimea cu care o optiune se depreciza in fiecare zi se accelereaza pe masura ce
scadenta se apropie. Curbele de depreciere, atat pentru optiunile “in bani” cat si pentru
optiunile “in afara banilor” , sunt aproape liniare datorita faptului ca primele lor contin o
valoare timp mai mica.
Cum influenteaza pretul de exercitare pretul unei optiuni?
Diferenta dintre pretul de exercitare si pretul activului suport al optiunii este cea care
clasifica optiunile in trei categorii: optiuni “in bani”, “la bani” sau “in afara banilor”.
Cu cat pretul de exercitare este mai ridicat cu atat prima optiunilor Call este mai redusa iar
prima optiunilor Put mai mare.Invers, atunci cand pretul de exercitare este mai mic, prima
optiunilor Call este mai mare iar cea a optiunilor Put este mai mica.
PREŢUL DE OPTIUNE PRIMA OPŢIUNII

EXERCITARE
CALL
PUT
CALL
PUT
Cum influenteaza nivelul ratei dobanzii pretul optiunii?
Ca si in cazul tuturor activelor financiare, pretul unei optiuni este influentat in mod
previzibil de modificarea ratei dobanzii.
Efectul modificarii ratei dobanzii asupra pretului optiunii este mai greu de sesizat
deoarece o schimbare mica a ratei dobanzii este compensata cu usurinta de o modificare a
unuia sau mai multor factori importanti.
Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt creste, preturile optiunilor Call cresc iar
preturile optiunilor Put scad.Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt scade, preturile
optiunilor Call scad iar preturile optiunilor Put cresc.
RATA DOBÂNZII FĂRĂ OPTIUNE PRIMA OPŢIUNII

RISC
148
CALL
PUT
CALL
PUT
Cresterea ratei dobanzii conduce la aprecierea preturilor (primelor) optiunilor Call

deoarece nivelul investitiei este mai redus, diferenta avand posibilitatea sa fie investita la rata
dobanzii fara risc. In cazul optiunii put, cresterea ratei dobanzii va cauza scaderea pretului
optiunii pentru că achiziţionarea activului derivat va amana incasarea pretului activului pana la
exercitarea optiunii, iar cresterea ratei dobanzii determina o pierdere de oportunitate.
Literele grecesti
Literele grecesti reprezinta coeficienti de senzitivitate ai pretului optiunilor si masoara

reactia valorii primei la fluctuatia variabilelor care o determina. In sectiunea anterioara au fost
amintite cinci variabile folosite pentru a determina prima unei optiuni:
• pretul activului suport
• pretul de exercitare
• perioada ramasa pana la scadenta
• volatilitatea
• rata dobanzii
Astfel, acesti indicatori prezinta o importanta deosebita deoarece stau la baza

modelelor de evaluare teoretica a optiunilor.
Coeficientul delta (∆)
Acesta reflecta senzitivitatea primei optiunii la modificarea pretului activului suport si

se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului optiunii in raport cu pretul activului
suport, in conditiile în care ceilalti parametri raman constanti.
∂P Pt − P0
∆= = rata modificarii pretului(primei) optiunii / rata modificarii
∂S S t − S 0
pretului
activului suport unde:
P 0 – pretul initial al optiunii (prima initiala);

P t – prima optiunii dupa ce pretul activului suport a atins nivelul St;
S 0 – pretul initial al activului suport;
S t – pretul activului suport la momentul t;
Se disting urmatoarele caracteristici:
delta unei optiuni nu este constanta si se poate exprima fie sub forma zecimala, fie
procentual
pentru optiunile Call, delta are intotdeauna valoare pozitiva, iar pentru cele Put
negativa deoarece valoarea unei optiuni Call creste odata cu cresterea pretului
activului suport iar valoare unei optiuni Put scade
149
coeficientul este cuprins între 0 şi 1 pentru o opţiune Call şi între –1 şi 0 pentru o

opţiune Put; pentru optiunile puternic în afara banilor coeficientul delta este apropiat
de zero, in timp ce pentru cele puternic in bani ∆ este apropiat de nivelul maxim (1 şi
respectiv –1); optiunile la bani au delta egal cu +0,5 (pentru call) si -0,5 (pentru cele
put)
delta aferenta optiunilor cu preturi de exercitare si scadente diferite este influentata in
mod diferit de pretul activului suport
valoarea coeficientului indică atat echivalenta teoretica a optiunii pe activul suport cat
si probabilitatea ca optiunea sa expire in bani.De exemplu, 100 optiuni call (pozitie
long) cu ∆= 0.45, sunt echivalente cu 45 contracte futures long, totodata aceste
optiuni avand teoretic o sansa de 45% de a expira in bani.
delta unei optiuni poate fi calculata atat folosind date istorice(utilizand valorile din
piata), culese dupa ce activul suport si-a schimbat pretul cat si prin intermediul unui
model teoretic de evaluare a optiunii (modelul Black-Scholes sau modelul binomial),
constituind in acest sens un instrument de previzionare.
Delta isi dovedeste utilitatea in initierea strategiilor fara risc (delta neutre).Acestea
presupun ca suma coeficientilor delta a instrumentelor financiare utilizate in construirea
portofoliului sa fie zero. Practic aceasta strategie presupune combinarea de optiuni si active
suport astfel incat delta portofoliului sa fie egal sau cat mai apropape de zero. Delta hedging-
ul este o strategie destinata a minimiza riscul nedorit al unei investitii permitand in acelasi
timp si obtinerea profitului de pe urma acestei operatiuni.Principiul care sta la baza acestei
strategii este bazat pe modificarea valorii delta a unei optiuni pe masura ce respectiva optiune
se misca “in sau in afara banilor”.
De exemplu, sa presupunem ca delta unei optiuni Call DESIF5 este 0.6. Acest lucru
inseamna ca daca pretul futures DESIF5 creste cu 10 bani, atunci pretul optiunii tinde sa
creasca cu 0.6 x 10 =6 bani. Daca un investitor a vandut 20 de contracte Call, aceasta
inseamna ca el va vinde 20 de contracte futures DESIF5 daca optiunile vor fi exercitate.
Pozitia detinuta ar putea fi acoperita impotriva riscului prin cumpararea a 0.6 x 20 =

12 contracte futures DESIF5. In acest fel, castigul (pierderea) de pe pozitia Call va tinde sa fie
amortizata de pierderea (castigul) de pe activul suport. Aceasta strategie are un delta neutru.
Deoarece delta se modifica in timp, strategia investitorului ramane aparata impotriva riscului
doar pentru o perioada scurta de timp. Pentru ca pozitia sa-si mentina delta neutru trebuie
ajustata periodic.
Coeficientul gamma (Γ)
Gamma masoara senzitivitatea coeficientului delta la modificarea pretului actiunii si

se masoara ca derivata de ordinul intai a lui delta in raport cu pretul activului suport (sau ca
derivata a doua a opţiunii la preţul activului suport)
In principiu, gamma poate releva cat de “stabil” este indicatorul delta corespunzator
unei optiuni.
∂∆
Γ= rata modificarii lui ∆ / rata modificarii pretului actiunii.
∂S
gamma, ca si delta nu este constant

coeficientul indica modificarea pe care o sufera delta unei optiuni la o modificare cu o
unitate a pretului activului suport, de exemplu daca o optiune Call RON/USD are ∆=
0.6 si Γ= 0.05 atunci se asteapta ca optiunea sa aiba o ∆= 0.65 in cazul in care pretul
contractului futures RON/USD creste cu un punct si o ∆= 0.55 daca pretul acestui
contract scade cu un punct.
gamma inregistreaza valori maxime pentru optiunile la bani scazand treptat, pe
masura ce pretul activului suport se indeparteaza de pretul de exercitare al optiunii,
150
indiferent ca devine mai mult in bani sau in afara banilor

pentru optiunile call si put cu preturi de exercitare si scadente identice, gamma este
acelasi
Coeficientul theta (θ)
Masoara modificarea pretului optiunii odata cu trecerea timpului. Este uneori

denumita “rata de eroziune” a optiunii si se refera la diminuarea valorii optiunii, pe masura ce
se apropie de scadenta, datorita reducerii valorii timp.
∂P
θ= modificarea pretului optiunii / modificarea timpului ramas pana la
∂t
maturitate.
asemeni coeficientilor mentionti anterior theta nu este constant

valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai
redusa decat cea pentru o optiune la bani, cu caracteristici similare
rata deprecierii timpului unei optiuni creste rapid, pe masura ce scadenta se apropie
Coeficientul vega (K)
Vega indica senzitivitatea valorii teoretice a unei optiuni la modificarea volatilitatii si

se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului unei optiuni in functie de volatilitate.
∂P
K= rata modificarii pretului optiunii / rata modificarii volatilitatii
∂σ
valoarea coeficientului nu este constanta

vega este intotdeauna un coeficient pozitiv, iar o valoare mare va indica o
senzitivitate ridicata a opţiunii fata de modificarea volatilitatii.
arata cu cat se modifica pretul unei optiuni ca urmare a modificarii volatilitatii implicite
cu 1%, de exemplu o optiune cu k = 0.15, va castiga (sau pierde) 0.15 RON din
valoarea primei, la fiecare variatie de 1% a volatilitatii.
valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai
redusa decat cea pentru o optiune la bani, mai ales atunci cand scadenta este
indepartata
Coeficientul rho (ρ)
Rho reflecta modificarea valorii optiunii fata de rata dobanzii fiind calculat ca si
derivata de ordinul intai a pretului optiunii fata de rata dobanzii.In general, este un parametru
mai putin utilizat, daca rata dobanzii dintr-o economie este destul de stabila.
∂P
ρ= modificarea pretului optiunii / modificarea ratei dobanzii
∂r
coeficientul indica modificarea pe care o sufera prima unei optiuni la o modificare cu

un procent a ratei dobanzii
rho are intotdeauna valoare pozitiva pentru opţiunile call si negativa pentru optiunile
put
151
cresterea ratei dobanzii sporeste pretul optiunilor call si il reduce pe cel al optiunilor
put
2. Modele de evaluare a pretului unei optiuni
Modelele teoretice de evaluare a optiunilor au cunoscut o ampla dezvoltare si sunt

utilizate in prezent de majoritatea traderilor pentru a facilita luarea de decizii rapide si corecte
pe acest segment de piata. Modelele au la baza factorii cuantificabili prezentati anterior si prin
intermediul unor formule matematice complexe redau valoarea teoretica atat a optiunilor de
tip Call cat si a celor Put.
Este important de retinut ca piata instrumentelor financiare derivate este un mediu de
tranzactionare dinamic si pe parcursul unei sedinte variabilele introduse in model pot fluctua
substantial astfel incat valoarea teoretica redata la un moment dat poate diferi de valoarea
primei la care sunt tranzactionate in piata.
Cele mai frecvent intalnite modele de evaluare sunt, modelul Black-Scholes si

“modelul binomial” dezvoltat de Ross, Cox si Rubinstein. Primul model insa, prezinta unele
restrictii in privinta ariei de aplicare, oferind o solutie analitică doar pentru optiunile de tip
European.
Pentru evaluarea unor tipuri mai complexe de optiuni, avand ca activ suport diverse
instrumente financiare, cum sunt contractele futures, precum si pentru optiunile care ofera
posibilitatea de exercitare anterioara datei scadente, sunt utilizate tehnici numerice de
evaluare.
2.1. Cadrul teoretic de evaluare a optiunilor - abordarea clasica
2.1.1. Modelul Black-Scholes
Inca de la aparitia sa, in 1973, modelul reprezinta fundamentul teoriei optiunilor, atat
prin prisma abordarii teoretice cat şi din punct de vedere al utilitatii pentru aplicatiile practice.
Modelul original se bazeaza pe urmatoarele pre-conditii:
1. Pretul activului suport (in cazul modelului Black-Scholes este vorba despre actiuni)
evolueaza dupa model aleator ;
2. Modelul se bazeaza pe o distributie lognormala a pretului actiunilor;
3. Nu se iau in considerare comisioanle si taxele platite;
4. Operatiunile de vanzare in lipsa sunt permise si beneficiile (profitul) acestor operatiuni
sunt imediat disponibile;
5. Volatilitatea modificării preţului activului suport, σ, este constantă pe durata de viaţă a
opţiunii
6. Rata dobânzii fără risc, r, este constantă şi aceeaşi pentru toate scadenţele
7. Pietele sunt eficiente si nu exista posibilitati de arbitraj;
8. Actiunile folosite drept suport activ, nu platesc dividende pe perioada de existenta a
unei optiuni si se tranzactioneaza in mod continuu
Astfel, formulele de calcul a primei pentru optiunile europene call si put sunt urmatoarele:
c = S 0 N (d 1) − K e− rT N (d 2 )
152
p = K e− rT N (− d 2 ) − S 0 N (− d 1)
unde:
ln(S 0 K ) + (r + σ 2 2)T
d1 =
σ T
ln (S 0 K ) + (r − σ 2 2)T
d2 = = d1 − σ T
σ T
c - reprezinta pretul optiunii Call

p - este pretul optiunii Put
S0 - este pretul actiunii la momentul 0
K - este pretul de exercitare al optiunii
r - rata dobanzii in conditii de risc zero
T - perioada ramasa pana la maturitatea optiunii
e - este operatorul functiei exponentiale (egal cu aproximativ 2.718)
N(*) - este operatorul functiei de distributie normal cumulative
σ - reprezinta volatilitatea
Robert Merton a introdus, mai tarziu, in acest model o variabila prin care se elimina
ultima conditie, astfel incat formula sa se poata aplica si optiunilor pe actiuni care platesc
dividende. Ulterior, acest model a fost extins pentru a putea fi utilizat si in evaluarea
optiunilor care au la baza alte tipuri de active suport.
2.1.2. Modele numerice de evaluare a optiunilor
Modelul binomial este foarte flexibil si poate fi folosit in evaluarea mai multor tipuri de
optiuni, inclusiv cele care nu pot fi analizate cu modelul Black-Scholes. Modelul binomial de
determinare a preturilor optiunilor este un rationament care presupune impartirea perioadei
ramase pana la scadenta intr-un anumit numar (N) de intervale mai mici de durata δt. Cu cat
acest numar este mai mare, cu atat exactitatea estimarii creste. Numele modelului binomial
deriva din presupunerea ca pretul activului suport nu poate lua, in urmatoarea perioada, decat
doua valori. Cu alte cuvinte, pretul poate fie sa cresca, de la S spre un “pret superior” Su, sau
sa scada inspre un “pret inferior” Sd. Pretul actiunii poate creste de la pretul actual pana la
“pretul superior” sau sa scada pana la “pretul inferior” cu o marime care depinde de
volatilitatea viitoare anticipata. De obicei, u > 1 iar d < 1.
De asemenea pentru evaluarea optiunilor de tip American trebuie luata in calcul si
posibilitatea exercitarii anterioare datei scadente.
Astfel, pornind de la finalul perioadei se va calcula, la fiecare pas valoarea optiunii
comparandu-se rezultatul cu valoare intrinseca aferenta, pentru a putea observa daca
exercitarea optiunii reprezinta cea mai buna solutie.
Pentru optiunile de tip Call formula de calcul va fi:
153
( [
f i , j = max S u j d i − j − X , e− r∆t p f i +1, j +1 + (1 − p ) f i +1, j ])
iar pentru cele de tip Put :
( [
f i , j = max X − S u j d i − j , e− r∆t p f i +1, j +1 + (1 − p ) f i +1, j ])
unde:
u = eσ ∆t
, d = e −σ ∆t
σ – volatilitatea;
r - rata dobanzii in conditii de risc zero (anualizata);
a−d
p= cu a = er∆t , a fiind cunoscut si sub numele de factor de crestere;
u−d
X – pretul de exercitare al optiunii;
e - este operatorul functiei exponentiale;
Modelul pote fi extins si pentru evaluarea optiunilor de tip American avand ca active
suport devize, indici bursieri sau contracte futures, prin inlocuirea lui r cu r-rf, pentru devize,
unde rf este rata dobanzii fara risc pentru moneda straina, prin inlocuirea lui r cu r-q unde q
reprezinta rata dividendului aferent indicelui, respectiv prin inlocuirea lui r cu q pentru
contractele futures.
Ca si instrument de evaluare a primelor optiunilor, BMFMS pune la dispozitia

