Concepte fundamentale

Principiile valurilor elliott au fost descoperite la sfâ rşitul anilor 1920 de Ralph Nelson
Elliott. El a descoperit că piaţă de stocuri nu se miscă haotic, ci în mişcă ri ciclice repetitive, care
reflectă acţiunea şi emoţiile oamenilor, cauzate de influenţele exterioare ale psihologiei
maselor. Elliott a afirmat că fluxul şi refluxul (crestere vs. retragere, că dere) psihologiei
maselor sunt relevate în market stock de patternuri repetitive care sunt subdivizate în asa
numite valuri.

Pattern-uri psihologice de pret

Din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, graficul miscarii pretului unei pieţe nu este
altceva decat o reprezentare grafica a psihologiei maselor. Teoria Elliott Wave descrie modul in
care anumite sectiuni din grafic interactioneaza cu sectiunile adiacente, forma pe care evolutia
pietei ar trebui sa o ia intr-o multitudine de circumstante, cand si cum trend-urile psihologice
incep si se termina, cum un mediu psihologic determina si influenteaza evolutia altuia, si, ce
forma grafica generala ar trebui sa prezinte evolutia pretului la momentul terminarii unui
pattern. Cu alte cuvinte, teoria Elliott Wave organizeaza transforma miscarile aparent aleatoare
ale preturilor in pattern-uri identificabile si previzibile bazandu-se pe evolutia naturala a
psihologiei maselor.

Fenomen natural si neperiodic

Timpul consumat de o anumita stare de spirit a societatii nu are un minim sau maxim
absolut dar exista limite generale. Analizand pattern-urile completate anterior si aplicand
anumite principii si reguli privind comportamentul din punct de vedere al timpului este posibil
sa se aproximeze cele mai bune momentele pentru completarea unor formatiuni. Structura
miscarii preturilor aproape intotdeauna trebuie sa fie mai importanta ca observatiile legate de
timp. Anumiti indivizi considera enervant acest aspect al teoriei din moment ce vor sa stie in
avans cand sa tranzactioneze. Elliott practic demonstreaza ca anticiparea cu o probabilitate de
100% este imposibila. Cel mai mare grad de previzibilitate apare imediat ce o miscare (un val)
s-a terminat. Cu alte cuvinte, ar trebui asteptata terminarea unui pattern si ulterior se poate
actiona.

Beneficii multiple
Beneficiile studierii teroriei Elliott Wave sunt numeroase. Ca broker, analist sau
investitor veti putea anticipa frecvent schimbari majore in mediul economic ce va vor permite
evitarea dezastrului financiar si chiar specularea acestor oportunitati. Intelegerea corecta si
amanuntita a psihologiei maselor (baza fundamentala a teoriei Elliott Wave) va poate ajuta sa
evitati tranzactii periculoase la sfarsitul unui ciclu economic.

Aplicare in diverse domenii

Teoria Elliott Wave poate fi aplicata practic tuturor sectoarelor/zonelor in care sunt
implicate mase de oameni: bursa, marfuri, imobiliare, productia de bunuri si servicii, etc.;
singurul lucru necesar: date precise si consistente. Avantajele aplicarii teoriei in numeroase
domenii sunt evidente.

Complexitatea
Teoria Elliott Wave este probabil cea mai complexa si mai cuprinzatoare forma de
analiza a pietei inventata vreodata. Ea impune prin natura ei mult timp si practica pentru a fi
stapanita. Cei mai multi oameni nu au timp suficient la dispozitie sau inclinarea necesara
pentru a invata si pentru a aplica teoria asa cum trebuie. De regula, pentru perfectionare, teoria
cere mult mai mult timp decat sunt oamenii dispusi sa ii aloce. In plus, ideea unei metode
analitice care ii permite cuiva sa anticipeze schimbari de trend cu o precizie de o zi sau chiar de
o ora este considerata de majoritatea oamenilor ridicola si cel putin suspecta. Cand majoritatea
investitorilor au dificultati in a fi de partea care trebuie a pietei, incercarea de a derermina cel
1
mai mare sau cel mai mic tick al unui trend nici macar nu e considerata o posibilitate serioasa.
O teorie care sustine producerea unor asemenea rezultate va crea intotdeauna controversa si
va fi inevitabil tratata de neinitiati cu scepticism.

Atitudinea publica
Aplicarea cu succes a teoriei Elliott Wave impune o mentalitate diferita de cea publica.
Pentru a putea anticipa cu acuratete momentele la care are loc o schimbare de trend trebuie
inevitabil sa rezistati si sa respingeti punctul de vedere al majoritar exact la momentele in care
acea majoritate este cel mai convinsa ca un anume eveniment nu se va produce (veti fi cel mai
probabil ridiculizat pentru parerile si convingerile voastre, unul din cele mai bune semne ca
analiza voastra e corecta). Increderea extrema in sine e o cerinta obligatorie; controlul lacomiei;
un management strict al fondurilor (care include controlul riscului), o minte deschisa si
abilitatea de a va schimba intreaga perspectiva (din bullish in bearish si vice-versa) intr-o
secunda, toate sunt atributele si abilitatile unui analist sau trader de succes. Multe din aceste
caracteristici nu sunt prezente intr-o persoana, facand dificila incercarea de a fi un bun analist
sau un investitor de succes. Multi oameni pot anticipa miscarile viitoare ale pietei cand nu sunt
implicati financiar. Cand analiza si tranzactionarea devin personale totul se schimba.

Multi ani de studiu si aplicare

Chiar si avand toate calitatile de mai sus, pentru a practica teoria in timp real cu
acuratete si incredere, este nevoie de multi ani de practica. Cum multi oameni nu vor aloca
timpul necesar pentru a studia teoria, ajung sa o aplice prost si pierd bani in piata.

Aplicarea teoriei necesita timp

Chiar daca ai mentalitatea necesara, anii de experienta si cunostintele ce se impun, tot
trebuie sa aloci timp zilnic (aproximativ) analizelor, pentru practica si pentru a urmari poziti
curenta a pietei. Pentru a urmari cateva pieţe simultan poti avea nevoie de cateva ore sau chiar
mai multe in fiecare zi. Cei mai multi oameni cred ca este simplu sa faci bani in piaţa de capital
si mult mai multi vor sa fie (se aplica probabil tuturor celorlalte incercari ale omului).

