Analiza Economico-Financiara A Unei Firme

Universitatea “Al. I.
Cuza”- Iasi
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea: Contabilitate si informatica de gestiune
ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

STUDIU DE CAZ
Student:
Iasi
~2012~
Cuprins
A. Analiza pe baza de bilant ............................................................................3
A1. Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar......................9
A2. Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional..................14
B. Analiza pe baza contului de profit si pierdere............................................16
B1. Soldurile intermediare de gestiune...........................................................16
B2. Capacitatea de autofinantare.....................................................................26
C. Analiza prin sistem de rate.........................................................................28
C1. Ratele de rentabilitate...............................................................................28
1. Ratele de rentabilitate economica.....................................................29
2. Ratele de rentabilitate financiara.......................................................31
C2. Ratele echilibrului financiar.....................................................................32
C3. Ratele de lichiditate..................................................................................34
C4. Ratele de indatorare..................................................................................36
C5. Ratele privind structura activului si pasivului..........................................39
D. Analiza SWOT...........................................................................................43
E. Evenimentele ce au influenta asupra activitatii firmei................................45
F. Bibliografie.................................................................................................53
2
Societatea comerciala ale carei situatii financiare le analizam este o
societate cu raspundere limitata, ce are ca obiect de activitate preponderenta,
conform CAEN, constructia de drumuri si autostrazi.
SC Compania Quantum SRL a fost înfiinţată în anul 2000, având ca
obiect de activitate execuţia de lucrări în construcţii, orientate în special către
şosele, drumuri, pavaje, asfaltări, borduri, trotuare, închiriere utilaje specifice
amenajărilor de drumuri, utilaje şi echipamente pentru prevenirea şi
combaterea înzăpezirii drumurilor naţionale şi a poleiului, canalizări şi
alimentare cu apă pentru localităţi, etc. Sediul social al firmei a fost iniţial în
Iaşi, pe B-dul T. Vladimirescu, nr. 12, bl. P14, sc. B, ap. 5. Din octombrie
2010, societatea funcţionează cu sediul social la Zalău, str. Pictor Ioan Sima,
bl. P1, ap. 3, jud. Sălaj.
Referitor la activitatea desfăşurată, de-a lungul timpului, cifra de
afaceri a crescut an de an, la fel şi dimensiunile şi complexitatea lucrărilor
efectuate, astfel că din 2008, lucrărilor publice li s-au adăugat cele de
construcţii civile: case de zidărie, case pe structură uşoară, lemn, pe structură
combinată zidărie+lemn, case de vacanţă, amenajări interioare, apartamente la
cheie, termoizolaţii. De asemenea, în cadrul societăţii au activat trei puncte
lucru: primul la Baza Nautică Iaşi, cu activitate de restaurant şi spaţii cazare,
cel de-al doilea în Comuna Bârnova, cuprinzând un spaţiu de depozitare
fructe şi cel de-al treilea în Iaşi, pe strada Metalurgiei, nr. 4, unde pentru o
perioadă s-a aflat şi sediul principal al debitoarei.
Principala resursă de finanţare a constituit-o în primii ani activitatea
curentă desfăşurată. Ulterior, societatea a apelat la incheierea de contracte de
leasing (cu Motoractive IFN SA, Piraeus Leasing, Afin Leasing, Romstal
Leasing,Impuls Leasing România IFN SA, Internaţional Leasing IFN SA) în
baza cărora s-au achiziţionat o serie de maşini şi utilaje necesare realizării
propriei activităţi. De asemenea, pe fondul creşterii semnificative a
cheltuielilor, în martie 2008, societatea a încheiat două contracte de credit cu
Banca Italo-Romenă Spa, unul pentru o descoperire de cont acordată de bancă
pentru suma de 600.000 lei şi altul pentru deschiderea unui plafon de lucru, în
sumă de 1.500.000 lei. Către finele lui 2008, mai precis în luna septembrie a
acestui an, a fost contractată tot cu Banca Italo-Romenă o linie de credit
pentru suma totală de 4.100.000 lei, pentru o perioadă de 12 luni, împrumut
care avea drept scop lichidarea celor două credite anterioare, diferenţa rămasă
urmând a fi utilizată pentru finanţarea activităţii curente.
ANALIZA PE BAZA DE BILANT
Informatia financiar-contabila, ca instrument suplu de analiza a

rezultatelor firmelor, trebuie sa fie cu necesitate omogena. Omogenitatea ca
finalitate a procesului de „ normalizare a contabilitatii” se refera la termenii
3
folositi si la regulile de redactare a documentelor contabile de sinteza care
trebuie sa fie identice pentru toate unitatile.
Sistemul conturilor anuale, cunoscut in forma abreviata sub denumirea
de „bilant contabil”, este compus – conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 –
din: bilantul contabil, contul profit si pierderi, anexe si raportul de gestiune.
Potrivit Ordinului 403/22.04.1999 al Ministerului Finantelor, formatul
conturilor anuale se refera la bilant, contul de profit si pierdere si note la
conturile anuale.
Bilantul contabil prezinta imaginea statica a situatiei patrimoniale. El
sintetizeaza ansamblul drepturilor de proprietate si de creanta si ansamblul
obligatiilor asumate de intreprindere, ce caracterizeaza situatia juridica si
situatia financiara a acesteia. Intrucat bilantul contabil prezinta o serie de
distorsiuni introduse de aplicarea principiilor contabilitatii, pentru o analiza
financiara pertinenta sunt utilizate doua intrumente care si-au dovedit
valoarea operationala ridicata: bilantul financiar si bilantul functional.
Abordarea patrimoniala prezinta interes pentru proprietarii
intreprinderii (actionarii) si pentru creditorii intreprinderii pentru care
patrimoniul este garantia realizarii drepturilor lor. Posturile de activ si de
pasiv sunt prezentate, in valoare neta, sub forma de coloane contrapuse, fiind
clasificate dupa natura si destinatia lor.
Pe baza situatiei patrimoniale se studiaza – prin intremediul
indicatorilor – rentabilitatea, solvabilitatea, lichiditatea, acestea constitund
elemenete primare intr-o analiza calitativa a corelatiilor prezente intre acesti
parametri, a riscului (economic, financiar) si ulterior a modalitatilor de
dispersie a lui.1
BILANT CONTABIL
la data de 31.12.2010
-lei-
Denumirea indicatorului Suma