participantilor la piata calculatorul valorii teoretice a primei care are la baza modelul binomial.
Acest calculator este disponibil pe pagina web www.sibex.ro.
Exemplu
Astfel, pentru calcularea valorii primei unei optiuni avand ca si activ suport contractul
futures DESIF2 pentru scadenta Decembrie, la data de 09.11.2007, se vor introduce urmatorii
parametri:
Pretul activului suport
Valoarea estimata a volatilitatii activului suport
Rata dobanzii fara risc
Durata de timp pana la scadenta
Pretul de exercitare al optiunii
Numarul de pasi (subintervale in care este impartita durata de timp pana la scadenta)
Pasul 1 :
Introduceti pretul curent al contractului futures ce constituie activul suport al optiunii.
Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999
154
Astfel, se va introduce pretul de tranzactionare al contractului futures DESIF2 DEC07

la momentul respectiv, de 3.4600 lei.
Fig.10-Aplicatie calcul prime teoretice
Pasul 2:
Introduceti valoarea estimata a volatilitatii activului suport (% anualizat), care se

poate determina considerand volatilitatea istorica redata cu ajutorul calculatorului de
volatilitate.
In acest caz vom calcula volatilitatea istorica pe o perioada egala cu perioada ramasa
pana la scadenta(30 zile), introducand apoi valoarea procentuala anualizata.
Fig.11-Aplicatie calcul prime teoretice
155
Pentru calculul volatilitatii istorice, din meniul calculatorului se va selecta simbolul

dorit si perioada de evaluare pentru seriile de date.
In exemplul dat, activul suport al optiunii este contractul futures DESIF2 cu scadenta
Decembrie iar perioada considerata este egala cu durata de timp ramasa pana la expirarea
optiunii.
Fig.12- Aplicatie calcul volatilitate istorica
Pasul 3:
Introduceti rata anuala a dobanzii considerata fara risc, exprimata in procente. In
acceptiunea generala, rata dobanzii fara risc reprezinta rata dobanzii oferita de titlurile emise
de stat, din ratiuni practice putem considera aceasta rata ca fiind rata dobanzii de referinta
comunicata de BNR.
Rata dobanzii de referinta comunicata de BNR pentru luna noiembrie este de 7.00 %.
Fig.13- Aplicatie calcul prime teoretice
Pasul 4 :
156
Introduceti perioada de timp ramasa pana la scadenta (exprimata in ani), care se va

calcula impartind numarul de zile ramase pana la scadenta, la numarul total de zile lucratoare
dintr-un an (consideram 252).
Valorile acceptate sunt de la 0 la 1.0000 .
In acest caz vom avea 30/252 ~ 0.1190.
Pasul 5 :
Introduceti pretul de exercitare al optiunii Call sau Put.
Vom calcula valoarea teoretica a primelor optiunilor Call si Put cu un pret de

exercitare de 3.6000 lei.

Pasul 6 :
157
Introduceti numarul de subintervale in care este impartita perioada ramasa pana la

scadenta, care se poate considera egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta.
Valorile acceptate sunt de la 0 la 999
Numarul de pasi se va alege egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta, 30 .
Introducand toate aceste date, calculatorul va reda o valoare a primei optiunii Call de
0.0654 lei iar a optiunii Put de 0.2046 lei
2.2. Modalitati de iesire dintr-o pozitie cu optiuni
Pozitiile deschise pe optiuni pot fi lichidate in trei moduri:
1.Exercitarea optiunii inainte de scadenta:
158
Cumparatorul unei optiuni are dreptul dar nu si obligatia de a exercita optiunea in

orice moment in timpul perioadei ei de valabilitate, adica pana in ultima sedinta de
tranzactionare a lunii de scadenta (deoarece optiunile tranzactionate la BMFMS sunt de tip
American). Este esential de inteles ca exercitarea unei optiuni pe un contract futures
inseamna ca veti dobandi fie o pozitie long, fie o pozitie short pe contractul futures aflat la
baza optiunii - o pozitie long futures daca exercitati o optiune CALL sau o pozitie short futures
daca exercitati o optiune PUT.
Pentru a exercita o opţiune pe piaţa SIBEX, brokerul va selecta simbolul şi preţul de

exercitare al opţiunii respective, va executa click-dreapta pe linia aferentă şi va completa
câmpurile din fereastra de exercitare deschisă în urma acestei operaţiuni.
Fig. 18- Fereastra de exercitare
Exemplu:
Daca ati cumparat o optiune CALL pe un contract futures DETLV decembrie, la un

pret de exercitare de 1.1RON, iar pretul futures a ajuns la 1.25 RON, in momentul in care
exercitati optiunea veti dobandi o pozitie long pe contractul futures DETLV decembrie la un
pret de 1.1 RON cu un castig potential de 0.15*1000 =150 RON (din care veti scadea prima
platita). Daca pretul futures continua sa creasca la fel vor creste si castigurile dumneavoastra.
Pe platforma Eltrans operaţiunile de exercitare a opţiunilor sunt evidenţiate cu culoare

distinctă în coloana de tranzacţii efectuate pe piaţa futures.
159
Fig. 19 Exercitarea opţiunilor pe piaţa SIBEX
Atenţie !
Numai cumparatorii pot sa exercite!
2.Compensarea optiunii
Lichidarea pozitiei prin initierea unei tranzactii opuse este o metoda frecvent intalnita
de a realiza profit. De asemenea, reprezinta o modalitate eficienta de limitare a pierderilor
(prin recuperarea unei parti din prima) in cazul in care pretul futures nu a evoluat in directia
asteptata. Suma pe care o puteti primi poate fi mai mare sau mai mica decat prima pe care ati
platit-o initial, acest lucru depinzand de relatia dintre pretul curent al optiunii si pretul de
exercitare, de timpul ramas pana la scadenta si de volatilitatea pietei.
Exemplu:
Previzionand o crestere a pretului DERRC decembrie va decideti sa cumparati o

optiune call pe acest activ, la pretul de exercitare de 0.09 RON.Prima platita a fost de
0.015*10000 = 150 RON. Pretul a crescut semnificativ iar prima pentru acelasi pret de
exercitare este acum de 0.03 RON. Vanzand optiunea veti ramane cu un profit net de
(0.03-0.015)*10000 = 150 RON.
160
Trebuie sa tineti cont insa, de faptul ca nu exista nici o garantie ca piata va fi destul
lichida pentru a putea vinde optiunea. Primele se stabilesc liber, prin relatia dintre cerere si
oferta pe piata, conform regulilor bursei.
3.Asteptarea datei scadente
Acest lucru presupune detinerea in continuare a optiunii, chiar daca modificarea de

pret anticipata nu se produce la momentul previzionat - sau pretul se modifica in sens opus –
in ideea ca pana la scadenta pretul poate reveni pe directia anticipata. In cazul in care v-ati
inselat insa, ati pierdut oportunitatea de a va limita pierderea prin compensarea optiunii.
Trebuie sa luati in considerare faptul ca valoarea optiunilor scade pe masura ce scadenta se
apropie.
La scadenta, respectiv in ultima zi lucratoare a lunii in care expira contractul, Casa
Romana de Compensatie lichideaza optiunile “in bani”, la pretul de regularizare din
specificatiile contractelor.
Astfel, daca optiunea este “in afara banilor” ea va ramane neexercitata, cumparatorul
va pierde prima platita initial iar obligatia vanzatorului va fi anulata.
Exemplu:
La data de 4 aprilie 2007 se cumpara o optiune Call pe activul DESIF5 iunie, la pretul
de exercitare de 3.6000 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.1100
lei/actiune.Pozitia este mentinuta pana la data de 29 iunie, care reprezinta ziua de
scadenta.Pretul mediu comunicat de BVB este de 4.3100 lei/actiune.In aceste conditii
optiunea este in bani si va fi exercitata automat, cumparatorul ei inregistrand un castig de
[4.3100 lei - (3.6000 lei+ 0.1100 lei)]x 1000 = 600 lei
2.3. Tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni
Ordinul de tranzactionare cuprinde instructiuni date de catre investitor brokerului sau

agentiei de brokeraj la care are deschis cont, cu privire la conditiile in care doreste sa execute
vanzarea sau cumpararea instrumentelor derivate specificate, in contul si pe raspunderea sa.
Conform art. 55 din Regulamentul nr.4 Privind tranzactionarea pe Piata Reglementata de
instrumente financiare derivate administrata de SC BMFM Sibiu, in timpul tranzactionarii pot
fi plasate urmatoarele tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni:
I. In functie de sens:
a) vanzare (Put, Call);
b) cumparare (Put, Call).
II. In functie de tip:

a) “limita” – se executa la prima specificata sau mai buna si pot fi plasate numai daca exista
disponibilul in cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv pentru plata primei. Cantitatea
ramasa in urma executarii partiale ramane in piata. Termenul maxim de valabilitate al acestor
ordine este sesiunea in care au fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi sterse
automat din piata la inchiderea sedintei, cu exceptia celor de tip GTK.
b) pentru optiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.
III. In functie de cantitate

a) ”limita-pachet” - ordinul se executa numai la intreaga cantitate. In cazul in care in piata
apar ordine mai bune sau egale ca pret cu acesta, dar fara specificatia “pachet”, ordinul
pachet este scos automat din piata. De asemenea, daca nu poate fi executat la plasarea
sa, este respins. În ambele cazuri, participantul este anuntat de acest lucru.
161
IV. In functie de valabilitate

a) “day” – valabil pe timpul sesiunii curente de tranzactionare, se sterge dups inchiderea
acesteia;
b) “GTK” – valabil pana la anulare, ramane in piata si dupa inchiderea sesiunii, iar durata sa
maxima de valabilitate este pana la data de expirare a contractului;
c) “hh-mm” – valabil hh ore si mm minute din momentul plasarii.
3. Strategii de tranzactionare cu optiuni
3.1. Strategii simple
În situaţia în care un participant are convingeri clare în ceea ce priveşte evoluţia

pieţei sau a volatilităţii (oscilaţiei) preţului activului suport poate să apeleze la strategii simple.
Strategiile simple sunt acelea în care se iau poziţii folosind una sau mai multe
opţiuni. Strategiile simple sunt expuse la un grad mare de incertitudine în ceea ce priveşte
profitul şi la un grad mare de risc în ceea ce priveşte pierderea, în cazul în care estimările nu
sunt corecte.
Strategiile simple se împart, în funcţie operaţiunile efectuate, în două mari grupe:
• Strategii long (cumpărări) care în funcţie de tipul opţiunii pot fi:
o Strategie long CALL

o Strategie long PUT
• Strategii short (vânzări) care în funcţie de tipul opţiunii pot fi:
o Strategie short CALL

o Strategie short PUT
1. LONG CALL
Premisele strategiei: investitorul previzioneaza o crestere semnificativa a pietei in

viitorul apropiat.
Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune call la un pret de exercitare a.
Castig potential: Profitul potential este nelimitat si creste pe masura ce piata creste
peste nivelul pragului de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima.
Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, in cazul in care piata a evoluat in sens
contrar asteptarilor si pretul futures se afla la sau sub pretul de exercitare la scadenta.
162
Marja: nu e necesara depunerea marjei.
Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va scadea pe

masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.
Fig.20
Exemplu: se cumpara o optiune Call DEBRK decembrie la un pret de exercitare de

3,1079 lei/actiune, cu o prima de 0.1200 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 3.1079 + 0,1200 = 3.2279 lei/actiune
Castig potential: nelimitat, profitul creste pe masura ce pretul futures creste peste
pragul de rentabiliate de 3.2279 lei/actiune.
Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, pierderea incepe sub pragul de
rentabilitate si este maxima cand pretul futures este mai mic sau egal cu pretul de exercitare
de 3.2279 lei/actiune.
2. SHORT CALL
Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o scadere moderata a pietei pe fondul

unei volatilitati reduse.
Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune call cu un pret de exercitare a
163
Profit potential: limitat la prima incasata- daca pretul futures la scadenta este mai
mic sau egal cu pretul de exercitare
Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima
Risc de pierdere: nelimitat, iar pierderile se accentueaza pe masura ce piata creste

peste nivelul pragului de rentabilitate.
Marja: e necesara depunerea marjei
Mentiuni: Daca piata nu este foarte volatila, trecerea timpului are un efect pozitiv
asupra valorii optiunii, aceasta crescand pe masura ce valoarea timp scade.
Fig.21
Exemplu: Se vinde o optiune call DESNP septembrie, la un pret de exercitare de

0.5300 lei/actiune pentru care se incaseaza o prima de 0.0200 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 0.5300+ 0.0200=0.5500 lei/actiune
Profit potential: limitat la prima incasata, 0.0200 lei/actiune daca pretul futures
scade sub nivelul pretului de exercitare, 0.5300 lei/actiune.
Risc de pierdere: nelimitat, daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.5500 lei/
actiune.
3. LONG PUT
Premisele strategiei: Investitorul previzioneaza o scadere semnificativa a pietei pe

termen scurt.
Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune put cu pretul de exercitare a.
164
Profit potential: profitul potential este nelimitat (exprimare putin improprie deoarece
piata nu poate sa scada sub 0).
Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima platita.
Risc de pierdere: limitat la prima platita – daca la scadenta pretul futures este mai
mare sau egal cupretul de exercitare a
Marja: nu e necesara depunerea marjei
Mentiuni: Daca piata nu inregistreaza miscari ample, valoarea pozitiei va descreste
pe masura ce valoarea timp a optiunii scade.
Fig.22
Exemplu: Se cumpara o optiune put DESIF2 septembrie la un pret de exercitare de

3.5600 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.0850 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 3.5600 - 0.0850 =3.4750 lei/actiune
Profit potential: nelimitat, daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate de
3.4750 lei/actiune.
Risc de pierdere: limitat la prima platita daca pretul futures creste peste pretul de
exercitare Pe =3.5600 lei/actiune.
4.SHORT PUT
Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o crestere moderata a pietei.
Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune put la un pret de exercitare a.

165
Castig potential: Profitul potential e limitat la prima incasata si se obtine cand

suportul futures se tranzactioneaza peste pretul de exercitare la scadenta.
Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima.
Pierdere potentiala: Pierderea e “aproape” nelimitata (“aproape” deoarece pretul nu

poate sa scada mai mult decat 0). Este o strategie cu risc ridicat. Se pot inregistra pierderi
substantiale daca piata scade foarte mult.
Marja: e necesara depunerea marjei.
Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va creste pe
masura ce valoarea timp a optiunii se reduce
Fig.23
Exemplu: se vinde o optiune put EUR/USD septembrie la un pret de exercitare de

1.3700 lei cu o prima de 0.0100 lei.
Pragul de rentabilitate: Pret exercitare - Prima: 1.3700 – 0.0100 = 1.3600 lei
Pierdere potentiala: nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul pragului de
rentabilitate.
Castig potential: limitat, la prima incasata si atinge valoarea maxima daca pretul
futures la scadenta este mai mare sau egal cu 1.3700 lei.
3.1. Pozitii sintetice cu opţiuni
In sectiunile anterioare am prezentat caracteristicile profit/pierdere ale celor sase

pozitii fundamentale:
Long futures
Short futures
Long Call
Long Put
Short Call
Short Put
Folosite in diverse combinatii acestea permit realizarea unor pozitii sintetice

echivalente. Intelegerea modului cum pot fi construite aceste pozitii sintetice care vor replica
profilul profit/pierdere al celor fundamentale, prezinta o importanta deosebita pentru
166
investitori.Nu exista echivalente doar pentru detinerea de actiuni, ci pentru orice pozitie long
sau short, atat pentru optiuni cat si pentru contracte futures.
Pozitiile sintetice isi dovedesc utilitatea in numeroase situatii, astfel:
Faciliteaza aplicarea tehnicilor de arbitraj pentru diverse conditii din piata oferind
posibilitatea de a beneficia de anumite discrepante de pret.
Constituie o alternativa pentru pozitiile clasice
Reprezinta metode practice de evaluare a preturilor optiunilor
Cu ajutorul lor pot fi compensate anumite pozitii deschise
Tabelul urmator prezinta echivalentele existente pentru cele sase pozitii

fundamentale:
Pozitia fundamentala Echivalenta sintetica
Long futures Long Call + Short Put
Short futures Short Call + Long Put
Long Call Long Futures + Long Put
Long Put Short Futures + Long Call
Short Call Short Futures + Short Put
Short Put Long Futures + Short Call
Exemplu:
De exemplu, sa presupunem ca raportul RON/EUR se tranzactioneaza pe piata

instrumentelor financiare derivate, pentru scadenta Septembrie 2007 la 3.250 lei, iar optiunile
Call si Put pentru acelasi pret de exercitare la 0.150 lei.Sa comparam urmatoarele grafice:
Long Call la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei
167
Fig.24
Long Futures la 3.250 lei si long Put la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei
Fig.25
Se poate observa cu usurinta faptul ca graficele sunt identice.
Arbitrajul cu optiuni -Conversie/Inversare
Cele doua forme de baza ale arbitrajului cu optiuni sunt sunt conversia si
inversarea.Astfel se poate compensa o pozitie prin initierea unei strategii sitetice
echivelente.Acesta tranzactie poarta fie denumirea de conversie, fie de inversare.
In cazul conversiei se cumpara activul suport