Principiile de bază
Toate miscarile pietei din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, se incadreaza in doua
clase logie:
Valuri impulsive (normale si terminale):
Acestea sunt pattern-uri ce evolueaza in directia trendului principal. Cand este
analizata evolutia pietei pe termen scurt, valurile impulsive pot fi monowave-uri. Daca
valurile impulsive sunt mai complexe, ele vor fi compuse din 5 segmente.
Valuri corective (nu evolueaza ca trend):
Acestea sunt pattern-uri care evolueaza in directia opusa trendului. Corectiile pot fi
deasemenea monowave-uri, dar daca sunt mai complexe vor apare pe grafic ca miscari de
“consolidare” sub forma de miscari in sus si in jos, fara o directie clara, si sunt de regula
compuse din 3 segmente.
Gradul valurilor
“Grad” este un termen larg si putin imprecis ce specifica clasificarea ierarhica a valurilor
pe baza interlegaturilor de pret si timp. Daca se studiaza cu atentie un grafic al oricarei pieţe se
observa cu usurinta ca unele valuri evolueaza pe perioade indelungate de timp in timp ce altele
evolueaza pe perioade mai scurte de timp. O miscare (un val) ce evolueaza pe o perioada de
timp mult mai mare decat cea a altei miscari ar trebui considerata intotdeauna ca fiind o
miscare de grad superior (in raport cu cealalta).
1. Principiile descoperite si scrise de R.N. Elliott, arată că trendurile sunt compuse din 5
valuri într-o direcţie dintre care 3 valuri in direcţia trendului şi 2 în contratrend, în poza
ataşată valurile 1,3,5 sunt în direcţia trendului şi valurile 2 şi 4 reprezintă contratrendul.
2
 2. R.N.Elliott le-a numit „valuri cardinale” sau „faza numerelor” acum ele sunt cunoscute
ca fiind „valuri impulsive” si au fost popularizate de R. Prechter şi A.J. Frost. „Faza literelor”
acum sunt cunoscute ca fiind „valuri corective”.
3. Valul 2 este corectia valului 1 impulsiv, valul 4 este corecţia valului 3 impulsiv, abc
este corecţia valului 5 impulsiv.
4. În macro sens secvenţele prezentate mai sus pot face parte din secvenţe
asemă nă toare dar de grade mai mari.
5. În micro sens fiecare val poate fi secvenţiat pe acelşi principiu dar in valuri mai mici.

6. Ritmul celor „impulsivelor” corectate de cele „corective” se supun unor reguli,

principiile de bază ră mâ nâ nd de referinţă . Patternurile în chartuile de h1, h4, D,W, M sunt
numă rate în acelaşi fel.
7. Scara timpului este foarte importantă pentru fiecare pattern în parte. Nu există numai
patternuri valorice de preţ ci şi de timp ele nu sunt separate de vreun concept anume faţă de
cele de preţ; ci ele se complementare şi obligatorii.
8. Sunt trei reguli majore de netrecut:
i. Valul 2 nu se retrage niciodată peste punctul de plecare al valului 1. În funcţie de trend
up and down regula este aceaşi.
ii. Valul 3 nu poate fi cel mai scurt val din calurile de impuls. Valul 3 nu este necesar sa fie
cel mai lung, dar întotdeuna el este cel mai mare. (această regula dupa cum vedea în partea a
doua la advance elliott sunt multe variaţii de patternuri şi valul 3 este la fel de variat ca şi
patternurile în sine).
iii. Valul 4 corectiv nu trece de vărful valului 1 în orce fel de trend up and down. (regulile ii
şi iii vom vedea ca au suferit adăugari de la R.N. Elliott încoace
1920.)

3
Gradele valurilor

1. Grad mare (grad major)

2. Grad intermediar – subdivizarea 3. Grad minor. – subdivizarea

gradului major gradului intermediar

IMPULSUL.

Patternurile clasice –EWA

Elliott a detectat majoritatea patternurilor exceptă nd patternurile diagonale (leading).
De asemenea petternurile WXY şi WXYXZ nu au fost definite de Elliott, le-a cercetat deficitar
aceste combinatii. În analiza noi folosim wxy şi wxyxz de asemenea pentru dublu şi triplu
zigzag.
Impulsul. Patternul-valurile 1,3,5 .
Descriere- impulsul este compus din 5 valuri 1,3,5 sunt valuri de impuls, 2 şi 4 valuri de
corecţie.
Bull market Bear market

4
 -reguli de ghidare.
• Valul 2 nu poate fi mai lung în preţ decât valul 1 şi nu trebuie să treacă de punctul de
origine al valului 1.
• Valul 3 niciodată nu este mai scurt cînd il comparam cu valul 1 şi 5
• Valul 4 nu poate trece de valul 1 (overlap) excepţia se face în triunghiul diagonal şi
uneori în valul 1 (4 din 1) sau A (4 din A), dar niciodată în valul 3.
• Valul 3 arată moment puternic (the greatest momentum) excepţie cînd valul 5 este
extins.
• Valul 5 trece de valul 3.
• Structrura valurilor interne trebuie să alterneze, ceea ce însemană structuri diferite ale
corecţiei cu referire strictă la valurile 2 şi 4. (asupra acestui aspect în partea a doua va fi un
capitol special pentru alternanţă )
-în fiecare val: impulsul se întâ lneste în valurile 1,3,5 şi în valul A şi C care sunt corecţii -
(corecţia mai poate fi 2,4 ori B,D,E sau X)- din A,C.
Structura interna.
-este compusă din 5 valuri. Structura acestor valuri este 5-3-5-3-5. de menţionat că aici
valul numerotat cu (3) este val corectiv.

Impuls terminal.

Ending Diagonal Triangle (triunghi diagonal terminal).

O altă variaţie de impuls este triunghiul diagonal terminal sau (ending diagonal
traingle), sau (wedge-ca pattern clasic) este caracterizat prin două linii care converg. Acest
pattern conţine 5 valuri ele sunt subdivizate în câ te trei valuri foarte rar în cate cinci. Overlapul
este admis între valurile 4 şi 1 şi sunt destul de frecvente dar nu obligatorii. Triunghiurile
diagonale se mai gă sesc în valurile C. Triunghiurile diagonale sunt impulsuri terminale (impuls
pentru ca acesta conţine 5 valuri). Acestea pot apă rea în val 5 final, sau C.