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporale 2.582
II. Imobilizari corporale 2.758.504
III. Imobilizari financiare 902.769
Active imobilizate – TOTAL 3.663.855
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 554.168
II. Creante 7.274.372
III. Investitii financiare pe termen scurt 0
IV. Casa si conturi la banci 319.720
1
Bogdan – Constantin Andronic, „Performanta firmei”, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.19.
4
Active circulante - TOTAL 8.148.260
C. CHELTUIELI IN AVANS 172.504
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 9.142.745
PERIOADA DE PANA LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, REPECTIV DATORII - 821.981
CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 2.841.874
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 2.211.221
PERIOADA MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE 287.252
I. VENITURI IN AVANS, din care : 0
- subventii pentru investitii 0
- venituri inregistrate in avans 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I.Capital, din care: 400
- capital subscris nevarsat 0
- capital subscris varsat 400
- patrimoniul regiei 0
II. Prime de capital 0
III. Rezerve din reevaluare 0
IV. Rezerve 342.997
V. Rezultatul reportat – sold D 236.887
VI. Rezultatul exercitiului financiar - sold C 231.891
VII. Repartizarea profitului 0
Capitaluri proprii - TOTAL 343.401
Patrimoniul public 0
Capitaluri - TOTAL 343.401
BILANT CONTABIL
la data de 31.12.2011
-lei-
Denumirea indicatorului Suma

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporale 4.432
II. Imobilizari corporale 1.502.832
III. Imobilizari financiare 792.000
Active imobilizate – TOTAL 2.299.264
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 1.409.577
II. Creante 7.531.988
5
III. Investitii financiare pe termen scurt 0
IV. Casa si conturi la banci 34.676
Active circulante - TOTAL 8.976.241
C. CHELTUIELI IN AVANS 7.406
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 9.438.557
PERIOADA DE PANA LA UN AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, REPECTIV - 454.910
DATORII CURENTE NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 1.844.354
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 1.126.971
PERIOADA MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE 287.252
I. VENITURI IN AVANS, din care : 0
- subventii pentru investitii 0
- venituri inregistrate in avans 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I.Capital, din care: 400
- capital subscris nevarsat 0
- capital subscris varsat 400
- patrimoniul regiei 0
II. Prime de capital 0
III. Rezerve din reevaluare 0
IV. Rezerve 342.997
V. Rezultatul reportat – sold C 27.680
VI. Rezultatul exercitiului financiar - sold C 59.054
VII. Repartizarea profitului 0
Capitaluri proprii - TOTAL 430.131
Patrimoniul public 0
Capitaluri - TOTAL 430.131
In scopul redactarii bilantului financiar, bilantul contabil este supus

operatiilor de tratare si reclasificare a datelor contabile.
Actiunile de rectificare si reclasificare sunt grupate in patru tupuri de
operatiuni:
 Operatiuni de tratare a nonvalorilor;
 Operatiuni de inscriere in bilantul financiar a unor mijloace si
resurse care nu sunt mentionate in bilantul contabil;
 Operatiuni de corectare a evaluarilor facute asupra unor posturi
din bilantul contabil;
 Operatiuni de reclasificare.
6
a) Nonvalorile sunt imobilizarile necorporale care corespund unor
utilizari de fonduri, dar in termeni de lichiditate nu pot da nastere unor intrari
viitoare de resurse financiare. Din acest motiv ele se mai numesc active
fictive. Se inscriu in activul bilantului contabil din ratiuni de evidentiere a
amortizarii lor si de esalonare pe mai multe exercitii a impactului asupra
rezultatelor. Tratarea consta in deducerea lor din activ si din capitalurile
proprii in pasiv.
Diferentele de conversie de activ reprezinta fie diminuarea creantelor,
fie cresterea datoriilor. In ambele cazuri, semnifica un rezultat negativ pentru
intreprindere, dar acesta nu este efectiv pana cand datoriile nu sunt platite si
creantele recuperate. Neutralizarea acestor inscrieri in redactarea bilantului
financiar se face prin deducerea sumelor corespunzatoare din activul si
pasivul bilantului contabil.
Tot in categoria nonvalorilor sunt incluse si cheltuielile de repartizat
asupra exercitilor finaciare urmatoare (cheltuieli inregistrate in avans), care se
deduc in pasiv din capitalurile proprii, si primele de rambursare a
obligatiunilor, care se deduc in pasiv din datoriile mai mari de un an. Aceste
ultime trei elemente constituie componentele contului de regularizare de
activ.
b) Operatiunile de inscriere a unor mijloace si resurse financiare
semnificative in bilantul financiar au in vedere efectele sconatate care nu au
ajuns inca la scadenta si activele detinute in leasing. In activul bilantului
financiar se adauga valoarea efectelor scontate si neajunse la scadenta la
creante – clienti si in pasiv se adauga la creditele sub un an suma primita de la
banca de catre intreprinderea furnizoare.
c) Principiile inregistrarii contabile ajusteaza prin reevaluare activele la
costul istoric. Dar aceasta operatie se face tinand cont de nivelul general al
preturilor, si nu de ritmurile diferite de crestere ale preturilor de la o perioada
la la alta. Corectarea de o maniera continua a imobilizarilor corporale,
financiare sau a unor elemente de stoc semnifica sporirea sau diminuarea
valorii activelor supuse reevaluarii si ajustarea in acelasi sens a valorii
capitalurilor proprii.
d) Operatiunile de reclasificare a posturilor de bilant se refera la
structurarea acestora dupa criteriul lichiditatii crescatoare (pentru posturile de
activ) si a exigibilitatii descrescatoare (pentru posturile de pasiv). Unele
elemente de imobilizari se pot realiza mai devreme de un an si in acest caz se
inregistreaza la active circulante si se deduc de la activele imobilizate.
Alte corectii se refera la diminuarea capitalurilor proprii cu valoare
capitalului subscris si nevarsat si la dividendelor de plata, precum si cu
datoria fiscala generata de reintegrarea diferentelor de reevaluare, a
provizioanelor reglementate, a cotei parte a subventiilor pentru investitii
virate in contul de rezultate.2
2
Bogdan – Constantin Andronic, „Performanta firmei”, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag.19-20.
7
BILANT FINANCIAR 2010
-lei-
MIJLOACE Valoare neta RESURSE Valoare neta
1. Mijloace cu 3.663.855 1. Resurse cu 2.841.874

durata de scadenta mai mare
exploatare mai de un an
mare de un an
Imobilizari 2.582 Capital subscris 400
necorporale varsat
Imobilizari 2.758.504 Rezerve 342.997
corporale
Imobilizari 902.769 Rezultat reportat -236.887
financiare
2. Mijloace cu 8.001.044 Rezultatul 236.891
durata de exercitiului
exploatare mai
mica de un an
Creante 7.274.372 Datorii ce trebuie 2.211.221
platite intr-o
perioada mai mare
de un an
Stocuri 554.168 Provizioane 287.252
Cheltuieli in avans 172.504 2. Resurse cu 9.142.745

