Introducere în Indicatori Tehnici şi Oscilatori.............................................................................................

4
Introducere....................................................................................................................................................4
Ce este un Indicator Tehnic ?....................................................................................................................4
Ce ne ofera un Indicator Tehnic ?.............................................................................................................4
De ce se folosesc indicatorii ?...................................................................................................................5
Sfaturi pentru folosirea indicatorilor.........................................................................................................5
Indicatori de anticipare..............................................................................................................................7
Oscilatorii de Momentum.........................................................................................................................7
RSI.............................................................................................................................................................7
Avantajele şi dezavantajele indicatorilor de anticipare............................................................................8
Indicatori de urmarire................................................................................................................................9
Avantaje şi dezavantaje ale indicatorilor de urmarire........................................................................10
Oscilatori.................................................................................................................................................10
Oscilatori cu linie centrala..................................................................................................................10
Oscilatori cu banda..............................................................................................................................11
Pro şi contra Oscilatorilor..................................................................................................................11
Semnale obtinute cu Oscilatori...........................................................................................................11
Divergenta poziţiva şi negativa..........................................................................................................12
Supra-vanzare şi supra-cumparare.....................................................................................................13
Intersectia cu linia centrala..................................................................................................................16
Pro şi contra semnalelor date de oscilatori.........................................................................................17
Divergenta Pozitiva şi Divergenta Negativa..........................................................................................18
Ce inseamna ?.....................................................................................................................................18
Pragul de Suport..................................................................................................................................19
Ce este Suportul ?................................................................................................................................19
Unde se stabileste Suportul ?..............................................................................................................20
Pragul de Rezistenta............................................................................................................................20
Ce este Rezistenta ?.............................................................................................................................20
Unde se stabileste Rezistenta ?...........................................................................................................21
Identificarea pragurilor de Suport şi de Rezistenta............................................................................21
Minime şi maxime..............................................................................................................................21
Suport = Rezistenta.............................................................................................................................21
Zonele de Suport şi Rezistenta...........................................................................................................21
Medii Mobile...........................................................................................................................................22
Introducere..........................................................................................................................................22
Media Mobila simpla (SMA)..............................................................................................................22
Media Mobila Exponentiala (EMA)...................................................................................................23
Cum se calculeaza Media Mobila Exponentiala (EMA).....................................................................24
SMA fata în fata cu EMA...................................................................................................................26
Care medie mobila e mai buna ?.........................................................................................................27
Cum folosim mediile mobile ?............................................................................................................28
Identificarea şi confirmarea unui trend..............................................................................................28
Nivele de Suport/Rezistenta................................................................................................................31
Concluzii.............................................................................................................................................31
Benzi Bollinger.......................................................................................................................................32
Introducere..........................................................................................................................................32
Cum se calculeaza BB ?......................................................................................................................32
Alegerea perioadei pentru BB.............................................................................................................34
Cum se foloseste BB ?........................................................................................................................34
Semnal de cumparare (BUY)..............................................................................................................34
Semnal de vanzare (SELL).................................................................................................................34
Concluzii.............................................................................................................................................35
Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence) - Medie Mobila
Convergenta/Divergenta.......................................................................................................................................36
Introducere..........................................................................................................................................36
Cum se calculeaza MACD..................................................................................................................36
Ce arata MACD...................................................................................................................................37
Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence) - Medie Mobila
Convergenta/Divergenta (2).................................................................................................................................38
Semnale Bullish (BUY) obtinute cu MACD......................................................................................38
Semnale Bearish (SELL) obtinute cu MACD.....................................................................................40
Semnale combinate.............................................................................................................................40

1
 Avantajele MACD..............................................................................................................................40
Dezavantajele MACD.........................................................................................................................40
Histograma MACD.............................................................................................................................41
Oscilatorul Stochastic..............................................................................................................................41
Introducere..........................................................................................................................................41
Cum se calculeaza...............................................................................................................................41
Cum se foloseste.................................................................................................................................42
Un exemplu.........................................................................................................................................42
Indicatorul de Acumulare / Distributie........................................................................................................43
Introducere..........................................................................................................................................43
Modul de calcul...................................................................................................................................43
Cum se foloseste indicatorul Acumulare/Distributie..........................................................................44
Concluzii.............................................................................................................................................45
Indicatorul şi Oscilatorul Aroon.............................................................................................................46
Introducere..........................................................................................................................................46
Modul de calcul...................................................................................................................................46
Oscilatorul Aroon....................................................................................................................................47
Cum se foloseste.................................................................................................................................47
Oscilatorul ADX......................................................................................................................................48
Introducere..........................................................................................................................................48
Indicatorii de directie..................................................................................................................................49
Indicatorul ATR.......................................................................................................................................50
Introducere..........................................................................................................................................50
True Range..........................................................................................................................................50
Cum se foloseste.................................................................................................................................51
Relative Strength Index RSI....................................................................................................................52
Introducere..........................................................................................................................................52
Cum se calculeaza RSI........................................................................................................................52
Cum se foloseste RSI..............................................................................................................................53
Supra-vanzare/Supra-cumparare.........................................................................................................53
Diverdenta...........................................................................................................................................53
Intersectia cu linia centrala (de la 50).................................................................................................53
Un exemplu practic.............................................................................................................................53
Williams %R...........................................................................................................................................54
Introducere..........................................................................................................................................54
Modul de calcul...................................................................................................................................54
Cum se foloseste.................................................................................................................................55
Un exemplu practic.............................................................................................................................55
Introducere în interpretarea şi folosirea graficelor de tip Candlestick.......................................................56
Scurta istorie............................................................................................................................................56
Ce este un Candlestick............................................................................................................................56
Cum se interpreteaza un Candlestick......................................................................................................57
Candlestick cu corp mare sau mic...........................................................................................................57
Candlestick cu coada lunga inegala........................................................................................................57
Candlestick cu coada lunga egala (Spinning Tops)................................................................................58
Candlestick de tip Doji............................................................................................................................58
Candlestick de tip Hammer şi Hanging Man.........................................................................................58
Candlestick de tip Inverted Hammer şi Shooting Star...........................................................................58
Sabloane de tip Candlestick ce arata un posibil viitor trend poziţiv (bullish)............................................59
Introducere..............................................................................................................................................59
Bullish Morning Star...............................................................................................................................59
Bullish Morning Doji Star.......................................................................................................................59
Bullish Breakaway..................................................................................................................................59
Bullish Ladder Bottom............................................................................................................................60
Bullish 3 Outside Up...............................................................................................................................60
Bullish 3 Stars în the South.....................................................................................................................60
Bullish 3 White Soldiers.........................................................................................................................60
Bullish Tri-Star........................................................................................................................................60
Bullish Doji Star......................................................................................................................................61
Bullish Engulfing....................................................................................................................................61
Bullish Harami........................................................................................................................................61
Bullish Harami Cross..............................................................................................................................61

2
 Bullish Homing Pigeon...........................................................................................................................61
Bullish Inverted Hammer (Shooting Star)..............................................................................................62
Bullish Piercing Line...............................................................................................................................62
Bullish Hammer......................................................................................................................................62
Sabloane de tip Candlestick ce arata un posibil viitor trend negativ (bearish)...........................................62
Introducere..........................................................................................................................................62
Bearish Evening Star...........................................................................................................................62
Bearish Evening Doji Star...................................................................................................................63
Bearish Breakaway..............................................................................................................................63
Bearish Abandoned Baby....................................................................................................................63
Bearish Three Black Crows................................................................................................................63
Bearish Tri Star...................................................................................................................................63
Bearish Two Crows.............................................................................................................................64
Bearish Dark Cloud Cover..................................................................................................................64
Bearish Doji Star.................................................................................................................................64
Bearish Engulfing................................................................................................................................64
Bearish Harami....................................................................................................................................64
Bearish Harami Cross.........................................................................................................................64
Bearish Meeting Lines........................................................................................................................65
Bearish Shooting Star..........................................................................................................................65
Bearish Belt Hold................................................................................................................................65
Bearish Hanging Man.........................................................................................................................65
Bearish Tweezer Top..........................................................................................................................65
Cum se foloseste în mod practic indicatorul Fibonacci..............................................................................66
Mai intai ce este Fibonacci......................................................................................................................66
Folosirea indicatorului Fibonacci în Forex.............................................................................................66
Interpretarea nivelelor Fibonacci............................................................................................................67
Metoda 1-2-3 în Forex................................................................................................................................67
Trend crescator....................................................................................................................................69

3
Introducere în Indicatori Tehnici şi Oscilatori

Introducere
Acest articol are scopul de a introduce conceptul de indicator tehnic
şi de a explica cum se foloseste în cadrul analizei tehnice. Se va face diferenta
dintre indicatorii care urmaresc şi cei care anticipeaza preţul, fiecare cu
avantajele şi dezavantajele lor. O mare parte a indicatorilor sunt sub forma de
oscilatori. Se va explica cum trebuie interpretat un oscilator şi cum se obtine
acesta. Exemplele prezentate au scopul de a sublinia anumite idei şi cazuri
prezentate. Exemplele folosesc graficele de la bursele USA şi sunt preluate de
pe StockCharts. Am considerat ca e mai util sa folosim datele dintr-o bursa cu o
indelungata experienta datorita numarului mare de emitenti listati şi de situatii
utile.
Ce este un Indicator Tehnic ?
Un indicator tehnic reprezinta o serie de date care sunt obtinute prin
aplicarea unei formule (ecuatii) asupra preţului unei acţiuni. La calculul
indicatorului se pot folosi oricare din valorile de deschidere, închidere, minime,
maxime , volum. Unii indicatori folosesc doar o parte din aceste valori iar alţii
le folosesc pe toate. Toti indicatorii folosesc valori din mai multe zile de
tranzactionare. De obicei numarul de zile pe care le folosesc este introdus ca
parametru. Unii indicatori se afiseaza suprapus peste graficul de preţ iar alţii se
afiseaza intr-un grafic separat. O formula de calcul pentru un indicator are ca
rezultat o valoare pentru o anumita zi.
De exemplu, media preţului de închidere pentru 3 zile consecutive
este (2.1+2.2+2.2)/3=2.16 . Totuşi o singură valoare nu ne oferă prea multa
informaţie şi nici nu formează un indicator. Mai utile sunt o serie de astfel de
valori pentru o anumita perioada de timp. Un grafic obţinut cu aceste valori e
mult mai util.
Ce ne ofera un Indicator Tehnic ?
Un indicator tehnic ofera o alta perspectiva în analiza preţului unei
acţiuni. Unii indicatori cum ar fi mediile mobile se obtin cu formule simple şi
usor de inteles. Alti indicatori , ca de exemplu Stochastic, au formule
complicate şi mai dificil de inteles. Dar indiferent de complexitatea formulei de
calcul, indicatorul are scopul de a aduce o noua abordare în studiul evolutiei uni
pret.
O medie mobila simpla este un indicator care arata media preţului pe
o anumita perioada de timp. Daca preţul are o volatilitate mare atunci o medie
pe un numar mare de zile "filtreaza" valorile. Creşterile/scăderile nu mai sunt
atat de bruste. O astfel de medie ce elimina "zgomotul" variatiilor pe termen

4
scurt este utila în aflarea trendului pe o perioada lunga. Iata mai jos un
exemplu:

Preţul pentru Veritas (VRST) are o mare volatilitate şi un trend e greu de

gasit. Daca în schimb se foloseste o medie mobila simpla pe o perioada de 10
zile atunci e mai simplu în identificarea unui trend.
De ce se folosesc indicatorii ?
In general indicatorii au 3 tipuri de functii: de alerta, de confirmare
şi de anticipare.
Un indicator se poate folosi ca o alerta. Daca ne stabilim un nivel de
suport şi constatam ca media a trecut sub acest nivel atunci putem spune ca
alerta e de aparitie a unui trend în jos al preţului. Sau daca de exemplu
observam o divergenta poziţiva în creştere atunci e o alerta ca s-ar putea forma
un trend ascendent.
Indicatorii pot fi folositi ca o confimare a altor indicatori/oscilatori. Daca
2 sau mai mulți indicatori arata același lucru atunci e o mare probabilitate ca
acel lucru sa fie adevărat.
Unii indicatori pot fi folosiți pentru a anticipa o posibila viitoare evoluție.

Sfaturi pentru folosirea indicatorilor

Cel mai important lucru e ca indicatorii indica. Poate părea banal dar
mulți ignora lucruri elementare în folosirea și interpretarea indicatorilor.
Indicatorii prelucrează informațiile conținute de valorile prețului. Când
analizam un preț trebuie sa avem tot timpul în minte variația prețului și sa o
corelam cu variația indicatorului.
Chiar daca pare evident la un anumit moment dat ca avem un semnal de
vânzare sau cumpărare totuși trebuie sa ținem cont și de ceea ce ne arata
5
indicatorii. Ei pot sa confirme sau sa infirme. Un indicator poate arata, de
exemplu, un semnal de cumpărare dar însă daca identificam pe grafic un
triunghi descendent cu minime la valori din ce în ce mai mici atunci înseamnă
ca semnalul de cumpărare poate fi fals. Iată un exemplu:

Pe graficul pentru Ramburs (RMBS) se observa ca indicatorul

MACD arata o divergenta pozitivă din Noiembrie pana în Martie. Daca ar fi sa
ne luam doar după MACD atunci ar trebui sa intram long și sa așteptam sa
crească prețul. Dar nu e chiar așa. Pe graficul de preț observam ca prețul încă
scade iar minimele au valori din ce în ce mai mici. Putem desena un triunghi ce
are o latura aproape orizontala formata din minimele de preț și cealaltă latura e
formata de maximele pe aceiași perioada. De obicei un astfel de triunghi
înseamnă ca prețul se va duce în jos. Iată ca graficul contrazice indicatorul, ceea
ce ar trebui sa dea de gândit unui investitor informat și educat. În plus la
începutul lunii martie s-a trecut pragul de suport format din minimele de preț
din perioada noiembrie-martie.
De obicei în analiza tehnica a citi și interpreta un indicator e mai
mult o arta și nu o știința exacta. A interpreta un indicator nu e ceva de genul
DA sau NU. Tot timpul pot exista nuanțe în interpretare iar interpretarea e
subiectiva. Același indicator poate arata diferit când se aplica unei alte acțiuni
sau perioade. De obicei un investitor are nevoie de o perioada de învățare și de
experimentare (aplicare) practica în folosirea indicatorilor. Pe măsura ce creste
experiența se pot identifica nuanțe în folosirea și interpretarea indicatorilor.
In lume se folosesc sute de indicatori și numărul lor e în continua
creștere. Pachetele software pentru Analiza Tehnica au incluse o multitudine de
tipuri de indicatori și de asemenea utilizatorul are posibilitatea de a crea proprii
săi indicatori. În general cei mai folosiți indicatori apar în toate pachetele de
AT.
6
 Când alegeți un indicator faceți-o cu mare atenţie. În mod uzual se
folosesc maxim 5 indicatori. De obicei se aleg 2-3 indicatori de baza pentru
care investitorul are o buna intelegere a functionarii şi interpretarii. Încercați sa
alegeți indicatori care se completează reciproc. Daca folosiți doi indicatori de
același tip atunci ei se vor confirma reciproc de cele mai multe ori și aveți
astfel mari șanse sa luați decizii eronate. De asemenea nu are nici un rost sa
alegeți 2 indicatori care sa arate semnale de tipul OB (over-bought=supra-
cumpărat) sau OS (over-sold=supra-vândut) , cum ar fi Stochastic și RSI.
Indicatori de anticipare
Asa cum spune şi numele indicatorii de anticipare are scopul de a
anticipa evolutia viitoare a preţului. Majoritatea indicatorilor de acest tip arata
puterea (intensitatea, taria) variatiei preţului calculata pentru o anumita
perioada de timp. De exemplu un oscilator Stochastic pe 20 de zile foloseste
ultimele 20 zile incepand cu ziua curenta şi nu ia în calcul ce s-a intamplat cu
preţul în afara acestui interval de timp. Printre cei mai utilizati indicatori de
anticipare se numara CCI (Commodity Channel Index), Momentum, RSI
(Relative Strength Index), Oscilatorul Stochastic şi Williams %R.
Oscilatorii de Momentum
Denumirea de "momentum" provine din engleza şi în romaneste s-
ar putea traduce prin acceleratie, intensitate, tarie sau putere. Un indicator
(oscilator) de acest tip ne arata intensitatea cu care se produce o schimbare. Pe
masura ce preţul creşte şi indicatorul de intensitate creşte. Daca preţul mai
creşte dar viteza de creştere se micsoreaza atunci indicatorul va avea o valoare
tot mai mica. Daca preţul sta pe loc atunci şi indicatorul va sta pe o valoare
medie. La oscilatori media e de 50%. Daca preţul scade atunci şi indicatorul
scade şi cu cat scăderea e mai abrupta cu atat indicatorul se duce mai repede în
jos. Pentru ca oscilatorii nu au valori decat intre 0 şi 100 se utilizeaza în mod
uzual valorile de 30% şi de 70% ca valori de supra-vanzare respectiv supra-
cumparare. Aceste valori nu trebuie considerate "ad literam" ca semnale de
cumparare sau vanzare ci doar ca semne ca preţul a scazut/urcat foarte brusc
intr-o perioada mica de timp.
RSI
Indicatorii de momentum folosesc diverse metode pentru a calcula
schimbarile de pret. De exemplu RSI compara variatia medie a valorilor din
perioada ascendenta (de creştere) cu variatia medie a valorilor din perioadele
descendente (de scădere). Iata un exemplu:

7
 Pe graficul pentru IBM se observa cum RSI creşte din Octombrie pana
spre sfârşitul lui Noiembrie. În aceasta perioada preţul a crescut de la $64 la
$82. Cand preţul a intrat în consolidare (in prima jumatate a lui Decembrie intre
cele doua linii albastre) indicatorul RSI a scazut destul de mult. Apoi în a doua
jumatate a lunii Decembrie preţul a urcat din nou iar indicatrul a depasit iarasi
valoarea de 70%. Desi au mai fost tentative de creştere şi scădere brusca (20
Ian respectiv 8 Feb) se observa ca indicatorul a variat intre 30 şi 70%. Asta
inseamna ca preţul a intrat intr-o peroada de stabilizare cu oscilatii ample dar
care se misca în jurul valorii de $86. De altfel aceasta valoare medie poate fi
usor citita daca ne uitam la momentele cand indicatorul se aseaza foarte
aproape de 50% (liniile verzi). De asemenea se mai observa ca momentele de
minim ale indicatorului sunt foarte aproape de momentele de minim ale
preţului.
Avantajele şi dezavantajele indicatorilor de anticipare
Sunt cateva avantaje evidente ale indicatorilor de anticipare.
Principalul avantaj este posibilitatea de a estima momentele optime în care sa
intram sau sa iesim de pe o acţiune. Un alt avantaj este faptul ca aceste tipuri de
indicatori ofera mai multe semnale de alerta comparativ cu indicatorii de
urmarire. Avem sanse deci mai mari ca din aceste semnale sa gasim
oportunitati pentru a investi. Atenţie insa ! Nu toate aceste semnale sunt 100%
singure ! Trebuie intotdeauna sa mai avem cel putin un alt indicator care sa
confirme. Indicatorii de anticipare se folosesc în special în analiza acţiunilor
care sunt pe trend şi în mod special în directia trendului şi nu impotriva lui. Pe
un trend ascendent se folosesc semnalele de supra-vanzare pentru a alege
momentul optim de intrare. Pe un trend descendent se folosesc semnalele de
supra-cumparare pentru a vinde în momentele de preţ maxim.
8
 Ca dezavantaje putem enumera probabilitatea mai mare ca sa fie
generate semnale false precum şi faptul ca folosirea lor pe acţiuni cu
volatilitate mare le anuleaza toate avantajele anterior mentionate.
Indicatori de urmarire
După cum se poate deduce din denumire acest tip de indicator nu
face decat sa urmareasca evolutia preţului. Ei mai sunt denumiti şi indicatori cu
urmarire de trend. Foarte rar se poate intampla ca un astfel de tip de indicator sa
anticipeze o miscare ulterioara a unei acţiuni. Indicatorii de urmarire
functioneaza cel mai bine atunci cand preţul se misca intr-un trend puternic.
Acest tip de indicatori au fost realizati pentru a tine investitorii cat mai mult pe
trend , bineinteles atat timp cat trendul e intact. De asemenea acesti indicatori
nu se recomanda a fi folositi pentru luarea deciziilor în cazul în care preţul
oscileaza intre suport şi rezistenta. Cei mai utilizati indicatori de urmarire sunt
mediile mobile (simple şi exponentiale) precum şi MACD.

După cum se poate observa din graficul (indicele S&P500) de mai sus,
peste preţ mai sunt suprapuse şi mediile simple (SMA) pentru 20 şi 100 de
zile. Putem folosi intersectia celor doua medii ca semnale de
vanzare/cumparare. Astfel putem distinge 7 astfel de semnale. Cele de BUY
sunt marcate cu sageata verde în sus iar cele de SELL sunt semnalizate cu
sageata rosie în jos. Observam ca deoarece preţul a fost pe un trend puternic
ascendent , rezulta ca daca am fi cumparat/vandut în momentele semnalizate
am fi obtinut un profit bunicel.
Denumirea de indicator de urmarire se vede usor de pe grafic. Se constata
ca de cate ori s-a generat un semnal de SELL sau BUY el a aparut destul de
tarziu fata de variatia preţului. De exemplu semnalul de BUY care a aparut în
prima parte a lunii Noiembrie 1999 a venit la aproximativ o luna după ce
trendul s-a format şi cand deja indicele S&P500 urcase cu aproximativ 200
puncte. Putem imbunatati performanta acestor indicatori dar pentru aceasta

9
trebuie sa alegem o perioada mai scurta de timp ceea ce face ca indicele sa
oscileze mai des şi sa creasca probabilitatea de a genera semnale false.
Avantaje şi dezavantaje ale indicatorilor de urmarire
Principalul avantaj a acestor indicatori este ca pot identifica un trend
şi pot ramane pe el pana acesta se termina. Daca piata e în trend atunci sunt cei
mai utili indicatori pentru ca ne scapa de fluctuatiile zilnice şi de semnalele
false. Daca în schimb, preţul se misca intre suport şi rezistenta atunci
indicatorii de urmarire nu ne mai sunt folositori. Un alt dezavantaj este şi
faptul ca acesti indicatori ne avertizeaza relativ tarziu cand incepe sau se
termina un trend.
Oscilatori
Un oscilator este un indicator care variaza în jurul unei linii centrale
sau intre doua valori. De obicei oscilatorii au valori intre 0 şi 100 (sau 0% şi
100%) iar linia centrala e la 50. În mod uzual pragurile de supra-vandut şi
supra-cumparat sunt la 30 şi respectiv 70. Oscilatorii pot ramane la valorile
extreme (<30 sau >70) pentru o lunga perioada de timp şi în general nu au un
trend pe o perioada indelungata.
Sunt mai multe tipuri de oscilatori. Ei se impart în doua mari
categorii: Oscilatori cu linie centrala şi oscilatori cu banda. Cei cu linie
centrala variaza în jurul unui centru (uzual 50) iar cei cu banda variaza intre
benzile de supra-vanzare (<30) şi supra-cumparare (>70). În general oscilatorii
cu linie centrala se folosesc pentru analiza intensitatii variatiei de preţ iar cai cu
banda se utilizeaza pentru determinarea pragurilor de supra-cumparare şi /sau
supra-vanzare.
Oscilatori cu linie centrala
Oscilatorii cu linie centrala variaza în jurul unei linii (sau punct) de
centru. Acestia sunt indicati pentru a identifica directia, sensul, intarirea sau
slabirea unei miscari de pret. În forma cea mai simpla , cand oscilatorul e
deasupra liniei centrale insemna ca preţul mai are putere sa creasca iar daca e
sub linia centrala atunci inseamna ca preţul e în scădere.
Printre cei mai uzuali oscilatori e şi MACD (Moving Average
Convergence-Divergence). MACD variaza în jurul unei linii centrale care este
la 0. MACD este obtinut din diferenta intre EMA la 26 zile şi EMA la 12 zile.
Cu cat cele doua medii sunt mai departate cu atat MACD e mai mare în
amplitudine. Chiar daca MACD nu are nivele de minim şi de maxim totusi
sunt foarte rare cazurile în care MACD are o valoare foarte departata de 0 (in
plus sau în minus).
MACD este un indicator mai special deoarece are caracteristici ale
indicatorilor de urmarire dar şi ale indicatorilor de anticipare. Acestea deoarece
10
se foloseste diferenta intre doua medii mobile. În plus MACD are şi o EMA la
9 zile ce actioneaza ca un semnal. Mai multe detalii sunt prezentate în pagina
dedicata MACD.
Oscilatori cu banda
Oscilatorii cu banda fluctueaza intre doua benzi ce reprezinta
extreme ale preţului acţiunii. Banda de jos reprezinta nivelul de supra-vanzare
(uzual intre 0 şi 30) iar banda de sus reprezinta nivelul de supra-cumparare
(uzual intre 70 şi 100). Doua exemple de oscilatori cu banda uzuali sunt RSI
(Relative Strength Index) şi Stochastic.

Pro şi contra Oscilatorilor

Oscilatorii ai avantaje dar şi dezavantaje. Avantajele apar doar daca
stim sa-i interpretam corect şi mai apes sa ii aplicam doar în acele caziri pentru
care au fost proiectati. Adica un oscilator cu linie centrala se foloseste pentru a
estima taria unei variatii de pret. Oscilatorii cu banda se folosesc doar pentru a
identifica punctele de extrem (supra-vanzare/supra-cumparare). Desigur ca unii
pot folosi oscilatorii şi pentru aflarea altor caracteristici ale miscarii preţului
dar e cam riscant.
Semnale obtinute cu Oscilatori
Oscilatorii pot genera semnale de vanzare (SELL) şi de cumparare
(BUY). Unele semnale pot apare inaintea sau după momentul optim. În plus,
oscilatorii ne pot avertiza cu privire la starea trendului curent sau la o posibila
viitoare schimbare de trend. Chiar daca un oscilator genereaza un semnal
trebuie totusi sa mai avem confirmarea a inca cel putin unui indicator pentru a
fi şi guri ca nu e un semnal fals. De obicei se aleg cu mare atenţie indicatorii de
confirmare şi de preferinte se aleg mai multi indicatori (recomandabil minim
3). De asemenea în validarea semnalelor de SELL/BUY trebuie sa fim atenti şi
la evolutia volumului de tranzactionare, la sabloanele de preţ şi la liniile de
suport/rezistenta.

11
Divergenta poziţiva şi negativa
Divergenta e un concept cheie ce apare la indicatori şi oscilatori.
Divergenta poate fi folosita ca o avertizare timpurie ca trendul e posibil sa se
schimbe dar şi ca o conditie necesara în generarea semnalelor de
vanzare/cumparare. Divergenta poate fi dedoua feluri : poziţiva sau negativa.
Divergenta poziţiva apare atunci cand preţul acţiunii scade iar indicatorul
creşte. Divergenta negativa apare atunci cand preţul acţiunii creşte iar
indicatorul scade.

In graficul de mai sus se observa o divergenta poziţiva în luna

Octombrie. Pe masura ce preţul atinge noi minime totusi MACD nu depaseste
minimele anterioare (sagetile verzi). Insa MACD nu a depasit inca linia centrala
(valoarea de 0) şi deci divergenta poziţiva nu e confirmata. În momentul în
care MACD a depasit linia centrala (23 Oct) avem un posibil semnal de BUY.
Acum putem fi şi guri ca avem o divergenta poziţiva confirmata. Observatie:
linia groasa este MACD iar linia subtire este EMA la 9 zile, linie ce se foloseste
ca prag de alarma pentru MACD. Cand EMA-9 trece peste linia de MACD se
spune ca avem un posibil semnal de cumparare (BUY). În literatura de limba
engleza acest fapt este denumit "bullish crosover". Cand EMA-9 trece sub
MAC se spune ca avem un "bearish crossover". Revenind la graficul nostru se
observa ca pe 24 Oct a aparut un volum foarte mare de tranzactionare şi de
asemenea ca preţul a crescut foarte mult. Putem trage concluzia ca un mare
investitor a folosit analiza tehnica şi a intrat (a cumparat) la momentul optim.
12
Supra-vanzare şi supra-cumparare
Oscilatorii cu banda au fost proiectati pentru a gasi momentele de
supra-cumparare şi supra-vanzare. Insa deoarece valoarea oscilatorului variaza
intre doua extreme e dificil de folosit în momentul în care preţul e pe un trend.
Oscilatorii cu banda se recomanda a fi folositi în analiza acţiunilor ce variaza
intre suport şi rezistenta. Nu se recomanda folosirea acestor oscilatori intr-un
trend puternic. Daca, insa, preţul e pe un puternic trend ascendent , cumpararea
la momentele de supra-vanzare va fi mai profitabila decat vanzarea la
momentele de supra-cumparare. şi viceversa.
Intr-un trend puternic, semnalele date de oscilator impotriva
directiei trendului sunt mai nesigure decat semnalele date în directia trendului.
Trendul poate şi trebuie sa fie prietenul investitorului şi nu e profitabil sa i te
opui şi sa mergi "contra curentului". Chiar daca o acţiune e pe trend totusi în
interiorul trendului pot apare fluctuatii. Daca un preţ e pe un puternic trend
ascendent, cumpararea la momentele în care oscilatorul arata supra-vanzare
(sau în zona de supra-vanzare) este mai indicata (si mai profitabila) decat sa
vindem în momentele de supra-cumparare. În mod similar, pe în puternic trend
descendent, daca vindem la momentele de supra-cumparare este mai indicat (si
mai profitabil) decat sa cumparam la momentele de supra-vanzare.
Cand trendul e puternic, oscilatorii cu banda pot ramane multa
vreme în zonele de supra-cumparare/supra-vanzare. Cand apare un moment de
supra-cumparare nu inseamna neaparat, "ad literam" , ca trebuie sa vindem. şi
viceversa. Intrun trend puternic crescator, un oscilator poate ramane multa
vreme în "supra-cumparare", pana la slabirea în intensitate a trendului. Poate
apare o divergenta negativa dar nu e indicat ca vindem imediat pentru ca
trendul inca nu s-a terminat. Intr-un trend puternic descendent, un oscilatorcu
banda poate indica "supra-vanzare" atat timp cat intensitatea miscarii e mare.
La slabirea intensitatii va apare o divergenta poziţiva dar inca nu putem fi şi
guri ca asta inseamna neaparat şi un moment optim de cumparare. Trebuie sa
avem confirmarile altor indicatori/oscilatori. Asta nu inseamna insa ca
semnalele impotriva trendului sunt neaparat false ci doar ca sunt foarte riscante
şi e bine sa asteptam alte confirmari.
Prima etapa în folosirea oscilatorilor cu banda este identificarea
valorilor de extrem. De exemplu pentru RSI pragurile de extrem sunt
considerate a fi 30 şi 70. Pentru Stochastic se folosesc în mod uzual 20 şi 80.
Identificarea conditiilor de supra-vanzare/supra-cumparare ar trebui sa fie ca o
alarma şi sa fie vazuta în contextul celorlalte elemente ale AT (sabloanele de
pret, trendul, suportul, rezistenta, volumul, etc...).
Cea mai simpla metoda de generare a semnalelor este monitorizarea
valorilor oscilatorului. Daca oscilatorul a ajuns în zona de supra-cumparare
13
(>70 la RSI şi >80 la Stochastic) şi apoi a coborat sub aceasta zona atunci se
considera ca s-a generat un semnal de vanzare (SELL). similar, daca oscilatorul
a coborat în zona de supra-vanzare (<30 la RSI şi <20 la Stochastic) şi apoi a
urcat peste aceasta zona atunci se considera ca s-a generat un semnal de
cumparare (BUY). Atenţie căci aceasta e cea mai simplificata metoda ! După
cum se observa semnalele apar cand oscilatorul paraseste zona şi nu cand intra
în ea !
Alte semnale (indicatori) se pot combina cu divergenta şi cu
mediile mobile pentru a compune un semnal mai robust. Daca o acţiune a ajuns
la supra-vanzare, investitorii pot cauta o divergenta poziţiva în RSI şi apoi o
trecere peste 30. similar pentru supra-cumparare. similar pentru Stochastic.
Observatie: În mod uzual oscilatorul Stochastic este folosit cu parametrii 14 şi
3. Linia de 3 (SMA pe 3 zile) se foloseste ca linie de semnalizare. Cand linia
oscilatorului trece deasupra liniei SMA-3 se considera ca e pe creştere (bullish)
iar daca Stochastic trece sub SMA-3 atucni se considera ca suntem pe scădere
(bearish)

In graficul de mai sus se observa cum oscilatorul Stochastic variaza

foarte repede intre supra-vanzare (OS) şi supra-cumparare (OB). Aceasta
deoarece volatilitatea e mare şi perioada selectata e mica. Liniile verticale de
culoare verde indica momentele cand s-a intrat în supra-vanzare (OS). Liniile
de culoare rosie indica momentele cand s-a ajuns la supra-cumparare (OB).
Pentru ca trendul crescator e puternic, se observa ca daca am vinde la primul
moment de OB am pierde o creştere substantiala.
Se ma poate observa ceva pe acest grafic. În luna August avem un
cerculet verde. El semnalizeaza un semnal de cumparare (BUY) care s-a
generat cu regulile stabilite anterior. Astfel avem 3 elemente ce contribuie la
aparitia acestui semnal.
1) oscilatorul s-a miscat peste limita de 20.
14
 2) Stochastic-ul s-a miscat peste SMA-3.
3) s-a format o divergenta poziţiva (vezi liniuta albastra)
Faptul ca avem 3 confirmari inseamna ca putem avea un gdar ridicar
de incredere în acest semnal. După semnalul de cumparare preţul a intrat rapid
în supra-cumparare (in doar 4 zile) dar cu toate astea trendul a continuat inca o
vreme. Daca oscilatorul a intrat în supra-cumparare cu e motiv de panica
deoarece trendul e foarte puternic şi doar trebuie sa fim atenti sa prindem
momentul de maxim pentru a incasa (a marca) profitul.
Iata un alt exemplu:

De aceasta data folosim RSI. Pentru ca RSI pe 14 zile atingea foarte

rar pragurile de 30 şi 70, am ales un RSI pe 10 zile. Avem astfel mai multe
sanse sa gasim semnale utile. Deoarece trendul general e de scădere (bearish)
nu avem decat doua sanse.
1) Daca avem deja acţiuni Microsoft sa le vindem la momentele de
supra-cumparare pentru a mai diminua din paguba sau
2) sa intram short (short selling) în momentele de supra-cumparare
(din pacate asa ceva nu e posibil la BVB).
Ar mai exista şi o a 3-a optiune dar e foarte riscanta. şi anume sa
cautam momentele de supra-vanzare şi sa cumparam pentru ca apoi sa vindem
la urmatorul moment de supra-vanzare. Riscul este imens şi nu e recomandabil
pentru cei ne-experimentati.
Se observa ca la primele doua semnale de cumparare (BUY) avem o
divergenta poziţiva şi RSI-ul s-a ridicat peste 30. La cel de-al 3-lea semnal de
cumparare nu avem o confirmare cu divergenta ci doar o creştere peste limita
de 30 a RSI-ului.