5
 -descriere: triunghiurile diagonale sunt impulsuri scurte. Care apar în val terminal: 5 şi
C. A nu se confunda cu triunghiurile corective. Triunghiurile diagonale sunt relativ rare şi sunt
urmate de schimabrea violentă a direcţiei marketului.
Reguli:
• triunghiurile diagonale compun valul 5.
• Valul 4 trece de valul 1 (overlap)
• Valul 4 nu poate trece dincolo de punctul de origine al valului 3.
• Valul 3 nu poate fi scurt.
• Intern, toate valurile diagonalului au structuri corective.
• Valul 1 este cel mai lung şi val 5 scurt.
• Linile canalului trebuie să fie convergente.
• Ghidul intern al structurii trebuie să arate o alternanţă , ceea ce înseamnă diferite
structuri de natura corectiva.
În fiecare val: -triunghiul diagonal se întâ lneste în val 5, C şi uneori în 1.
Structura interna: structura interna este compusă din 5 valuri de 3-3-3-3-3-3.

Leading Diagonal Trianagle

2. Un alt tip de triunghi diagonal este aceasta: numindu-se „leading diagonal triangle”
are in structura interna câ te 5 valuri şi se înâ lneşte în valurile 1 sau A.

bear market bull market

Descriere: triunghiul diagonal de tip leading este un pattren impulsiv scurt care apare în
valul A. Diferenţa dintre triunghiul diagonal ending şi leading constă în valul 1,3,5 care au o
strtuctură interna din 5 valuri în loc de trei. Experinţa a ară tat că deasemenea el apare în valul
5 şi C deşi în principiile valurilor elliott (Elliott Wave Principle) ele nu apar. A nu se confunda
cu triunghiurile corective. Acest triunghi diagonal nu este urmat de o schimbare violenta a
directiei marketului pentru că nu este sfarşîtul trendului, excepţia o face atunci cînd apare în
valul 5 sau C.
Reguli:
• Este compus din 5 valuri.
• Val 4 şi 1 fac (se întrepatrund (overlap).
• Valul 4 nu poate trece de punctul de origine al valului 3.
• Valul 3 nu poate fi scurt.
• Intern, valurile 1,3,5 sunt valuri de impuls.
• Valul 1 este lung şi 5 scurt.
• Structura valurilor arată alternanţa între ele ceea ce înseamnă că sunt valuri corective.
În fiecare val: triunghiul diagonal de tip 2 apare în valul 1 sau A .
Structura interna: cele 5 valuri ale triunghiului diagonal de tip 2 arată în structura
interna : 5-3-5-3-5.

6
Expanding diagonal triangle (triunghi diagonal expandabil)

3. un pattern foarte rar este triunghi diagonal expandabil.

Val 5 Failure (eşuat)

4. uneori valul 5 eşuează să treacă dincolo de valul 3, acesta se numeşte val 5 eşuat (five
failure). Valul 5 eşuat este un val terminal sau „reversal pattern” şi în analiza calsică este
interpretat ca (double top and double bottom).
bull market bear market

Descriere:
(Eşuatul) este un pattern impulsiv din 5 valuri din care valul 5 nu trece de valul 3. indică
un trend slab şi marketul va arata o accelerare în sesn opus.
Reguli:
• valul 2 nu poate fi mai mare în pret şi distanţă decâ t valul 1, deci nu trebuie să treacă
de punctul de origine al valului 1.
• Valul 3 nu este niciodată scurt în comparatie cu valul 1 şi 5.
• Valul 4 nu poate face (overlap) cu valul 1, excepţia fiind triunghiul diagonal şi uneori în
valul 1 sau A dar niciodată în 3.
• Valul 5 cade înainte de sfarşitul valului 3.
• Valul 3 arată un moment puternic.
În fiecrare val: un failure apare în valul 5 sau C, dar nu în valul 3 -5 din 3.
Structura interna compusă din 5 valuri.
Un alt tip de impuls.
7
 Bull market Bear market

Descriere:
Acest tip de Impulsul este un pattern mai puţin comun şi este asamblat ca un impuls
normal. În analiza patternului este permisă retragerea valulului 4 de aproximativ 51.5% din
impuls sau alt pattern de trend. Bineînteles uneori retragerea valului 4 poate fi 51,6% şi
impulsul poate fi eliminat, în ciuda acestor fapte limita este de doar 0.1% numai. Seprat de
acestea, se poate observa şi retrageri pana la 62% a valului 4, această apare mai frecvent în
charturile intraday.
Reguli:
• Aceleaşi reguli pot fi aplicate ca la un impuls normal, excepţie fiind urmatoarele:
• Valul 4 este permis să se retraga între 51,5% şi 62%, fara a penetra regiunea valului 1.
• Ca şi ghid, valul 4 este adesea un zigzag.
În fiecare val:
Impulsul de tip 2 se petrece adesea în valurile 1,4 ori C, niciodată în 3.
Structura interna:
Este compus din 5 valuri. Structura interna a acestora este 5-3-5-3-5. de mentionat că
valurile din (3) sunt valuri corective. Care pot fi compuse din 5 valrui într-un triunghi corectiv.

Extensia.
bull market bear market

Descriere: -definiţia extensiei este valul impulsiv, unde valul 1,3,5 pot fi extensii, fiind
mai lungi decâ t alte valuri. În cazul de fată extensia se afla în valul 3 , dar ea poate fi şi în valul 1
sau 5.
Reguli:
-regulile cele mai importante ale extensiei sunt:
• este compusă din 5,9,13 sau 17 valuri.
• Valul 2 nu poate fi mai lung decâ t în valul 1, nu trebuie să treacă de punctul de origine al
valului 1.
8
 • Valul 3 nu este mai scurt cînd îl comparam cu valul 1 sau 5.
• Valul 4 nu face overlap.
• Valul 5 trece de valul 3.
• Extensia valurilor arată o mare accelerare.
-în fiecare val, reguli:
-extensia se întâ mpla în valurile 1,3,5 şi A şi C, cînd le comparam pe fiecare cu celelalte.
Structura interna. este compusă din minim 9 valuri deşi poate trece de 13 pana la 17
valuri. Asadar minima structură internă este de 9 valuri şi este compusă din 5-3-5-3-5-3-5-3-5.
de mentionat că valul numerotat cu (3) este val de corecţie, 5 este impuls, care poate fi
compusă din 5 valuri în cazul triunghiurilor corective.
O altă interpretare a extensiei.