scadenta mai mica
de un an
3. Mijloace de 319.720 Datorii ce 9.142.745
trezorerie trebuie platite intr-o
perioada de pana la
un an
Casa si contul la 319.720
banci
TOTAL 11.984.619 TOTAL 11.984.619
8
BILANT FINANCIAR 2011
-lei-
MIJLOACE Valoare neta RESURSE Valoare neta
1. Mijloace cu 2.299.264 1. Resurse cu 1.844.354

durata de scadenta mai mare
exploatare mai de un an
mare de un an
Imobilizari 4.432 Capital subscris 400
necorporale varsat
Imobilizari corporale 1.502.832 Rezerve 342.997
Imobilizari financiare 792.000 Rezultat reportat 27.680
2. Mijloace cu 8.948.971 Rezultatul 59.054
durata de exercitiului
exploatare mai mica
de un an
Creante 7.531.988 Datorii ce trebuie 1.126.971
platite intr-o
perioada mai mare
de un an
Stocuri 1.409.577 Provizioane 287.252
Cheltuieli in avans 7.406 2. Resurse cu 9.438.557

scadenta mai mica
de un an
3.Mijloace de 34.676 Datorii ce 9.438.557
trezorerie trebuie platite intr-o
perioada de pana la
un an
Casa si contul la 34.676
banci
TOTAL 11.282.911 TOTAL 11.282.911
Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar
Fondul de rulment (FR)

Pentru asigurarea echilibrului financiar al unei intreprinderi este
necesar ca utilizarile durabile (imobilizari) sa fie acoperite din resurse
9
permanente, iar daca ramane un surplus in urma ciclului de finantare al
investitiilor in imobilizari, acest surplus poate fi „rulat” pentru finantarea
activelor circulante, surplus denumit fond de rulment.3
Fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung,
care contribuie si la mentinerea echilibrului financiar pe termen scurt, la
reducerea gradului de indatorare si la sporirea sigurantei unei intreprinderi. 4
1. Fondul de rulment brut5 : FRB
Este total sau economic. Aceasta notiune corespunde pur si simplu
cuantumului „valorilor de rulment”, adica elementelor de activ circulant.
Aceste elemente sunt susceptibile de a fi transformate in bani in mai putin de
un an si vor suferi astfel o reinoire, o rotatie. In aceste conditii, se poate scrie:
Fondul de rulment = Activ circulant

= Stocuri + Creante + Disponibilitati + Cheltuieli in avans
FRB2010 =554.168 + 7.274.372 + 319.720 +172.504 = 8.320.764

FRB2011 = 1.409.577 + 7.531.988 + 34.676 + 7.406 = 8.983.647
Creantele si stocurile se reinnoiesc permanent si ca urmare exista o

nevoie permanenta de finantare a lor dintr-o resursa stabila.
2. Fondul de rulment net sau permanent: FRN

Se poate determina in doua moduri:
FRN6 = Capitaluri permanente – Activ imobilizat net
Arata in ce masura resursele financiare permanente acopera finantarea

activelor fixe ceea ce ramane peste aceasta acoperire poate fi folosit pentru
finantarea activelor circulante.
FRN2010 = 2.841.874 – 3.663.855 = - 821.981

FRN2011 = 1.844.354 – 2.299.264 = - 454.910
Deoarece fondul de rulment este negativ atat in 2010, cat si in 2011,

acesta nu mai poate acoperi nevoile ciclice, reinnoibile permanent din cadrul
ciclului de exploatare si nici nu poate finanta integral imobilizarile nete.
FRN7 = Activ circulant – Datorii pe termen scurt
3
Ion Stancu, „Finante”, Editura Economica, Bucuresti, 1996, pag. 314.
4
Ioan Oprean, „Intocmirea si auditarea bilantului contabil”, Editura Intelcredo, Deva, 1997, pag. 197.
5
Doinita Ariton, „Finantele intreprinderii” – suport de curs.
6
7
10
In acest caz, notiunea de fond de rulment rezulta prin punerea in
corespondenta a lichiditatii activelor circulante cu exigibilitatea datoriilor pe
termen scurt. Fondul de rulment permite aprecierea pe termen scurt a riscului
de incapacitate de plata.
FRN2010 = 8.320.764 – 9.142.745 = - 821.981

FRN2011 = 8.983.647 –9.438.557 = - 454.910
Activ circulant < Datorii pe termen scurt => FRN < 0

In aceasta situatie, lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate
exigibilitatile potentiale si deci sunt previzibile dificultati ale echilibrului
financiar.
3. Fondul de rulment propriu: FRP
Se defineste astfel:
FRP8 = Capitaluri proprii – Datorii pe termen mijlociu si lung
Masoara excedentul de capitaluri proprii afectat activelor durabile.

Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da dovada
intreprinderea din punct de vedere al finantarii activelor imobilizate.
FRP2010 = 343.401 – 2.211.221= - 1.867.820

FRP2011 = 430.131 – 1.126.971 = -696.840
4. Fondul de rulment extern : FRE

Se prezinta ca o diferenta intre FRN si FRP.
FRE9 = FRN – FRP
FRE2010 = - 821.981 – (-1.867.820) = 1.045.839
FRE2011 = - 454.910 – (-696.840) = 241.930
2. Necesarul de fond de rulment: NFR

Necesarul de finantare a ciclurilor de exploatare este asigurat, in primul
rand, din resurse temporare. Daca sursele temporare sunt mai mici decat
alocarile temporare, atunci intervine o nevoie temporara de resurse, denumita
NFR10.
NFR11 = Mijloace ciclice – Resurse ciclice

NFR2010 = 8.001.044 – 9.142.745 = - 1.141.701
NFR2011 = 8.948.971 – 9.438.557 = - 489.586
8
9
10
Ioan Oprean, „Intocmirea si auditarea bilantului contabil”, Editura Intelcredo, Deva, 1997, pag.199.
11
11
Atat in anul 2010, cat si in anul 2011, NFR este negativ, aratand un
decalaj defavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea
incasarilor si urgentarea platilor.
3. Trezoreria neta: TN
TN = TA – TP, unde:
TA reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare ale
conturilor de disponibilitati si plasamente.
TP reprezinta trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare ale
conturilor de credite pe termen scurt.
TN2010 = 319.720 – 2.957.162 = -2.637.442