15
Intersectia cu linia centrala
Asa cum arata şi numele, semnalele ce apar la intersecia cu linia
cantrala sunt posibile doar la oscilatorii cu linie centrala (mediana). Investitorii
ce au citit cu atenţie aceste pagini ar trebui sa stie deja cum se folosesc acesti
oscilatori. Linia centrala (si intersectia cu ea) nu e relevanta în oscilatorii cu
banda deoarece zona centrala (dintre cele doua benzi) e o zona de incertitudine.
Unii investitori folosesc intersectia cu linia centrala ca semnal de
BUY ori SELL. Semnalul BUY (cumparare) este generat de trecerea
indicatorului peste linia centrala. Semnalul SELL (vanzare) este obtinut la
trecerea indicatorului sub linia centrala. În cazul particular al indicatorului
MACD cand indicatorul devine poziţiv e BUY, iar cand devine negativ e
SELL.
Trecerea peste/sub linia centrala arata de fapt ca tendinta a devenit
de creştere/scădere. (Pentru cei ce cunosc putina matematica e vorba de
derivata de ordinul doi). Atenţie insa la faptul ca intersectia cu linia centrala
reprezinta doar un posibil semnal ce trebuie la randul lui confirmat de acţiunea
altor indicatori.

Pe graficul pentru Intel apar indicatorii MACD şi ROC ("Rate of

Change") cu momentele de buy/SELL marcate cu cerculete. Unele din aceste
semnala sunt bune iar altele sunt false. Asadar nu trebuie actionat orbeste. A
avea confirmarea mai multor indicatori/oscilatori e foarte importanta. Uneori
16
semnalele generate de intersectia cu linia centrala apar prea tarziusi mai mult ne
incurca în luarea decizilor. Atenţie deci.
Intersectia cu linia centrala poate fi folosita ca o confirmare pentru
un alt indicator. Daca am avea o convergenta poziţiva şi o trecere peste linia
centrala atunci putem spera ca semnalul BUY sa fie valid. Dar tot avem nevoie
şi de confirmarea altui indicator. De asemenea daca oscilatorul doar joaca în
jurul liniei centrale nu e în mod clar un semn ca ne putem increde în semnalele
generate. Cu alte cuvinte daca oscilatorul e depasit cu foarte putin linia nu
trebuie sa ne grabim sa dam un ordin brokerului căci s-ar putea ca a doua zi sa
se miste în sens invers şi sa pierdem.

In exemplul de mai sus trecerea MACD peste linia centrala e a treia

confirmare a schimbarii de trend. Iata cum trebuie analizata situatia:
Minimele de preţ (de pe MACD) au valori tot mai mari ceea ce indica o
posibila schimbare de trend (divergenta poziţiva)
MACD indica creştere (linia groasa a trecut peste linia subtire la finalul
lui Dec 1998)
MACD a trecut peste linia centrala (linia groasa a trecut peste linia de 0)
Unii investitori mai precauti ar astepta o alta confirmare pentru a fi
şi guri ca trendul e intradevar de creştere şi nu e doar atingerea unui suport. De
data asta insa au castigat cei ce au riscat.
Pro şi contra semnalelor date de oscilatori
Oscilatorii cu banda sunt cei mai buni pentru a identifica conditiile
de supra-vanzare şi supra-cumparare. Asta nu inseamna ca neaparat avem
semnale valide de vanzare/cumparare. Confirmarea e intotdeauna necesara.
17
Momentele de supra-vanzare/supra-cumparare ne informeaza doar ca sa ajuns
la o situatie extrema şi ca trebuie sa fim mai atenti la ce se intampla în piata.
Pentru a imbunatati siguranţa unii cauta semnale multiple. Pentru a
fi valid un semnal de vanzare/cumparare are nevoie de cel putin 3 semnale care
sa se confirme reciproc. De exemplu, un semnal de BUY ar putea fi valid daca
e confirmat de o iesire din supra-vanzare, de o divergenta poziţiva şi de o
trecere peste linia centrala. În mod similar un semnal de SELL ar putea fi
validat de o divergenta negativa, o trecere a preţului sub media mobila pe mai
multe zile şi de o trecere a MACD la valori negative. Acestea sunt doar cateva
exemple. Nu le luati "ad literam" ci trebuie inteles ca pentru a fi valid semnalul
trebuie confirmat de cel putin 3 semnale ce nu se infirma reciproc şi nu
conteaza în mod neaparat care sunt aceste semnale. Ar fi de dorit insa sa ne
alegem cu atenţie indicatorii utilizati pentru ca de ei depinde gradul de
incredere pe care-l atribuim semnalelor gasite.
Se recomanda de asemenea ca sa se urmeze trendul general al pietei
şi de aceea ar trebui sa se tina cont şi de comportamentului indicilor bursieri.
În cazul BVB avem 4 indici : BET, BET-C, BET-FI şi ROTX.
Indicatorii şi oscilatorii trebuie folositi impreuna cu analiza
sabloanelor de pret, cu analiza pragurilor de suport şi de rezistenta precum şi a
altor indicatori ai pietelor financiare şi de capital. De asemenea nu trebuie
uitata nici analiza fundamentala. O vedere de ansamblu asupra lucrurilor e
intotdeauna benefica. Istoricul unei acţiuni e de asemenea important. Ce s-a
intamplat în trecut ne poate da o idee asupra celor ce se intampla azi. Ce s-a
intamplat cu preţul inaintea anuntatii rezultatelor financiare ? Ce s-a intamplat
de la schimbarea conducerii/AGA ? Toate acestea trebuie privite în ansamblu.
Decizia e pur personala şi destul de subiectiva. Chiar daca toti investitorii au
acces la aceiasi indicatori ei vor lua decizii diferite.
Divergenta Pozitiva şi Divergenta Negativa

Ce inseamna ?
Divergenta = este situatia în care doua linii ale unui grafic (sau unor
grafice) se misca (evolueaza) în directii diferite. Cele doua linii pot fi de
exemplu preţul şi un indicator, sau chiar doi indicatori.
Divergenta poate fi de doua feluri.
Divergenta poziţiva apare cand indicatorul creşte în timp ce preţul acţiunii
scade (ne putem astepta deci la un semnal BUY).
Divergenta negativa apare cand indicatorul scade în timp ce preţul unei
acţiuni creşte (ne putem astepta la un semnal SELL).
Atenţie ! Divergenta nu da semnal SELL/BUY ci doar anticipeaza
posibila aparitie a unui semnal SELL/BUY.

18
Pragul de Suport
Pragurile de Suport şi de Rezistenta reprezinta valorile la care se
intalneste oferta cu cererea. În general pe o piata libera preţul e supus
fluctuatiilor (variatiilor) datorita luptei continue intre cerere şi oferta.
Vanzatorii care reprezinta oferta au tot interesul de a vinde la un preţ mare. Pe
de alta parte cumparatorii, care reprezinta cererea, sunt interesati de un preţ mic
de achizitie. Astfel, daca una din parti (cerere sau oferta) e mai puternica se
produce o variatie de de pret. Exista doua denumiri pentru momentele de
dezechilibru din piata. Astfel daca preţul e pe un trend crescator se mai spune
ca e "bull" (bull=taur în engleza). Pentru un preţ în scădere se mai foloseste
expresia "bear" (bear=urs în engleza). Cand cererea şi oferta sunt relativ
comparabile ca putere se spune ca preţul (piata) este în echilibru. În aceste
situatii apare notiunea de suport şi cea de rezistenta.
Ce este Suportul ?
Nivelul de Suport (simplificat Suportul) este valoara la care cererea
e suficient de puternica pentru a opri preţul din trendul de scădere. În mod
logic, în momentul în care preţul a scazut suficient de mult tot mai multi
cumparatori vor profita de situatie şi vor incerca sa cumpere acţiunea la un preţ
pe care ei il considera mic. De asemenea cand vanzatorii vad ca preţul nu mai
scade nu se mai grabesc sa vanda.
Iata un exemplu grafic în imaginea de mai jos.

Se poate observa ca de cate ori preţul ajunge la pragul de suport

apare o creştere cauzata de cumparatorii ce cred ca acţiunea e suficient de
ieftina. Se poate intampla ca uneori pragul de suport sa fie trecut dar de fiecare
data preţul creşte din nou. Trecerea sub valoarea de suport poate apare datorita
disponibilitatii vanzatorilor de a vinde mai ieftin. De obicei cumparatorii sunt
cei avantajati intr-o astfel de situatie ei avand interes ca preţul sa fie cat mai
mic.

19
 Unde se stabileste Suportul ?
În mod uzual nivelul de suport este la o valoare inferioara preţului şi
se traseaza grafic ca o linie orizontala ce uneste minimele de pret. Cum analiza
tehnica nu e o stiinta exacta, uneori e dificil de gasit un nivel de suport. De
multe ori o succesiune de minime pot fi la valori diferite. Pe o piata volativa e
posibil ca uneori preţul sa scada brusc sub suport şi sa isi revina la fel de brusc.
De aceea unii considera nu o linie de suport ci o zona de suport.
Pragul de Rezistenta
Pragurile de Suport şi de Rezistenta reprezinta valorile la care se
intalneste oferta cu cererea. În general pe o piata libera preţul e supus
fluctuatiilor (variatiilor) datorita luptei continue intre cerere şi oferta.
Vanzatorii care reprezinta oferta au tot interesul de a vinde la un preţ mare. Pe
de alta parte cumparatorii, care reprezinta cererea, sunt interesati de un preţ mic
de achizitie. Astfel, daca una din parti (cerere sau oferta) e mai puternica se
produce o variatie de de pret. Exista doua denumiri pentru momentele de
dezechilibru din piata. Astfel daca preţul e pe un trend crescator se mai spune
ca e "bull" (bull=taur în engleza). Pentru un preţ în scădere se mai foloseste
expresia "bear" (bear=urs în engleza). Cand cererea şi oferta sunt relativ
comparabile ca putere se spune ca preţul (piata) este în echilibru. În aceste
situatii apare notiunea de suport şi cea de rezistenta.
Ce este Rezistenta ?
Nivelul de Rezistenta este valoara la care oferta e suficient de
puternica pentru a opri preţul din trendul de creştere. În mod logic, în momentul
în care preţul a crescut suficient de mult tot mai multi vanzatori vor profita de
situatie şi vor incerca sa vanda acţiunea la un preţ pe care ei il considera mare.
De asemenea cand cumparatorii vad ca preţul nu mai creşte nu se mai grabesc
sa cumpere.
Iata un exemplu grafic în imaginea de mai jos.

20
 Se poate observa ca de cate ori preţul ajunge la pragul de rezistenta
apare o scădere cauzata de vanzatorii ce cred ca acţiunea e prea scumpa. Unii
isi marcheaza profitul. Se poate intampla ca uneori pragul de rezistenta sa fie
trecut dar de fiecare data preţul scade sub prag. Trecerea peste valoarea de
rezistenta poate apare datorita disponibilitatii cumparatorilor de a cumpara mai
scump. De obicei vanzatorii sunt cei avantajati intr-o astfel de situatie ei avand
interes ca preţul sa fie cat mai mare.
Unde se stabileste Rezistenta ?
În mod uzual nivelul de suport este la o valoare superiora preţului şi
se traseaza grafic ca o linie orizontala ce uneste maximele de pret. Uneori e
dificil de gasit un nivel de rezistenta. De multe ori o succesiune de maxime pot
fi la valori diferite. Pe o piata volativa e posibil ca uneori preţul sa creasca
brusc peste nivelul de rezistenta şi sa isi revina la fel de brusc. De aceea unii
folosesc o zona de rezistenta şi nu o simpla linie.
Identificarea pragurilor de Suport şi de Rezistenta
Pragurile de Suport şi de Rezistenta se considera de multe ori ca o
pereche de elemente foarte utile în analiza tehnica. Ele sunt ca doua imagini în
oglinda şi de obicei au caracteristici asemanatoare.
Minime şi maxime
În general minimele şi maximele de preţ pe o anumita perioada
formeaza liniile de suport şi respectiv de rezistenta. De multe ori cand piata e
în echilibru preţul are fluctuatii intre suport şi rezistenta. Unii folosesc aceste
praguri pentru a-si stabili momentele optime de cumparare/vanzare. Cand piata
este în echilibru şi preţul variaza intre rezistenta şi suport se spune ca piata e
în "range" (range=gama în engleza). Cand preţul trece de un prag exista
posibilitatea ca sa se formeze un trend. Unii monitorizeaza astfel de momente şi
le considera momente optime de vanzare/cumparare. E recomandabil ca aparitia
unui trend sa fie confirmata şi de alti indicatori pentru a ne asigura ca nu e doar
o trecere intamplatoare peste linia de prag
Suport = Rezistenta
Se poate ca uneori pragul de Suport sa devinevina unul de rezistenta
sau viceversa. De exemplu după ce preţul a penetrat pragul de rezistenta nu are
suficienta putere pentru a dezvolta un trend şi fostul prag de rezistenta devine
prag de suport.
Zonele de Suport şi Rezistenta
Pentru ca analiza tehnica nu e o stiinta exacta e necesar uneori sa fir
definite nu doar niste linii de suport/rezistenta ci niste zone. Fiecare acţiune are
caracteristici proprii. Uneori sunt mai utile liniile alteori zonele. O zona este de
fapt o multitudine de linii (de suport sau rezistenta) şi are o anumita grosime.
21
Cu cat e mai subtire zona cu atat avem un nivel mai precis pentru
suport/rezistenta.
Medii Mobile

Introducere
Mediile mobile sunt printre cele mai utilizate în analiza tehnica. Asta
şi din cauza ca cunt foarte usor de inteles de publicul larg. Aceste medii au
rolul de a elimina fluctuatiile zilnice ale preţului unei acţiuni cu scopul de a
indentifica mai usor un trend. De asemenea mediile mobile sunt folosite şi la
constructia altor indicatori tehnici.

Cele mai utilizate medii mobile sunt SMA şi EMA.