In cazul inversarii se vinde activul suport.
Riscul initierii unei pozitii simple se dovedeste in cele mai multe cazuri prea ridicat
astfel incat urmarirea posibilitatilor de arbitraj ce pot aparea in diverse situatii datorita
discrepantelor existente intre preturile diferitelor instrumente financiare reprezinta o solutie
eficienta de a realiza profit in conditiile unui nivel minum sau chiar zero de risc.Daca de
168
exemplu un investitor poate sa cumpere contracte futures (sau actiuni) si sa construiasca o

pozitie echivalenta de vanzare (sau invers) obtinand o diferenta favorabila de pret, va marca
acest profit indiferent de directia pe care va evolua piata.
Construirea alternativei sintetice implica intotdeauna combinarea celorlalte doua

pozitii fundamentale.In cazul optiunilor Call, aceasta presupune utilizarea contractelor
futures(sau a actiunilor) si a optiunilor Put.In cazul optiunilor Put sunt folosite optiunile Call si
contractele futures(sau actiunile), respectiv in cazul contractelor futures sunt utilizate optiunile
Call si Put.
Ca si regula generala, atunci cand sunt combinate optiuni Put si contracte futures,
ambele sunt fie cumparate fie vandute. Cand sunt combinate optiuni Call fie cu contrecte
futures sau cu optiuni Put, daca optiunea Call este cumparata atunci cealalta este vanduta si
invers.
Matricea pozitiilor sintetice
Pozitia sintetica Compensare Conversie/Inversare
+Sn=+ C – P -S Inversare
- Sn = - C+P +S Conversie
+Cn=+ P+S -C Conversie
+Pn=+C - S -P Inversare
-Cn=- P- S +C Inversare
-Pn=- C+S +P Conversie
Exemplu:
In conditiile in care la data de 17.08.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5
DEC07 la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.1550 lei/
actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.3000 lei/actiune, pretul
futures atingand un nivel maxim de 4.3800 lei/, se putea initia urmatoarea strategie: vanzare
Put, cumparare Call si vanzare futures.
Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune
cu primele corespunzatoare de 0.1550 lei/actiune, respectiv 0.3000 lei/actiune replicau o
pozitie long futures sintetic la un pret de 4.0000 lei + (0.3000 lei -0.1550 lei)= 4.1450
lei/actiune
169
Fig.26
Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de 4.3500 lei/actiune genereaza un
profit de (4.3500 lei – 4.1450 lei)= 0.2050 lei/actiune indiferent de directia de evolutie a pietei
dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.
Fig.27
Relatia de paritate Put-Call
Conceptul de paritate Put-Call defineste relatia existenta intre pretul unei optiuni Put,
respectiv a unei optiuni Call si a activului de la baza acestora.
Astfel, in functie de tipul de exercitare al optiunilor, american sau european si de
activul suport de la baza, relatia de paritate Put-Call poate prezenta urmatoarele
caracteristici:
Optiuni de tip european pe actiuni
170
In cazul acestora, paritatea put-call indica faptul ca valoarea optiunii call plus
valoarea actuala a pretului de exercitiu (Xe-rT) este egala cu valoarea optiunii put plus
valoarea activului suport ambele avand acelasi activ suport, acelasi pret de exercitare si
aceeasi scadenta.
Relatia de paritate put-call este:
P(S,t) + S= C(S,t) + Xe-rT unde:
P(S,t) – pretul optiunii put la data t cand pretului activului suport este S
C(S,t) – pretul optiunii call la data t cand pretul activului suport este S
X – pretul de exercitare al optiunii (ambele optiuni au acelasi pret de exercitare)
S - pretul activului suport
r – rata dobanzii fara risc
t – data curenta
T – perioada de timp pana la scadenta optiunilor call si put
Aceasta relatie arata ca prin combinarea de optiuni se pot crea pozitii care prezinta
aceleasi caracteristici ca detinerea propriu-zisa a unui activ. Daca egalitatea nu este
respectata inseamna ca exista posibilitatea efectuarii unui arbitraj (= cumparare ieftina si
vanzare scumpa).
Optiuni de tip american pe actiuni
Relatia de paritate Put-Call este valabila numai pentru optiunile de tip european, insa
este posibil sa obtinem o inegalitate aplicabila optiunilor de tip american sub forma:
X* e-rT
Cele doua formule prezentate mai sus sunt valabile in cazul optiunilor avand ca active
suport actiuni. Cea de-a doua formula reprezinta un caz particular a primei in cazul optiunilor
cu exercitare de tip american.
Optiuni de tip european pe contracte futures
Formula de paritate put-call pentru optiuni de tip European pe contracte futures este:
P (S,t) + S* e-rT = C(S,t) + X* e-rT
unde S- pretul contractului futures corespunzator
Optiuni de tip american pe contracte futures
In continuare vom prezenta relatia de paritate put-call in cazul optiunilor existente la

Bursa din Sibiu, optiuni de tip American pe contracte futures.
171
Similar optiunilor pe actiuni, formula de paritate put-call in cazul optiunilor pe futures

de tip american se prezinta sub forma unei inegalitati:
S* e-rT S - X* e-rT
Daca relatia de paritate nu se respecta, apar oportunitati de arbitraj intre cele trei
tipuri de instrumente financiare.
Exemplu:
Pretul futures curent al DESIF5 decembrie este de 4.3100 lei/actiune, in conditiile in

care o optiune Call pe acest contract la un pret de exercitare de 4.2000 lei/actiune este
disponibila cu o prima de 0.4000 lei/actiune, iar o optiune Put avand acelasi pret de
exercitare, cu o prima de 0.2500 lei/actiune inegalitatea va fi urmatoarea:
4.3100 x e−0.0648 x 0.23 − 4.2000 ≤ 0.4000 − 0.2500 ≤ 4.3100 − 4.2000 x e−0.0648 x 0.23
0.0400 ≤ 0.1500 ≤ 0.1800
Observam ca relatia se respecta.
Strategii complexe cu optiuni
Strategiile privind tranzactiile cu optiuni pot fi initiate atat pentru acoprirea riscurilor
cat si in scopuri speculative.
Intregul complex de factori ce concureaza la alegerea corecta a strategiei care sa se
adreseze profilului individual de risc poate fi redus la analiza a doua elemente: tendinta de
evolutie a pietei, respectiv volatilitatea activului suport de la baza contractului options.
Atat evolutia pietei, cat si volatilitatea preturilor se pot situa pe trei coordonate: in
crestere, in scadere sau neutra, din combinatiile acestora rezultand diverse scenarii.
Volatilitate in Volatilitate Volatilitete in

crestere nedefinita scadere
Long Call/Long Bull Spread

Piata in Call Sintetic Short Put/
crestere Short Put Sintetic
Spread invers Call Long Futures
echilibrat Sintetic
Long Put Bear Spread

Piata in Short Call
scadere Spread invers Put Short Futures
echilibrat Sintetic
172
Long Straddle Short Straddle
Piata incerta Short Butterfly Box conversion Long Butterfly
Long Strangle Short Strangle
In continuare vom ilustra aspectele teoretice cu o serie de exemple practice pentru a observa
aplicabilitatea acestor strategii in conditiile specificate ale pietei.
Piata in crestere-volatilitate in crestere
1.LONG CALL SINTETIC(PUT HEDGE)
Premisele strategiei: Investitorul deţine acţiuni pe piaţa spot sau poziţii deschise de
cumpărare pe piaţa futures insa datorita nivelului ridicat al volatilitatii doreste sa se protejeze
impotriva riscului unei eventuale scaderi. Astfel, pot fi cumpărate opţiuni PUT pentru a proteja
valoarea portofoliului de acţiuni, poziţia beneficiind şi de creşterea pieţei.
Implementarea strategiei: opţiunile PUT sunt cumpărate cu un preţ de exercitare a,

investitorul deţinând acţiuni sau contracte futures de cumpărare. Numărul opţiunilor PUT
cumpărate va fi dependent de anticipările negative ale investitorului şi de numărul de acţiuni
(contracte futures) deţinute.
Profit potenţial: este nelimitat, fiind dat de diferenţa dintre profitul realizat pe acţiuni
(contracte futures) şi prima plătită pentru opţiuni.
Pragul de rentabilitate: Preţul de achiziţie futures (sau preţul de achiziţie al

acţiunilor) la care se adaugă prima plătită pentru opţiunea PUT.
Risc de scădere: potenţial limitat, câştigul realizat de opţiuni, pe măsură ce piaţa

scade va fi compensat de pierderea marcată pe acţiuni, astfel pierderea maximă egalează
prima plătită la care se adaugă diferenţa dintre preţul de achiziţie al acţiunilor (respectiv al
contractelor futures) şi preţul de exercitare al opţiunii şi se realizează dacă activul suport
futures se tranzacţionează la sau sub preţul de exercitare al opţiunii PUT.
Marja: nu e necesară depunerea marjei decât în cazul în care sunt deţinute poziţii
long pe contractele futures suport.
Menţiuni: caracteristicile strategiei sunt similare celei long call.
Exemplu:
Investitorul deţine 1 contract futures long DESIF5 IUN07 la un preţ de 3.2200
lei/acţiune şi cumpără la data de 04.04.2007 o opţiune Put cu aceeaşi scadenţă la un preţ de
exercitare de 3.1000 lei/acţiune pentru care plăteşte o primă de 0.1566 lei/acţiune.
173
Fig.29
Pragul de rentabilitate: 3.2200+0.1566 = 3.3766 lei/acţiune
Profit potenţial: nelimitat dacă preţul futures creşte peste nivelul pragului de
rentabilitate.
Risc de scadere: 0.1566 +3.2200 – 3.1000 = 0.2766 lei/acţiune
2.SPREAD INVERS CALL ECHILIBRAT
Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata va inregistra o volatilitate

ridicata, pe un trend ascendent.
Implementarea strategiei: Se vinde o optiune Call cu un pret de exercitare a si in
acelesi timp se cumpara doua optiuni Call cu un pret de exercitare mai ridicat, b.
De obicei pozitia este stabilita prin vanzarea unei optiuni la bani sau in apropierea
acestui nivel si cumpararea a doua optiuni Call in afara banilor, astfel incat sa se obtina un
credit initial (desi in valoare destul de redusa). In functie de preturile de exercitare selectate
exista posibilitatea inregistrarii unui deficit initial.
Pragul de rentabilitate: este realizat in doua puncte, cel inferior, este redat de pretul
de exercitare mai redus la care se adauga creditul initial incasat (daca pozitia are un debit
initial atunci nu va exista prag inferior de rentabilitate) iar celalalt se obtine atunci cand
valoarea intrinseca a optiunii cu pret de exercitare a, este egala cu valoarea intrinseca a celor
doua optiuni cu pret de exercitare mai ridicat la care se adauga (din care se scade) creditul
(debitul) initial.
174
Profit potential: este nelimitat daca piata inregistreaza o ampla variatie

pozitiva.Daca pretul futures se situeaza la nivelul pretului de exercitare mai redus, a sau sub
acest nivel profitul va fi limitat la valoarea creditului net.
Risc de scadere: Piererea maxima se produce atunci cand pretul pietei este la
acelasi nivel cu pretul de exercitare mai ridicat, fiind egala cu diferenta dintre cele doua
preturi de exercitare, din care se scade (la care se adauga) creditul (debitul) net initial.
Exemplu:
La aceeasi data 04.04.2007, se vinde o optiune Call DESIF5 IUN07 la un pret de
exercitare de 2.9000 lei/actiune cu o prima de 0.4580 lei/actiune si se cumpara doua optiuni
Call avand acelasi activ suport cu un pret de exercitare mai ridicat 3.2000 lei/actiune,
platindu-se o prima in valoare de 0.2160 lei/actiune.
Fig.30
Pragul de rentabilitate :
Pm1=2.9000 lei + 0.4580 lei-2x0.2160 lei=2.9260 lei/actiune
Pm2=2x3.3580 lei- 3.3180 lei = 3.3980 lei/actiune
Profit potential: este nelimitat daca pretul futures din piata depaseste nivelul
pragului de rentabilitate superior, 3.3980 lei/actiune.
Pierderea maxima survine atunci cand pretul futures din piata este identic cu pretul
de exercitare mai ridicat, 3.200 lei si va fi de 0.3000 lei -0.0260 lei= 0.2740 lei/actiune.
La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF5 s-a
situat la nivelul de 4.3100 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi
generat investitorilor profituri de 0.9334 lei/actiune prin intermediul strategiei LONG CALL
SINTETIC, respectiv 0.9120 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul SPREAD INVERS
CALL ECHILIBRAT.
Piata in crestere-volatilitate nedefinita
3.BULL SPREAD
175
Premisele strategiei: Investitorul are convingerea că piaţa nu va scădea dar vrea

totuşi să prevină acest risc. Poate fi considerată o strategie conservatoare pentru cei ce
anticipează că piaţa va înregistra o creştere moderată.
Implementarea strategiei: Se cumpără o opţiune CALL cu un preţ de exercitare a şi

se vinde simultan o altă opţiune CALL cu preţ de exercitare b, mai mare, înregistrându-se un
deficit iniţial (debit) egal cu diferenţa dintre prime. În mod similar, este cumpărată o opţiune
PUT la un preţ de exercitare a şi o alta este vândută la un preţ de exercitare b, mai mare,
având un surplus iniţial (credit) din diferenţa de prime.
Profitul potenţial este limitat în ambele cazuri:

- în cazul cumpărării şi vânzării de CALL profitul net este dat de diferenţa dintre
preţurile de exercitare din care se scade debitul iniţial net.
- în cazul cumpărării şi vânzării de PUT profitul este egal cu creditul iniţial net.
Câştigul maxim se realizează pentru ambele variante în momentul în care preţul
futures, la scadenţă este mai mare sau egal cu preţul de exercitare al opţiunii vândute.
Pragul de rentabilitate:
- pentru opţiunileCALL: preţul de exercitare al opţiunii cumpărate la care se adaugă
debitul iniţial;
- pentru opţiunile PUT: preţul de exercitare al opţiunii vândute din care se scade
creditul iniţial.
Pierdere potenţială este limitată în ambele cazuri:

- pentru CALL este egală cu debitul iniţial plătit;
- pentru PUT pierderea e egală cu diferenţa dintre preţurile de exercitare şi creditul
iniţial.
Pierderea maximă, în ambele cazuri se produce dacă preţul futures, la scadenţă, se
situează la, sau sub preţul de exercitare al opţiunii cumpărate.
Marja: Există posibilitatea ca necesarul de marjă să fie compensat.
Menţiuni: Diminuarea valorii timp nu are o importanţă prea mare deoarce poziţia e
echilibrată.
Exemplu:
La data de 28.03.2007, se vinde o opţiune Call DEBRK IUN07 la un preţ de

exercitare de 2.4000 lei/acţiune pentru care se primeşte o primă de 0.0210 lei/ acţiune şi în
acelaşi timp se cumpără o opţiune CALL având acelaşi activ suport la un preţ de exercitare
mai mic, 2.1000 lei/acţiune pentru care se plăteşte o primă de 0.0980 lei/acţiune.
176
Fig.31
Pragul de rentabilitate: 2.1000 + (0.0980-0.0210) = 2.1770 lei/actiune
Pierdere potenţială: 0.0980-0.0210=0.0770 lei/actiune, pierderea maximă se

realizează dacă preţul futures la scadenţă este mai mic sau egal cu preţul de exercitare al
opţiunii cumpărate.
Profit potential: 2.4000-2.1000- (0.0980-0.0210) = 0.2230 lei/actiune
Sau, la fel se poate vinde o optiune PUT DEBRK IUN07 la un preţ de exercitare de
2.2000 lei/acţiune pentru care se primeşte o primă de 0.1950 lei/acţiune şi în acelaşi timp se
cumpără o opţiune PUT având acelaşi activ suport la un preţ de exercitare mai mic, 1.9000
lei/acţiune pentru care se plăteşte o primă de 0.0400 lei/acţiune.
Fig.32
177
Pragul de rentabilitate: 2.2000 -(0.1950 – 0.0400) = 2.0450 lei/actiune
Pierdere potenţială: 2.2000-1.9000-(0.1950 – 0.0400) = 0.1450 lei/actiune
Profit potenţial: (0.1950 – 0.0400) = 0.1550 lei/actiune
4.LONG FUTURES SINTETIC
Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata se va situa pe un trend

ascendent
Implementarea strategiei:Se cumpara o optiune CALL cu un pret de exercitare a si

simultan se vinde o optiune PUT cu un pret de exercitare identic.(strategia este deseori
intrebuintata pentru optiuni cu preturi de exercitare diferite)
Pragul de rentabilitate: daca pozitia este stabilita cu un debit initial atunci pragul de
rentabilitate va fi atins in momentul in care pretul futures al activului suport va depasi nivelul
pretului de exercitare al optiunilor cu valoarea neta a primei platite.Daca pozitia inregistreaza
un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu diferenta dintre pretul de exercitare al
optiunilor si valoarea primei nete incasate.
Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul
futures creste, peste nivelul pragului de rentabilitate
Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza sub nivelul pragului de
rentabilitate.
Exemplu
Se cumpara o optiune Call DEBRK IUN07 la un pret de exercitare de 2.1000
lei/actiune cu o prima de 0.0980 lei/actiune si se vinde o optiune PUT avand acelasi activ
suport la un pret de exercitare identic cu o prima de 0.1300 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: In cazul de fata Pm= 2.1000 - (0.1300 - 0.0980)= 2.0680
lei/actiune
Profit potenţial: nelimitat, daca pretul futures depaseste 2.0680 lei/actiune
Pierdere potenţială: nelimitata, crescand pe masura ce pretul futures scade sub
nivelul de 2.0680 lei/actiune.
178
Fig.33
La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile BRK s-a
generat investitorilor profituri de 0.2230 lei/actiune prin intermediul strategiei BULL CALL
SPREAD si 0.1550 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul BULL PUT SPREAD, respectiv
0.9820 lei/actiune aplicand strategia LONG FUTURES SINTETIC.
Piata in crestere- volatilitate in scadere
5.SHORT PUT SINTETIC(COVERED CALL)
Premisele strategiei: investitorul deţine acţiuni pe piaţa spot sau poziţii deschise de
cumpărare pe piaţa futures dar nu consideră că valoarea lor va creşte substanţial pe termen
scurt, ci va fi mai degrabă neutră astfel că se poate realiza profit din vânzarea opţiunilor
CALL.
Implementarea strategiei: se vând opţiuni CALL, numărul acestora fiind determinat

de previziunile în privinţa pieţei şi de numărul de acţiuni, respectiv contracte futures deţinute.
Profitul potenţial este limitat - prin vânzarea de CALL investitorul îşi compensează
pierderea, în cazul creşterii pieţei cu profitul potenţial din poziţiile pe acţiuni (futures). Profitul
maxim este dat de diferenţa dintre preţul de exercitare al opţiunii şi preţul la care au fost
achiziţionate acţiunile (sau contractele futures) la care se adaugă prima încasată. Se obţine
dacă preţul futures este mai mare sau egal cu preţul de exercitare al opţiunii CALL.
179
Pragul de rentabilitate: preţul de achiziţie al acţiunilor (sau al contractului futures)

din care se scade prima opţiunii CALL.
Riscul de pierdere este ridicat, similar celui dat de deţinerea de acţiuni (poziţii de
cumpărare pe piaţa futures), parţial compensat de prima încasată. Pierderea maximă apare
când piaţa realizează o scădere importantă. Se poate ţine cont în acest caz şi de costul de
oportunitate apărut opţiunile CALL).
Marja: e necesară depunerea marjei.
Exemplu:
Investitorul deţine un contract futures long DETLV SEP07 la un preţ 0.8000
lei/actiune şi mai vinde o opţiune CALL DETLV SEP07 la un preţ de exercitare de 0.8400
lei/actiune pentru care primeşte o primă de 0.0350 lei/actiune.
Fig.34
Pragul de rentabilitate: 0.8000 – 0.0350 = 0.7650 lei/actiune

Profit potenţial: limitat, 0.0350+0.8400-0.8000=0.0750 lei/actiune
Risc de pierdere: potenţial nelimitat dacă preţul coboară sub nivelul pragului de
rentabilitate.
La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile TLV s-a
generat investitorilor un profit de 0.0750 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Put
Sintetic.
Piata in scadere-volatilitate in crestere
6.SPREAD INVERS PUT ECHILIBRAT
180
Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o evolutie descendenta a pietei pe

fondul unei volatilitati ridicate.
Implementarea strategiei:
Se vinde o optiune Put la un pret de exercitare b si se cumpara doua optiuni Put, cu
un pret de exercitare a, mai redus, avand acelasi activ suport. De obicei se vinde o optiune
Put la bani, iar cele doua optiuni cumparate sunt in afara banilor, astfel incat pozitia se
stabileste cu un credit initial. In functie de preturile de exercitare selectate, strategia poate fi
realizata si cu un debit initial.
Pragul de rentabilitate: Se realizeaza in doua puncte, cel inferior, se obtine atunci
cand valoarea optiunii vandute este egala cu suma (diferenta) dintre valoarea intrinseca a
celor doua optiuni cumparate si creditul (debitul) initial. Cel superior este atins atunci cand
valoarea intrinseca a optiunii vandute este egala cu creditul initial. Daca strategia se
realizeaza cu un debit initial, atunci nu exista prag superior de rentabilitate
Profit potential: Nelimitat, daca piata scade sub nivelul pragului inferior de
rentabilitate, iar in situatia in care se situeaza peste pretul de exercitare b, este limitat la
creditul net.
Risc de scadere: Pierderea maxima apare atunci cand pretul pietei este identic cu
pretul de exercitare a si este egala cu diferenta dintre cele doua preturi de exercitare, b-a, din
care se scade (la care se aduna) creditul (debitul) initial.
Fig.41
Exemplu
La data de 31.07.2007, se vinde o optiune Put DESNP SEP07 la un pret de
exercitare de 0.6000 lei/actiune pentru o prima de 0.0390 lei/actiune si se cumpara doua
optiuni Put la un pret de exercitare mai redus, de 0.5800 lei/actiune cu o prima de 0.0160
lei/actiune, astfel incat se inregistreaza un credit initial.
181
In cazul de fata: Pm1= 2x (0.5800lei- 0.0160 lei)-(0.6000 lei- 0.0390 lei)= 0.5670
lei/actiune
Pm2= 0.6000 lei- 0.0390 lei+ 2x 0.0160 lei= 0.5930 lei/actiune
Profit potential :
In exemplul dat, profitul potential este nelimitat, daca pretul pietei scade sub 0.5670
lei/actiune, fiind limitat la creditul net de 0.0070 lei/actiune in cazul in care pretul pietei
depaseste 0.6000 lei/actiune.
Risc de pierdere:
Pierderea maxima in cazul de fata este de 0.6000 lei- 0.5800 lei –(0.0390 lei – 0.0320
lei)= 0.0170 lei/actiune si survine daca pretul futures DESNP SEP07 este identic cu pretul de
exercitare minim.
La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a
generat investitorilor un profit de 0.0620 lei/actiune prin intermediul strategiei Spread invers
Put Echilibrat.
Piata in scadere-volatilitate nedefinita
7.BEAR SPREAD
Premisele strategiei: Investitorul consideră că piaţa nu va creşte dar doreşte totuşi

să se protejeze împotriva acestui risc. Este o strategie conservatoare pentru cei ce
previzionează că piaţa va înregistra o scădere moderată.
Implementarea strategiei: Este vândută o opţiune CALL cu un preţ de exercitare a

şi cumpărată o opţiune CALL cu un preţ de exercitare b, mai mare, obţinându-se un credit
iniţial, sau, în mod similar, este vândută o opţiune PUT cu un preţ de exercitare a şi alta
cumpărată cu preţ de exercitare b, mai mare.
Profitul potenţial este limitat în ambele cazuri:
- în cazul cumpărării şi vânzării de opţiuni CALL profitul net este dat de creditul iniţial;
- în cazul cumpărării şi vânzării de opţiuni PUT câştigul este dat de diferenţa dintre
preţurile de exercitare din care se scade debitul iniţial.
Profitul maxim se obţine dacă la scadenţă preţul futures este sub preţul de exercitare
al opţiunii vândute.
182
- pentru optiunile de tip CALL: preţul de exercitare al opţiunii vândute la care se

adaugă creditul net primit;
- pentru opţiunile de tip PUT: preţul de exercitare al opţiunii cumpărate din care se
scade debitul iniţial.
Riscul de pierdere este limitat în ambele cazuri:

- în cazul opţiunilor CALL pierderea netă e egală cu diferenţa dintre preţurile de
exercitare din care scădem creditul iniţial;
- în cazul opţiunilor PUT pierderea e dată de debitul iniţial.
Pierderea maximă se marchează dacă la scadenţă preţul futures este mai mare sau
egal cu preţul de exercitare al opţiunii cumpărate.
Marja: Există posibilitatea ca necesarul de marjă să fie compensat.
Menţiuni: Diminuarea valorii timp nu are o influenţă prea mare datorită faptului că
poziţia este echilibrată.
Exemplu:
Se vinde o opţiune CALL DESNP IUN07 la un preţ de exercitare de 0.5600 lei/acţiune

pentru care se primeşte o primă de 0.0370 lei/ acţiune şi în acelaşi timp se cumpără o opţiune
CALL având acelaşi activ suport la un preţ de exercitare mai mare, 0.6000 lei/acţiune pentru
care se plăteşte o primă de 0.0120 lei/acţiune.
Fig.44
Pragul de rentabilitate: 0.5600 + (0.0370-0.0120) = 0.5850 lei/actiune
Pierdere potenţială: 0.6000 -0.5600-(0.0370-0.0120)=0.0150 lei/actiune, pierderea

maximă se realizează dacă preţul futures la scadenţă este mai mic sau egal cu preţul de
exercitare al opţiunii cumpărate.
Profit potential: 0.0370-0.0120= 0.0250 lei/actiune
La data de 06.04.2007 se vinde o opţiune PUT DESNP IUN07, la un preţ de

exercitare de 0.5500 lei/acţiune încasându-se o primă de 0.0100 lei/acţiune şi se cumpără o
altă opţiune PUT pe acelaşi activ suport la un preţ de exercitare mai ridicat, 0.5800
lei/acţiune plătindu-se pentru aceasta o primă de 0.0250 lei/acţiune.
183
Fig.45
Pragul de rentabilitate: 0.5800 –(0.0250- 0.0100)= 0.5650 lei/actiune
Profit potenţial: 0.5800-0.5600–(0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune
Risc de pierdere: (0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune
8.SHORT FUTURES SINTETIC
Premisele strategiei:
Investitorul anticipeaza situarea pietei pe un trend descendent.
Implementarea strategiei:
Se cumpara o optiune Put cu un pret de exercitare a si simultan se vinde o optiune
Call cu un pret de exercitare identic (strategia este deseori intrebuintata si pentru optiuni cu
preturi de exercitare diferite).
Daca pozitia este stabilita cu un debit initial, atunci pragul de rentabilitate este atins
cand pretul futures scade sub nivelul pretului de exercitare cu valoarea primei nete
platite.Daca pozitia se stabileste cu un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu pretul
de exercitare la care se adauga valoarea primei primite.
Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul
futures scade, sub nivelul pragului de rentabilitate
Risc de pierdere:
184
Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de rentabilitate.

Exemplu:
Se cumpara o optiune Put DESNP IUN07 la un pret de exercitare de 0.5700
lei/actiune cu o prima de 0.0210lei/actiune si se vinde o optiune Call avand acelasi activ
suport la un pret de exercitare similar, cu o prima de 0.0290 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 0.5700 lei + (0.0290 lei - 0.0210 lei)= 0.5780 lei/actiune
Profit potential:Nelimitat, crescand pe masura ce pretul futures scade sub nivelul de
0.5780 lei/actiune
Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de
rentabilitate, 0.5780 lei/actiune.
Fig.46
La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a
generat investitorilor un profit de 0.0250 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Call
Spread, 0.0150 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Put Spread si 0.0480 lei/actiune
prin intermediul strategiei Short Futures Sintetic.
Piata incerta-volatilitate in crestere
10.LONG STRADDLE
Premisele strategiei: investitorul consideră că piaţa va fi foarte volatilă pe termen

scurt.
185
Implementarea strategiei: se cumpără o opţiune CALL şi una PUT cu acelaşi preţ

de exercitare a, de obicei la bani.
Profit potenţial: nelimitat în condiţiile în care preţul fluctuează în afara limitelor
stabilite de cele două praguri de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate: este dat de două nivele ale preţului, nivelul inferior se obţine
scăzând din preţul de exercitare valoarea celor două prime, iar nivelul superior este obţinut
prin adăugarea la preţul de exercitare a celor două prime.
Risc de pierdere: pierdera maximă este limitată la valoarea celor două prime plătite.
Marja: nu e necesară depunerea marjei.
Menţiuni: poziţia pierde din valoare odată cu trecerea timpului prin reducerea valorii
timp a opţiunilor.
Exemplu:
La data de 10.10.2007 se cumpără o opţiune CALL şi una PUT DESIF2 DEC07, cu
acelaşi preţ de exercitare 3.7500 lei/actiune, pentru care se plăteşte o primă de 0.1320
lei/actiune, în cazul CALL şi de 0.1520 lei/actiune în cazul PUT.
Fig.49
Pragul de rentabilitate: 3.7500 +0.1320+0.1520=4.0340 lei/actiune

3.7500 –(0.1320+0.1520)=3.4660 lei/actiune
Risc de pierdere: 0.1320+0.1520= 0.2840 lei/actiune
Profit potenţial: nelimitat dacă preţul futures este mai mare sau egal cu 4.0340
lei/actiune sau mai mic sau egal cu 3.4660 lei/actiune.
11.SHORT BUTTERFLY
186
Premisele strategiei: investitorul are aşteptări moderate în privinţa volatilităţii ridicate

a pieţei.
Implementarea strategiei: sunt vândute două opţiuni CALL cu preţuri de exercitare,
b respectiv c şi cumpărate, în acelaşi timp, două opţiuni CALL cu acelaşi preţ de exercitare a,
egal cu media celor două (o poziţie similară se poate crea folosind opţiuni PUT).
Profitul potenţial este limitat la creditul iniţial primit şi se realizează dacă preţul
futures la scadenţă este fie mai mic sau egal cu preţul de exercitare minim fie mai mare sau
egal cu preţul de exercitare maxim.
Pragul de rentabilitate: pragul inferior egalează preţul de exercitare mai redus la
care se adaugă creditul net iar cel de-al doilea egalează preţul de exercitare cel mai ridicat
din care se scade creditul net.
Risc de pierdere: limitat la diferenţa dintre preţul de exercitare mediu şi cel minim
din care se scade creditul iniţial.
Marja: există posibilitatea ca necesarul de marjă să fie compensat.
Menţiuni: strategia poate fi dificil de realizat într-un interval scurt de timp.
Exemplu:
Sunt vândute două opţiuni CALL DESIF2 DEC07 la preţuri de exercitare diferite
3.5500 lei/actiune respectiv 3.8500 lei/actiune, pentru care se încasează primele
corespunzătoare în valoare de 0.2550 lei/actiune şi 0.0900 lei/acţiune. În acelaşi timp se
cumpără două opţiuni CALL cu preţ de exercitare identic, situat la media celor două preţuri
ale opţiunilor vândute adică 3.7000 lei/acţiune pentru care se plăteşte o primă de 0.1380
lei/acţiune.
Fig.50
187
Profit potenţial: limitat la creditul iniţial primit 0.2550+0.0900-(2x0.1380) = 0.0690

lei/actiune
Pragul de rentabilitate: 3.5500 + 0.0690 =3.6190 lei/actiune
3.8500 -0.0690 =3.7810 lei/actiune
Risc de pierdere: 3.7000 -3.5500-0.0690=0.0810 lei/actiune şi este maxim dacă
suportul futures la scadenţă se tranzacţionează la preţul de exercitare mediu.
12.LONG STRANGLE
Premisele strategiei: investitorul consideră că piaţa va fi foarte volatilă pe termen scurt.