TN2011 = 34.676 – 2.777.173 = - 2.742.497
In anii 2010 si 2011 trezoreria neta este negativa si semnifica un deficit
monetar al exercitiului financiar, fiind obtinut ca urmare a unei activitati
nerentabile.
Bilantul functional prezinta posturile din bilantul contabil grupate dupa

ciclul de operatiuni la realizarea caruia participa:
 imobilizarile sunt prezentate in valoare bruta, activul imobilizat
indeplinind functia de investitii;
 activele ciclice si pasivul ciclic indeplinesc functia de exploatare;
 valorile mobiliare de plasament impreuna cu disponibilitatile
banesti indeplinesc functia de trezorerie;
 capitalurile proprii, amortizarile si datoriile financiare
indeplinesc functia de finantare.12
Conceptia functionala cu privire la agentul economic se indeparteaza de
cea patrimoniala (sau juridica) de care tine seama contabilitatea, adica faptul
ca acesta este persoana juridica ce dispune de un patrimoniu. Ea vede agentul
economic ca o entitate economica al carui obiectiv este producerea de bunuri
si servicii in care scop se exercita un ansamblu de functii economice:
productie, comercializare, repartitie, investitii si finantare. Combinatiile sau
conlucrarea acestor functii reflecta un anumit comportament specific unei
entitati date.
Analiza financiara urmareste acest comportament, il descrie si trage
concluzii asupra consecintelor sale financiare, mai ales asupra trezoreriei.
Adecvarea resurselor la nevoi impune clasificarea operatiilor realizate
de un agent economic in patru categorii:
 operatii de investitii si dezinvestitii, specifice activelor
imobilizate;
12
Bogdan – Constantin Andronic, „Performanta firmei”, Editura Polirom, Iasi, 2000, pag. 21.
12
 operatii de finantare, care procura agentului economic resursele
necesare functionarii si dezvoltarii sale;
 operatii de exploatare, care decurg din exercitarea obiectului de
activitate al agentului economic;
 operatii de repartitie sau de trezorerie, care se refera la distributie
si la incasarea veniturilor independent de ciclul de exploatare. 13
BILANT FUNCTIONAL 2010

-lei-
MIJLOACE Valoare bruta RESURSE Valoare bruta

1. Mijloace stabile 3.663.855 1. Resurse 2.841.874
durabile
Imobilizari necorporale 2.582 Capitaluri proprii 343.401
Imobilizari corporale 2.758.504 Provizioane 287.252
Imobilizari financiare 902.769 Datorii ce trebuie 2.211.221

platite intr-o peri-
oada mai mare de
un an
2.Active circulante de 8.001.044 2. Pasive 9.142.745
exploatare de
exploatare
Stocuri 554.168 Datorii cu 9.142.745
scadenta mai
mica de un an
Creante 7.274.372 3. Pasive in 0
afara exploatarii
Cheltuieli in avans 172.504 4. Resurse de 0
trezorerie
3. Active circulante in 0
afara exploatarii
4.Mijloace de 319.720
trezorerie
Casa si conturile la 319.720
banci
TOTAL 11.984.619 TOTAL 11.984.619
13
Adela Deaconu, “Bilantul contabil al agentilor economici”, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.69-70.
13
BILANT FUNCTIONAL 2011
-lei-
MIJLOACE Valoare RESURSE Valoare bruta

bruta
1. Mijloace stabile 2.299.264 1. Resurse 1.844.354
durabile
Imobilizari necorporale 4.432 Capitaluri proprii 430.131
Imobilizari corporale 1.502.832 Provizioane 287.252
Imobilizari financiare 792.000 Datorii ce trebuie 1.126.971

platite intr-o peri-
oada mai mare de
un an
2. Active circulante de 8.948.971 2. Pasive de 9.438.557
exploatare exploatare
Stocuri 1.409.577 Datorii cu 9.438.557

scadenta mai
mica de un an
Creante 7.531.988 3. Pasive in afara 0
exploatarii
Cheltuieli in avans 7.406 4. Resurse 0
de trezorerie
3. Active circulante in 0
afara exploatarii
4. Mijloace de 34.676
trezorerie
Casa si conturile la 34.676
banci
TOTAL 11.282.911 TOTAL 7.995.381
Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional
Fondul de rulment net global: FRNG

Fondul de rulment reflecta echilibrul financiar partial al agentului
economic, adica echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin
recurgerea la credite pe termen scurt.14
14
Adela Deaconu, “Bilantul contabil al agentilor economici”, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.102.
14
Poate fi exprimat in doua moduri:
a) FRNG = Resurse durabile – Mijloace stabile
FRNG2010 = 2.841.874 – 3.663.855 = - 821.981
FRNG2011 = 1.844.354 – 2.299.264 = -454.910
b) FRNG = ( ACE + ACIE + AT) – ( PE + PIE + PT)

FRNG2010 = (8.001.044 + 0 + 319.720) – (9.142.745 + 0 + 0) = -
821.981
FRNG2011 = (8.948.971 + 0 + 34.676) – (9.438.557 + 0 + 0) = -
454.910
Resursele stabile sunt insuficiente acoperirii utilizarilor stabile,

obtinandu-se un fond de rulment negativ. La prima vedere, insuficienta
fondului de rulment este un indiciu al riscului de insolvabilitate al agentului
economic, pentru ca il face dependent de bancile care pot sau nu sa-i
reinnoiasca creditele pe termen scurt la care trebuie sa apeleze pentru a-si
finanta complet utilizarile stabile. In cazul unui agent economic cu activitate
de comert, un fond de rulment negativ nu este deloc criticabil. Aici,
capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu sau lung au o pondere redusa
in ansamblul resurselor. Elementele ciclului de exploatare au o rotatie rapida,
permitand acoperirea unei parti a utilizarilor stabile. In plus, apelul la credite
pe termen scurt isi gaseste mai repede materializare decat in cazul agentilor
economici productivi. Aceasta pentru ca au posibilitatea rambursarii rapide,
datorita evolutiei ciclului lor de exploatare.
Necesarul de fond de rulment: NFR
NFR = (ACE + ACIE) – (PE + PIE)

NFR2010 = (8.001.044 + 0) – (9.142.745 – 0) = - 1.141.701
NFR2011 = (8.948.971 + 0) – (9.438.557 – 0) = - 489.586
Stocurile si creantele agentului economic reprezinta imobilizari

temporale care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie acoperite
din alte resurse. Ele formeaza nevoile de exploatare sau in afara exploatarii.
Datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare se vor materializa in
plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar, care acopera niste
utilizari sau nevoi cu acelasi caracter temporar. Ele alcatuiesc resursele de
exploatare sau in afara exploatarii.
Nevoile si resursele de exploatare sau in afara exploatarii fluctueaza de
la o perioada la alta si la un moment dat sunt diferite ca marime. Decalajul
dintre ele, precum si cel dintre incasarile si platile efective generate de acestea
15
trebuie acoperit din alte resurse. Celelalte resurse de care dispune agentul
economic sunt fondul de rulment si creditele pe termen scurt.15
Necesarul de fond de rulment pentru exploatare: NFRE = ACE – PE
ACE reprezinta activele circulante de exploatare, iar PE reprezinta
datorii circulante de exploatare.
NFRE2010 = 8.001.044 – 9.142.745 = - 1.141.701