SMA este prescurtarea de la "Simple Moving Average" (din engleza) şi
se traduce prin "Media Mobila simpla"
EMA este prescurtarea de la "Exponential Moving Average" (din engleza)
şi se traduce prin "Media Mobila Exponentiala"
Media Mobila simpla (SMA)
Media mobila simpla se obtine prin calcularea mediei aritmetice a
preţului unei acţiuni pe un anumit numar de zile. Ca valoare a preţului pentru o
anumita zi se ia, de obicei, preţul de închidere. De exemplu SMA pe 5 zile se
calculeaza prin adunarea valorilor de închidere pentru 5 zile consecutive fata de
data la care se calculeaza SMA (inclusiv ziua curenta !!). Rezultatul se imparte
apoi la 5.
Iata un exemplu simplu: de luni pana vineri preţul de închidere al
unei acţiuni a fost 2.12 , 2.13, 2.14, 2.14 şi 2.14. Deci media SMA5 pentru ziua
de vineri este : (2.12+2.13+2.14+2.14+2.14)/5=2.134 . Pentru SMA5 pentru
ziua urmatoare (luni) se iau în calcul valorile de marti pana luni inclusiv. şi tot
22
asa mai departe. Se observa ca nu se iau în calcul zilele de week-end. Zilele de
sambeta şi duminica nu se afiseaza şi nici nu se iau în calcul în nici un grafic
sau indicator.
Aveti aici şi un fisier în format Excel cu un exemplu practic de
calculare şi de afisare a SMA.

În exemplul de mai sus avem cu linie neagra preţul de închidere

pentru şi F3. Cu linie verde este trasta media mobila simpla la 10 zile (SMA-
10). Se observa cum media e mult mai neteda decat valoarea preţului care are
fluctuatii destul de mari. De asemenea e de observat faptul ca media urmareste
cu o oarecare intarziere valoarea preţului , intarziere ce este data de numarul de
zile pe care se calculeaza SMA. Aceasta intarziere face ca toate mediile mobile
sa fie indicatori de urmarire şi sa fie intotdeauna în urma miscarii
preţului. De abia la cateva zile după ce a aparut miscarea de preţ se poate
vedea efectul ei pe media mobila. Pentru un trend scazator preţul este sub
medie iar pentru un trend crescator preţul este peste medie.
Deoarece este un indicator de urmarire rezulta ca media mobila este
utila doar cand preţul se afla pe un trend. De aceea se mai numeste şi indicator
de trend. Nu se recomanda folosirea nici unui tip de medie mobila cand preţul
variaza intre suport şi rezistenta.
Media Mobila Exponentiala (EMA)
Media mobila exponentiala seamana cu SMA doar ca ultimua
valoare are o pondere mai mare în calculul EMA. Media mobila exponentiala a
aparut ca urmare a incercarii de a indeparta dezavantajul major al SMA , şi
anume intarzirea. Astfel EMA e mai "aproape"de miscarea preţului. În calculul
EMA intervine un coficient numit şi coeficient de ponderare care se inmulteste
cu valoarea pentru ziua curenta. Efectul este ca daca perioada pentru EMA e
23
din ce în ce mai mica atunci şi ponderea ultimei valori a preţului este tot mai
mare. De exemplu pentru un EMA pe 10 zile ponderea ultimei valori e de
18.18% iar pentru un EMA de 20 zile ponderea este de 9.52%.
Cum se calculeaza Media Mobila Exponentiala (EMA)
EMA poate fi specificat în doua feluri: EMA pe baza de procent şi
EMA pe baza de perioada. Ema pe baza de procent are ca parametru un procent
iar EMA pe baza de perioada are ca parametru de intrare doar numarul de zile
pe care se calculeaza EMA.
Formula generala de calcul pentru EMA este:
EMA(azi)=((Pret(azi)-EMA(ieri))x Multiplicator)+EMA(ieri)
unde
a)Multiplicator este o valoare în procente pentru EMA pe baza de
procent,
b)Multiplicator este 2/(1+N) unde N este numarul de zile, pentru EMA pe
baza de perioada,
De exemplu pentru EMA pe 10 zile multiplicatorul (numit şi coeficient
de ponderare) se calculeaza astfel:

Asta inseamna ca un multiplicator de 0.1818 la un EMA pe perioada este

exhivalent cu un multiplicator de 18.18% pentru EMA pe baza de procent.
şi stemul de Analiza Tehnica implementat pe infoBURSIER.ro
foloseste doar EMA pe baza de perioada.
Iata un exemplu de calcul pentru EMA pe o perioada de 5 zile. Aveti
aici fisierul în format Excel cu formulele de calcul şi graficul pentru EMA(5).

24
 Se observa ca valoarea pentru EMA din ziua 5 (celula galbena) este
de fapt media aritmetica (SMA). Abia din ziua a 6-a avem propriu-zis valori
pentru EMA. Cu gri sunt marcate celulele ale caror valori sunt luate în calcul
pentru EMA pe ziua a 6-a. Deoarece în acest exemplu am calculat EMA pe o
perioada de 5 zile a rezultat ca Multiplicatorul este 0.3333 . Valoarea din ziua a
5-a (cea cu galben) este doar pentru a avea o valoare de start pentru EMA. Doar
pentru aceasta valoare se foloseste formula pentru SMA, în rest folosinduse
formula pentru EMA, prezentata anterior.

În graficul de mai sus avem aceiasi situatie ca la SMA doar ca acum

EMA e cu culoare albastra. Se observa ca de data ceasta nu mai avel o linie atat
de domoala, ea tinzand sa urmeze mai indeaproape miscarea preţului. Cu cat
25
perioada de calcul pentru EMA e mai mica cu atat EMA va urmari mai precis
variatiile preţului.
SMA fata în fata cu EMA
Aparent diferentele dintre SMA şi EMA sunt minore. Cu toate astea
sunt diferente. Le vom detalia în cele ce urmează. Din cele doua exemple
prezentate anterior se poate observa ca EMA e mai aproape de pret. Daca preţul
are o miscare brusca atunci EMA se modifica mai repede decat o face SMA, în
mod special daca se aleg perioade scurte pentru mediile mobile.
Iata diferentele intre media mobila şi valoarea preţului pentru EMA
şi SMA.

Datele folosite sunt cele doua exemple descrise anterior. Am folosit

culoarea verde pentru zilele în care EMA a fost mai aproape de valoarea
preţului. Culoarea albastra este pentru zilele incare SMA a fost mai aproape de
pret. Galben este pentru egalitate. Inafara de ziua a 5-a cand EMA a fost de fapt
SMA, în rest egalitatea a mai aparut o singură data. În majoritatea cazurilor
EMA a fost mai aproape de preţ fata de SMA : 16 la 2 din cele 20 cazuri.
Iata un exemplu practic pe un caz real. Pentru emitentul Impact
(IMP) mediile SMA şi EMA folosesc o perioada de 30 zile. Cu albastru este
SMA, iar rosu este culoarea pentru EMA. Cu sageti albastre sunt marcate
punctele de intersectie ale celor doua medii mobile.

26
 Se observa ca EMA urmează preţul mai indeaproape decat SMA.
Mai mult trendul este imediat urmat de EMA pe cand SMA se misca prea greoi.
De exemplu, pentru luna Martie 2006 se observa cum SMA e pe scădere desi
preţul incepuse deja sa urce. Doar EMA a urmat noul trend ascendent. SMA a
inceput sa creasca de abia cand preţul ajunsese deja la un maxim.
Care medie mobila e mai buna ?
A alege sa folosim EMA sau SMA este o decizie ce trebuie luata în
functie de tipul de investitor şi de preferintele personala. Alegerea e de fapt
subiectiva. SMA are o intarziere fata de miscarea preţului dar are avantajul ca
nu ne da semnale false. În imaginea anterioara se observa cum la mijlocul lunii
Noiembrie 2005 EMA a aratat ca se formeaza un trend pe cand SMA şi -a
continuat stagnarea. Trendul a fost prea mic ca intensitate şi s-a terminat
repede. Unii investitori pot alege un risc mai ridicat şi pot folosi EMA pe o
perioada mica. Astfel se identifica şi trendurile mici. Alti investitori ce au un
orizont de timp mai mare pentru investitia lor aleg SMA deoarece da gres foarte
rar şi urmează doar trendurile mari. De asemenea numarul de zile pe care se
face media este important. Cu cat perioada de timp e mai mare cu atat riscul
scade, dar şi castigul. În final totul se rezuma la alegerea subiectiva a
investitorului. Daca isi asuma un risc mai mare în speranta ca va castiga mai
mult atunci alege EMA pe perioade mici. Daca nu vrea sa riste prea mult alege
SMA pe perioade mai mari , dar în acest caz trebuie sa se astepte la profituri
mai mici şi la o durata mai mare de timp.
Mai exista un risc pentru cei ce aleg perioadele mici. Daca
investitorul foloseste perioade foarte mici de timp se poate ca numarul
tranzactiilor sa fie mare şi desi castiga sa plateasca comisioane mari la broker.
Trebuie tinut cont şi de faptul ca în Romania comisionul brokerului e foarte
mare fata de ceea ce se practica în USA sau Europa. La o tranzactie comisionul
27
e, în medie de 1-1.5% , şi e cu atat mai mare cu cat valoarea tranzactionata e
mai mica. Rezulta deci ca, pentru o cumparare şi o vanzare, doar comisionul
poate ajunge în jur la 3% din suma tranzactionata. Daca investitorul nu are un
profit la acea tranzactie de minim 4% atunci nu mai are rost sa mai faca
tranzactia. Al doilea mare risc e ca, folosind perioade mici, sa obtinem semnale
false sau trenduri foarte mici cu un profit mic sau chiar deloc.
Concluzia e ca alegerea unei medii mobile se face în functie de
profilul investitorului, de cat de mult risc isi asuma şi e o alegere subiectiva.
Experienta are un rol important. E bine ca inainte de a pune o incredere mare
intr-o medie mobila, şi în general în orice indicator, sa testam comportamentul
pe evolutiile anterioare ale preţului. Asa ne vom da seama care indicator a fost
mai aproape de adevar.
Cum folosim mediile mobile ?
Mediile mobile au mai multe utilizari dar în mod special sunt
folosite la :
Identificarea şi confirmarea unui trend
Identificarea şi confirmarea nivelelor de Suport şi Rezistenta
Identificarea şi confirmarea unui trend
Sunt trei metode de a identifica un trend. Se iau în considerare
mediile mobile şi se observa: directia, locatia şi intersectia. Toate aceste vor fi
descrise în detaliu mai jos.
Prima metoda de identificarea a unui trend are la baza identificarea
directiei mediei mobile. Se considera astfel ca daca media mobila creşte atunci
şi trendul este crescator. Daca în schimb media mobila scade atunci şi trendul
e scazator. Pentru acesta identificare nu trebuiesc cunostinte speciale ci e de
ajuns sa ne uitam cateva secunde la o medie mobila. Atenţie insa la perioada pe
care se calculeaza media mobila. Cu cat media e pe o perioada mai mare cu atat
trendul e mai mare. Nu se recomanda folosirea perioadelor mici mai ales la
acţiunile cu o volatilitate mare a preţului deoarece vor genera o multime de
semnale false. De asemenea nu trebuiesc luate în consideratie nici miscarile
slabe ale mediei. Daca de exemplu media are o forma aproape orizontala nu
trebuie sa o consideram ca ne indica vreo-un trend. În acest caz se considera ca
e o perioada de stagnare şi trebuie sa asteptam aparitia unui trend abia atunci
cand taria miscatii e destul de mare. Pentru a scapa de situatiile de indecizie
pusem folosi mai multe perioade pentru mediile mobile. De exemplu pe un
trend de un an de zile pot exista alte mici trenduri de saptamani/luni.

28
 In cazul Electroputere (EPT) se observa cum am identificat usor
cateva momente de BUY/SELL cu un simplu SMA pe 20 zile. Insa trebuie sa
tinem cont şi de volatilitatea mare a emitentului şi ca în aceste conditii e
posibil ca nu toate semnalele sa fie corecte. De exemplu cel din Martie 2006 nu
e.
A doua metoda de identificare a trendului este de a stabili locatia
preţului fata de media mobila. Daca preţul e peste media mobila atunci se
considera ca avem un trend ascendent. similar pentru trendul scazator. Insa
aceasta metoda mai e folosita şi în confirmarea unui trend sau identificarea
terminarii unui trend. Aceste detalii vor fi trezentate mai jos. În cazul şi F3 se
observa cum din Iulie pana în Martie preţul a fost (aproape) tot timpul peste
media mobile. De abia în Martie 2006 a trecut sub SMA ceea ce inseamna ca s-
a terminat trendul inceput în Iulie 2005 şi a inceput un posibil trend
descendent.

29
 A treia metoda consta din identificarea punctelor de intersectie a
doua medii mobile. În general se alege acelasi tip de medie mobile şi difera
doar perioada. Daca media cu perioada mica trece peste media cu perioada
mare se considera ca avem un trend ascendent. Daca, în schimb, avem o trecere
a mediei cu perioada mica sub media cu perioada mare atunci se considera ca
trendul e scazator. Iata un exemplu:

Se observa ca daca alegem cu atenţie media şi perioada putem

obtine cateva tranzactii profitabile. Cu toate aste se observa în lunile Nov 2005
- Ian 2006 o indecizie datorata intersectiilor repetate a celor doua medii şi ale
preţului.

30
Nivele de Suport/Rezistenta
O alta utilizare a mediilor mobile este identificarea nivelelor de
Suport şi de Rezistenta. În general se foloseste o singură medie mobila şi se
alege o perioada. Alegerea perioadei de timp pentru media mobila se face astfel
incat media sa joace rolul unei linii de suport/rezistenta pentru un anumit trend.
Asadar metoda se aplica doar la trendurile mari şi confirmate. Pentru un trend
ascendent alegem perioada pentru care media mobila atinge minimele de pe
acel trend. Astfel obtinem o medie de suport pentru acel trend. Pentru un trend
descendent alegem perioada pentru care media mobila atinge maximele de pe
acel trend. Astfel obtinem o medie de rezistenta pentru acel trend. Noile medii
obtinute astfel joaca acelasi rol cu liniile drepte de suport/rezistenta. Au insa
avantajul ca urmaresc mai precis trendul şi avem o avertizare timpurie pentru
momentul cand trendul se termina.

Se observa cum preţul a testat de doua ori suportul, la inceputul lui

Septembrie 2005 şi la inceputul lui Noiembrie 2005. Dar deoarece media a
urmat mai indeaproape preţul semnalul de SELL generat de medie e mai
profitabil decat cel generat de linia de suport.
Concluzii
Mediile mobile sunt foarte utile atunci cand vrem sa analizam un
trend. Deoarece sunt foarte usor de inteles multi investitori cu experienta le pot
estima direct mental. Cu toate astea se recomanda desenarea lor peste graficul
de preţ pentru a evita eventualele greseli. Mediile mobile se folosesc
intotdeauna impreuna cu alti indicatori pentru a avea confirmarea celor
constatate. La analizaunui trend se foloseste ADX care impreuna cu mediile
mobile pot da informatii foarte credibile despre un trend. Nu se recomanda

31
folosirea mediilor mobile cand preţul nu e pe un trend. O posibila solutie ar fi şi
în acest caz dar riscul e foarte mare (EMA cu perioade mici).
Deoarece fac parte din categoria indicatorilor cu urmarire nu vom
putea niciodata gasi, cu mediile mobile, momentele exacte în care un preţ are
un minim sau un maxim. Multi folosesc mediile mobile pe indicii bursieri
pentru a avea o vedere de ansamblu asupra pietei.
Benzi Bollinger

Introducere
Benzile Bollinger (create de John Bollinger) sunt un indicator ce
permite investitorului sa analizeze volatilitatea şi valorile relative de preţ
pentru o acţiune. În mod uzual Benzile Bollinger se prescurteaza cu "BB".
Indicatorul se deseneaza prin suprapunere peste graficul de preţ şi este format
din trei elemente:
1) O medie mobila simpla (SMA) în mijloc
2) O banda superioara formata din SMA plus doua deviatii standard
3) O banda inferioara formata din SMA minus doua deviatii standard
Deviatia standard e un parametru statistic ce este folosit pentru a afla
volatilitatea. Folosirea deviatiei standard ne asigura o variatie foarte rapida a
benzilor la miscarile bruste ale preţului. Cu cat preţul preţul are o volatilitate
mai mare cu atat benzile Bollinger vor fi mai late.
Cum se calculeaza BB ?
Ca parametru de intrare nu exista decat un numar ce reprezinta
perioada de timp (numarul de zile). Iata mai jos un exemplu pentru BB pe o
perioada de 5 zile. De asemenea aveti aici şi fisierul de calcul cu acelasi
exemplu (format Excel).

32
 Se calculeaza mai intai SMA ale carei valori vor fi de fapt linia
centrala. Apoi se calculeaza deviatia standard. Benzile Superioara şi inferioara
se obtin prin adunarea, respectiv scăderea, dublului deviatiei standard la SMA.
Iata mai jos un caz real. Se observa ca o variatie brusca a preţului
face ca benzile sa se lateasca.