Implementarea strategiei: se cumpără o opţiune PUT cu preţ de exercitare a şi una
CALL cu un preţ de exercitare b, mai ridicat.
Profit potenţial: nelimitat în condiţiile în care preţul fluctuează în afara limitelor
stabilite de cele două praguri de rentabilitate.
Pragul de rentabilitate: este dat de două nivele ale preţului, nivelul inferior se obţine
scăzând din preţul de exercitare al opţiunii PUT valoarea celor două prime, iar nivelul superior
este dat de suma primelor şi a preţului de exercitare al opţiunii CALL.
Risc de pierdere: pierderea maximă este limitată la valoarea celor două prime
plătite.
Marja: nu e necesară depunerea marjei.
Menţiuni: poziţia pierde din valoare odată cu trecerea timpului prin reducerea valorii
timp a opţiunilor.
Exemplu:
Se cumpără o opţiune PUT DESIF2 DEC07 cu un preţ de exercitare de 3.7500
lei/acţiune pentru care se plăteşte o primă de 0.1520 lei/actiune şi o opţiune CALL DESIF2
DEC07 cu un preţ de exercitare de 3.8500 lei/acţiune pentru care se plăteşte o primă de
0.0900 lei/actiune.
Fig.51
188
Pragul de rentabilitate: 3.7500 -(0.1520+0.0900)=3.5080 lei/actiune

3.8500+(0.1520+0.0900)=4.0920 lei/actiune
Profit potenţial: nelimitat în condiţiile în care preţul futures va fi mai mic sau egal cu
3.5080 lei ori mai mare sau egal cu 4.0920 lei.
Risc de pierdere: limitat la valoarea celor două prime plătite, adică 0.2420 lei/actiune
şi se realizează dacă suportul futures se tranzacţionează între cele două preţuri de exercitare
la scadenţă.
situat la nivelul de 3.4300 lei/actiune.Evolutia pietei favoriza lichidarea pozitiilor in cazul
strategiilor LONG STRADDLE si LONG STRANGLE anterior datei scadente. In cazul
mentinerii pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0360
lei/actiune prin intermediul strategiei LONG STRADDLE, 0.0690 in cazul strategiei SHORT
BUTTREFLY si respectiv 0.0780 lei/actiune in cazul strategiei LONG STRANGLE.
Piata incerta –volatilitate neutra
13.BOX CONVERSION
Premisele strategiei
Presupune folosirea uneia din numeroasele combinatii de contracte futures si optiuni
care au avantajul de a conserva un profit.
Implementarea strategiei
Exista diverse moduri in care se pot combina contractele futures si/sau optiunile
pentru a genera profit.De exemplu daca se observa ca pozitia Long Futures Sintetica(o
optiune Long Call + o optiune Short Put cu pret de exercitare identic) este mai ieftina decat
pozitia futures suport se poate cumpara un contract futures sintetic si vinde contractul futures
actual pentru a obtine castigul scontat.
Profit potential :Valoarea profitului va fi aceeasi, indiferent de evolutia pretului
futures.
Risc de pierdere:Daca pozitiile nu sunt inchise simultan se pot marca pierderi.
Exemplu:
In conditiile in care la data de 29.03.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5
IUN07 la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.6000 lei/
actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.1000 lei/actiune, pretul
futures situandu-se la nivelul de 3.2800 lei/actiune iar pretul spot la nivelul de 3.2100
lei/actiune se putea initia urmatoarea strategie: vanzare Put, cumparare Call si vanzare
futures.
Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune
cu primele corespunzatoare de 0.6000 lei/actiune, respectiv 0.1000 lei/actiune replicau o
pozitie long futures sintetic la un pret de 3.6000 lei – (0.6000 lei -0.1000 lei)= 3.1000
lei/actiune.
189
Fig.52
Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de tranzactionare din piata, de 3.2800
lei/actiune genereaza un profit de (3.2800 lei – 3.1000 lei)= 0.1800 lei/actiune indiferent de
directia de evolutie a pietei dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.
Fig.53
Piata incerta-volatilitate in scadere

190
14.SHORT STRADDLE
Premisele strategiei: Investitorul este sigur că piaţa va avea o volatilitate redusă.

Implementarea strategiei: Se vinde o opţiune CALL şi una PUT, cu acelaşi preţ de
exercitare a.
Profit potenţial: limitat la valoarea celor două prime încasate şi va fi maxim dacă, la
scadenţă, preţul futures este identic cu preţul de exercitare.
Pragul de rentabilitate: este realizat în cele două puncte b şi c, unde b este dat de
diferenţa dintre preţul de exercitare şi valoarea celor două prime iar c este suma acestora.
Risc de pierdere: nelimitat dacă piaţa înregistrează fluctuaţii mari, peste cele două
nivele marcate de pragurile de rentabilitate.
Menţiuni: dacă piaţa nu realizează mişcări ample atunci valoarea poziţiei va creşte
pe măsura ce valoarea timp a opţiunii va scădea.
Exemplu:
La data de 06.08.2007 se vinde o opţiune CALL şi una PUT DESIF5 SEP07 la
acelaşi preţ de exercitare 4.2000 lei/acţiune pentru opţiunea CALL încasând o primă de
0.1500 lei/acţiune iar pentru PUT o primă de 0.0700 lei/acţiune.
Fig.55
Profit potenţial: 0.1500+0.0700=0.2200 dacă la scadenţă preţul futures este identic

cu preţul de exercitare 4.2000 lei/acţiune.
Pragul de rentabilitate: 4.2000+(0.1500+0.0700)=4.4200 lei/acţiune
191
4.2000-(0.1500+0.0700)=3.9800lei/acţiune
Risc de pierdere: nelimitat dacă preţul futures creşte peste 4.4200 lei/acţiune sau
scade sub 3.9800 lei/acţiune.
15.LONG BUTTERFLY
Premisele strategiei: investitorul consideră că piaţa nu va avea o volatilitate foarte

ridicată dar doreşte totuşi să se protejeze împotriva unor fluctuaţii ample.
Implementarea strategiei: se cumpară o opţiune CALL, cu un preţ de exercitare b, o
opţiune CALL cu un preţ de exercitare c, mai ridicat şi se vând în acelaşi timp două opţiuni
CALL cu un preţ de exercitare a (media celor 2) (o poziţie similară se poate crea folosind
opţiuni PUT).
Profit potenţial: limitat la diferenţa dintre preţul de exercitare mediu şi cel scăzut din
care se mai scade şi debitul net iniţial.
Pragul de rentabilitate: Pragul minim d, este dat de preţul de exercitare minim la
care se adaugă debitul iniţial net iar pragul superior, e este dat de preţul de exercitare
superior din care se scade debitul iniţial net.
Risc de pierdere: limitat la debitul iniţial şi se înregistrează dacă preţul futures la
scadenţă este fie mai mare sau egal cu preţul de exercitare maxim, fie mai mic sau egal cu
preţul de exercitare minim.
Marja: Poate fi cerută marja.
Menţiuni: Strategia poate fi destul de dificil de realizat într-un interval scurt de timp.
Exemplu:
Se cumpară două opţiuni CALL, DESIF5 SEP07 cu preţuri de exercitare diferite, la
4.0000 lei/actiune cu o primă de 0.2950 lei/actiune respectiv la 4.4000 lei/actiune cu o primă
de 0.0600 lei/actiune şi în acelaşi timp se vând două opţiuni CALL la un preţ de exercitare
mediu de 4.2000 lei cu o primă de 0.1500 lei/actiune.
192
Fig.56
Pragul de rentabilitate: 4.0000 +(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.0550 lei/actiune

4.4000 -(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.3450 lei/actiune
Profit potenţial: 4.2000 -4.0000 –(0.2950 +0.0600-2x0.1500) =0.1450 lei/actiune
Risc de pierdere: limitat la debitul iniţial 0.2950 +0.0600-2x0.1500=0.0550 lei/actiune
şi se realizează dacă preţul futures este mai mic sau egal cu 4.0550 lei/actiune sau mai mare
sau egal cu 4.3450 lei/actiune.
16.SHORT STRANGLE
Premisele strategiei: investitorul anticipează că piaţa va fluctua într-o bandă puţin

mai largă decât în cazul strategiei straddle.
Implementarea strategiei: Se vinde o opţiune PUT cu un preţ de exercitare a şi o
opţiune CALL cu un preţ de exercitare mai mare, b.
Profit potenţial: limitat la valoarea celor două prime încasate şi este maxim dacă
preţul futures, la scadenţă se situează între cele două preţuri de exercitare.
Pragul de rentabilitate: este realizat în cele două puncte c şi d, unde c este dat de
diferenţa dintre preţul de exercitare mai mic (a) şi valoarea celor două prime, iar d este dat de
suma preţului de exercitare mai mare (b) şi valoarea celor două firme.
Risc de pierdere: nelimitat dacă piaţa înregistrează fluctuaţii mari, peste cele două
nivele marcate de pragurile de rentabilitate.
193

Menţiuni: dacă piaţa nu realizează mişcari ample, atunci valoarea poziţiei va creşte
pe măsură ce valoarea timp a opţiunii va scădea.
Exemplu:
Se vinde o opţiune PUT DESIF5 SEP07 la un preţ de exercitare 4.1000 lei/acţiune cu
o primă de 0.0700 lei/actiune şi o opţiune CALL având acelaşi activ suport şi aceeaşi
scadenţă la un preţ de exercitare de 4.4000 lei/acţiune cu o primă de 0.0600 lei/actiune.
Fig.57
Pragul de rentabilitate: 4.1000-(0.0600+0.0700)=3.9700 lei/actiune

4.4000+(0.0600+0.0700)=4.5300 lei/actiune
Profit potenţial: limitat la valoarea celor două prime încasate:
0.0600+0.0700=0.1300 lei/actiune
Risc de pierdere: nelimitat dacă preţul futures este mai mare sau egal cu 3.9700 lei
sau mai mic sau egal cu 4.5300 lei.
generat investitorilor un profit de 0.1800 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Straddle,
0.1050 lei/actiune prin intermediul strategiei Long Butterfly si 0.1300 lei/actiune prin
intermediul strategiei Short Strangle.
194
Rezumat:
- opţiunea defineşte un contract standardizat care dă cumpărătorului dreptul

dar nu şi obligaţia de a cumpăra sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un
preţ prestabilit, numit preţ de exercitare, contra unei sume plătite vânzătorului la
încheierea contractului, numită primă, în cadrul unei perioade de timp predeterminate.
- exista doua tipuri de optiuni: Call (drept de cumparare) si Put (drept de
vanzare)
- optiunile Call si Put sunt doua contracte complet separate si distincte, si nu
parti opuse ale aceluiasi contract.
- activul suport poate fi reprezentat de acţiuni, indici, valute, rate de dobândă,
contracte futures sau alte mărfuri fungibile.
- în cadrul unui contract cu opţiuni, cumpărătorul are drepturi, iar vânzătorul
doar obligaţii.
- după cumpărare, opţiunea poate fi exercitată dacă generează profit, poate fi
revândută contra unei prime sau poate fi păstrată până la scadenţă.
- activul suport al unei optiuni tranzactionate pe piata SIBEX este un contract
futures.
- vanzatorul unei optiuni trebuie sa depuna marja, in timp ce cumparatorul unei
optiuni trebuie doar sa aiba prima in cont.
- scadentele optiunilor corespund scadentelor contractelor futures echivalente.
- optiunile pot fi de tip european (pot fi exercitate doar la scadenta) sau de tip
american (pot fi exercitate oricand pe durata de viata a optiunii).
- prima reprezinta pretul unei optiuni si e alcatuita din valoare intrinseca si
valoare timp.
- prima unei optiuni e determinata in principal de volatilitatea activului suport,
de timpul pana la maturitate si de relatia dintre nivelul pretului de exercitare si pretul
activului suport.
- prin exercitare, pozitia deschisa pe piata optiunilor dispare, si se deschide
pozitia echivalenta pe piata futures.
195
X. ANALIZA FUNDAMENTALĂ SI TEHNICA

Se bazează pe informaţii despre cerere şi ofertă
Analiza fundamentală
Se bazează pe informaţii despre cerere şi ofertă
Această latură a analizei pieţei porneşte de la premisa că preţul oricărui
produs este rezultatul acţiunii cererii şi ofertei pentru produsul respectiv şi că, la
rândul lor, aceste două componente ale pieţei care determină formarea preţului, sunt
supuse acţiunii diverşilor factori de influenţă. Modul în care nivelul cererii şi al ofertei
influenţează evoluţia preţului este cunoscut şi foarte simplu de redat (vezi tabelul de
mai jos), însă în momentul în care trecem la următorul nivel ne lovim de diversitatea
factorilor de influenţă a acestor două componente.
Oferta ⇑ Oferta ⇒ Oferta ⇓
Cerere ⇑ Preţ ⇒ Preţ ⇑ Preţ ⇑
Cerere ⇒ Preţ ⇓ Preţ ⇒ Preţ ⇑
Cerere ⇓ Preţ ⇓ Preţ ⇓ Preţ ⇒
Aceste corelaţii pot fi detaliate în funcţie de gradul evoluţie într-un sens sau
altul a celor două componente una faţă de cealaltă. De exemplu, dacă cererea şi
oferta cresc, însă cererea creşte mai mult decât oferta, este de aşteptat ca preţul să
înregistreze o uşoară creştere. Pentru fiecare astfel de factor se pot construi scenarii
logice de influenţă, însă problema cea mai spinoasă nu este numărul foarte mare de
factori care acţionează asupra cererii şi ofertei pentru un produs sau altul, ci faptul că
unii dintre ei sunt foarte greu de cuantificat, iar acţiunea lor nu este una constantă. În
orice moment, din mulţimea factorilor de influenţă unii sunt dominanţi, determinând
într-o proporţie covârşitoare mişcarea preţului într-o direcţie sau alta, în timp ce alţii
au o influenţă minoră şi pot fi chiar eliminaţi din calcul în unele cazuri. În alte situaţii,
aceiaşi factori care au fost dominanţi pot deveni secundari, rolul dominant fiind luat
de alţii. De aceea, într-o analiză pe principii fundamentale, trebuie identificaţi cât mai
mulţi factori de influenţă şi studiate consecinţele acţiunii lor asupra cererii şi ofertei
pentru produsul analizat. În cazul în care se omite din calcul unul din aceşti factori,
rezultatele analizei pot fi distorsionate, iar dacă acel factor devine unul dominant sau
apare un factor surpriză, consecinţele devin dezastruoase în tranzacţii.
Să luăm, de exemplu, piaţa valutară internaţională. Aşa cum se cunoaşte,
factorii economici determină cursul de schimb dintre diferitele valute aflate în
circulaţie pe piaţa internaţională. Mediul reprezentat de piaţa valutară internaţională
este cunoscut ca unul cu o rată a schimbului volatilă. Într-un astfel de mediu, rata
schimbului depinde de o mulţime de factori incluzând aici dinamica importurilor şi
exporturilor, mişcarea capitalului, rata relativă a inflaţiei, etc. Adesea, se impun limite
maxime ale fluctuaţiei ratei schimbului în funcţie de politica guvernelor ţărilor
implicate pe piaţa valutară internaţională.
Unul din factorii ce afectează rata de schimb dintre dolarul american şi alte
valute este balanţa schimburilor de mărfuri(Trade Balance). Prin definiţie, această
196
balanţă este diferenţa netă dintre valoarea mărfurilor exportate şi a celor importate
de către o anumită ţară – în cazul de faţă SUA. Să luăm ca exemplu rata de schimb
dintre dolarul american şi moneda unica europerana. Statele Unite importă produse
din zona euro, iar pentru a le plăti, companiile americane au nevoie de moneda
europeana; ca urmare, ele vând dolari americani în schimbul euro. Pe de altă parte,
europenii dorind bunuri produse în SUA, cumpără dolari americani pentru a plăti
produsele importate din State.
Americanii care cer bunuri şi servicii europene contribuie astfel la creşterea
cererii de euro, în timp ce cumpărarea de bunuri şi servicii americane de către
europeni contribuie la sporirea cererii de dolari. În acest caz, diferenţa netă dintre
nivelul importului de bunuri şi servicii europene în SUA şi importurile europene de
bunuri şi servicii americane reprezintă balanţa schimburilor de mărfuri între cele două
regiuni.
Fluxul internaţional generat de plata acţiunilor şi titlurilor de valoare emise în
fiecare ţară, contribuie, de asemenea, la stabilirea cursului de schimb între două
valute. Altfel spus, aceste fluxuri de capital sunt puternic influenţate de diferenţele de
randament ale capitalului. Luând ca exemplu aceleaşi regiuni –SUA şi statele din
zona euro - cu cât randamentul titlurilor europene este mai mare în comparaţie cu
cele americane, cu atât acestea sunt mai atractive comparativ cu cele americane. O
creştere a randamentului titlurilor europene va face să crească fluxul de dolari
americani înspre titlurile europene împreună cu descreşterea fluxului de euro înspre
titlurile americane. Combinat, acest flux amplificat de fonduri înspre Germania va
face să se deprecieze dolarul american şi să se aprecieze euro şi, în consecinţă,
raportul euro/dolar, aşa cum apare el pe piaţa valutară internaţională, va scădea.
Rata inflaţiei este un alt factor ce influenţează cursul de schimb a valutelor pe
piaţa internaţională. Daca pentru economia americana acesta este simbolizat
CPI(Consumer Price Index), pentru zona euro acest indicator este denumit
HICP(Harmonized Index of Consumer Prices-indicatorul armonizat al preturilor de
consum). Consumatorii încearcă să evite efectul coroziv pe care îl are inflaţia asupra
puterii lor de cumpărare şi, ca urmare, bunurile dintr-o ţară cu rata inflaţiei mai
scăzută devin mai atractive decât bunurile dintr-o ţară cu o rată mai mare a inflaţiei.
În consecinţă, monedei din ţara cu o rată mai scăzută a inflaţiei îi creşte valoarea, iar
monedei din ţara cu o rată a inflaţiei mai ridicată îi scade valoarea. Atât factorul
inflaţie cât şi puterea de cumpărare a valutelor au un impact direct asupra ratei de
schimb a valutelor. De exemplu, dacă Statele Unite ale Americii înregistrează o rată
a inflaţiei mai scăzută decât partenerul ei de schimb, zona euro, raportul euro/dolar
creşte pentru a reflecta nivelul preţurilor în creştere în Europa faţă de Statele Unite.
Alti indicatori economici si monetari importanti ale caror rezultate pot influenta
valoarea dolarului in raport cu euro:
-Unemployment-rata somajului;
-GDP-produsul intern brut;
-Implicit Deflator-deflatorul implicit reflecta schimbarile de pret intre anumite
perioade si cele din sfera cheltuielilor;
-Retail Sales-indica puterea de cumparare cu referire doar la bunuri,
exceptand serviciile si asigurarile;
-IFO este o prognoza privind ritmul de crestere al economiei germane;
-PPI-masoara variatia lunara a preturilor de productie;
-Housing Starts- Se refera la inceputul constructiei de locuinte(atat pentru o
familie cat si pentru mai multe) din momentul inceperii excavatiilor;
-PMI-Indicele Managementului Comercial este un rezultat al increderii in
mediul de afaceri, al unei zone;
-M1 cuprinde masa monetara si conturile de depozit cu lichiditate mare;
-M2 cuprinde M1 si alte active lichide (depozitele pe termen scurt, depozitele
de economii, piata monetara a fondurilor monetare si piata monetara a depozitelor la
termen;
197
-M3 cuprinde M2 impreuna cu depozitelepe termen lung, depozitele care