NFRE2011 = 8.948.971 –9.438.557 = -489.586
Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii:

NFRIE = ACIE – PIE
ACIE reprezinta activele circulante in afara exploatarii, iar PIE
reprezinta datorii circulante in afara exploatarii.
NFRIE2010 = 0 – 0 = 0
NFRIE2011 = 0 – 0 = 0
Trezoreria neta: TN16

Poate fi exprimata in doua moduri:
TN = AT – PT
Se calculeaza ca o diferenta intre activul de trezorerie si pasivul de
trezorerie. Trezoreria activa constituie un mijloc indispensabil functionarii
intreprinderii. Incasarea creantelor, plata datoriilor, incasarea numerarului din
cresterea capitalului social etc, totul se regaseste la un moment dat in
trezorerie.
TN2010 = 319.720 – 0 = 319.720

TN2011 = 34.676 – 0 = 34.676
TN = FRNG – NFR
Este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment si
nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe
termen mediu si lung, cat si pe termen scurt.
TN2010 = - 1.602.803 – (- 1.626.356) = 23.553

TN2011 = - 1.025.214 – (- 1.101.587) = 76.373
Atat in 2010, cat si in 2011, TN este pozitiva, fapt ce arata ca agentul

economic dispune de suficiente resurse stabile pentru a finanta utilizarile
stabile si chiar pentru a obtine lichiditati excedentare. Aceata resursa
15
Adela Deaconu, “Bilantul contabil al agentilor economici”, Editura Intelcredo, Deva, 1999, pag.104-105.
16
16
suplimentara va putea fi folosita pentru investitii pe termen scurt sau poate fi
pastrata si ca marja de siguranta.
ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE
Treptele crearii rezultatului exercitiului – soldurile intermediare de

gestiune
Viata intreprinderii reprezinta o inlantuire continua de operatiuni

(achizitii, vanzari, plati etc.) care influenteaza contul de rezultate. Fiecare
dintre aceste operatiuni degaja un surplus financiar, surplus care va fi
reinvestit in alte operatiuni pentru a obtine un excedent de rentabilitate final,
rezultatul net. Aceste surplusuri sunt evidentiate a posteriori cu ajutorul
indicatorilor partiali sau globali de rentabilitate. Printre acestea, soldurile
intermediare de gestiune (SIG) sunt calculate pentru a explica, pe baza unei
logici de „ succesiune in cascada”, formarea progresiva a rezultatului net al
exercitiului. SIG, estimate in general pe o baza multianuala sub forma de
ponderi in cifra de afaceri, sunt obtinute dupa structurarea contului de
rezultate in grupe de venituri si cheltuieli de aceeasi natura. Soldurile au o
semnificatie economico-financiara proprie.17
1. Cifra de afaceri (CA)

Cifra de afaceri, reprezinta asa dupa cum s-a mentionat, suma totatala a
veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma respectiv vanzarea
de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinata.
In cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile
exceptionale.
Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea
locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe
piata, a capacitatii de a lansa si de a dezvolta activitati profitabile.
CA18 = Venituri din vanzarea marfurilor (activitate comerciala)

+ Venituri din lucrari executate si servicii
+ Venituri din activitati diverse
+ Venituri din productia vanduta (activitate industriala de
prelucrare).
CA2004 = 10.309.733 + 1.040.330 = 11.350.063

17
18
17
CA2005 = 9.366.386 + 3.635.154 = 13.001.540
Se observa o crestere a cifrei de afaceri in anul 2005 fata de anul 2004,

aceasta crestere fiind determinata de cresterea veniturilor obtinute din
vanzarea marfurilor, crestere ce acopera suficient diminuarea cantitatii de
produse fabricate.
Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in perioada 2004-
2005, semnifica faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii
permite sa isi consolideze pozitia pe piata.
Din datele aflate la dispozitie, se constata o evolutie descendenta a
veniturilor din activitatea de baza, dar in acelasi timp o evolutie ascendenta a
veniturilor din activitatea comerciala.
2. Marja comerciala (MC)

Determina performantele intreprinderilor comerciale sau, in cazul celor
necomerciale, performantele rezulatate din activitatea lor de comert.
Aceasta marja masoara surplusul de valoare obtinut peste costul
marfurilor vandute si reflecta pozitionarea intreprinderii pe piata sa tinand
cont de:
 Natura produselor (gama, adaptarea la specificul segmentelor de
piata etc.);
 Forma de distributie;
 Formarea pretului de vanzare;
 Intensitatea concurentei.19
MC = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli cu marfurile

vandute ± Variatia stocurilor
MC2004 = 1.040.330 – 858.179 = 182.151

MC2005 = 3.635.154 – 3.315.229 = 319.925
Societatea inregistreaza marje comerciale mai reduse, dar pozitive,

pozitivitatea lor exprimand faptul ca din operatiunile de vanzare-cumparare
de marfuri se obtine un rezultat favorabil pentru societate.
Cresterea marjei comerciale este in principiu un semnal favorabil mai
ales cand e insotita de cresterea rentabilitatii.
3. Productia exercitiului (PE)20

Productia exercitiului masoara rezultatele activitatii de productie in
cursul exercitiului si cuprinde trei elemente:
19
20
18
Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata +
Productia imobilizata
Repartitia productiei exercitiului intre acesti trei factori reflecta

capacitatea intreprinderii de a-si adapta resursele de productie la modificarile
debuseelor comerciale si ale nevoilor sale interne.
PE2004 = 10.309.733 + 11.532.549 + 0 = 21.842.282

PE2005 = 9.366.386 + 8.531.512 + 10.211 = 17.908.109
Prin raportul PE2005/PE2004 se calculeaza indicile nominal de crestere a

productiei intreprinderii. In cazul analizat, acest raport este egal cu 0,82 ,
indicele nominal fiind de 82%, rezultand o rata nominala de scadere a
productiei de 18% in anul 2005 fata de anul 2004.
4. Consumul extern provenit de la terti (CE)21

Este un indicator care cuprinde totalitatea cheltuielilor necesare pentru
activitatea de productie a intreprinderii (cheltuielile cu aprovizionarile,
serviciile executate de catre terti).
Pentru a-si realiza productia, intreprinderea foloseste in cursul
exercitiului materii prime si materiale consumabile aprovizionate, precum si
servicii achizitionate de la terti. Aceasta cantitate de valori (bunuri) utilizate
constituie consumul de la terti sau consumul extern al intreprinderii.
Consumul extern provenit de la terti =