33
 In sistemul implementat pe infoBURSIER.ro benzile Bollinger sunt
reprezentate doar prin banda inferioara şi cea superioara. Valorile pentru
ultima zi sunt afisate în partea superioara a graficului.
Alegerea perioadei pentru BB
John Bollinger recomanda folosirea BB cu o perioada de 20 zile şi
doua deviatii standard. Aceastea sunt şi valorile implicite utilizate de
infoBURSIER.ro. Insa utilizatorul isi poate alege o perioada diferita. De fapt
alegerea perioadei pentru BB se face pe considerentul ca trebuie gasita o
combinatie optima pentru o anumita acţiune. Gasirea combinatiei optime se
face prin incercari succesive. În mod normal după o miscare foarte brusca a
preţului se poate ca preţul sa iasa în afara benzilor. Daca insa acest lucru se
intampla prea des inseamna ca trebuie sa alegem o perioada mai mare pentru
BB. Daca preţul nu atinge decat foarte rar marginile benzilor atunci putem
alege o perioada mai mica. Varianta optima ar fi ca preţul sa atinga din cand în
cand marginile BB dar nu sa le depaseasca de prea multe ori. Aceasta a fost
metoda vizuala, intuitiva. Unii insa folosesc o metoda mai precisa. şi anume, se
stabileste trendul, se cauta macar doua puncte de extrem şi se alege perioada
BB pentru care marginile BB ating punctele de extrem. De exemplu pentru un
trend crescator se aleg cel putin doua puncte de maxim local şi se alege
perioada BB astfel ca punctele de maxim sa atinga marginea superioara a BB.
Daca urmatoarele maxime trec în afara BB atunci inseamna ca trebuie sa marim
perioada pentru BB. În acest caz banda inferioara a BB joaca rol de banda de
suport iar banda superioara are rol de banda de rezistenta. situatia e similara şi
pentru trendul scazator.
Cum se foloseste BB ?
Benzile Bolliger au rolul principal de a ne arata volatilitatea unei
acţiuni. Insa impreuna cu alti indicatori poate fi folosita în luarea unor decizii.
Iata cateva moduri simple de generare de semnale de vanzare/cumparare.
Semnal de cumparare (BUY)
Semnalul apare la inceputul unui trend ascendent şi se bazeaza pe
felul cum se misca preţul în interiorul benzii Bollinger. Se cauta un sfârşit de
trend descendent şi se urmareste aparitia a doua minime cu divergenta poziţiva
(minile ce ajung pe banda inferioara a BB sau în apropierea ei). Apoi se
asteapta pana cand preţul trece peste linia mediana a BB (adica peste linia de
SMA) şi daca preţul se mentine pe trend crescator atunci e semn ca putem
cumpara. Atenţie la faptul ca trebuie sa avem şi confirmarea altor indicatori !
Semnal de vanzare (SELL)
Semnalul apare la sfârşitul unui trend ascendent şi se bazeaza pe
gasirea a doua puncte de maxim local. Daca după aceste doua maxime preţul
coboara sub şi sta sub linia mediana a BB atunci inseamna ca avem un posibil
34
semnal de vanzare. Trebuie insa sa cautam confirmari şi din partea altor
indicatori.
Benzile Bollinger se folosesc de asemenea şi pentru a estima
aparitia viitoare a unor miscari bruste. Din pacate aceasta metoda nu ne da nici
un indiciu despre directia vitorului trend şi nici despre cat va fi de mare. Insa
daca folosim şi alti indicatori atunci BB are un rol important pentru ca ne ajuta
sa alegem momentul optim de a intra/iesi de pe o acţiune. Metoda consta în
cautarea momentelor în care BB este foarte ingusta. Cand BB este foarte
ingusta (subtire) inseamna ca avem o volatilitate foarte scazuta. De obicei
acesta situatie apare inaintea aparitiei unui trend. Cautarea acestor momente se
face vizual.

Pe exemplul de mai sus se vede cum primele 3 zone de volatilitate

scazuta (BB ingust) au aparut inaintea unor trenduri ascendente. Insa cel de-al
4-lea moment de volatilitate redusa a anuntat un trend negativ. Insa datorita
faptului ca preţul a fost în urcare aparend ar fi urmat un trend poziţiv. Insa n-a
fost asa. Iata de ce trebuie intotdeauna sa folosim confirmarea altor indicatori.
BB ne spune doar ca va apare un trend dar nu ne spune directia trendului.
Concluzii
Benzile Bollinger ne arata volatilitatea unei acţiuni. Cu cat benzile
sunt mai late cu atat volatilitatea e mai mare. De asemenea faptul ca BB se
ingusteaza foarte mult e un semna ca în curand va apare un trend. Insa BB nu
ne poate spune directia sau intensitatea trendului. De aceea se recomanda ca în
analiza tehnica BB sa fie folosit impreuna cu alti indicatori. Folosirea corecta a
BB vine odata cu experienta şi în general tine de subiectivitatea investitorului.
De asemena trebuie tinut cont şi de alegerea unei perioade optime pentru

35
calculul BB. Atenţie insa la faptul ca daca preţul atinge banda superioara sau
inferioara nu insemna neaparat ca se genereaza un semnal.
Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence) - Medie Mobila
Convergenta/Divergenta

Introducere
MACD este unul din indicatorii cei mai utilizati în analiza tehnica.
Aceasta deoarece este foarte usor de inteles şi folosit de investitori. MACD
este prescurtarea din engleza de la "Moving Average Convergence/Divergence"
şi a fost creat de Gerald Appel. După cum spune şi numele , MACD foloseste
mediile mobile. MACD are doua caracteristici ce deriva din cele doua
componente de baza ale sale. Astfel, MACD imbina indicatorul de urmarire cu
cel de anticipare. Componenta de "urmarire" (temporizare, "lagging") este data
de faptul ca se folosesc mediile mobile exponentiale. Componenta de
"anticipare" este data de faptul ca în formula MACD apare diferenta intre doua
medii mobile. Ceva similar este şi la indicatorii de momentum (impuls). Astfel
prin diferenta se obtine MACD ce este de fapt un oscilator cu linie centrala (pe
0) dar care nu are limite în plus sau minus.
Cum se calculeaza MACD
MACD are 3 parametri la intrare. În mod uzual se utilizeaza notatiile
12/26 MACD sau MACD(26,12,9) sau alte variatiuni. Ideea de baza e ca sunt
prezente 3 numere ce reprezinta perioade (zile) pentru cele 3 EMA ce intra în
componenta MACD. Astfel, MACD este rezultatul diferentei dintre EMA(12)
şi EMA(26).
MACD=EMA(12)-EMA(26)
Atenţie la faptul ca MACD se obtine intotdeauna prin scăderea EMA cu
perioada mica din EMA cu perioada mare şi nu invers. Ca linie de semnal se
foloseste cea de-a treia EMA care are ca perioada cel mai mic numar din cele
trei. În cazul de fata 9. În graficele de pe infoBURSIER.ro linia de semnal este
de culoare rosu-mov şi valoarea ei este prezentata astfel : "EXP(9):____" .
Pe langa cele doua linii prezentate anterior pe grafice mai sunt şi
linii verticale de culoare verde ce reprezinta histograma MACD. Aceasta
histograma se obtine prin diferenta intre MACD şi EMA(9).
Cei trei parametri ai MACD au valorile implicite 26, 12 şi 9.
Utilizatorul ii poate schimba după dorinta. Se recomanda folosrea unor
perioade mici pentru acţiunile cu fluctuatii mari şi a unor perioade mari penru
acţiunile cu variatii mici. Combinatia 26,12,9 a fost recomanadata de autor
(Gerald Appel) şi e considerata de multi ca fiind optima pentru majoritatea
acţiunilor.
36
Ce arata MACD
MACD este folosit pentru generarea de semnal de tip BUY
(cumparare) şi SELL (vanzare). Se folosesc pentru aceasta intersectiile dintre
MACD şi EMA(9), intersectia MACD cu linia de la 0 , trecerea histogramei
prin 0 precum şi divergenta MACD. Astfel, MACD este mai mare ca 0 cand
EMA(12) e mai mare decat EMA(26). Cand EMA(12) are valori maimici decat
EMA(26) atunci şi MACD va avea valori negative. Daca MACD trece de la
valori poziţive la valori negative (adica trece sub linia de la 0) se considera a
avem un posibil semnalde tip SELL ("bearish"). similar daca MACD trece
deasupra liniei 0 se considera ca avem un posibil semnal BUY ("bullish"). Am
precizat ca e semnal "posibil" deoarece avem nevoie de confimare din partea
altor indicatori. Semnale se pot obtine şi prin gasira momentelor în care MACd
se intersecteaza cu EMA(9). Astfel , daca EMA(9) trece deasupra MACD se
considera ca e SELL ("bearish") iar daca EMA(9) trece sub MACD atunci e
BUY ("bullish"). Trebuie observat aici ca, atunci cand MACD este mai mare ca
EMA(9) inseamna ca şi histograma MACD are valori peste 0. Iar daca MACD
este mai mica decat EMA(9) atunci şi histograma are valori sub 0. Tocmai
acesta e scopul desenarii histogramei , şi anume observarea usoara a acestor
momente. La MACD se mai observa şi divergenta poziţiva sau negativa fata de
graficul preţului. şi aceste semnale sunt utile pentru investitori.

In exemplul de mai sus se observa cateva situatii tipice. Astfel, la

inceputul lunii Noiembrie 2005 se observa cum MACD a trecut deasupra
EMA(9). Histograma a devenit poziţiva ceea ce anunta un semnal BUY. E
37
adevarat ca trendul negativ era inca puternic şi probabil majoritatea ar fi crezut
ca e un semnal fals. Faptul ca intradevar avem un trend poziţiv e confirmat de
trecerea MACD peste linia de 0 la sfârşitul lui Noiembrie (prima sageata rosie).
Apoi la mijlocul lui Decembrie histograma coboara usor sub zero dar trendul nu
se inverseaza ci o doar o consolidare. La inceputul lui 2006 trendul puternic
revine dar e foarte scurt deoarece la inceputul lui Februarie apare deja o trecere
scurta a histogramei sub zero şi în plus apare şi o divergenta negativa.
Divergenta semnaleaza faptul ca trendul pe termen mediu se va inversa în
curand. Apoi la mijlocul lui Martie MACD ia valori negative confirmand
trendul descendent. Scaderea pare a se termina la mijlocul lui Aprilie cand
histograma trece din nou la valori poziţive. Pe acest caz descris anterior se pot
observa cateva aspecte importante. şi anume,nu exista o corelatie intre
intersectia MACD cu EMA(9) şi intersectia MACD cu linia 0. Aceste doua
evenimente pot apare impreuna sau separat. Faptul ca cele doua evenimente se
confirma reciproc inseamna ca putem avea mai mare incredere în ceea ce arata
ele. În plus în cazul în care preţul nu e pe un puternic trend este posibil ca
intersectia dintre MACD şi EMA(9) sa apara frecvent şi astfel sa obtinem o
multitudine de false semnale.
Indicatorul MACD (Moving Average Convergence/Divergence) - Medie Mobila
Convergenta/Divergenta (2)

Semnale Bullish (BUY) obtinute cu MACD

Cu MACD se pot obtine semnale de tip BUY ("bullish") prin:
1. Divergenta poziţiva
2. MACD trece peste EMA(9) ("Bullish moving average crossover")
3. MACD trece peste linia centrala de la 0 ("Bullish centerline crossover")
1. Divergenta positiva apare cand MACD creşte în timp ce preţul
scade. Acest fapt se interpreteaza ca o posibila viitoare schimbare de trend.
2. MACD trece peste EMA(9). Aceasta insemna ca histograma
devine poziţiva. Se genereaza astfel semnale de BUY dar nu putem avea tot
timpul incredere în ele. De multe ori apar astfel de semnale la intervale de
cateva zile. Nu le putem considera ca fiind viabile şi reale pentru ca daca am
vinde şi cumpara foarte des atunci am pierde o gramada de bani pe
comisioanele platite brokerului. Unii investitori se mai folosesc de un aspect al
histogramelor. Astfel asa cum MACD poate forma o divergenta tot asa şi o
histograma poate forma o divergenta. De obicei histograma se mai interpreteaza
ca fiind intensitatea trendului. Astfel putem observa ca atunci cand histograma
scade în valoare absoluta trendul pe termen scurt slabeste. Cei ce doresc sa

38
maxmizeze profitul urmaresc acest aspect şi cand observa ca trendul slabeste
se pregatesc sa actioneze. Iata un astfel de caz:

La sfârşitul lui Februarie şi inceputul lui Martie se observa cum

trendul negativ slabeste şi apare o divergenta poziţiva pe histograma MACD.
Momentul optim de cumparare a fost la sfârşitul lui Februarie dar şi riscul era
foarte mare deoarece nu aveam confimarea altor indicatori. Se observa cum în
luna Martie preţul a trecut desupra pragului de rezistenta de la 0.56RON.
Trecerea s-a facut pe un volum mult mai mare fata de saptamanile anterioare
ceea ce semnifica faptul ca trendul poziţiv e puternic. Tot acum MACD trece
peste linia centrala. Apoi spre sfârşitul lui Martie vedem cum trendul poziţiv
slabeste şi histograma MACD scade lent spre 0. Observam ca momentele de
maxime de pe histograma corespund cu momentele optime de vanzare şi de
cumparare. Aceasta tehnica de a obtine semnalele de BUY şi SELL este foarte
riscanta deoarece pot apare oricand miscari neprevazute ale preţului şi riscul
pierderii unor sume de bani este major.
1. MACD trece peste linia centrala de la 0. Aceste intersectari
apar de obicei mult mai rar decat cele de la punctul 2. Ele arata de obicei
trendul pe termen lung.

39
Semnale Bearish (SELL) obtinute cu MACD
Cu MACD se pot obtine semnale de tip SELL ("bearish") prin
metode similare cu ce s-a prezentat anterior:
1. Divergenta negativa
2. MACD trece sub EMA(9) ("Bearish moving average crossover")
3. MACD trece sub linia centrala de la 0 ("Bearish centerline crossover")
1. Divergenta negativa apare cand MACD scade în timp ce preţul
creşte. Acest fapt se interpreteaza ca o posibila viitoare schimbare de trend.
2. MACD trece sub EMA(9). situatia este similara cu ceea ce s-a
prezentat la "MACD trece peste EMA(9)". Diferenta consta în faptul ca acum
semnalul generat e de tip SELL şi ca totul e în oglinda.
3. MACD trece sub linia centrala de la 0. Trecerea sub linia 0 este
semnul ca trendul negativ e pe termen mediu/lung.
Semnale combinate
Semnalele ce se obtin cu MACD trebuiesc confirmate cu alti
indicatori. Unii invetitori folosesc MACD şi pentru generare şi pentru
confirmare. Astfel, daca avem o divergenta poziţiva şi o trecere a MACD peste
linia centrala atunci putem avea o mai mare incredere ca un trend poziţiv se
formeaza. Ideea de baza consta în a gasi cat mai multe semnale ce sa se
confirme unele pe altele. Cu cat sunt mai multe cu atat putem avea o mai mare
incredere în semnalele astfel generate.
Avantajele MACD
Primul avantaj ar fi ca MACD are o componenta ce arata trendul
(indicator de urmarire) şi o componenta ce arata intensitatea (momentum,
taria). În acest fel se combina avantajele celor doua mari tipuri de indicatori.
Astfel faptul ca putem fi avertizati din timp asupra viitoarelor posibile miscari
de preţ este de maxima impotanta pentru orice investitor (vezi divergenta). Cei
trei parametri ai MACD pot fi ajustati pentru a optimiza momentele de aparitie
a semnalelor.
Dezavantajele MACD
Cel mai mare dezavantaj este faptul ca MACD se calculeaza din
medii mobile. Astfel vom avea tot timpul o intarzierein gasirea momentelor
optime de vanzare/cumparare. Un alt aspect este faptul ca MACD nu trebuiesc
folosite ca indicator de supravanzare/supracumparare. Trebuie reamintit faptul
ca MACD nu are limite pentru valorile sale. De aceea MACD are valori ce
depind de fiecareemitent în parte şi nu se pot face comparatii intre emitenti pe
baza MACD. O alta problema e faptul ca MACD se calculeaza pe baza
valorilor absolute ale mediilor şi nu pe baza procentelor. Astfel daca pe o
perioada lunga de timp preţul unei acţiuni a variat foarte mult nu se pot face
comparatii intre perioada în care preţul era mic fata de perioada cand preţul era
mare. (vezi cazul şi F-urilor de la BVB din anii 2003-2004-2005).
40
Histograma MACD
Histograma MACD a fost creata în 1986 de Thomas Aspray. Ea
avea ca scop anticiparea miscarii MACD. Asa cum s-a prezentat anterior
histograma se obtine prin diferenta intre MACD şi EMA(9). Interpretarea şi
modul de folosire au fost descrise anterior.
Principalul avantaj al histogramei e ca putem anticipa miscarea
MACD. Dezavantajul ei e ca este derivata unei derivate a preţului. În felul
acesta e posibil ca sa apara semnale false mai des decat la MACD. De aceea se
recomanda folosirea ei intotdeauna impreuna cu alti indicatori.
Oscilatorul Stochastic