depasesc 100.000 $ si piata monetara a fondurilor guvernamentale;
-Industrial Orders-sunt contracte incheiate sau mai bine zis vanzari sigure;
-Industrial Sales- vanzari ce provin din sectorul industrial;
-Industrial Production- productia industriala;
-Current Account-Contul curent reprezinta cel mai important indicator in
schimburile internationale, masoara cel mai clar volumul vanzarilor si cumpararilor de
bunuri, servicii, plata dobanzilor si transferurile unilaterale.
Specialistii in analiza fundamentala urmaresc publicarea rezultatelor acestor
indicatori economici, diferite rapoarte de piata pentru a observa schimbarile in
economie. Declaratii ale oficialilor privind starea economiei, diferite intalnirii cu
caracter economic ale guvernatorilor sau organizatii ex.G-7 sunt asteptate cu mult
interes de participantii la piata. Pentru cei interesati, mai multe site-uri publica
periodic calendarul indicatorilor economici al celor mai industrializate 7 state, precum
si calendarul evenimentelor:
www.cme.com;
www.forexnews.com;
www.barchart.com ;
www.saxobank.com;
www.realtimeforex.com etc.
Time(NYT) Zona
Denumirea indicatorului si Previziun Anterior
Valoarea cu-
perioada in calcul renta
2008.08.11 02:00 E-15 July Germany WPI y/y 9.0% 8.9% 9.9%
2008.08.11 02:00 E-15 July Germany WPI m/m 0.5% 0.9% 1.4%
2008.08.11 04:30 UK June Trade Balance n/f -7.494b stg -7.684b stg
2008.08.11 04:30 UK July Core PPI m/m 0.4% 0.3% 0.3%
2008.08.11 04:30 UK July PPI Ouput m/m 0.5% 0.9% 0.4%
2008.08.11 04:30 UK July PPI Input y/y 29.8% 30.0% 30.1%
Analiza fundamentală
Principalele surse de informare folosite în pieţele financiare internaţionale:
- situaţia economică generală a celor două ţări
- situaţia monetară
- politica monetară şi valutară a băncii centrale
- politica fiscală guvernamentală
- situaţia datoriilor externe
- conjunctura politică
- conjunctura internaţională
Surse interne de informare: principalii indicatori economici publicaţi de diferite comisii

guvernamentale şi organizaţii private, Banca Naţională, Ministerul Finanţelor
198
Analiza tehnică
Studiul pieţei prin examinarea altor factori de influenţă decât cei externi care afectează
cererea şi oferta
Principiul de bază: evoluţia preţurilor în trecut poate să indice posibilele mişcări ale acestora
în viitor
Preţul este dat de rezultatul final al combinaţiei tuturor factorilor ce acţionează asupra pieţei
Elemente necesare pentru a realiza o analiză tehnică:
• preţul (deschidere, maxim, minim, închidere)
• volumul (număr de contracte)
• număr de poziţii deschise
Graficele - baza analizei tehnice
1. Graficele liniare
Cel mai popular grafic
Orice interval de timp poate fi reprezentat de un singur pret, notat printr-un punct
Se realizează dintr-o succesiune de puncte unite printr-o linie;
Grafic liniar-DESIF5
3.2
2.8
2.6
2.4
2.2
1.8
6
6
06
06
6
6
06
06
06
06
06
06
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
20
20
20
20
20
20
20
20
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
7/
0/
9/
6/
7/
7/
4/
2/
31
21
21
18
16
13
24
14
28
14
28
11
25
23
30
20
27
3
2/
3/
4/
5/
5/
6/
1/
1/
1/
2/
2/
3/
3/
4/
4/
5/
6/
1/
1/
2/
3/
4/
5/
5/
6/
6/
2. Graficele bară
199
1.77
1.97
2.17
2.37
2.57
2.77
2.97
3.17
1/3/2006
1/10/2006
1/17/2006
1/24/2006
1/31/2006
2/7/2006
2/14/2006
2/21/2006
2/28/2006
3/7/2006
3/14/2006
3/21/2006
3. Graficele japoneze (lumânări japoneze)

Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu
3/28/2006
4/4/2006
4/11/2006
4/18/2006
4/25/2006
Evolutia derivatului Sif5 - scadenta iunie 2006
5/2/2006
5/9/2006
5/16/2006
5/23/2006
5/30/2006
6/6/2006
6/13/2006
6/20/2006
6/27/2006
Tranzacţii bursiere cu instrumente derivate
200
Evolutia de rivatului s if5- s cade nta iunie 2006
3.17
2.97
2.77
2.57
2.37
2.17
1.97
1.77
10 6
24 6
14 6
21 6
28 6
14 6
3/ 006
28 6
11 6
18 6
25 6
5/ 06
16 6
23 6
30 6
6/ 06
13 6
20 6
6/ 006
6
17 6
1/ 006
00
00
00
00
00
0
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
20
0
20
20
0
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
/2
7/2
7/2
4/2
2/2
3/
9/
6/
21
31
27
1/
2/
3/
4/
5/
1/
2/
4/
5/
5/
6/
1/
1/
2/
2/
3/
3/
4/
4/
5/
6/
4. Graficele punctuale
-urmăresc doar mişcarea preţului;
-se alege o mărime de oscilaţie a preţului;
-fluctuaţia minimă a preţului determină marcarea X sau O în grafic;
-se utilizează în analiza intra-day;
201
Graficele- baza analizei tehnice. Întrebari

1.Care este instrumentul de bază în studiul analizei tehnice:
a.desenul tehnic;
b.timpul;
c.preţul;
d.numărul de poziţii deschise;
2.Graficul punctual urmăreşte:

a.indicatorii economici;
b.timpul;
c.trendul si inversarea de trend;
d.oscilatorii preţului.
3. Formaţiunea(lumânare) de tip “doji”ne furnizează următoarele semnale:

a.evoluţie a preţului puternic ascendent;
b. evoluţie a preţului ascendent sau descendent;
c.piaţă în echilibru;
d.simetrii ale graficului X şi O.
4.Pe parcursul unei zile, la BMFMS, perechea euro/usd are o evoluţie relativ constantă,
tranzacţiile înscriindu-se in intervalul 1,2700 si 1.271. Fiind pe un grafic punctual care
urmareste o evolutie a pretului de 3 pips, care este profitul maxim ce se poate realiza
pe o singura directie si cu o singura pozitie deschisa?
a.1 ron;
b.6 ron;
c.7 ron;
d.10 ron.
5.Pe parcursul unei zile tranzactiile pe piaţa Ron/Eur atinge următoarele nivele:
deschidere 3,55 ; maxim 3,56 ; minim 3,54; închidere 3,55. Urmărind un grafic japonez,
care este mărimea corpului lumânării?
a.0
b.0.01
c.0.02
d.3.56.
202
Trenduri. Linii de trend
Trendul ascendent este prin definiţie o succesiune de preţuri minime şi maxime în creştere.
Trendul poate fi considerat ascendent şi dacă numai minimele sunt în creştere.
Trendul descendent este prin definiţie o succesiune de preţuri minime şi maxime în scădere.
Trendul poate fi considerat descendent şi dacă numai valorile maxime sunt în scădere.
Trendul neutru - oscilaţia preţului între un prag superior (rezistenţă) şi unul inferior (suport)
Trendurile ascendente şi descendente se mai definesc şi ca linii de trend. În cazul trendului

ascendent linia de trend se trasează unind minimele barelor de preţ. Pentru un trend
descendent se unesc maximele barelor.
Trenduri (exemple)
203
Linii de trend (exemple)-trend channel crescator-descrescator
Linii de trend (exemple)-trend channel crescator
Linii de trend – Întrebări
1.Primele semnale de sfârşit al unui trend ascendent apar atunci când:

a) preţul maxim al zilei curente este mai mic decât preţul maxim al zilei precedente;
b) preţul maxim al zilei curente este mai mic decat preţul de inchidere al zilei precedente;
c) preţul minim al zilei curente este mai mic decat preţul minim al zilei precedente;
d) preţul de închidere al zilei curente este mai mic decat preţul maxim al zilei precedente.
204
2.În cazul unui trend descendent linia de trend se trasează pe:

a) punctele de minim al intervalului studiat;
b) punctele de maxim al intervalului studiat;
c) preţul mediu ponderat corespunzător fiecărui interval;
d) cel puţin două puncte de minim.
3. Trendul neutru:
a) tranzacţii consecutive la acelaşi preţ;
b) speculaţii intra-day;
c) număr constant de poziţii deschise;
d) oscilaţii ale preţului între praguri suport şi rezistenţă.
205
Prag suport. Prag rezistenţă

Când pe un trend ascendent, presiunea exercitată de cumpărători este contrabalansată de
ordinele de vânzare, stopând creşterea preţului, se formează un prag rezistenţă.
Când pe un trend descendent, presiunea exercitată de vânzători este contrabalansată de

ordinele de cumpărare, stopând scăderea preţului, se formează un prag suport.
În general preţurile evoluează în cadrul acestui culoar delimitat de nivelurile de rezistenţă şi

suport. După ce un prag este “spart”, el tinde să se transforme în opusul său (suportul odată
“spart” devine rezistenţă, iar rezistenţă odată depăşită devine prag suport).
Prag suport. Prag rezistenţă
Teoria retragerilor
După o evoluţie pronunţată într-o anumită direcţie a preţului, apare o mişcare în sens opus,
cunoscută sub denumirea de retragere.
1) Teoria retragerilor normale, cuprinde trei niveluri de retragere din mărimea intervalului de
evoluţie: 33%, 50%, 66%
2) Numerele lui Fibonacci - foarte populare printre analiştii tehnici: 23,6%, 38,2%, 61,8%.
Pragurile lui Fibonacci se obţin împărţind mişcarea iniţială (considerată 100) la 1,618
P1 = 100 / 1,618 = 61,8%
P2 = 61,8 / 1,618 = 38,2%
P3 = 38,2 / 1,618 = 23,6%
206
Teoria retragerilor
Problemă:
După o evoluţie pe un trend ascendent a acţiunii SIF5 între nivelurile de 0,98 şi 3.07 este
admisă o retragere maximă a preţului, conform teoriei lui Fibonacci, până la valoarea de:
a) 1.78
b) 2.58
c) 2.02
d) 2.27
Paşi în rezolvarea problemei:
- calculăm amplitudinea mişcării iniţiale:
3.07 – 0,98 = 2,09 sau 20.900 de paşi
- retragerea maximă conform teoriei lui Fibonacci este de 61,8%
20.900 paşi X 61,8% = 12916,2 = 12916 paşi
- deci după atingerea pragului rezistenţă la 3.07 este admisă o retragere maximă de
12916 paşi
3,0700 – 1,2916 = 1,7784
Teoria retragerilor- Întrebări
1. La un trend descendent al paritătii euro/dolar între nivelurile 1.2927 si 1.1758 a doua

retragere admisă a preţului, conform teoriei lui Fibonacci, până la valoarea de :
a) 1.1036;
b) 1.2204;
c) 1.1483;
207
d) 1.2480.
2 La un trend descendent al acţiunii SIF5 între preţurile de 3.07 şi 1.75 este admisă o
retragere maximă, conform teoriei lui Fibonacci, până la valoarea de :
2.06;
2.25;
2.57;
2.39.
208
Formaţiuni grafice
Formaţiuni care confirmă evoluţia preţului pe trendul curent - formaţiuni de continuare

Exemple: triunghiul (ascendent, descendent, simetric), steagul, fanionul
Formaţiuni care semnalează sfârşitul trendului - formaţiuni de inversare

Exemple: formaţiunile M şi W (“double top” şi “double bottom”), formaţiunile “cap şi
umeri” superior şi inferior, rombul
Formaţiuni de continuare
Formaţiuni de inversare de trend
209
Formaţiuni de inversare
Formaţiuni grafice- Întrebări

1.Formaţiunea “double top” se realizează între linia suport aflată la nivelul de 1.1632 şi
linia de rezistenţă situată la 1.1932. La îndeplinirea formaţiunii, preţul “target”este:
a)1.1385; b)1.1332; c)1.1269; d)1.1110.
210
Oscilatori
Un oscilator este un instrument de măsură a vitezei de evoluţie a pieţei
1. Media Mobilă
- exprimă preţul mediu al unui produs (activ) la un moment dat
- este nevoie de stabilirea unui interval de timp etalon: 5, 10, 15, 20 zile sau
săptămâni, luni, ani
- lungimea ideală a mediei pe o anumită piaţă =
[Lungimea ciclului pieţei/2]+1
- mediile mobile pe intervale scurte sunt medii mobile rapide, iar cele pe intervale
lungi sunt medii mobile lente
Media Mobilă Simplă

n
∑ Pr eturi _ inchidere
1
Media mobilă dă sensul de bază al trendului pieţei. Cât timp preţurile se menţin sub valoarea
mediei mobile trendul poate fi considerat descendent. Cât timp preţurile se menţin peste
valoarea mediei mobile, trendul poate fi considerat ascendent. Schimbarea de trend este
anunţată de apariţia unui punct de spargere al mediei mobile.
Media Mobilă Simplă pe 5 zile a contractului futures ROL/USD

Ziua Pret cotare MMS
1 33530 -
2 33512 -
3 33490 -
4 33450 -
5 33501 33497
6 33525 33496
7 33486 33490
8 33490 33490
211
Media Mobilă Ponderată