Cheltuieli cu aprovizionarea stocurilor
+ Cheltuieli cu inchirierile de la terti
+ Cheltuieli cu materiale consumabile
+ Cheltuieli cu servicii exterioare.
CE2004 = 16.553.029 + 238.421 + 1.724.721 + 1.153.655 = 19.669.826

CE2005 = 12.604.370 + 1.823.323 + 1.031.953 + 300.833 = 15.760.479
Stocul de la sfarsitul anului 2005 este mai mic decat stocul de la

inceputul acestuia, ceea ce inseamna ca intreprinderea a consumat din stoc
pentru a-si realiza productia, si va trebui crescut nivelul stocului.
5. Valoarea adaugata (VA)22

Valoarea adaugata permite aprecierea aportului intreprinderii la
cresterea avutiei nationale, fiind foarte utila si in contabilitatea nationala.
21
22
19
Valoarea adaugata remunereaza:
 Salariatii, prin cheltuielile de personal;
 Statutul, prin impozite si taxe;
 Capitalurile de imprumut, prin cheltuielile financiare;
 Capitalurile interne, prin rezultat net;
 Capitalurile tehnice, prin amortizare.
VA = Marja comerciala + Productia executata – Consumul extern
VA2004 = 182.151 + 21.842.282 – 19.669.826 = 2.354.607

VA2005 = 319.925 + 17.908.109 – 15.760.479 = 2.467.555
In perioada 2004-2005, se inregistreaza o crestere a valorii adaugate cu

112.948 (104,80%). Cresterea valorii adaugate a fost rezultatul evolutiei
urmatorilor indicatori:
 cresterea cheltuielilor cu personalul (104,30%) este rezultatul
evolutiei ascendente a cheltuielilor cu personalul (103,15%) si a cheltuielilor
cu asigurarile si protectia sociala (107,56%);
 cresterea amortizarii (116,57%) a fost determinata de cresterea
imobilizarilor necorporale, a caror valoare s-a marit cu 118,44% , si a celor
financiare (a crescut de 47,65ori);
 cresterea cheltuielilor financiare, detinand o pondere in valoarea
adaugata de 0,14% in anul 2004, si de 13,01% in anul urmator;
 rezultatul exploatarii detine o pondere destul de mare in valoarea
adaugata in anul 2004 (65,03%), dar se diminueaza in anul 2005 (25,68%),
indicand faptul ca investitorul isi asuma un risc mai mic.
Cresterea valorii adaugate nu este neaparat un semn de prosperitate
pentru intreprindere, in masura in care aceasta crestere poate fi insotita de o
scadere brusca a performantelor comerciale si de o inrautatire a trezoreriei.
Mai poate fi si rezultatul cresterii stocurilor de produse finite fabricate la
costuri foarte ridicate pe care piata va fi incapabila sa le absoarba datorita
preturilor de vanzare pe care trebuie sa le practice.
VA reflecta gradul si mijloacele de integrare a productiei (apelarea la
subantreprenori, economiile de scara), dar si eficacitatea organizarii
productiei (rationalitate, productivitate). De asemenea, VA evidentiaza
modalitatile de finantare a activitatilor, in special recurgerea la capitalurile de
imprumut. Cresterea cheltuielilor financiare asociate datoriei va determina
reducerea VA.
VA este un instrument de analiza foarte util, mai ales pentru
intreprinderile industriale. Acest indicator permite:
 masurarea gradului de integrare a intreprinderii pe baza ratei:
VA/ Cifra de afaceri. Pentru una si aceeasi marime a cifrei de afaceri, o
20
intreprindere puternica integrata va degaja o VA mai importanta in raport cu o
intreprindere slab integrata. Prin „puternic integrata” se intelege o
intreprindere care a asimilat o buna parte din filiera de fabricatie si distributie
a produselor sale;
 masurarea contributiei fiecarui factor la crearea bogatiei
intreprinderii. Aportul factorului „munca” (competentele umane, intensitatea
utilizarii muncii) si cel al factorului „capital” (masini si echipamente) la VA
sunt estimate cu ajutorul ratelor:
VA23 masoara capacitatea intreprinderii de a-si asigura ea insasi cat mai

multe faze de productie. Integrarea este cu atat mai importanta cu cat
intreprinderea recurge la mai putine aporturi pornind de la materiile prime
pentru producerea produselor finite. Pentru a permite compararea
intreprinderilor din aceeasi bransa se determina urmatorul indicator care se
numeste indicatorul de productivitate.
Acesta masoara gradul de integrare a intreprinderii, prin raportul
valoare adaugata/ productie.
a) Gradul de integrare economica

I1 = VA / CA * 100
I12004 =
I12005 =
Raporturile rezultatelor nu sunt mari, ceea ce semnifica, ca

intreprinderea nu este integrata, adica nu isi poate asigura ea insasi un numar
mare de faze de productie, fara a recurge la serviciile altor intreprinderi
(pentru executarea unor lucrari sau furnizarea unor ansamble).
b)Ponderea factorului cheltuieli de personal in structura firmei
23
Georgeta Vintila – „Gestiunea financiara a intreprinderii”
21
Acest indicator masoara partea de cheltuieli de personal ce se regaseste
in valoarea adaugata(influenta factorului munca).
I2 = Cheltuieli de personal / VA * 100
I22004 =
I22005 =
Ponderea cheltuielilor de personal scade in 2005 fata de 2004, ceea ce

reprezinta ca productivitatea muncii este corelata cu politica salariala sau de
personal.
c) Ponderea factorului capital in structura intreprinderii

I3 = Cheltuieli cu amortizarea / VA * 100
I32004 =
I32005 =
Avem o crestere a ponderii amortizarii ceea ce reprezinta ca exista o

eficienta necorespunzatoare a capitalului fix (randament mic) sau
„imbatranirea” acestuia (uzura fizica sau morala).
d) Contributia la rambursarea capitalului
I4 = Cheltuieli financiare / VA * 100
I42004 =
I42005 =
Cresterea ponderii cheltuielilor financiare evidentiaza faptul ca exista

un credit scump, dar si ca exista operatiuni financiare soldate nefavorabil
(management financiar neinspirat).
6. Excedentul brut de exploatare (EBE)24
24
22
Excedentul brut de exploatare masoara eficacitatea industriala si
comerciala a intreprinderii si reflecta rezultatul economic degajat ca urmare a
exploatarii potentialului de productie.
Acest indicator este independent de: politica de finantare a
intreprinderii, politica investitionala (de amortizare), politica de provizioane
si acoperire a riscurilor, operatiunile execptionale.
EBE = Valoarea adaugata