O variaţie cunoscută ca extensie poate apă rea în unul din valurile impulsive. Extensia
este o mişcare lungă care iese din scală în comparaţie cu alte valuri impulsive. Ea se poate
întâ lni în (oricare din valurile 1,3,5 –majoritatea extensiilor au loc în valul 3)

Valurile corective. SIMPLE

1. Momentele impotriva trendului sunt numite „valuri corective” sau „corecţii simple”.
Uneori sunt numite „consolidă ri sau faza literelor abc”
2. Identificarea corecţiilor în patternuri particulare este o treabă foarte dificilă . Acesta se
întâ mplă din cauza varietă ţii de patternuri corective, care sunt într-un numar mai mare decâ t
patternurile impulsive.
3. Complexiattatea corectivelor poate creşete şi descreşte fă ră avertizare, corectivele
sunt mai puţin predictibile decâ t impulsivele.
4. Sunt câ teva forme de bază şi derivaţiile lor de bază .
i. Forme de bază : zigzag, flat, (iregular) şi triunghi.
ii. Corectivele complexe: dublu trei, triplu trei.
Complexitatea formelor corective pot fi subdivizate în patru categorii: zigzag complex,
flat complex, iregular complex.

1. Zigzagul.
bul market bear market

9
 Descriere:
Zigzagul este structura corectiva cea mai comuna, care arată un revers. Adesea arată că
un val impulsiv în formare (din 5) de fapt valurile (a şi c) sunt accelerate dînd aceasta iluzie..
Zigzagul se poate extinde în dublu sau triplu zigzag deşi acestea nu sunt foarte comune pentru
că lipseste alternanţa. Zigzagul poate fi prima parte dintr-o structura corectiva mai complexă .
Reguli:
• este compusă din 3 valuri.
• Valul A şi C sunt impulsuri, valul B este val corectiv.
• Valul B nu se retrage mai mult de 61% din A.
• Valul C trebuie să treacă dincolo de sfâ rşitul valului A.
• Valul C este egal cu A.
• Valul C şi A trebuie să fie subdivizat în 5 valuri
În fiecare val:
Timpul cel mai mare e în A, X ori 2. De asemenea valul B este parte din flat, triunghi.
Structura interna:
Un simplu zigzag este compus din 3 valuri, dublu din 7 valuri separate de un val X în
mijloc, triplu este format din 11 valuri separate de două valuri X. Structura interna din 3 valuri
este de 5-3-5 în zigzag simplu, 5-3-5-3-5-3-5 în dublu

2. Flat
bull market and bear market

10
 Descriere:
Flatul este foarte comun ca forma corectiva, care arată în general o directie (oblică , într-
o parte) (sideways). Valurile A şi B şi flat sunt amâ două pattrenuri corective. Valul C este un
impuls contrar. În mod normal valul C nu trece dincolo de valul A.
Reguli:
• Este compus din trei valuri.
• Valul C este impuls, valul A şi B sunt corective.
• Valul B se retrage mai mult de 61,8% din A.
• Valul B adesea arată o retragere completă .
• Valul C nu ar trebui să treacă dincolo de sfâ rşitul valului A.
• În mod normal valul C este cel puţin egal cu A.
În fiecare val: se întîmpla în valul B, şi cel mai adesea în 2 şi 4.
Structura interna: constă în 3 valuri. Structura interna a flatului este de 3-3-5.
Iregularul sau (irregular).
Flat expandabil sau flat iregular (expanded flat sau irregular flat).
bull market and bear market

În teoria clasică a valurilor elliott (elliott wave) acest tip de pattern iregular (irregular
pattern) este distinc ca forma sau (pattern) în teoria avansată el este inclus in categoria
patternurilor de tip flat ca fiind o variaţie a acestuia. (depinde de autor această categorie).
Descriere: este un tip de flat mai special. Aici valul B este extins şi merge dincolo de
sfâ rşitul valului A, arată ca un impuls. Puterea valului B arată ca marketul vrea să o ia în directia
valului B. Dacă valul C este mult mai mare decâ t valul A puterea va fi mică .
Reguli:
• este compus din 3 valuri.
• Valul C este un impuls, valul A şi B sunt corectiva.
• Valul B se retrage dincolo de A ca un impuls. Valul C este mai mare decâ t A.

11
 În fiecare val: acest tip de corectivă se întîlneste în valurile 2,4,B şi X. Dacă se întîlneste
în valul 2 –C este scurt, accelerarea celui de al treilea val îi va lua locul.
Structura interna: este compus din 5 valuri, care au intern o structura de: 3-3-5

Triunghiuri.
Contracting triangle:
bull market and bear market

Descriere:
Triunghiurile sunt patternuri corective şi sunt de doua feluri : de contractie şi
expnadabile (contracting and expanding). Ele sunt ascendente sau descendente. Sunt compuse
din 5 valuri, fiecare este de natura corectiva.
Reguli:
• sunt compuse din 5 valuri.
• Val 4 şi val 1 fac overlap.
• Val 4 nu poate trece de punctul de origine al valului 3.
• Valul 3 nu poate fi scurt.
• Intern toate valurile au o structura corectivă .

12
 • În cel de contracţie, valul 1 este mai lung şi valul 5 este mai scurt. În cel expandabil,
valul 1 este scurt şi valul 5 este lung.
• Triunghiurile au o forma de (gard) ascuţit (pana -wedge).
• Structura interna arată alternantă .
În fiecare val: apar numai în valurile B,X şi 4. niciodată în 2 ori A .
Structura interna:
Sunt compuse din 5 valuri, fiecare structura este compusă din 3 valuri -3-3-3-3-3.

13
Expanding triangle:
bull market and bear market

14
 Ascending triangle: are o alunecare ascendentă .
Descending triangle: invers fată de primul.
Running triangle: la acest triunghi valul B trece de punctul de origine al valului A.
Formele complexe ale corecţiilor simple.
Runnning flat.
bull market and bear market

Descriere.
Corecţia de tip running în special rara. Acest pattern este în esenţă un flat cu valul B
alungit şi un val C foarte mic. Valul C fiind scurt nu ajunge în zona de pret înaltă (nu atinge deloc
sau putin peste 60%-sunt doua varinate) a valului A. Mai degraba o corecţie de tip running în
teorie ar putea fi o extensie a unui val impulsiv, unde valurile sunt subdivizate în doua (sau mai
multe combinatii). În practică nu este nici o diferenţa în directia marketului pentru ca marketul
va exploda în directia valului B.
Reguli:
• Valul B trebuie să fie din 3 valuri.
• Valul C este compus din 5 valuri.
• Valul C trebuie să fie scurt şi nu trebuie să atingă zona de preţ a valului A.
• Valul C nu se retrage mai mult de 100% din B şi mai mult de 60% din A.
În fiecare val. Majoritatea timpului se petrece în valul 2 sau B.
Structura interna. este o structura din trei valuri: 3-3-5.
X wave (valul x) Valul x merita un capitol special si va fi in partea a doua (avansat).
Descriere: valul X este un val intermediar între mai multe complexe corective. Acest val
este întotdeauna val corectiv şi poate lua multe forme. Zigzag, dubluzigag, flat etc. Valul x unşte
două sau mai multe patternuri corective formâ nd patternurile complexe.