MMP = [(P1 x 1)+(P2 x 2)+...+(P(n-1) x (n-1))+(Pn x n)]/[1+2+3+...+(n-1)+n]
Ziua Pondere Pret cotare Ponderare MMP
1 1 33530 33530 -
2 2 33512 67024 -
3 3 33490 100470 -
4 4 33450 133800 -
5 5 33501 167505 33488
Oscilatori DMA
Evolutia paritatii EURO/USD in perioada MAI-August 1999

1.09
1.08 Vanzare
1.07
1.06
1.05
1.04
1.03
1.02
1.01 Cumparare
1
5/8/1999
5/22/1999
6/5/1999
6/19/1999
7/3/1999
7/17/1999
8/7/1999
8/14/1999
5/1/1999
5/15/1999
5/29/1999
6/12/1999
6/26/1999
7/10/1999
7/24/1999
7/31/1999
8/21/1999
OSCILATORI – ÎNTREBĂRI
1.Media mobilă simplă:
a.exprimă preţul funcţie de exponentul calculat;
b.exprimă preţul ponderat;
c.exprimă preţul mediu al unui produs la un moment dat;
d. este o medie ce reflectă lichiditatea pieţei.
2.Oscilatorul DMA (Dual Moving Average):

a.Utilizează preţurile de închidere pentru două intervale de timp;
b.urmăreşte spread-ul între cumpărare şi vânzare;
c.vizează două medii mobile cu două intervale de timp diferite;
d.este un ansamblu de oscilatori care semnalează indicatorul”divergentă”.
212
XI. Rolul şi atribuţiile Casei Române de Compensaţie

Scurt istoric şi prezentare
Casa Română de Compensaţie SA (CRC) este contrapartea centrală a pieţei

derivatelor de la Sibiu. CRC a fost înfiinţată în august 1998 şi a preluat activitatea de
garantare, decontare şi compensare de la fostul departament al BMFM în septembrie 1998.
La înfiintare a avut un capital de 180.000 lei noi, împarţit în 1800 de acţiuni a 100 lei.
La ora actuală, CRC are un capital de 5.767.200 lei, împărţit în 25.632 acţiuni cu
valoare nominală de 225 lei fiecare. Aceste acţiuni sunt deţinute de 70 de acţionari, dintre
care 42 de SSIF-uri, BMFM şi BVB.
CRC a fost autorizată de CNVM ca şi contraparte centrală prin atestatul 49 din
31.01.2006 şi este înscrisă în Registrul Public CNVM cu nr. PJR1118CCCC/320001.
Cadrul legislativ în care CRC îşi desfăşoară activitatea este format din Legea
297/2004, Regulamentul CNVM 13/2005 şi Regulamentele CRC 1, 2 şi 3.
Membrul Compensator este un intermediar înscris în registrul public al
C.N.V.M., denumit în continuare MC, care îndeplineşte cerinţele de admitere stabilite
de CRC şi care a încheiat un contract de compensare-decontare cu aceasta.
Obiectul de activitate al CRC este realizat prin novaţie. Novaţia este o noţiune
juridică prin care CRC se interpune în tranzacţiile efectuate de membrii compensatori. Din
punct de vedere juridic, CRC devine contraparte a fiecărei tranzacţii, cumpărând de la
vânzător şi vânzând cumparătorului.
În cazul în care nu ar exista contraparte centrală (piaţă neorganizată), tranzacţiile s-

ar desfăşura direct între operatorii pieţei, fiecare trebuind să urmăreasca drepturile şi
obligaţiile ce-i revin ca urmare a tranzacţiilor executate cu toţi ceilalţi operatori, ca în figura de
mai jos.
În cazul existenţei contrapărţii centrale, aceasta devine contraparte a tuturor

tranzacţiilor executate, fiecare membru compensator având drepturi şi obligaţii doar faţă de
aceasta. Avantajul acestui tip de piaţă este că elimină practic riscul de contrapartidă.
CC
213
Atribuţiile CRC
Ca instituţie a pieţei, CRC are următoarele atribuţii:
- stabileşte condiţiile de acces în piaţă a membrilor compensatori;

- deschide conturi pentru fiecare membru compensator;
- înregistrează toate tranzacţiile efectuate în piaţă şi ţine evidenţa lor în conturile
membrilor compensatori;
- execută asumarea şi garantarea drepturilor şi obligaţiilor faţă de părţile fiecărei
tranzacţii, prin novaţie;
- execută compensarea şi decontarea tranzacţiilor efectuate;
- stabileşte proceduri de evaluare şi gestionare a riscului şi de urmărire a încadrării membrilor
compensatori în limitele de risc stabilite;
- evaluează zilnic riscul ce trebuie acoperit pentru fiecare cont în parte, pentru
poziţiile deschise în urma tranzacţiilor efectuate;
- actualizează zilnic profitul/pierderea fiecărui cont cu poziţii deschise, folosind preţul
de cotare (marcare la piaţă);
- execută transferul primelor opţiunilor de la cumpărător la vînzător;
- stabileşte comisioanele şi tarifele pentru serviciile prestate către membrii
compensatori.
Condiţii de acces la statutul de membru compensator
Pot deveni membri compensatori persoanele juridice înscrise în Registrul Public CNVM ca
intermediari (SSIF-uri, bănci etc), în următoarele condiţii:
- să fie membri BMFM şi CRC, fie prin cumpărarea de acţiuni BMFM şi a 20 de
acţiuni CRC, fie prin cumpărarea a 20 de acţiuni CRC şi închirierea dreptului de
tranzacţionare de la BMFM,
fie prin depunerea unei garantii de 20.000 lei si închirierea dreptului de tranzactionare
de la BMFM
- să deţină personal autorizat
În urma constatării îndeplinirii condiţiilor, între CRC şi MC se încheie un contract de
compensare – decontare, prin care părţile convin să respecte anexele contractului, respectiv
Regulamentele 1 şi 3 ale CRC. De asemenea, MC va depune o contribuţie iniţială de 1 % din
capitalul iniţial autorizat, iar pe parcursul activităţii va depune o contribuţie anuală de 0,1% din
expunerea maximă înregistrată în anul anterior.
Back-office-ul instrumentelor financiare derivate
Conturile în care se înregistrează IFD au un rol dublu:

1. înregistrarea şi ţinerea evidenţei instrumentelor financiare derivate tranzacţionate
214
2. influenţa IFD tranzacţionate asupra sumelor existente în cont.
1. IFD tranzacţionate
Contractele futures
Fiecare tranzacţie este înregistrată în conturile ambelor părţi, după poziţia pe

care fiecare o deţine în tranzacţie. La sfârşitul sesiunii, se calculează numărul total de
contracte vândute şi cumpărate şi se calculează preţul mediu ponderat separat pe
vânzare şi pe cumpărare pentru ziua respectivă.
Suma contractelor şi preţul mediu se calculează separat pe fiecare tip de
contract, pe fiecare scadenţă, iar în cadrul acestor criterii separat pe vânzare şi pe
cumpărare. Diferenţa dintre numărul de contracte cumpărate şi vândute reprezintă
numărul poziţiilor deschise în această zi. Preţurile medii sunt calculate doar orientativ,
cu până la 4 zecimale, calculele profiturilor sau pierderilor fiind făcute pe baza valorii
tranzacţiilor.
După calcularea numărului de contracte şi a preţurilor medii zilnice,
contractele se cumulează cu cele deţinute anterior, separat pe vânzare sau cumpărare,
şi se calculează preţul mediu ponderat al numărului total de contracte deţinute pe
vânzare sau cumpărare.
Numărul total de contracte deţinute şi preţurile lor medii se calculează
pe fiecare tip de contract, pe fiecare scadenţă şi separat pe vânzare şi pe
cumpărare, pe fiecare cont de house, Market-Maker şi clienţi ale
intermediarilor. Poziţiile deschise pe baza cărora se calculează marja
necesară reprezintă diferenţa dintre numărul total al contractelor cumpărate şi
numărul total al contractelor vândute.
Exemplu:
Tip contract: DESIF2 Scadenta: SEP07 Cotare: 3.7600 Poz. deschise : 12442
________________________________________________________________________________
Subtotal Cumparare Vanzare Comision
1 3.7100 17 3.7216
10.80
________________________________________________________________________________
Total Cumparare Vanzare Poz.Des.
1759 3.7028 1694 3.7237
65 C 0.52%
Profit: 39,104.50
Marja: -36,000.00
Comision: 2,071.80
________________________________________________________________________________
Tip contract: DESIF3 Scadenta: DEC07 Cotare: 2.4999 Poz. deschise : 1204
________________________________________________________________________________
Total Cumparare Vanzare Poz.Des.
75 2.4583 75 2.6051
0
Profit: 22,013.00
Marja: 0.00
Comision: 90.00
________________________________________________________________________________
215
Contractele cu opţiuni
Din tranzacţiile cu opţiuni rezultă poziţii deschise, ca diferenţă dintre opţiunile

cumpărate şi cele vândute sau exercitate. La fiecare tranzacţie, cumpărătorul plăteşte o prima
vânzătorului, în schimbul căreia are oricând dreptul de exercitare, în perioada de valabilitate a
opţiunii.
Pentru poziţiile deschise pe vânzare, titularul contului este obligat să menţină în cont
suma necesară acoperirii riscului calculat.
O opţiune cumpărată şi vândută la acelaşi preţ de exercitare este considerată
închisă. Deţinătorul acesteia nu mai are dreptul de a o exercita, rezultat din plata primei, nici
obligaţia de a se supune exercitării, rezultată din încasarea primei. Ca urmare, un cont cu un
număr egal de opţiuni vândute şi cumpărate la acelaşi preţ de exercitare este considerat
închis, fără nici un drept de exercitare. Câştigul sau pierderea contului rezultă doar din
diferenţa dintre primele încasate şi cele plătite.
Poziţiile deschise se pot închide şi prin exercitare. În calculul poziţiilor deschise pe
opţiuni se iau în considerare şi exercitările.
Tranzacţiile cu opţiuni se înregistrează la fel cu cele cu contracte futures, cu o
evidenţă zilnică şi una totală, pentru fiecare contract, scadenţă, tip şi preţ de
exercitare. Din tranzacţiile cu opţiuni apar poziţii deschise, prime plătite sau încasate,
opţiuni exercitate şi comisioane
De exemplu, tranzacţiile cu opţiuni DETLV MAR08 Call cu preţ de exercitare 0.7500 se

înregistrează separat, iar poziţiile deschise nu se compensează cu opţiunile DETLV MAR08
Call 0.8000.
Exemplu: contul de mai jos nu a înregistrat tranzacţii în ziua raportului

Tip contract: DETLV Scadenta: DEC07
________________________________________________________________________________
Tip optiune: Put Pret exercitare: 0.7000

________________________________________________________________________________
Total Cumparare Vanzare
0 0 50 0.03
Prime incasate: 2,260.455
Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 50 V

________________________________________________________________________________
Marje: 0.00
Comision: 30.00
________________________________________________________________________________
Tip contract: DETLV Scadenta: SEP07

________________________________________________________________________________
Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.1600

________________________________________________________________________________
0 0 100 0.0255

________________________________________________________________________________
Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.2000

________________________________________________________________________________
216

0 0 100 0.015

________________________________________________________________________________
Marje: 0.00
Comision: 120.00
Scadenţa
La scadenţa contractelor, CRC inchide toate pozitiile deschise pe contractele scadente, dupa
cum urmeaza:
1. Se exercita automat optiunile in bani
- Call-urile cu preturi de exercitare sub pretul de regularizare la scadenta
- Put-urile cu preturi de exercitare peste pretul de regularizare la scadenta
Optiunile in afara banilor expira si sunt sterse din conturi
2. Pozitiile deschise futures, inclusiv cele rezultate din optiunile exercitate vor fi
inchise la pretul de regularizare de la scadenta, dupa care, începând cu următoarea zi
lucrătoare vor fi şterse din conturi.
Bineînţeles, influenţa lor (profit, pierdere, comisioane, prime) va fi păstrată în continuare în
soldul conturilor respective.
2. Influenţa IFD tranzacţionate asupra sumelor existente în cont.
Situaţia zilnică a contului are 5 componente:
1) Sold = 1.1 + 1.2

Soldul reprezintă suma existentă în cont, cu toate influenţele IFD tranzacţionate.
1.1 Numerar: rulajul contului ± profit/pierdere ± prime încasate/plătite – comision
unde rulaj = depuneri - retrageri de sume din cont.
1.2 Valori mobiliare: valori mobiliare constituite ca garanţie financiară, evaluate
conform Regulamentului nr. 3 privind gestionarea riscului, în limita a 30% din marja
necesară.
2) Marja necesară = suma riscurilor tuturor poziţiilor deschise deţinute, sau suma necesară
de bani pentru menţinerea tuturor poziţiilor deschise deţinute în cont.
3) Profit opţiuni = profitul minim al opţiunilor adânc în bani rezultat din sistemul de evaluare
a riscului – noţiunea va fi dezvoltată în capitolul "Evaluarea riscului".
4) Disponibil tranzacţii/Apel în marjă = (1) + (3) - (2); suma disponibilă pentru

iniţierea de noi poziţii deschise ( dacă este mai mare decât zero) sau suma apelului în
marjă (dacă este mai mică decât zero.);
Modul de calcul al Disponibilului tranzacţii, respectiv al Apelului în marja este
următorul:
a) Disponibil tranzacţii apare ca excedent al contului peste marja necesară pentru
toate poziţiile deschise, de care titularul de cont poate dispune prin iniţierea de
noi contracte.
217
b) Apelul în marjă apare în cazul în care diferenţa dintre Sold plus Profit opţiuni
şi Marja Necesară este negativă.
Dacă suma dintre Sold şi Profit opţiuni este egală cu marja calculată pentru toate
poziţiile deschise, în situaţia zilnică a contului va apărea disponibil tranzacţii/ apelul
în marjă 0 (zero).
Disponibilul tranzacţii/ apelul în marjă se calculează pentru întregul cont al MC şi
includ rezultatele marcării la piaţă a poziţiilor deschise ale tuturor contractelor
tranzacţionate pe respectivul cont.
5) Disponibil numerar = (4) - 1.2 - (3): suma disponibilă pentru retragere

Disponibilul numerar se calculează numai în situaţia în care pentru contul
respectiv se înregistrează disponibil tranzacţii.
Situaţiile zilnice ale conturilor descrise la alin. (1) şi (2) reflectă separat atât
conturile house, Market-Maker, cât şi contul clienţi al respectivului MC, aceste
situaţii fiind afişate în ELTRANS în timpul şi la sfârşitul sesiunii de tranzacţionare.
Apelul în marjă
Când soldul contului împreună cu profitul din opţiuni nu mai acoperă necesarul de
marjă, contul respectiv se găseşte în situaţia de apel în marjă. Apelul fiind explicit
precizat în situaţia contului, membrul compensator este obligat să răspundă la acesta
fără alte formalităţi, până la ora 12 a sesiunii următoare de tranzacţionare.
Pentru a răspunde la apelul în marjă, MC are 2 variante: fie să-şi reducă necesarul de marjă
prin închiderea de poziţii, fie să alimenteze contul pentru a acoperi necesarul de marjă pentru
poziţiile deţinute. Scopul acţiunilor sale trebuie să fie încadrarea în necesarul de marjă, adică
soldul contului să acopere necesarul de marjă până la ora 12, în caz contrar CRC având
dreptul de a închide forţat poziţii deţinute de respectivul membru compensator. Închiderile
forţate se fac prin suspendarea dreptului de tranzacţionare al MC şi efectuarea de tranzacţii
de închidere pe contul său de către CRC.
Fondul de garantare
Contribuţia individuală a unui MC la fondul de garantare se constituie din:

a) Contribuţia iniţială a MC, care va fi depusă înainte de accesul în piaţă. Aceasta
contribuţie va fi de 1% din capitalul iniţial minim al unei societăţi de servicii de
investiţii financiare prevăzut la art. 7 din Legea nr. 297/2004, corespunzător
obiectului de activitate autorizat;
b) Contribuţia anuală, depusă la cererea CRC. Contribuţia anuală la fondul de
garantare va fi calculată anual, în luna ianuarie, şi va fi de 0,1% din cea mai mare
expunere a MC, calculată ca sumă a celor mai mari marje necesare în anul
precedent pe conturile de house, Market-Maker şi de clienţi, indiferent în ce
perioadă din anul precedent a tranzacţionat MC respectiv;
c) Contribuţia specială care se constituie pentru a respecta prevederile art. 23 alin.
(1) şi (2) din Regulamentul 3 al CRC;
d) Contribuţia suplimentară depusă de MC ce deţine calitatea de Market-Maker.
Această contribuţie este stabilită de către Consiliul de Administraţie şi cuprinsă
între 10.000 şi 100.000 lei pentru fiecare contract şi scadenţă pentru care MC
deţine calitatea de Market-Maker, în funcţie de caracteristicile pieţei respectivului
contract. Contribuţia suplimentară se va restitui membrului compensator la
218
încetarea calităţii de Market-Maker şi va putea fi constituită şi din valori

mobiliare.
(2) Contribuţiile iniţiale şi anuale ale MC se constituie numai în numerar.
Fondurile totale
Contribuţiile menţionate mai sus reprezintă contribuţia minimă a MC, în numerar,
pentru admiterea şi menţinerea în sistemul de compensare – decontare al CRC.
Totalitatea sumelor băneşti şi a valorilor mobiliare puse la dispoziţia CRC şi aflate în
conturile de marjă şi în fondul de garantare reprezintă fondurile totale ale MC.
Fondurile totale ale MC trebuie să depăşească cu cel puţin 10% expunerea înregistrată de
MC pe conturile sale, expunerea fiind egală cu marjele necesare pentru menţinerea tuturor
poziţiilor deschise.
Situaţia fondurilor totale ale MC este expusă într-o fereastră separată în ELTRANS, în cadrul
tab-ului Clearing, după cum urmează:
1. Fonduri totale 1.1 + 1.2 + 1.3 + 1.4 + 1.5