Introducere
Oscilatorul Stochastic a fost creat de George C. Lane la sfârşitul
anilor 50. Oscilatorul reprezinta o indicatie a intensitatii (tariei) unei
schimbari/variatii de preţ şi arata raportul în care se afla preţul de închidere
pentru ziua curenta fata de minimulsi maximul din perioada selectata. Daca
Oscilatorul Stochastic ajunge la valori mari inseamna ca avem o acumulare (cu
presiune la cumparare) iar daca ajunge la valori foarte mici atunci avem o
distributie (presiune la vanzare).
Cum se calculeaza
Oscilatorul Stochastic are ca parametri de intrare doua numere. Unul
reprezinta perioada de timp pe care se face calculul (numarul de zile) şi se
noteaza cu %k iar celalalt e numarul de perioade pentru filtrarea rezultatului şi
se noteaza cu %D. În şi stemul implementat pe infoBURSIER.ro linia verde
reprezinta raportul dintre valoarea la zi şi diferenta max-min. Parametrul %K
controleaza aceasta linie. Linia maronie este controlata de parametrul %D şi
reprezinta media mobila simpla a liniei verzi. Ca valori implicite se foloseste
%D=3 şi %k=14.
Iata formula de calcul:

Modul de interpretare este urmatorul. Daca de exemplu pentru %K

obtinem un numar 23.34 aceasta inseamna ca valoarea de închidere pentru ziua
curenta este de 23.34% din diferenta extremelor (maxim minus minim) din
perioada selectata (%K). Bineinteles ca 0% inseamna ca valoarea curenta e
minimul perioadei alese iar daca Stochastic da 100 inseamna ca suntem pe un
maxim. Linia %D are rol de filtra valoarea lui %K şi e o simpla media mobila.
De asemenea, aceasta linie serveste şi ca linie de semnal (trigger).
41
 Trebuie mentionat faptul ca Oscilatorul Stochastic poate fi de trei
feluri: Slow, Fast şi Full. Pe acest site e implementata doar varianta Slow
pentru ca are mai putine sanse de a genera semnale false.
Cum se foloseste
Daca Oscilatorul Stochastic ajunge sub linia de la 20 inseamna ca
avem supra-vanzare, iar daca ajunge peste 80 inseamna ca avem supra-
cumparare. Totusi autorul acestui oscilator recomanda ca sa se considere
semnal în mod special parasirea zonelor de extrem (<20 sau >80) şi asta
deoaarece preţul unei acţiuni poate sa mai creasca mult pana trendul se opreste.
Semnale de cumparare/vanzare se mai pot genera şi daca linia %K
se intersecteaza cu %D. Dezavantajul e ca aceste intersectii apar destul de des şi
multe astfel de semnale sunt false.
Se pare ca cel mai de incredere semnal generat este cel ce apare pe o
divergenta. Astfel, pentru un semnal de BUY trebuie sa asteptam sa se formeze
o divergenta poziţiva cand Stochastic este sub pragul de la 20 (sau în
apropiere). De obicei aceste creşteri apar ca doua cocoase şi apoi apare trecerea
hotarata peste linia de la 20. Abia acum e semnal de cumparare. Pentru
semnalul de vanzare cautarea se face similar. Atenţie insa la faptul ca trebuie ca
cautam şi confirmarea altor indicatori !
Un exemplu
Se observa cum pe fondul unui trend poziţiv apare o divergenta
negativa. Exact la momentul la care Stochastic coboara şi b linia de la 80 apare
o vanzare mare iar în acea zi preţul scade mult. Apoi cand oscilatorul trece sub
linia de la 50 apare di nou oscădere brusca de pret. E semnul ca cineva a folosit
analiza tehnica şi a vandut masiv cand a observat ca trendul da semne sa
devina negativ.

42
Indicatorul de Acumulare / Distributie
Introducere
Acest indicator face parte din categoria acelora care iau în calcul şi
volumele zilnice de tranzactionare. Trebuie tinut cont ca nu toti indicatorii iau
în calcul şi volumul de tranzactionare ci doar valorile de preţ (închidere,
deschidere, minim şi maxim). De aceea indicatorul de Acumulare/Distributie e
mai special şi destul de mult folosit de traderii/brokerii de pe pietele cu
experienta. Indicatorul pleaca de la premisa ca volumul precede preţul.
Volumul (de tranzactionare) reflecta numarul de acţiuni tranzactionate. Acest
numar de acţiuni tranzactionate e o indicatie a banilor transferati prin
intermediul acţiunilor emitentului. De multe ori o miscare a preţului e anticipata
de o creştere a volumului de acţiuni transferate. Aceasta e ideea de baza din
spatele indicatorilor de volum. În literatura de limba engleza, sumele transferate
prin acţiuni se mai numesc generic "money flow" (sau "volume flow") iar
indicatorii: "money flow indicators". Indicatorii ce iau în calcul şi volumul
incearca de fapt sa anticipeze viitoarea miscare a preţului pe baza corelatiilor cu
numarul de acţiuni tranzactionate.
Indicatorul Acumulare/Distributie a fost creat de Marc Chaikin.
Modul de calcul
Pentru a intelege metodologia de calcul vom prezenta un mic istoric
şi modul cum s-a ajuns la crearea acestui indicator.

43
 In 1963, Joe Granville a creat indicatorul OBV("On Balance
Volume") care a fost prima incercare de a crea un indicator ce tine cont de
volumul de tranzactionare. OBV este relativ simplu şi se calculeaza prin
adunarea volumului, daca preţul a crescut şi scăderea lui daca preţul a scazut.
Linia OBV se compara cu graficul de preţ şi se cauta divergente sau alte
confirmari pentru semnale.
Indicatorul de Acumulare/Distributie creat de Chaikin are o abordare
putin diferita. Asa cum am prezentat anterior, OBV se bazeaza pe valorile de
închidere ale preţului şi daca închiderea curenta e mai mare decat închiderea
zilei precedente atunci volumul se aduna. Chaikin nu tine cont de variatia
valorii de închidere de la o zi la alta ci de ceea ce face preţul intr-o anumita zi.
Astfel se calculeaza un numar (numit CLV) care reprezinta poziţia relativa a
valorii de închidere fata de minimul şi maximul acelei zile (sau perioade).

Valoarea CLV (prescurtarea de la "Close Location Value") are

valori intre 1 şi -1 şi ia valoarea 0 daca închiderea e la mijlocul distantei intre
valoara minima şi cea maxima.
Astfel sunt 5 combinatii de baza:
CLV=1, daca valoarea de închidere e aceeasi cu valoarea maxima
CLV= intre 0 şi 1, daca valoarea de închidere e mai mica decat valoarea
maxima dar mai mare decat jumatatea
CLV=0 , daca preţul de închidere e exact la jumatatea distantei intre
minim şi maxim
CLV= intre 0 şi -1, daca valoarea de închidere e mai mare decat valoarea
minima dar mai mica decat jumatatea
CLV=-1, daca valoarea de închidere e aceeasi cu valoarea minima
Valoarea CLV astfel obtinuta se inmulteste cu volumul şi se adauga
la suma totala pentru valoarea indicatorului pe perioada selectata. E de
mentionat ca intotdeauna valoarea de inceput a indicatorului este 0 pentru orice
perioada am selecta pentru afisare. Linia ce se afiseaza este suma totala a
tuturor produselor obtinute pentru fiecare zi.
Cum se foloseste indicatorul Acumulare/Distributie
Cu acest indicator se pot obtine semnale SELL/BUY la fel ca la
orice alt indicator/oscilator. De asemenea se foloseste adesea pentru
confirmarea altor indicatori.
Semnele de tip BUY (cumparare)
Semnalul de cumparare apare atunci cand indicatorul formeaza o
divergenta poziţiva. Inseamna ca tot mai multi bani sunt folositi pentru a
cumpara acţiuni. Atenţie insa la divergentele poziţive slabe sau prea mici. Cele
mai de incredere sunt divergentele mari ca amplitudine şi foarte abrupte (sume
44
imense pe perioade mici de timp). Se cauta indeosebi trendul şi divergentele pe
durate mari de timp (cel putin cateva luni). Nu e un indicator pentru speculatori
(timp scurt) ci pentru investitori (timp mediu/mare).
Ca semnal de confirmare se foloseste pentru a verifica seriozitatea
unei miscari de pret. Astfel, daca preţul creşte dar indicatorul sta sau scade
inseamna ca acea creştere nu e credibila căci se bazeaza pe volume mici de
tranzactionare. În general daca volumul creşte inseamna ca e o confirmare de
trend, indiferent daca trendul e în sus sau în jos ! Daca de exemplu preţul a
ajuns aparent la un prag de rezistenta dar indicatorul Acumulare/Distributie e
tot pe creştere e semn ca va urma o strapungere a rezistentei şi un nou trend
poziţiv se va forma (adica e "presiune mare la cumparare" cum spun analistii).
Semnele de tip SELL (vanzare)
Generarea de semnale SELL e oarecum echivalenta cu ceea ce s-a
prezentat anterior. De aceasta data se cauta divergenta negativa. Se identifica
trendul pe termen lung (luni) şi se compara cu evolutia preţului. Divergentele
negative mici sau slabe ca amplitudine trebuie privite cu suspiciune căci pot fi
semnale false.
Concluzii
Indicatorul Acumulare/Distributie este un mod de a estima cantitatea
de bani investita intr-o acţiune. Ca indicator de volum ne arata presiunile pe
care le fac investitorii. Un trend crescator inseamna ca e presiune la cumparare
iar daca trendul e negativ inseamna ca vanzatorii domina piata. Indicatorul se
foloseste adesea pentru a verifica increderea pe care o putem acorda unei
miscari de preţ (trend).
Un exemplu
Iata mai jos un caz real.

45
 Am marcat pe grafic 3 momente importante. Cu 1 am notat creşterea
şi scădera brusca din primavara anului 2005. Se observa ca desi preţul a
crescut brusc totusi indicatorul nu a facut-o. Rezulta deci ca acea creştere a fost
speculativa şi s-a facut pe volume mici. E ceea ce în limbajul economic e
cunoscut ca "bubble" (bula). Bine ca n-a fost crash ca în 1927 în USA.
Momentul marcat cu 2 ne arata un lucru interesant. Desi volumul e
mare şi e verde, totusi indicatorul coboara brusc.Aceasta se poate produce doar
daca în ziua respectiva preţul de închidere a fost foarte aproape de valoarea
minima, astfel coeficientul CLV avand valoare negativa. Indicatorul a avut
dreptate cand a anticipat o scădere doar ca a fost de scurta durata (panica). Apoi
trendul poziţiv a revenit şi indicatorul a crescut în consecinta. E semnul ca
aceasta creştere nu e speculativa. Se observa acum volumele mai mari de
tranzactionare. Mai observam cum din Dec 2005 pana în Apr 2006 indicatorul a
fost relativ constant,ceea ce inseamna ca nu au mai aparut bani noi în piata iar
creşterea brusca din Ian 2006 a fost speculativa.
Indicatorul şi Oscilatorul Aroon

Introducere
Indicatorul a fost creat de Tushar Chande în 1995. Numele provine
din limba Sanscrita şi s-ar traduce prin "Prima raza a diminetii". Numele a fost
ales de autor pentru a sugera faptul ca indicatorul e destinat sa semnaleze
aparitia unui nou trend. Indicatorul Aroon se foloseste pentru a determina daca
acţiunea e pe un trend sau nu şi cam cat de puternic este trendul. Aroon este
folosit indoua forme: de indicator şi de oscilator. Fiecare vor fi descrise în
detaliu mai jos.
Modul de calcul
Indicatorul Aroon este format din doua linii numite "Aroon sus" şi
"Aroon jos". Indicatorul are ca parametru doar numarul de perioade (zile) pe
46
care se calculeaza. Linia "Aroon sus" reprezinta timpul (in procente) ce a trecut
intre inceputul perioadei de calcul şi punctul de maxim absolut din acea
perioada. Daca ultima valoare a preţului pe perioada selectata e cea mai mare
din toata perioada, atunci linia "Arron sus" are valoarea +100. Pentru fiecare
perioada care trece şi care nu are un mou maxim, linia Aroon sus scade cu
(1/nr)x100.
Formula pentru linia "Aroon sus" este
[[(nr zile)-(nr zile de la ziua cu valoare maxima)] / (nr zile)] x 100
In mod similar se calculeaza şi linia "Aroon jos":
[[(nr zile)-(nr zile de la ziua cu valoare minima)] / (nr zile)] x 100
de exemplu daca vrem sa calculam valoarea pentru "Aroon sus" pe o
perioada de 20 zile şi în aceste ultime 20 zile preţul a avut cea mai mare
valoare în ziua a 8-a (adica cu 12 zile în urma), atunci avem ((20-12)/20)x100 =
(8/20)x100 = 40. În mod similar se calculeaza pentru "Aroon jos"
Oscilatorul Aroon
Oscilatorul Aroon se calculeaza pe baza valorilor obtinule la
Indicatorul Aroon. Astfel valoarea pentru oscilator se obtine scazant valoarea
Arron jos din Aroon sus. Deoarece cele doua linii ale indicatorului au valori
doar intre 0 şi +100, rezulta ca oscilatorul va avea valori intre -100 şi +100.
Am obtinut astfel un oscilator cu linia centrala la valoarea zero.
Cum se foloseste
Autorul recomanda urmatoarele interpretari. Cand ambele linii ale
indicatorului coboara simultan şi au valori foarte apropiate inseamna ca avem
un moment de consolidare şi ca nu avem nici un trend. Cand linia Aroon sus
trece sub 50 inseamna ca actualul trend (crescator) şi -a pierdut puterea de a
mai creşte. similar, cand Aroon jos trece sub valoarea 50 inseamna ca actualul
trend negativ şi -a pierdut puterea. Valorile peste 70 arata un trend puternic de
acelasi fel ca şi linia (Aroon sus = trend poziţiv, Aroon jos = trend negativ).
Oscilatorul Aroon arata un trend poziţiv daca e peste valoarea 0 şi
un trend negativ daca e sub valoarea 0. Cu cat oscilatorul e mai departe de linia
centrala (linia 0) cu atat trendul e mai puternic. Uneori oscilatorul poate avea
valori de 0 sau foarte apropiate. În acest caz e o indecizie în piata şi inseamna
ca nu avem nici un trend.
Un exemplu
Iata mai jos un caz real.