15
Zigzagflat.
bull market and bear market

Descriere.
Este un pattern comun şi arată exact ca zigzagul, excepţie fiind valul B care se retrage
mai mult de 61,8% din A.

Running zigzag.
bull market and bear market.

Descriere:
Este un failure într-un pattern corectiv unde valul C este mai scurt decă t valul A. Adesea
se întîmpla în Running Flat ori în Zigzag. Indică o putere mare în directia trendului.
Reguli:
• Majoritatea regulilor au fost mentionate la alte patternuri corective.
• Valul C cade dincolo de sfâ rşitul valului A.
În fiecare val:
Failure poate să se întîmple în valul C sau 2, în C ori E din valul 4, în valul C din B sau X.
16
Failed flat.
bull market and bear market

Descriere:
Acest pattern este exact ca Flat, excepţie fiind acţiunea valului C care nu trece de
sfâ rşitul valului A.

Running Flat (modern)

bull market and bear market

Descriere.
Acest pattern este exact ca şi Running Flat, excepţia fiind valul C care se retrage mai mult
de 60%, dacă nu Elliott WAVE îl considera normal Running Flat. Această distincţie ese necesara
pentru ca Running Flat este foarte rar. Dar dacă se retrage mai mult de 60% este unul de tip
modern.
Construcţia polivalurilor.
Concepte fundamentale ale polivalurilor.
Impulsurile:
Sunt reguli specifice care se aplică patternurilor de impuls care nu sunt prezente în cele
corective.
Reguli esenţiale de constructie:
1. Construcţie din cinci segmente adiacente (monoval sau mai mari) care se întă lnesc în
seria structurală a trednului sau a pattenrului temrinal.
2. Trei segmnete din cele cinci trebuie sa fie „de încredere” in aceaşi direcţie (sus sau
jos).
3. Imediat dupa primul segment, o mişcare minoră in direcţia opusă va avea loc (al
doilea segment).
4. Al treilea segment trebuie să fie mai lung decâ t al doilea.

17
 5. Imediat dupa al treilea segment, o mişcare minoră în direcţia opusă celei de-a treilea
segment (dar în aceaşi direcţie cu al doilea) întâ lnim aici al patrulea segment. Al patrulea
segment niciodată nu se retrage în totalitate peste cel de al treilea.
6. Al cincilea segment va fi aproape întotdeuna mai mare decâ t segmentul patru. Câ nd al
cincilea segmnet e mai scurt decâ t patru, segmentul cinci este un (failure) val că zut-eşuat.
7. Câ nd preţul se distanţează acoperind segmentul unu, trei si cinci, masurat si
comparat, al treilea segment nu a fost cel mai lung dar nicodată nu poate fi cel mai scurt
segment din cele trei.
Regula extensiei:
Extensia este un element esenţial a orică rui pattern de impuls solid şi este exclusiv
asociat cu el. Termneul de extensie este folosit pentru a descrie „cel mai lung val” dintr-o
grupare impulsivă . Prezenţa extensiei, analitic vorbind, delimitează comportamentele
impulsive de cele corective. Pentru a califica o extensie, valul cel lung ar trebui sa fie de minim
161% din valul anterior.
Regula alternanţei:
Conceptul de alternanţă este unul din cele mai importante, ghidâ nd influenţa asupra
acţiunii marketului. Fară alternanţă , teoria paote fi de nefolosit.
Regula constă în: câ nd adiacenta sau alternaţa valurilor ale aceluiaş grad sunt
comparate, ele ar trebui sa fie distincte şi unice în multe feluri posibile. Factorul major care
decide această manifestare a regulei este timpul. Sunt multe feluri în care alternaţa poate avea
loc. Privind un pattern de impuls, cea mai importantă aplicare a regulei alternanţei este
contratrendul.
A. Preţul (distanţa acoperită in unitatţi verticale)
B. Timpul (distanţa acoperita în unitaţi orizontale)
C. Severitatea (procentul de corecţie din valul precedent) se aplică numai la valulurile 2
şi 4 din patternul de impuls
D. Complicaţia (intricacy) (numă rul de subdiviyiuni preyente în pattern)
E. Construcţia (un pattern poate fi flat, altul zigzag, etc.)
Exemple de alternaţe la grupurile de polivaluri simple si complexe:
Diagrama A arată alternanţa între preţ şi timp, si direcţia corecţiei; valul 3 este cel mai
extins.
B. În diagrama B, din nou valurile 2 şi 4 alternează într-un mod similar ca si diagrama A,
dar valul extisn este valul 1.

18
 Diagrama C schimbă câ teva condiţii faţă de diagrama B, valul 4 este mult mai sevre,
timpul consumat şi preţul decâ t în valul 2 si extins este valul 5.
D. Singura alternanţă în digrama D este sevreitatea. Cele două corecţii apar similare şi
fac ca petternul să fie foarte suspect. O altă posibilitate este aşteptatrea pâ nă câ nd marketul
clarifică situţia. Dacă întegul impuls se retrage mai mult decâ t 61,8%, dar mai puţin decâ t 100%
de precedenta acţiune a marketului, tendinţă aproape sigură ca patternul să fie corectiv de tip:
„dubluzigzag cu valul x lipsa” as se vedea „capitolul -valurile lipsa-”. Dacă patternul se retrage
mai puţin de 61%, mai tâ rziu şi îl depă şeşte, scenariul de impuls trebuie reluat.
Diagrama E este un exemplu pe toate feţele ale alternanţei (preţ, timp, sevreitate,
complicaţie) între valurile 2 şi 4.
F. În digrama F, la fel ca şi în diagrama E, este un excelent exemplu de alternanţă .
19
 G. Similarită ţile dintre timp şi preţ între valurile 2 şi 4 din diagrama G, fac ca alternanţa
sa aibă loc pe diferite că i. În acest caz alernează în constructie (valul 2 este un double three
running în timp ce valul 4 este un triangle.)
Notă : Alternaţa este un fenomen relativ. Corecţiile simple şi complexe nu sunt
dependente atâ t de mult de ce pattern elliott este creat ci mai degraba cum 2 patternuri
alternează şi cum arată fiecare. Un exemplu este valul 2 (double three corection) care poate fi
considerta un pattern simplu dacă valul 4 este mult mai larg şi consumă mai mult timp
(horizontal triangle).