+ Subventii de exploatare
– Impozite si taxe
− Cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli sociale)
EBE permite generarea unei trezorerii necesare pentru:

o finantarea investitiilor;
o rambursarea imprumuturilor;
o remunerarea capitalurilor externe;
o remunerarea capitalurilor proprii;
o mentinerea echipamentului tehnic (amortizarea);
o plata impozitului pe profit.
EBE2004 = 2.354.607 + 0 – 37.352 – 2.313.442 = 3.813

EBE2005 = 2.467.555 + 0 – 67.158 – 2.412.860 = - 12.463
Valoarea pozitiva a acestui indicator in anul 2004 arata ca firma

analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii
acesteia. Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii,
independenta politicii financiare, a politicii de investitie si a celei de
devidend. In schimb, in anul urmator, valoarea indicatorului este negativa.
7. Rezultatul exploatarii (RE)25

Rezultatul exploatarii determina eficacitatea industriala si comerciala a
intreprinderii fara influenta structurii si politicii financiare, pe de o parte, si a
elementelor exceptionale, pe de alta parte.
Rezultatul exploatarii masoara impactul politicii de investitii si
dinamica acestora in raport cu normele sectoriale, tinand cont de structura
activelor bilantului. De asemenea, acest indicator poate sa reflecte riscurile
exploatarii anumitor acctivitati (deprecierea stocurilor, clienti incerti, etc.)
RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare
RE2004 = 24.928.269 - 23.397.088 = 1.531.181
25
23
RE2005 = 22.944.326 – 22.310.755 = 633.571
In perioada 2004-2005, se constata o diminuare a rezultatului

exploatarii ca urmare a scaderii veniturilor din exploatare (92,04%) intr-un
ritm mai mare decat cheltuielile din exploatare (95,36%).
Datele de mai sus arata ca societatea obtine profit din activitatea de
exploatare, exprimand rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea
tuturor cheltuielilor din veniturile de exploatare.
8. Rezultatul financiar (RF)26

Se determina ca diferenta dintre cheltuielile si veniturile specifice
legate de operatiunile financiare ale intreprinderii. Acesta reflecta calitatea
gestiunii financiare, precum si efectele imputabile activitatii de exploatare,
strategiei de dezvoltare industriala si comerciala sau ale instabilitatii monetare
a mediului economic.
RF = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
RF2004 = 128 – 3.214 = - 3.086 (pierdere)

RF2005 = 9.335 – 320.916 = - 311.581 (pierdere)
Atat in anul 2005, cat si in anul 2004 firma a inregistrat pierderi din
activitatea financiara.
9. Rezultatul curent (RC)27

Rezultatul curent masoara rezultatul degajat global de exploatare si
politica financiar a intreprinderii, reprezentand suma rezultatului exploatarii si
a rezultatului financiar, la care trebuie adaugata cota-parte a operatiunilor
efectuate in comun.
RC = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar
RC2004 = 1.531.181 - 3.086 = 1.528.095

RC2005 = 633.571 – 311.581 = 321.990
Din valorile inregistrate de acest indicator, se observa o scadere a

acestuia in anul 2005, valoare ce reprezinta 21,07% din valoarea inregistrata
in anul 2004.
10. Rezultatul extraordinar28
26
27
28
24
Rezultatul extraordinar corespunde variatiilor bogatiei intreprinderii
determinate de factori exceptionali.
Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli
extraordinare
Rez extraordinar2004 = 0 - 0 = 0
Rez extraordinar2005 = 0 - 0 = 0
In acest caz, intreprinderea nu inregistreaza venituri extraordinare si

nici cheltuieli extraordinare, deci rezultatul extraordinar este 0.
Rezultatul exercitiului29 realizeaza o confruntare globala intre

ansamblul cheltuielilor si ansamblul veniturilor unei intreprinderi pe o
perioada de timp data, numita exercitiu.
Rezultatul exercitiului permite evaluarea efectului activitatii
intreprinderii asupra acumularii. Beneficiul semnaleaza caracterul largit al
acestei acumulari, adica reconstituirea capitalurilor angajate si obtinerea unor
resurse suplimentare. O pierdere semnaleaza, ca resursele angajate nu au putut
fi reconstituite complet, si putem vorbi in aceasta situatie de o reproductie
restransa a capitalurilor avansate in cursul exercitiului.
Calitatea informatiei furnizata de catre indicatorul: rezultatul
exercitiului, este influentata de:
o distorsiunile privind evaluarea veniturilor si cheltuielilor ca urmare
a unor incertitudini care nu pot fi evitate (amortizarile, provizioanele,
variatiile de curs valutar);
o importanta unor factori accidentali care se reflecta in cheltuielile sau
veniturile extraordinare.
11. Rezultatul brut al exercitiului (rezultatul total)

Se determina ca suma dintre rezultatul curent si rezultatul extraordinar.
Rezultatul brut al exercitiului = Rez curent + Rez extraordinar
Rez total2004 = 1.528.095

Rez total2005 = 321.990
12. Rezultatul net al exercitiului (profitul net)

Exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiara cu care vor fi
remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.
Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut – Impozit pe profit

29
25
Rez net2004 = 1.528.095 - 0 = 1.528.095
Rez net2005 = 321.990 - 90.141 = 231.849
Spre deosebire de anul 2004, in anul 2005 intreprinderea se confrunta

cu cateva dificultati, scaderea rezultatului din activitatea de exploatare fiind
consecinta gestionarii necorespunzatoare a intreprinderii. Aceasta trebuie sa-si
restabileasca situatia financiara prin fonduri proprii si, de asemenea, sa
depisteze cauzele deficitelor sale si sa le remedieze.
Pe baza descompunerii tripartite a rezultatului global, evidentiind
elementele sale de exploatare, financiare si exceptionale, este posibila o prima
apreciere a rentabilitatii si delimitarea catorva situatii caracterizate printr-o
anumita structura a rezultatului. Notand cu RE – rezultatul exploatarii, cu RF
– rezultatul financiar, cu RC - rezultatul curent, vom avea:
Situatia cea mai obisnuita30
Este o situatie normala pentru intreprinderile industriale sau de servicii.