47
 Am marcat pe grafic 3 semnale. Primul este de vanzare (SELL) dar
care nu este asa de şi gur pentru ca oscilatorul coboara doar pana la -60 iar linia
Aroon jos urca doar pana la 65. Asta inseamna ca e doar un trend slab care nu
inverseaza trendul pe termen lung. Avem confimarea ca trendul crescator e
puternic cand apare semnalul de cumparare. Se observa ca oscilatorul creşte ca
valoare spre +100 ceea ce inseamna ca trendul devine din ce în ce mai puternic.
Apoi oscilatorul nu mai scade sub 0 decat la mijlocul lunii Feb 2006. Trendul
descendent e clar aratat de oscilator care se apropie foarte mult de valoarea de
la -100. Apoi preţul incearca un mic trend poziţiv dar care e foarte slab şi nu
duce oscilatorul cu mult peste +20.
Oscilatorul ADX

Introducere
Oscilatorul ADX are menirea de a arata cat de puternic e un trend fie
ca e trend negativ sau poziţiv. Denumirea vine de la "Average Directional
Index" şi a fost creat de J. Welles Wilder. Indicatorul se foloseste în special
pentru confirmarea semnalelor date de alti indicatori.
ADX poate avea valori intre 0 şi 100, şi cu cat e mai mare cu atat
trendul curent e mai puternic. În mod uzual ADX are valori în zona 20-40.
48
Destul de rar ia valori mai mari de 60. ADX nu tine cont de tipul trendului ci
doar de intensitatea (puterea) lui. Rezulta deci ca poate fi folosit şi pentru
trendul poziţiv dar şi pentru cel negativ şi ca este necesar ca mai intai sa
stabilim ce tip de trend avem. De aceea ADX se foloseste în special la
confirmarea altor indicatori.
ADX mai poate fi folosit şi pentru detectarea timpurie a unui sfârşit
de trend. Astfel daca observam ca trendul slabeste mult (ADX scade spre 20)
inseamna ca e posibil ca trendul sa se opreasca. De asemenea trecerea ADX
peste 20 şi creşterea peste 40 e considerata de unii ca o aparitie posibila a unui
nou trend.
Indicatorii de directie
ADX se obtine din alti doi indicatori +DI şi -DI numiti "Directional
Indicators" (indicatori de directie). Acesti doi indicatori se afiseaza impreuna cu
ADX. +DI şi -DI se folosesc pentru a genera semnale BUY şi SELL la
intersectia lor. Astfel daca +DI trece peste -DI inseamna ca avem BUY. Daca -
DI trece peste +DI inseamna ca avem semnal SELL. Aceste semnale sunt de
luat în consideratie doar daca avem un trend clar. Altfel ele se vor intersecta
foarte des. Bineinteles ca se vor folosi şi alti indicatori pentru confirmare.
Mai multe informatii despre acest indicator pot fi gasite cartea "New
Concepts În Technical Trading Systems" (1978) scrisa de J. Welles Wilder.
Exemplu
Pe grafic am marcat momentele de SELL/BUY obtinute cu +DI şi -
DI. Semnalul SELL de la sfârşitul lunii Iulie 2005 este credibil deoarece apare
la o valoare mare a ADX şi în plus avem şi o mica divergenta negativa.
Semnalul BUY de la mijlocul lunii Noiembrie e doar ipotetic pentru ca la acea
data avem şi ADX cu valori foarte mici. Deci ne-ar fi trebuit alti indicatori
pentru confirmare. Semnalul SELL de la mijlocul lunii Decembrie 2005 apare
prin crestrea puternica a lui -DI şi inseamna ca vanzatorii domina piata. Ne
trebuie insa şi alte confirmari. Semnalul BUY din primele zile ale lui 2006
apare brusc şi e determinat de creşterea brusca a preţului. În luna Ianuarie
observam o divergenta negativa mare iar prima saptamana din Februarie 2006
ne aduce şi semnalul SELL.
Nu trebuiesc luate în considerare valorile pentru ADX, +DI şi -DI
din prima luna afisata pe grafic deoarece pot reprezenta informatii eronate ,
datorate modului de calcul.

49
Indicatorul ATR

Introducere
Indicatorul ATR a fost prima data introdus de J. Welles Wilder în
1978. ATR este prescurtarea de la "Average True Range". Indicatorul ATR este
destinat a arata volatilitatea unei acţiuni. El se bazeaza pe alt indicator numit
"True Range" (TR). TR se obtine prin diferenta intre valorile pe care le ia un
preţ în doua zile consecutive. ATR reprezinta media mobila simple a TR pe
numarul de zile specificat ca parametru.
True Range
TR se obtine conform cu imaginea de mai jos.

Cele 3 cazuri din imagine reprezinta modul de calcul al TR pentru

cazurile în care preţul de deschidere pentru o anumita zi este diferit de cel de
închidere din ziua precedenta. Avem astfel 3 cazuri:
1) Max minus min pentru ziua curenta.
2) Max curent minus închiderea anterioara daca în ziua curenta avem
"gap up".

50
 3) Inchiderea anterioara minus minim curent daca în ziua curenta avem
"gap down".
Astfel intotdeauna TR este un numar poziţiv.
"Gap up" reprezinta ruptura ce se realizeaza cand preţul de deschidere
dintr-o zi este mai mare decat preţul de închidere din ziua precedenta. "Gap
down" reprezinta ruptura ce se realizeaza cand preţul de deschidere dintr-o zi
este mai mic decat preţul de închidere din ziua precedenta. Imaginea de mai sus
a aratat 3 posibile cazuri , unul cu "gap down" (B) şi doua cu "gap up" (A şi
C).
Cum se foloseste
ATR este folosit doar pentru a afla volatilitatea unei acţiuni. El nu
genereaza semnale de BUY sau SELL. Deoarece seamana conceptual cu
Benzile Bollinger acest indicator e folosit pentru a anticipa o posibila miscare
de pret. Cand ATR ajunge la nivele de extrem se spune ca e posibil ca sa apara
o viitoare miscare de pret. Nu ne spune insa cand, în ce directie şi cu ce
intensitate. Valoarea ATR nu este importanta, ci doar punctele de extrem
(minim şi maxim). Pe graficul ATR nu sunt prezente valorile pentru TR.
Aceasta deoarece majoritatea emitentilor BVB au o volatilitate mare şi daca ar
fi afisat ATR impreuna cu TR atunci s-ar putea distinge foarte greu valorile lui
ATR.
Exemplu
Momentele de maxim de pe graficul ATR corespund cu momentele
cand preţul are formatiuni de tipul "gap up" şi "gap down". Se observa ca după
fiecare din aceste momente trendul s-a terminat sau s-a schimbat.

51
Relative Strength Index RSI

Introducere
RSI este un oscilator creat de J. Welles Wilder şi introdus pentru
prima data în anul 1978 în cartea sa "New Concepts în Technical Trading
Systems". RSI este prescurtarea de la Relative Strength Index, ceea ce în
romaneste s-ar traduce prin Indicele Puterii Relative.
RSI compara de fapt creşterile cu scăderile de pe o anumita
perioada. RSI are valori intre 0 şi 100 şi autorul recomanda folosirea ca
parametru de intrare a unei perioade de 14 zile.
Cum se calculeaza RSI
Pentru a simplifica lucrurile RSI se compune din cateva elemente
simple: Castigul mediu, Pierderea medie, Primul RS şi RS filtrat.
Pentru o perioada de 14 zile, Castigul mediu este suma tuturor
castigurilor impartita la 14. Chiar daca de exemplu pentru acea perioada sunt
doar 4 zile în care preţul a crescut ele se aduna şi se impart la 14. În mod
similar se procedeaza pentru scăderi şi se obtine Pierderea medie. Apoi se
calculeaza Primul RS prin impartirea Castigului mediu la Pierderea medie,
obtinute anterior. Iata toate formulele de calcul pentru RSI:

52
 E important de observat ca Pierderea medie şi Castigul mediu nu
sunt medii mobile asa cum sunt SMA şi EMA.
Cum se foloseste RSI
Cu RSI se pot genera trei tipuri de semnale.
Supra-vanzare/Supra-cumparare
Autorul recomanada folosirea nivelelor 30 şi 70 ca praguri pentru
supra-vanzare şi respectiv supra-cumparare. În general daca RSI urca de la
valori mici şi trece de pragul de la 30 se considera ca a inceput un trend
poziţiv. În mod similar pentru trendul negativ care se considera valabil doar
daca RSI coboara de la valori mari sub limita de la 70. Trebuie tinut cont şi de
faptul ca pe un trend mare (luni/ani) pot exista trenduri mai mici. Acestea se
cauta pentru a afla momentele optime de intrare/iesire de pe o acţiune.
Diverdenta
Divergenta se cauta vizual pe grafice şi are scopul de a se afla daca
trendul se va schimba. Metoda e similara cu gasirea divergentei la MACD sau
la alti indicatori.
Intersectia cu linia centrala (de la 50)
E foarte simplu de cautat punctele de intersecie cu linia de la 50.
Daca RSI depaseste linia centrala se considera ca e trnd ascendent iar daca RSI
trece sub linia centrala atunci e trend descendent.
Trebuie reamintit faptul ca avem nevoie de confirmarea altor
indicatori. Niciodata nu trebuie sa luam o decizie doar pe baza unui singur
indicator. Riscul e prea mare.
Un exemplu practic
Pe figura de mai se observa cum desi trendul poziţiv era foarte
puternic totusi RSI anunta prin divergenta negativa o viitoare schimbare de
trend. Aceasta evolutie e confirmata apoi de trecerea RSI sub linia de la 50.
Cine a vandut atunci a evitat trendul negativ ce a urmat.

53
Williams %R

Introducere
Williams %R este un indicator ce arata intensitatea variatiei unui
pret. El a fost dezvoltat de Larry Williams şi este oarecum asemenator cu
Oscilatorul Stochastic. Williams %R se foloseste în mod special pentru a afla
momentele de supra-vanzare şi de supra-cumparare. Acest indicator are valori
intre 0 şi -100. Se considera ca zona de supra-cumparare este intre 0 şi -20 iar
zona de supra-vanzare este intre -80 şi -100.
Williams %R, uneori notat simplificat ca "%R", arata relatia intre
preţul de închidere şi domeniul dintre minim şi maxim pe o anumita perioada.
Ca valoare de intrare nu are decat un numar ce reprezinta numarul de zile pe
care se face calculul. Cu cat preţul de închidere pentru o anumita zi e mai
aproape de valoarea maxima pe perioada aleasa cu atat Williams %R este mai
aproape de zero (adica mai mare). şi cu cat valoarea de închidere este mai
aproape de valoarea minimei pe perioada selectata cu atat %R este mai aproape
de -100 (adica e mai mic).
Modul de calcul
În mod tipic Williams %R este calculat pentru o perioada de 14 zile.
Aceasta e valoarea implicita folosita şi de infoBURSIER.ro. Formula de calcul
este :

Unde Val_max şi Val_min sunt valorile de maxim şi minim pe toata

perioada aleasa.

54
Cum se foloseste
Williams %R este un oscilator cu banda. El arata doar nivelele de
supra-vanzare şi de supra-cumparare. Daca un preţ a ajuns la unul din aceste
nivele nu inseamna neaparat ca avem un semnal de SELL ori de BUY. Unii
folosesc Williams %R pentru a determina momentul optim după ce trendul se
schimba. Se asteapta mai intai ca trendul sa se opreasca şi sa avem certitudinea
ca se inverseaza. Apoi se cauta momentul în care %R iese în benzile de extrem
şi intersecteaza linia de la -50. Se foloseste intotdeauna impreuna cu alti
indicatori.
Williams %R se mai foloseste şi pe directia trendului. Se cauta
momentele optime de a intra sau iesi de pe o acţiune. Astfel pe un trend
ascendent se cauta momentele de supra-vanzare şi se cumpara la acele
momente pentru a specula viitoarea creştere puternica. Pe un trend descendent
se cauta momentele de supra-cumparare pentru a putea vinde la preturi mari.
Aceasta utilizare e oarecum generala pentru toti oscilatorii cu banda.
Un exemplu practic
Pe figura de mai jos se observa cum după ce a stat la valori de supra-
vanzare %R a crescut brusc şi a depasit linia de la -50. A fost semnalul ca ia
nastere un trend poziţiv. A venit oarecum brusc după ce a stat pe zona de suport
doua luni (Nov şi Dec 2005) şi nu a fost detectat de unii indicatori. Apoi pe
sfârşitul lunii Feb 2006 trece din nou brusc sub linia de la -50 şi ajunge direct
la zona de supra-vanzare. E semnal clar ca trendul negativ e puternic.

55
Introducere în interpretarea şi folosirea graficelor de tip Candlestick
Scurta istorie
Un grafic ce contine informatii de preţ poate avea mai multe forme.
Japonezii au fost primii care au folosit analiza tehnica inca din secolul 17 în
comertul cu orez (piata orezului). Ceea ce se cunoaste azi ca fiind analiza
tehnica este o versiune evoluata a ceea ce foloseau traderii japonezi cu sute de
ani în urma. Analiza tehnica moderna a fost structurata de Charles Dow (anii
1900) şi se bazeaza pe aceleasi pricipii ca şi versiunea japoneza. şi anume:
"Valoarea" (Preţul) e mai important decat "stirea" (stire, profit)
Preţul contine toate informatiile
Vanzatorii şi cumparatorii misca piata pe baza asteptarilor şi a emotiilor
(lacomie şi frica)
Piata e volatila (fluctueaza)
Valoarea de azi a unui bun s-ar putea sa nu reflecte adevarata valoare a
acelui bun
Se pare ca simbolul "candlestick" asa cum e cunoscut azi a aparut
prin anii 1850 în orasul Sakata unde Homma era un trader celebru (piata
japoneza a orezului).
Ce este un Candlestick
Denumirea de "candlestick" , provine din engleza şi se traduce prin
"lumanare". Aceasta descrie cel mai bine cum arata aceste simboluri. Au forma
unor dreptunghiuri, pline sau goale, şi care de cele mai multe ori au cate o linie
mica în partea de sus şi de jos. Aceste linii subtiri sunt cunoscute în literatura
de limba engleza ca "shadow" (umbra) , "wick" (fitil) sau "tail" (coada).
Trebuie stiut ca o formatiune de tip candlestick arata simultan 4
valori ale unui preţ pentru un anumit interval. Astfel, investitorul are mai multa
informatie la dispoziţie decat o simpla linie de pret. Iata mai jos, în detaliu, cum
se citeste fiecare din aceste valori:

Corpul unui candlestick poate fi de diferite culori în functie de ce s-

a intamplat cu preţul în perioada respectiva. Astfel daca preţul de închidere
(close) este mai mare decat preţul de deschidere (open) atunci se folosesc în
general culorile verde sau alb. Daca preţul de închidere este mai mic decat cel
de deschidere atunci corpul se coloreaza în rosu sau negru. În functie de de
optiunile de afisare pot apare diferite combinatii de culori. Cozile acestor
56
lumanari (wick, tail) pot mai lungi sau mai scurte sau schiar pot sa dispara.
Cazul în care avem un candlestick fara coada este special şi apare de obicei în
interiorul unui trend foarte puternic. Aceast tip de candlestick poarta denumirea
de "Marubozu" (tot din japoneza).

Cum se interpreteaza un Candlestick

Interpretarea simbolurilor de tip candlestick se bazeaza pe relatiile
ce pot exista intre valorile celor 4 preturi pe care le arata. De asemenea mai sunt
folosite şi grupari de 2-4 simboluri candlestick pentru a caracteriza ce se
intampla cu un preţ la un anumit moment dat. Ca o regula generala cu cat coada
e mai scurta cu atat simbolul e mai puternic în sensul ca accentueaza variatia de
preţ pe care o arata corpul candlestick-ului. Cu cat corpul e mai mic şi cozile
mai lungi inseamna ca în piata exista un grad de indecizie (nehotarare) . Vom
analiza în cele ce urmează în detaliu fiecare tip de candlestick din punct de
vedere individual urmand ca formatiunile mai complexe sa fie descrise în alte
articole.
Candlestick cu corp mare sau mic
Cu cat corpul e mai mare şi cu cat coada e mai mica cu atat
candlestick-ul arata o presiune mai mare la cumparare/vanzare. Cu cat corpul e
mai lung cu atat trendul e mai puternic. Cazul extrem e Marubozu unde nu
exista coada.

În general semnificatia unui astfel de candlestick este de confirmare

a trendului reprezentat de culoara candlestick-ului. Adica un candlestick verde
(sau alb) confirma actualul trend poziţiv iar culoarea rosie confirma trendul
negativ. Cu cat corpul e mai lung cu atat trendul e mai puternic. În cazul
Marubozu , datorita presiunii mari din piata , e foarte probabil ca trendul sa
urmeze şi pe urmatoarea perioada.
Candlestick cu coada lunga inegala
Coada inegala arata o evolutie puternica în ambele sensuri. Pentru
ca preţul de închidere se apropie foarte mult de cel de deschidere rezulta deci ca
vanzatorii şi cumparatorii au putere relativ similara în piata şi situatia e
indecisa. Daca coada este în jos inseamna ca vanzatorii au dominat în prima
parte a perioadei dar cumparatorii au revenit în forta în a doua parte a sesiunii
de tranzactionare. În mod similar , daca avem o coada lunga în partea
superioada inseamna ca vanzatorii au revenit în forta pe final şi au coborat
preţul de la valorile mari impuse de cumparatori.

57
Candlestick cu coada lunga egala (Spinning Tops)
Desi seamna cu situatia prezentata mai sus se distinge prin faptul ca
atat cumparatorii cat şi vanzatorii au pondere egala în piata fiecare reusind sa
anuleze efectul celuilalt. E o situatie clasica de remiza.

Candlestick de tip Doji

Este una din cele mai importante şi interesante forme pe care le
poate lua un candlestick. Daca are cozi scurte şi egale inseamna ca preţul a
variat doar intre niste limite stranse datorita acalmiei în piata şi a volatilitatii
mici. Faptul ca preţul de închidere e identic (sau foarte apropiat) de cel de
deschidere inseamna ca piata a ajuns la un echilibru de tip remiza. De obicei
cand apare un simbol de tip Doji se cauta anunta o viitoare schimbare de trend.