Regula egalită ţii.

În fiecare pattern de impuls, care i-am discutat sub regula extensiei, unul din valuri
trebuie să fie mai mare decâ t celelalte valuri. Odată ce a fost identificat cel mai lung val, regula
egalitaţii trebuie să fie considerată . Regula aceasta se aplică numai la două dinre cele trei valuri:
1,3,5. Oricare ar fi patternul extins, regula se referă la celellate două . Combinaţia poate fi:
1. Dacă valul 1 este extins, regula se aplică la valurile 3 şi 5.
2. Dacă valul 3 este extins, regula se aplică la valurile 1 şi 5.
3. Dacă valul 5 este extins, regula se aplică valurilor 1 şi 3.
Regula egalită ţii constă în doua valuri neextinse egale în preţ şi timp ori raportate la
raţia fibonacci (0.618% uzual) sub fiecare parametru sau amandoi. Preţul este de departe cel
mai important câ nd avem de a face cu această regula. În plus, această regulă işi exercită
influenţa în patternul de impuls câ nd al treilea val este extins. De asemenea regula este
folositoare câ nd valul 5 cade după ce valul 3 a fost extins. Regula este mai putin folositoare
câ nd patternul conţine primul val extins ori este impuls terminal.
EX:
În diagrama D, valul 3 este este extins, aşadar valurile 1 şi 5 sunt aproximativ egale in
preţ şi timp. Diagrama B arată primul val extins, în care valurile 3 şi 5 relatează 61,8% preţ şi
61,8% timp. În diagrama C, valul 5 extins, avem valurile 1 şi 3 în reşaţie fiecare cu 61,8% preţ şi
100% în timp.

Regula Overlap –ului.

Regula overlap poate fi aplicată în doua moduri diferite, depinde pe care o analiză m cea
de trend sau de impuls terminal. Ambele categorii sunt listate dedesubt.

Trending impuls (5-3-5-3-5)

În trend polivalurile impulsive mai ales parţi din valul 4 nu pot cădea în raza de preţ a valului 2.
Această regulă a fost creată pentru a face diferenţă vizuală între impulsul trendului şi impulsul terminal sau
patternurile corective.

Trending impuls (5-3-5-3-5) Terminal impuls (3-3-3-3-3)

Terminal impuls (3-3-3-3-3)

Contrar patternului de impuls de mai sus, în patternului terminal zona de acţiune a
valului 2 este parţial violată de acţiunea de preţ din zona valului 4.
20
 Impuls patterns. Aceasta nu poate fi valul 2,4, b,d,e, ori x.
Val -1 extins.
Mişcarea urmată de extinderea valului 1 face ca valul 2 să nu se retragă mai mult decâ t
38,2% din valul 1. Valul 2 probabil nu va fi un zigzag. Dacă vezi un zig zag formandu-se dupa
valul 1 extins el va fi probabil valul a dintr o structura mai mare de tip flat a valului 2. Valul 2 nu
poate fi un running corection. Există probabilitatea mare ca valul 2 să fie foarte complex şi să
consume mai mult timp decâ t valul 4 şi probabil va fi cel mai complex şi mare consumator de
timp din întreaga serie (1-5). Dacă patternul se dezvoltă în polival, probabilitate va fi mare ca
valul -1 să fie subdivizat (cel mai complex din cele trei segmente 1,3,5).

Val -1 non extins.

Valu 2 se poate retrage 99% din valul -1. Dacă valul 2 se retrage 99% şi valul 1 este un
polival (sau mai mult), valul 2 se subdivide într-un abc în care valul c va fi val fail (eşuat), (valul
2 se poate subdivide în timp ce valul 1 se poate sau nu subdivide.)

Val -2.
Dacă v alul 1 este cel mai lung val din secvenţă , al doilea val nu se poate retrage mai mult
de 38% din primul val. Dacă primul val nu este cel mai lung val, cel mai de jos punct al valului 2
(retragerea) este de 99% din valul 1. Dacă valul 1 este un polival sau mai mult, valul 2 se
subdivide într-un polival sau într-un pattern mai mare. Dacă valul 2 este subdivizat şi valul a
din (val 2) se retrage mai mult decâ t decâ t 61,8% din valul 1, întreaga corecţie va fi inevitabil
un dublu-failure, ori cu c-failure, cu punctul valului c la 61,8% sau mai puţin din valul 1.

Val -3 extins.
Val 3 extins este cea mai lungă secvenţă . Dacă valul –(3) de asemena se subdivide,
tendinţa cea mai puternică este pentru al trei-lea val din valul 3 de asemnea să fi extins. Dacă al
treilea val este polival, valurile 2 sunt mici şi consecutive (înainte de explozia valului 3 din 3)
ele vor fi similare în construcţie. Sub aceste condiţii specifice, este forţat ca valurile 2 să ia puţin
timp, puţin preţ si să se retragă putin (ca procent din valul 1). De asemnea, linia de trend nu va
fi încă lcată de valul 2 mic corectiv. Întotdeauna ne pregă tim ca valul 5 sa fie un fail dacă valul 3
este extins.

Val 3 non-extins.
Câ nd valul 3 nu este extins din cele 3 valuri impulsive (1,3,5) oricare din valurile 1 sau 5
vor fi mai mici în preţ. Dacă valul 3 este mai mic decâ t valul 1 şi valul 1 extins, şi valul 5 va fi
mai scurt în preţ decâ t valul 3. Dacă valul 5 este extins valul 1 trebuie să fie mai mic ca 3. Câ nd
valul 1 este extins valul 3 poate finisa topul nu mai departe decâ t 61,8% desupra (ori dedesubt
dacă marketul este down) de la sfâ rşitul valului 1.

Val 4.
Dacă valul 5 este extins, valul 4 poate fi mai complex, consumator de timp şi posibil sa
aiba o mai mare complexitate decâ t valul 2. Dacă valul 1 este extins, valul 4 trebuie sa fie
simplu, scurt în preţ, timp şi structura decâ t valul 2. Dacă valul 5 este extins, valul 4 se retrage
un numar de procente mai mare din valul 3 decâ t 2 din 1. Frecvent valul 4 se retrage cel mult
50+61,8% din valul 3 câ nd valul 5 este extins.