1.1 Numerar cont House
1.2 Valori mobiliare cont House
1.3 Numerar cont Clienţi
1.4 Valori mobiliare cont Clienţi
1.5 Numerar cont Market Maker
1.6 Valori mobiliare cont Market Maker
1.7 Fond garantare 1.7.1 + 1.7.2
1.7.1 Numerar
1.7.2 Valori mobiliare Evaluate conform art. 27 din Reg 3 CRC
2. Marja necesară 2.1 + 2.2 + 2.3

2.1 Marja necesară cont House
2.2 Marja necesară cont Clienţi
2.3 Marja necesară cont Market Maker
3. Fonduri totale necesare 2 + 10% din 2
4. Diferenţa de fonduri de constituit 3 – 1, dacă 3 > 1
Sistemul de evaluare a riscului participanţilor pe piaţa instrumentelor financiare

derivate (SER)
Sistemul de evaluare a riscului se bazează pe relaţiile matematice dintre contractele futures

şi opţiunile pe acestea. Ambele tipuri de IFD pot fi reprezentate prin funcţii de gradul I.
Diversele funcţii rezultate ca urmare a tranzacţionării pot fi reprezentate grafic şi pot fi
calculate profitul sau pierderea pentru fiecare componentă a portofoliului în anumite puncte
ale graficului. Prin calcularea rezultantei tuturor funcţiilor în anumite puncte ale graficului se
obţine valoarea portofoliului în punctele respective, valoare folosita pentru calculul riscului.
Modul de calcul folosit pentru calculul riscului opţiunilor se deosebeşte puţin de cel
folosit de participanţii din piaţă, deoarece primele opţiunilor sunt excluse din calcule.
Motivul este că primele se plătesc şi/sau se încasează în momentul tranzacţiei şi nu
constituie un risc aflat în viitor.
Elementele principale ale SER sunt următoarele:
Preţul de cotare - reprezintă preţul ultimei tranzacţii futures efectuată în piaţa

respectivului contract. În cazul în care la sfîrşitul zilei nu s-au executat tranzacţii,
preţul de cotare se calculează în funcţie de cotaţiile existente.
Intervalul de evaluare (riscul contractului) este stabilit de specificaţiile contractului (risc de

creştere şi de scădere). Valoarea sa este în paşi ai contractului şi specifică intervalul pe care
se va calcula riscul portofoliului, pornind de la preţul de cotare existent.
219
Exemplu: la contractul ROL/USD, riscul de creştere este egal cu cel de scădere şi are
valoarea de 1.200 de paşi, iar 1 pas = 0.0001 lei.
La pretul de cotare de 2.9000, intervalul de evaluare este 2.9000 +/_ 0.1200, adica
3.0200 – 2.7800
.
Daca se schimba pretul de cotare, se schimba si intervalul:
Exemplu: daca pretul de cotare devine 2.9150, intervalul de evaluare devine 2.9150 +/
_ 0.1200, adica 3.0350 – 2.7950
Pe intervalul astfel stabilit se calculează valoarea portofoliului, cumulat pe futures şi pe opţiuni

pentru acelaşi contract şi scadenţă. Calculul se face pe capetele intervalului (valori extreme)
şi pe preţurile de exercitare ale opţiunilor (aceste puncte reprezintă puncte de inflexiune, în
care rezultanta funcţiilor este susceptibilă de a-şi schimba direcţia).
Dintre valorile rezultate, cea mai mare valoare negativă reprezintă riscul portofoliului pe
contractul şi scadenţa respectivă, deoarece arată cea mai mare pierdere ce poate apare pe
respectivul interval.
Daca portofoliul are valoare mai mare sau egală cu zero în toate punctele de pe
interval, riscul este zero.
Daca portofoliul are numai valori pozitive, cea mai mică valoare constituie suma ce
se înscrie la rubrica “Profit Opţiuni”, iar riscul este zero.
DE REŢINUT!
- Preţul de cotare se schimbă, dar riscul pentru contractele futures este constant;
- Profitul sau pierderea ce apar ca urmare a cotării la piaţă influenţează soldul
contului. Deci în cazul în care se înregistrează un profit, soldul va creşte, dar riscul va
rămâne acelaşi. La fel, dacă se înregistrează o pierdere, soldul va scădea dar riscul va
rămâne acelaşi.
- Opţiunile vândute se cotează la piaţă, dar nu influenţează soldul, doar riscul lor se
modifică odată cu preţul de cotare. Practic, cu cât intra mai adânc în bani, o opţiune
are risc tot mai mare de a fi exercitată, iar marja ce se reţine este tot mai mare. Cu cât
iese din bani, opţiunea are risc tot mai mic, iar marja reţinută scade proporţional.
Pentru opţiuni vândute mult în afara banilor este posibil ca riscul, respectiv marja
reţinută, să fie zero.
220
EXEMPLU 1
Cumparare futures + cumparare Put
350
300
250
200
150
100
50
0
-508650 8700 8750 8800 8850 8900 8950 9000 9050 9100 9150 9200 9250 9300 9350
-100
-150
-200
-250
-300
-350
In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cumpărare futures şi o
opţiune PUT cumpărată la preţ de exercitare 9000, preţul de cotare fiind 9000. Riscul
contractului respectiv este 300.
Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 ± 300, respectiv
8700 – 9300.
In punctul 8700:
- 1 contract futures cumpărat - faţă de preţul de cotare are o pierdere de 300
- 1 opţiune put cumpărată la preţ exercitare 9000 – faţă de preţul de cotare are un
profit de 300
TOTAL la 8700 : - 300 + 300 = 0 (zero), deoarece opţiunea put acoperă pierderea
contractului futures în caz de scădere a preţului.
In punctul 9300:
- 1 contract futures cumpărat - faţă de preţul de cotare are un profit de 300
- 1 opţiune put cumpărată la preţ exercitare 9000 – faţă de preţul de cotare are valoare
zero, deoarece este în afara banilor.
TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300
Valorile celor 2 riscuri calculate în 8700 şi 9300 sunt 0 şi respectiv 300. Se observă că
indiferent de evoluţia viitoare a preţului nu există risc de pierdere, deci riscul acestui
portofoliu la acest preţ de cotare este zero, adică marja reţinută este zero lei.
IMPORTANT: deşi pierderea acestui portofoliu este zero, din cotarea la piaţă a
contractului futures se poate ajunge în situaţia ca soldul contului să fie negativ.
Acest lucru se întâmplă deoarece opţiunea nu este cotată la piaţă, iar profitul său
apare în sold numai dacă este exercitată. În acest caz contul trebuie alimentat, în
aşa fel încât soldul său să rămână pozitiv sau zero până la exercitarea opţiunii.
EXEMPLU 2
221
Cumparare futures + cumparare Put
350
300
250
200
150
100
50
0
-50
-1008650 8700 8750 8800 8850 8900 8950 9000 9050 9100 9150 9200 9250 9300 9350
-150
-200
-250
-300
-350
In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cumpărare futures şi o
opţiune PUT cumpărată la preţ de exercitare 8950, preţul de cotare fiind 9000. Riscul
contractului respectiv este 300.
Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 ± 300, respectiv
8700 – 9300.
In punctul 8700:
- 1 contract futures cumpărat - faţă de preţul de cotare are o pierdere de 300
- 1 opţiune put cumpărată la preţ exercitare 8950 – faţă de preţul de cotare are un
profit de 250
TOTAL la 8700 : - 300 + 250 = -50, deoarece opţiunea put acoperă pierderea
contractului futures în caz de scădere a preţului începând cu 8950.
In punctul 9300:
- 1 contract futures cumpărat - faţă de preţul de cotare are un profit de 300
- 1 opţiune put cumpărată la preţ exercitare 8950 – faţă de preţul de cotare are valoare
zero, deoarece este în afara banilor.
TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300
Valorile celor 2 riscuri calculate în 8700 şi 9300 sunt -50 şi respectiv 300. Se observă
că indiferent de evoluţia viitoare a preţului nu există risc de pierdere mai mare de 50,
deci riscul acestui portofoliu la acest preţ de cotare este 50, respectiv marja reţinută
este 50 puncte x valoarea unui punct.
222
EXEMPLU
Valorile din acest exemplu sunt pur teoretice, în scop exclusiv didactic
Pe contractul DESNP SEP08 (activ suport 1000 acţiuni) preţul de cotare este 0.4000
lei, iar riscul de crestere este egal cu cel de scadere, având valoarea de 0.0500
lei/acţiune. Un SSIF are următorul portofoliu pe acest contract:
10 contracte futures cumpărate – C 10 CF

10 opţiuni CALL cu preţ de exercitare 0.3800 cumpărate – C 10 Call 0.3800
20 opţiuni CALL cu preţ de exercitare 0.3700 vândute – V 20 Call 0.3700
20 opţiuni Put cu preţ de exercitare 0.4100 cumpărate - C 20 Put 0.4100
10 opţiuni Put cu preţ de exercitare 0.3900 vândute - V 10 Put 0.3900
Care este riscul acestui portofoliu ?
Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus, mai întâi se stabileşte intervalul de calcul, pentru
a afla valorile capetelor acestuia, în care vom calcula valoarea portofoliului.
Acest interval este dat de preţul de cotare ± riscul stabilit de specificaţii, deci :
0.4000 ± 0.0500 = 0.3500 şi 0.4500
Acestea sunt valorile pe care le înlocuim în funcţiile de gradul I reprezentate de poziţiile din
portofoliu, aflând astfel rezultanta lor în aceste puncte, respectiv valoarea portofoliului în
aceste puncte.
0.3500 0.4500
C 10 CF - 0.0500 x 10 x 1000 = - 500 0.0500 x 10 x 1000 = + 500
C 10 Call 0.3800 0 (Call în afara banilor) (0.4500 – 0.3800)x10x1000 =
+ 700
V 20 Call 0.3700 0 (Call în afara banilor) - (0.4500 – 0.3700)x20x1000
= - 1600
C 20 Put 0.4100 (0.4100 – 0.3500)x20x1000 = 0 (Put în afara banilor)
+ 1200
V 10 Put 0.3900 - (0.3900 – 0.3500)x10x1000 = 0 (Put în afara banilor)
- 400
Total + 300 - 400
Riscul acestui portofoliu este cea mai mare valoare negativă, respectiv 400.
Limitări ale poziţiilor deschise
Pentru contractele cu peste 2000 de poziţii deschise sunt impuse limitări procentuale
ale deţinerilor. În principiu, nici un membu compensator nu are voie să deţină peste
30% din numărul de poziţii deschise
pe un contract şi scadenţă.
Depăşirea procentului de 30% obligă la reducerea poziţiilor sub acest procent în
condiţiile stabilite în Regulamentul 3 al CRC.
223

Suport Curs SIBEX Sept

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs SIBEX Sept

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu Tranzacţii bursiere cu instrumente derivate

BURSA MONETAR FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU

CURS DE INITIERE SI AVANSATI

Acest suport de curs se adresează în primul rând persoanelor care intenţionează să

Având în vedere faptul că instrumentele derivate sunt încă insuficient cunoscute pe

Aplicaţiile practice pe marginea mecanismului de tranzacţionare şi decontare a

Considerăm că o bună cunoaştere a pieţei BMFMS şi mai ales conştientizarea

De la înfiinţarea pieţei derivate de la Sibiu, instituţia noastră s-a preocupat permanent

În speranţa că acest curs va contribui la perfecţionarea dumneavoastră ca specialişti

Colectivul de lectori BMFM SIBIU

I. Scurtă incursiune în istoria instrumentelor derivate. ............................................. 4

II. Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu – prezentare generală şi organizare.

III. Cadrul legal al pieţei de instrumente derivate în România...................................17

1. Legea 297/2004 Privind Piaţa de Capital

IV. Contractul futures.................................................................................................60

VI. Avantajele tranzacţionării instrumentelor derivate..............................................100

VII. Riscurile asociate tranzacţiilor cu instrumente derivate......................................104

VIII. Ordine de tranzactionare....................................................................................110

IX. Contracte cu opţiuni............................................................................................125

X. Analiza tehnică şi fundamentală........................................................................194

XI. Casa Romana de Compensatie.........................................................................212

I. Scurtă incursiune în istoria pieţelor de instrumente derivate.

O definitie simpla a termenului “piata” extrasa dintr-un dictionar explicativ spune ca

Urmatoarea fază în organizarea “pietei” a constituit-o specializarea in tranzactionarea

Standardizarea marfurilor destinate schimbului comercial a condus la cresterea

In aceasta etapă consemnăm înfiinţarea primelor burse ca “institutii unde se

Revolutia industriala din sec XIX si dezvoltarea comunicatiilor a determinat o explozie

Expansiunea sectorului bursier a culminat la sfarsitul secolului XIX cu aparitia

producatorilor si comerciantilor de a-si acoperi riscurile de fluctuatie a pretului marfurilor de-a

De atunci şi până în prezent contractele futures au cunoscut o dezvoltare fulminantă,

În prezent, valoarea tranzactiilor financiare pe pietele organizate la nivel international

Prima bursă de mărfuri a fost înfiintaţă la Anvers in 1531, în cadrul ei încheindu-se

În Amsterdam, la începutul secolului al XVII-lea, mărfurile se puteau tranzactiona într-

Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la

Cladirea Chicago Board of Trade Chicago Board of Trade – sala de tranzacţii

New York Mercantile Exchange (NYME) are 132 de ani de experienta in

OneChicago este o bursa specializata in tranzactionarea contractelor futures pe

La sfarsitul secolului XX produsele financiare au dobandit suprematia pe piata

Actualmente, pe plan mondial cele mai reprezentative burse futures sunt:

Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile

Lista completa a burselor futures poate fi accesata la adresa:

În ciuda succesului de necontestat, acest sector bursier nu a fost scutit de scandaluri,

Totuşi, în ultimii ani, îmbunătăţirea activităţii de supraveghere şi corecta informare

Recunoaşterea succesului acestor instrumente este evidenţiat de premiul Nobel oferit

- instrumentele derivate au început să fie tranzacţionate în secolul XVII.

În ce ţară a fost înfiinţată prima bursă modernă de instrumente derivate ?

Care din următoarele Burse administrează pieţe de instrumente derivate ?

a. New York Stock Exchange

Ce a determinat apariţia pieţelor futures ?

a. Dorinţa de câştig a speculatorilor

Încheierea unui contract futures pe grâu presupune pentru un fermier:

a. Dreptul de a cumpăra la scadenţa contractului o cantitate standard de grâu

Creşterea cererii determină:

a. Creşterea preţului în condiţiile în care oferta rămâne constantă

Contracte futures pe acţiuni sunt tranzacţionate la:

a. Sydney Futures Exchange

II. Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu

In Romania, primele initiative de organizare a unei burse de marfuri au aparut in 1840

Înfiinţată în 1994 şi având initial ca obiect de activitate intermedierea tranzactiilor cu

În continuare este prezentată o scurta istorie a Bursei Monetar Financiare şi de

Dl Teodor Ancuta, presedintele Bursei de Marfuri

Dl. Thomas Curtean, presedintele onorific al Bursei

Sediul Bursei de Marfuri Sibiu inaugurat in 1996