De obicei Doji se interpreteaza cel mai bine în contextul din piata

impreuna cu candlestick-urile vecine. Astfel se formeaza grupari de 2-3-4
candlestick-uri care impreuna dau un semnal mai puternic dar şi de o incredere
mai mare. Aceste sunt descrise separat (vezi link-urile din josul paginii).
Candlestick de tip Hammer şi Hanging Man
Este o formatiune foarte utila pentru ca ne da o indicatie clara
asupra ceea ce se intampla în piata. Astfel daca un candlestick de tip Hammer
("ciocan") apare pe un trend negativ inseamna ca trendul s-a terminat şi ca va
incepe un trend poziţiv. similar pentru Hanging Man ("om spanzurat") care
arata sfârşit de trend poziţiv şi inceput de trend negativ.

Candlestick de tip Inverted Hammer şi Shooting Star

Este o formatiune foarte utila pentru ca ne da o indicatie clara
asupra ceea ce se intampla în piata. Astfel daca un candlestick de tip Inverted
58
Hammer ("ciocan rasturnat") apare pe un trend negativ inseamna ca trendul s-a
terminat şi ca va incepe un trend poziţiv. similar pentru Shooting Star care
arata sfârşit de trend poziţiv şi inceput de trend negativ.

Sabloane de tip Candlestick ce arata un posibil viitor trend poziţiv (bullish)

Introducere
Formatiunile de tip bullish arata ca trendul pozitiv e foarte probabil.
Din pacate nu putem sti cat de puternic e un astfel de trend şi cat va tine el.
Poate tine cateva zile sau cateva luni. E foarte important ca identificarea
formatiunilor sa se faca corect. Formatiunile prezentate aici sunt doar cateva
din multitudinea celor folosite. Pot exista oricand variatiuni. Formatiunile
folosesc ca unitate de timp ziua asa cum este cazul cel mai uzual în bursele de
acţiuni sau daca se folosesc în Forex atunci perioda de timp poate varia de la
minute la saptamani.
Bullish Morning Star

Descriere: primul este un candlestick lung negru (scădere) urmat

apoi de unul alb mic dar care e mult sub primul (gap down). Urmează un
candlestick alb (creştere) mare. Trebuie asteptata şi a 3-a perioada pentru
confirmare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Morning Doji Star

Descriere: primul este un candlestick lung negru (scădere) urmat

apoi de un Doji dar care e mult sub primul (gap down). Urmează un candlestick
alb (creştere) mare. Trebuie asteptata şi a 3-a perioada pentru confirmare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Breakaway

Descriere: primul este un candlestick lung negru (scădere) urmat

apoi o alta scădere care e mult sub prima (gap down). Urmează doua zile

59
cuvariatii foarte mici de pret. Ziua a 5-a aduce un candlestick alb (creştere)
mare dar care se închide un spatiul dintre prima şi a doua zi.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Ladder Bottom

Descriere: Primele 3 zile au scădere mare (candlestick lung) dar de

fiecare data deschiderea şi închiderea este la o valoare din ce în ce mai mica. A
4-a zi este tot neagra şi formeaza un "shooting star" (hammer inversat). A 5-a
zi este alba şi se deschide la o valoare mai mare decat s-a deschis cu o zi
inainte.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish 3 Outside Up

Descriere: Primele doua zile formeaza un "Bullish Engulfing" iar

cea de-a 3-a zi este confirmarea ca trendul e puternic.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish 3 Stars în the South

Descriere: Prima zi este un candlestick cu coada mare în jos. A

doua zi e similar doar ca acum coada e mai scurta şi minimul este deasupra
celui din ziua precedenta. A 3-a zi este un Marubozu negru care se deschide şi
se închide intre minimul şi maximul din ziua anterioara.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish 3 White Soldiers

Descriere: La sfârşit de trend negativ apar trei zile consecutive de

creştere puternica şi de fiecare data deschiderea e în interiorul zilei precedente.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Tri-Star

Descriere: Trei Doji din care cel de-al doilea este cel mai de jos.
Atenţie la aceasta structura căci apare foarte rar şi arata o maxima indecizie în
piata. Trendul trebuie confirmat.
60
 Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Doji Star

Descriere: Prima zi e lunga şi neagra. Apoi urmează un Doji cu gap

down (sub închiderea anterioara). Atenţie la faptul ca Doji nu trebuie sa aiba
coada lunga.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Engulfing

Descriere: După o zi neagra urmează una alba mult mai mare şi

care se deschide sub închiderea anterioara şi se închide peste deschiderea
anterioara. Daca în timpul primei zile volumul este foarte mic atunci semnalul e
şi mai puternic.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Harami

Descriere: După o zi lunga neagra urmează un candlestick mic alb

ce se suprapune pe corpul zilei anterioare. E de preferat sa se astepte
confirmarea zilei urmatoare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Harami Cross

Descriere: Un Doji după o zi lunga pe scădere. Seamana cu "Bullish

Harami" doar ca acum indecizia e mai mare. Trebuie asteptata o confirmare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Homing Pigeon

Descriere: Un candlestick mic negru în interiorul unuia mare în ziua

precedenta. Seamana cu "Bullish Harami". Trendul trebuie confirmat.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv). Daca în prima zi scăderea a fost foarte mare atunci e de preferat ca
acum sa se închidă poziţiile short.

61
Bullish Inverted Hammer (Shooting Star)

Descriere: Un Hammer inversat după o scădere lunga. Corpul

Hammer-ului trebuie sa fie sub corpul candlestick-ului din ziua precedenta.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
pozitiv).
Bullish Piercing Line

Descriere: Doua candlestick-uri de marime foarte asemanatoare. Al

doilea este alb şi se deschide mai jos decat primul dar se închide peste
jumatatea corpului primului. E de preferat o confirmare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Bullish Hammer

Descriere: Un Hammer intr-un trend negativ (bearish). Coada

Hammer-ului trebuie sa fie cel putin de doua ori mai mare decat corpul.
Culoarea Hammer-ului nu are mare importanta.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din negativ devine
poziţiv).
Sabloane de tip Candlestick ce arata un posibil viitor trend negativ (bearish)

Introducere
Formatiunile de tip bearish arata ca trendul negativ e foarte
probabil. Din pacate nu putem sti cat de puternic e un astfel de trend şi cat va
tine el. Poate tine cateva zile sau cateva luni. E foarte important ca identificarea
formatiunilor sa se faca corect. Formatiunile prezentate aici sunt doar cateva
din multitudinea celor folosite. Pot exista oricand variatiuni. Formatiunile
folosesc ca unitate de timp ziua asa cum este cazul cel mai uzual în bursele de
acţiuni sau daca se folosesc în Forex atunci perioda de timp poate varia de la
minute la saptamani.
Bearish Evening Star

Descriere: primul este un candlestick lung alb (creştere) urmat apoi

de unul negru mic dar care e mult peste primul (gap up). Urmează un
candlestick negru (scădere) mare. Trebuie asteptata şi a 3-a perioada pentru
confirmare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
62
Bearish Evening Doji Star

Descriere: primul este un candlestick lung alb (creştere) urmat apoi

de un Doji dar care e mult peste primul (gap up). Urmează un candlestick negru
(scădere) mare. Trebuie asteptata şi a 3-a perioada pentru confirmare.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Breakaway

Descriere: primul este un candlestick lung alb (creştere) urmat apoi

o alta creştere care e mult peste prima (gap up). Urmează doua zile cu variatii
foarte mici de pret. Ziua a 5-a aduce un candlestick negru (scădere) mare dar
care se închide un spatiul dintre prima şi a doua zi.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Abandoned Baby

Descriere: primul este un candlestick alb (creştere) urmat apoi un

Doji cu gap up. Ziua a 3-a aduce un candlestick negru (scădere) care incepe în
gap şi se închide intre minimul şi maximul din prima zi.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Three Black Crows

Descriere: Trei scăderi consecutive la care fiecare închidere este în

interiorul corpului candlestick-ului precedent.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Tri Star

Descriere: Trei Doji la care al doilea e gap up deasupra celui din

prima şi a 3-a zi.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).

63
Bearish Two Crows

Descriere: Prima zi e un candlestick alb mare. Urmează unul mic

negru cu gap up. Al 3-lea candlestick este negru şi se deschide în interiorul
celui din ziua a 2-a şi se închide în interiorul celui din prima zi.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Dark Cloud Cover

Descriere: Prima zi e un candlestick alb mare. Urmează unul negru

ce incepe deasupra închiderii din ziua precedenta şi se închide sub jumatatea
zilei precedente.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Doji Star

Descriere: Prima zi e un candlestick alb mare. Urmează un Doji cu

gap up. Atenţie la faptul ca Doji trebuie sa aiba coada scurta.
Interpretare: indecizie în piata. Posibila schimbare de trend (din
poziţiv devine negativ).
Bearish Engulfing

Descriere: prima zi e un candlestick alb. Urmează unul negru ce

acopera în totalitate pe cel din ziua precedenta.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Harami

Descriere: prima zi e un candlestick alb mare. Urmează unul negru

mic ce are valori în interiorul celui alb (din ziua precedenta).
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Harami Cross

Descriere: seamana cu "Bearish Harami" doar ca acum avem un

Doji în a doua zi.

64
 Interpretare: indecizie în piata. Posibila schimbare de trend (din
poziţiv devine negativ).
Bearish Meeting Lines

Descriere: Prima zi e pe creştere puternica. A 2-a zi este în scădere

şi se închide la aceiasi valoare la care s-a inchis şi ziua precedenta.
Interpretare: indecizie în piata. Posibila schimbare de trend (din
poziţiv devine negativ).
Bearish Shooting Star

Descriere: Prima zi e pe creştere . A 2-a zi este o formatiune

"Shooting Star" la care coada e de cel putin 3 ori mai mare decat corpul şi e şi
gap up. Culoarea cu prea conteaza.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Belt Hold

Descriere: pe un trend ascendent apare un candlestick mare negru

care nu are deloc coada în partea de sus. Seamana cu Marubozu.
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Hanging Man

Descriere: pe un trend ascendent apare un candlestick mic care nu

are deloc coada în partea de sus. Coada din partea de jos este lunga (de minim 2
ori cat corpul).
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
Bearish Tweezer Top

Descriere: Prima zi este un candlestick mare alb cu coada

foarte mica sau chiar deloc. Urmează a 2-a zi care are insa maximul pe aceiasi
valoare ca ziua precedenta. Nu prea conteaza daca a doua zi este Doji sau nu şi
nici culoarea. Important e ca s-a limitat la o anumita valoare maxima
(rezistenta).
Interpretare: posibila schimbare de trend (din poziţiv devine
negativ).
65
Cum se foloseste în mod practic indicatorul Fibonacci
Mai intai ce este Fibonacci
Leonardo Fibonacci s-a nascut în Pisa (Italia) în anul 1170. A devenit un
matematician celebrul şi lui i se atribuie seria matematica care ii poarta
numele: "Seria Fibonacci".
După o calatorie în Egipt a publicat o carte ajunsa celebra: Liber Abacci
(Cartea calculului). Printre altele acolo este descrisa o secventa de numere mai
speciala: 1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89,144, .....pana la infinit.
Ca o metoda simpla de obtinere a acestei serii de numere (Seria
Fibonacci) se foloseste urmatoarea regula: un numar reprezinta suma celor doua
numere dinnaintea lui. Adica 8=3+5, 55=21+34...si asa mai departe.
După primele cateva numere din serie , celelalte au o proprietare
interesanta: raportul dintre un numar şi urmatorul consecutiv este intotdeauna
0.618, de exemplu raportul dintre 34 şi 55 este 0.618.
De asemenea raportul dintre un numar şi cel aflat cu doua poziţii după el
este 0.382. Adica de exemplu 55/144=0.382.
Insa ca trader pe Forex nu e nevoie sa stii toate astea ci doar sa
interpretezi graficele Fibonaci realizate cu ajutorul software-ului cu care faci
analiza tehnica.
Folosirea indicatorului Fibonacci în Forex
Se folosesc 3 rapoarte Fibonacci : 0.382, 0.500 şi 0.618. Pe un trend se
masoara distanta dintre punctele A şi B, unde A este minimul cel mai apropiat
pe trendul crescator şi A este maximul cel mai apropiat pe trendul descrescator.
(minim/maxim apropia reprezinta ultimul minim/maxim local). Vezi figura:

In exemplul practic de mai jos se poate vedea o portiune dintr-un grafic

zilnic pentru JPY/USD pe un trend crescator. Punctul A este la 119.09 iar
punctul B se afla la 123.16. Daca se calculeaza 0.382 din diferenta B-A şi se
scade din valoarea lui B se obtine 121.61. similar se calculeaza valorile pentru
0.500 şi 0.618 şi se obtine 121.13 şi respectiv 120.64. Nivelele pentru aceste
valori se traseaza pe grafic. Se mai numesc şi nivele de retragere (retracement
levels).

66
 In urmatorul grafic este prezentat un trend descrescator pe interval de 1
minut pentru indicele Dow Jones. Nivelele Fibonacci sunt de asemenea aratate.

Interpretarea nivelelor Fibonacci

Interpretarea este facuta pentru trendul crescator dar se poate face în mod
similar di pentru cel descrescator.
Imediat ce se identifica o evolutie de la punctul A la B se
traseaza/calculeaza nivelele Fibonacci. Apoi se asteapta pana cand preţul se
retrage pana la primul nivel (cel de la 38.2%). La aceasta valoare se verifica
daca scăderea s-a oprit şi se intra long. Pentru siguranţa poziţiei se stabileste un
stop loss în zona lui 61.8% sau chiar putn mai jos.
Daca e o diferenta mare intre nivelele de 38.2% şi cel de 61.8% atunci se
micsoreaza perioada de analiza şi se pune un stop loss cu o valoare mai mare.
Metoda 1-2-3 în Forex
Metoda 1-2-3 reprezinta o metoda simpla de a cauta momentul optim de a
intra şi de a iesi de pe o poziţie.
Sa incepem mai intai cu conceptele de baza. În timpul unui trend
(indiferent daca e crescator sau descrescator) preţul are valori de minim şi de
maxim local. Vezi imaginea de mai jos.
67
 Principala problema în luarea deciziei este aflarea momentului optim de
intrare/iesire. Iata pe scurt metoda 1-2-3 prezentata în graficul de mai jos:

După cum se observa şi din grafic metoda consta în gasirea a 3 puncte de

extrem local şi plasarea unei limite la valoarea de la momentul 2. Aceasta
limita e folosita ca valoare pentru un ordin limita de intrare sau iesire pe o
poziţie. Iata cum arata aplicarea metodei pe un caz real.

68
 Poate parea simplu la prima vedere dar nu e chiar asa. O decizie nu
trebuie luata doar daca gasim pe grafic o formatiune 1-2-3. Mai trebuiesc luate
în calcul şi alte elemente. Ne mai trebuie cel putin un indicator. Cel mai simplu
este MACD cu setarea standard 12,26,9. Punem asadar la graficul anterior
indicatorul MACD şi acum vom obtine:

Acum ne putem face o imagine mai clara a situatiei. Ideea de baza e ca

indicatorul se foloseste ca o confirmare a faptului ca pattern-ul 1-2-3 gasit pe
grafic nu e fals. Se recomanda insa folosirea mai multor indicatori pentru ca şi
acestia la randul lor pot creea semnale false.
Asadar pentru cazul de fata iata cam care ar fi strategia :
Trend crescator
Metoda merge bine daca e folosita la sfârşitul unui trend descrescator.
Asteapta pana cand MACD arata BUY şi pattern-ul 1-2-3 apare.
Preţul la momentul 3 nu trebuie sa fie mai jos decat 1 !!!
Atenţie la faptul ca atunci cand preţul ajunge la 3 , MACD trebuie sa fie
tot în BUY sau usor la limita !!
Cand vezi ca preţul a trecut de momentul 3 şi e din nou crescator poti
considera valoarea de la 2 ca un prag de rezistenta. Plaseaza un ordin de BUY
cu o valoare limita un pic mai mare decat maximul de la momentul 2.
Plaseaza un ordin stop loss (sau trailling stop) la o valoare putin mai mica
decat minimul de la momentul 3.
Masoara diferenta dintre 2 şi 3 şi foloseste-o ca informatie pentru
închiderea poziţiei. Acesta e target-ul.
Pentru inceputul de trend descrescator situatia e similara (dar bineinteles
inverseaza totul).
Pe masura ce trendul avanseaza ar fi bine ca limita de stop sa fie revizuita
zilnic (sau mai des).
Exista o multitudine de variatii pe acesta tema dar în general principiile
raman aceleasi. Se recomanda mai intai experimentarea pe diferite cazuri
inainte de luarea propriu-zisa a unor decizii.
69
Iata alte cateva exemple de folosire a metodei 1-2-3.

70