Val 5 extins.
Câ nd valul 5 este extins aceasta trebuie să fie cel putin egal în distanţă şi preţ de la
începutul valului 1 (punctul 0) trecâ nd prin valul 3 şi sfâ rşind cu valul 4. Lungimea maximă a
valului 5 extins nu ar trebui să treacă de 261% de la punctul 0 pâ nă la sfă rşitul valului 3. Câ nd
consideram valul 2 şi 4, valul 4 trebuie să ia cea mai mare sumă de timp şi preţ din întreaga
structură . Al cincilea val nu poate fi complet retras (corectat) în afară de cazul valului c din
corecţie ori este sfâ rşitul unui val 5 dintr-o structură mai mare.

21
Val 5 non-extins.
Valul 5 poate fi retras (corectat) aproape 100% sau mai mult de faza urma toare
corectivă . Dacă valul 1 este extins şi secvenţa include val 1 sau a dintr-un grad mai mare,
corecţia dupa valul 5 va fi aruncat în zona de preţ a valului 2.

Val 5 failure.
Ca o regulă generală , valul 5 failure este posibil câ nd valul 3 este extins. Valul 4 este unu
dintre cele mai complexe faze corective. Valul 4 se retrage mai mult în valul 3 decâ t o face 2 din
valul 1. Aproape întodeuna, valul 1 şi 5 vor fi practic identice în preţ şi timp. Cu puţine ocazii
valurile 1 şi 5 sunt în raport unul cu celalalt în preţ si timp 61,8%. Al cinci-lea val poate că dea
din valul de impuls numai în una din aceste circumstanţe:
Dacă patternul de impuls (care conţine al cinci-lea val failure (eşuat)) este el însuşi
dintr-un grad mai mare al unui pattern de impuls.
Dacă pattrenul de impuls (conţine un val failure(eşuat)) este valul –c.

C. Sunt extrem de rare condiţiile în care vedem un val 3 mare experimentâ nd un val 5
failure (eşuat) (val 5 din (3) failure). Pentru aceasta, marketul nu are nevoie să formeze un top
sau bottom care sa fie foarte important (semnificativ.) „Semnificativ”, desigur este un termen
relativ. În aceasta situaţie însemnă că avem un pattren multival sau mai mare în grad. Dacă
avem un val 5 failure (eşuat) la sfarşitul valului 3 aceasta indică faptul ca contratrendul este
foarte puternic.

Impulsurile terminale (terminal impuls).

Impusurile terminale sunt de fapt „diagonal triangle” din ewa clasic.

Val 1 extins.
Val 1 extins din impuls terminal este cel mai de departe cel mai comun setup. Masurat
din puctul de terminaţie, valul 2 nu se retrage mai mult de 61,8% din valul 1. Valul 3 nu trebuie
să fie mai mare de 61,8% din valul valul 1, dar să fie de cel puţin de 38,2% din 1. Valul 5 nu
poate fi mai mult de 99% din valul 3. Valul 4 de obicei este de 61,8% din valul 2 în preţ şi egal în
timp (61,8% timp).

Val 1 non extins.

Valul 2 se poate retrage 99% din valul 1. Câ nd valul 1 nu este extins, patternul terminal
trebuie să fie valul c al unei corecţii.

Valul 2.
Dacă primul val este extins, valul 2 nu trebuie să treacă de 61,8% din valul 1. Dacă
primul val nu este extins, valul 2 se poate retrage 99% din val 1. Dacă primul val este extins,
valul 2 ar trebui să consume mai mult timp şi preţ decâ t valul 4 şi este cea mai complexă
corecţie din cele două .
22
Val 3 extins.
Este un pattern rar. Valul 2 trebuie să se retragă mai mult de 61,8% din primul val iar
valul 4 ar trebui să se retragă 38,2% sau mai puţin. Valul 5 nu ar trebui să fie mai mare de 61%
din valul 3.

3 este valul, x este valul extins din formaţie.

Val 3 non extins.

Dacă primul val nu este extins, probabilită ţile sunt considerabile ca unu să fie valul
extins. Dacă primul val este extins, valul 3 nu trebuie să fie mai mare de 61,8% faţă de primul
şiu valul 5 să nu fie mai mare de 61,8% faţă de valul 3. Dacă valul 1 este mai mic decâ t 3 dar nu
mai mic de 61,8% valul 5 probabil va fi extins.

Val 4.
Nu poate fi mai mare de 61,8% din valul , dacă nu valul 5 tinde să fie extins caz foarte
rar. Dacă valul 5 este extins valul 4 probabil va lua cel mai mult timp şi preţ faţă de valul 2 şi va
fi mai consistent în subdiviyiuni decâ t 2.

Val 5 extins.
Acest setup se întâ lneşte numai dacă valul 5 dintr –un grad mai mare este deasemena
extins sau valul –c din oricare corecţie exceptâ nd triunghiul orizontal.

Val 5 non extins.

Dacă valul 5 nu este extins, el nu trebuie să fie mai mare de 61,8% din valul 3. Nu ar
trebui să fie cel mai complex val din cele trei de impuls (1,3,5). Valul 4 consumă mai puţin timp
şi preţ decâ t 2.

Corecţiile.
Corecţiile sunt patternuri care se întâ lnesc între valurile impulsive. Corecţiile sunt
compuse din trei monovaluri sau (largi) segmente. În general, fazele corective sunt mai greu de
interpretat decâ t fazele impulsive, în plus ele pot reprezenta posibilită ţi variate.

Reguli de constructie:
Patternul de tip flat: (B failure, C failure, Common, Double failure, Elongated, Irregular
failure, Running).
Patternul de tip zigzag acesta din urma avand mai puţine variaţii decâ t patternul de tip
flat.

23
Patternul de tip triunghi.
Zigzag: 5-3-5
Flat: 3-3-5
Triangle: 3-3-3-3-3
Flat (3-3-5)
1. Valul b trebuie să se retragă cel puţin de 61,8% din -a-

2. Valul -c- trebuie să fie la cel puţin 38% din val –a-
Sunt mai multe varietă ţi de flat pattern decâ t oricare altă formaţiune elliott. Pentru a
face o idee generală a acestui tip de pattern se poate folosi o tehnică foarte simplă aceea de a
trage linii orizontale, paralele, a punctelor de minim si de maxim. Începâ nd cu observaţia, dacă
valul –b- sparge linia orizontală maximă în acel punct, marketul indică un un val –b- mai
„puternic decâ t normal”. Dacă valul b se retrage intre 81-100% din valul –a- se referă la val -b-
normal. Dacă retragerea valului –a- este intre 61,8 şi 80% se refră la un val b slab.
Val B puternic.
Depinde de mărimea valului b în relaţie cu valul –a-, valul -c- poate sau nu poate trece de punctul de
inceput al valului b. Dacă valul b cade intre 101 şi 123% din valul -a-, aici există o şansă relativ bună ca valul -
c- să se retragă complet peste -b-.

Dacă -b- cade sau trece deasupra rangeului, valul -c- este 100% sau mai mult dn valul -b-
şi valul c nu este mai mult de 161,8% din valul -a-, marketul fomrează un pattern iregular
(irregular corection). Daca valul -c-este mai mult de 161,8% din -a- (cade sub altă categorie),
avem de-a face cu un pattern alungit flat (elongated flat).
Dacă valul -b- este mai mare de 123% decăt -a-, sunt puţine şanse ca valul -c- să se retragă tot peste
valul -b-. Dacă totuşi este, el va fi un irregular pattern. Când valul -b- trece de 138% din valul -a-, nu mai sunt
şanse ca valul -c- să se retragă tot peste -b-. Parţi din valul -c- cad în zona rangeului, dar nu complet pentru a
acoperi valul -b-, patternul se va numi (irregular failure) iregular eşuat.

24
 Dacă valul -c- nu cade până la liniile orizontale, paralele, patternul ar trebui să fie un (running
corection) (corecţie fugindă).

Val B normal.
Valul –b- este considerat „normal„ acesta ar trebui să cadă între 81-100% inclusiv din valul -a-. Sub
aceste condiţii, valul -c- ar trebui să se retragă tot peste valul -b-. Dacă lungimea valului –c- cade între 100 şi
123% din valul -b-, patternul ar trebui să fie considerat (common flat) (flat comun). Dacă valul -c- este mai
mare decât 138% de -b-, marketul formează un (elongated flat) (flat alungit). Dacă valul -c- este mai mic de
100% decât valul -b- patternul se numeşte (c-failure) (val c-eşuat).

25
 Val B slab.
Valul -b- slab este caracterizat de retragerea (mai puţin decât normala) din valul -a-. Pentru a clasifica
valul -b- slab, trebuie ca retragearea să fie între 61-81% inclusiv din val -a-. Dacă valul -c- este mai mic de
100% din -b-, patternul ar trebui numit (double failure) (dublu eşuat). Dacă valul -c- este între 100-1385 din
valul -b-, patternul se va numi -b-failure (b-eşuat). Dacă valul –c este mai lung decât 138% faţă de –b-, el va
cădea incă o dată sub categoria elongated flat.

ZIGZAGUL.
(5-3-5)
Sunt limitate variaţiile patternului de tip zigzag. Zigzagul şi combinaţiile acestuia sunt
patternurile corective care pot fi temporar similare cu activitatea de tip „impuls”. Ca să evită m
interpretarea greşită , trebuie să plasă m sub comportamentul de tip zigzag. Dedesubt sunt
câ teva cerinţe minime:
Valul -a- nu trebuie să se retragă mai mult de 61% din valul de impuls.
Valul –b-ar trebui să se retragă cel puţin 1% din valul -a-.

26
 3. Valul -c- trebuie să treacă dincolo de sfă rşitul valului -a-.

Dacă grupurile de valuri îndeplinesc cerinţele minime, este timpul să verifică m stricta
respectare a limitelor maxime impuse de valul -b- în zigzag.
i. Nici o parte din valul -b- nu se va retrage mai mult decâ t 61% din -a-.
ii. Dacă parţi din -b- se retrag mai mult de 61% , această parte nu va fi sfă rşitul valului b-.
Va fi primul segment dintr-o corecţie mult mai complexă din valul –b-. Terminaţia valului -b- va
fi completă la 61% din valul -a- sau mai puţin. (pentru a evita confuzia celor scrise mai sus)
Asceastă se referă la complexitatea valului -b- şi terminaţia lui, adica ultimul val va fi la 61%.
Lungimea valului -c- este factorul de decizie pentru a face categorii asupra formaţiunii
de tip zigzag. Lungimea valului -c- spune multe despre acţiunile curente şi viitoare ale
marketului. Dacă valul -c- din zigzag este mai mic de 61% din valuzl -a-, se referă la (truncated
zigzag) (zigzag trunchiat). Dacă valul –c- se termină la la mai mult de 161,8% din valul -a-,
mişcarea este (elongated zigzag) sectiune (patternul seamana foarte bine cu impuls sau poate
face parte din acesta) . în oricare altă situaţie se referă al „zigzag normal”.

Zigzag normal.
În zigzag normal, valul -c- poate fi oriunde de la 61% pana la 161,8% (intern sau extern).
valul -b- nu trebuie să se retragă mai mult de 61,8% din valul -a-.
2. Valul -c- nu ar trebui să treacă de 161,8% din lungimea valului -a- de la sfâ rşitul
valului -a- dar ar trebui să fie cel puţin la 61,8% din val -a-.
Truncated (trunchiatul)
Această variaţie de zigzag, pentru a fi justificată trebuie să întă lnim că teva criterii:
1.valul –c nu poate fi mai scurt decâ t 38% din valul -a- dar ar trebui mai puţin decâ t
61,8% din -a-
2. după completarea zigzagului, marketul trebuie să se retragă la 81% din întregul
zigzag, de preferat să se retragă la 100% sau mai mult.

27
 Zigzag normal Truncated (trunchiatul)

3.Patternul va fi aproape unul dintre picioarele triunghiului ca segment dintr un

triunghi.
Elongated. (alungitul)
Zigzag Elongated (alungitul) este caracterizat de partea valului -c-.
În stadiul iniţial, zigzagul temporar seamă nă cu activitatea de impuls. Variaţiile
zigzagului, alungitul este cel mai bun imitator al comportamentului de tip impuls.
Este foarte greu de recunoscut şi periculos. De obicei el confirmă după acţiune.
Oricum valul -c- este mai mare de 161,8% decât valul -a-, problema apare la indentificarea tipului de
pattern abc care iniţial pare 1 2 3 dintr-un segment din 5. Criteriul care ajută la deciderea între cele două
patternuri este coreţia. După zigzag elongated, marketul ar trebui să facă revers mai mult de 61,8% din val -c-
înainte ca sfârşitul valului –c este violat. Dacă toate aceste condiţii sunt întâlnite patternul poate fi asumat ca
zigzag elongated. Dacă aceste condiţii nu sunt întâlnite se formează un val de impuls.

28
29