Profiturile rezultate din exploatare sunt partial „amputate” de
cheltuielile financiare. Totusi, din punctul de vedere al rezultatului de
exploatare, politica de indatorare este judicioasa. Riscul intreprinderii depinde
deci de perenitatea profitului exploatarii. Momentele sesibile tin de politica de
investitii a intreprinderii, mai exact, de gardul de reinnoire a imobilizarilor.
Pentru a minimiza tensiunile financiare, trebuie ca surplusul exploatarii sa nu
fie imputabil unui nivel scazut al amortizarilor, datorat unei politici
investitionale pasive.
CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE
Profitul net este o notiune esentialmente fiscala, un rezultat global si

definitiv. Capacitatea de autofinantare (CAF) neglijeaza veniturile si
cheltuielile nemonetare (calculate), find un rezultat partial si tranzitoriu.
Capacitatea de autofinantare este constituita din fluxul de lichiditati
efectiv sau potential, generat de ansamblul operatiunilor de gestiunare in
30
26
cursul unei perioade anumite, care raman la dispozitia intreprinderii pe termen
lung. CAF este sursa privilegiata de finantare a dezvoltarii intreprinderii.
Deoarece toate operatiunile intreprinderii – de exploatare, financiare si
exceptionale – reprezinta fluxuri reale de inacasari si plati, sunt incluse in
calculul CAF.
CAF poate fi calculata prin doua metode:
Prin metoda deductiva:

Execedentul brut de exploatare (sau insuficienta bruta de exploatare)
+ Alte venituri de exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
± Cota parte a rezultatului operatiunilor realizate in comun (in practica
contabila franceza)
+ Venituri financiare*
- Cheltuieli financiare**
+ Venituri exceptionale***
- Cheltuieli exceptionale****
- Participarea salariatilor la profit
- Impozitul pe profit
= Capacitatea de auto finantare
*
Fara venituri din provizioane.
**
Fara amortizari si provizioane financiare.
***
Fara:
- venituri din cesiunea imobilizarilor;
- cota – parte a subventiilor pentru investitii virate in contul de
rezultate;
- venituri din provizioane exceptionale.
****
Fara:
- valoarea contabila a imobilizarilor cedate;
- amortazarile si provizioanele exceptionale.
CAF2004 = 3.813 + 2.045.657 – 409.495 + 128 – 3214 = 1.636.889

CAF2005 = - 12.463 + 1.401.063 – 1.393.200 – ( 585.363 – 132.035) +
+ 9.335 – 320.916 – 90.141 = 859.650
2. Prin metoda aditionala:

Rezultatul net al exercitiului
+ Amortizari si provizioane calculate:
o de exploatare
o financiare
o exceptionale
- Venituri din amortizari si provizioane:
27
o de exploatare
o financiare
o exceptionale
+ Venituri exceptionale din operatiunile de capital
- Cheltuieli exceptionale datorate operatiunilor de capital
= Capacitatea de autofinantare.
CAF2004 = 1.528.095 + 108.588 + 206 = 1.636.889

CAF2005 = 231.849 + 132.035 – 1.393.200 + 169.666 = - 859.650
A doua metoda este utilizata mai des in politica economica, permitand

evidentierea elementelor constitutive ale CAF.
CAF este calculat pe baza operatiunilor care in mod normal antreneaza
fluxuri reale de inacasari si plati pe termen scurt. In acelasi timp, in virtutea
decalajelor datorate termenelor de plata, aceste operatiuni nu reflecta fluxul
de trezorerie corespunzator.
In 2005, CAF este negativa, ceea ce inseamna ca intreprinderea
analizata inregistreaza plati mai mari decat incasari si a obtinut pierdere in
acest an. Firma nu dispune de mijloace financiare necesare activitatii de
mentinere a potentialului productiv si nici pentru activitatea de expansiune-
efectuarea de investitii. Rezulta ca in exercitiul urmator întreprinderea va fi
nevoita sa contracteze credite , actiune care va duce inevitabil la cresterea
cheltuielelor financiare ale unitatii.
ANALIZA PRIN SISTEMUL DE RATE
1. Ratele de rentabilitate31
Intr-o economie deschisa si concurentiala urmarirea permanenta a

rentabilitatii constituie o regula. Prin rentabilitate se intelege capacitatea
intreprinderii de a degaja un excedent financiar din activitatile desfasurate.
Pentru intreprindere, aceasta este conditia supravetuirii si dezvoltarii. In
acelasi timp, calculul unor valori absolute nu este suficient. Rentabilitatea este
o notiune eminamente relativa: profiturile nu pot fi apreciate in mod pertinent
decat in raport cu mijloacele investite pt obtinerea lor (active totale, capitalul
propiu, etc.). Astfel, rentabilitatea este o optiune cu multiple fatete, fiecare
exprimand o latura a eficientei intreprinderii.
Rentabilitatea exprima eficienta resurselor financiare si materiale
investite in activitatea de ansamblu a intreprinderii, masurand profitabilitatea
mijloacelor alocate, mai precis capacitatea lor relativa de a aduce profit.
31
28
A analiza rentabilitatea inseamna a compara rezultatele cu mijloacele
utilizate pentru a le obtine.
Mecanismul rentabilitatii.
In elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permit

efectuarea de comparatii in spatiu, precum si fata de anumite norme sau
standarde elaborate si acceptate de organisme de specialitate. 32
A. Ratele de rentabilitate economica33
Ratele de rentabilitate economica reflecta corelatia dintre un rezultat

economic si mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea
acestuia. In calculul ratei rentabilitatii economice, la numarator se poate
utiliza rezultatul exploatarii (profitul aferent cifrei de afaceri) sau excedentul
brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total)
sau o parte a acestora.
Ratele de rentabilitate economica sunt independente de structura
financiara (gradul de indatorare), politica fiscala de impozitare a profitului,
precum si de elementele exceptionale.
Pentru determinarea ratelor de rentabilitate economica trebuie sa
calculam urmatoarele :
a) Capitalul economic brut

Se calculeaza ca o suma dintre imobilizarile pentru exploatare si
necesarul de fond de rulment din exploatare.
32
C. Stanescu, A. Isfanescu, A. Baicusi, „Analiza economico-financiara”, Editura Economica, Bucuresti,
1996, pag.215.
33
Vasile Robu , Nicolae Georgescu – „Analiza Economico-Financiara”.
29
Capital ec brut = Imobilizari pentru exploatare + NFRE
Capital ec brut2004 = 1.389.573 + 17.794 + (- 1.626.356) = - 218.989

Capital ec brut2005 = 1.979.546 + 16.367 + (- 1.101.587) = 894.326
b) Capitalul economic net

Se calculeaza ca diferenta dintre capitalul economic brut si cheltuieli cu
amortizarile si provizioanele.
Capital ec net2004 = - 218.989 – 354.711 – 8.185 = - 581.885

Capital ec net2005 = 894.326 – 446.903 – 8.465 = 438.958
c) Capitalul investit
Se calculeaza ca o diferenta intre capitalul economic brut si
imobilizarile in afara exploatarii.
Capital investit2004 = - 218.989 – 155.194 – 603.618 = - 977.801

Capital investit2005 = 894.326 – 53.673 – 565.252 = 275.401
d) Activul economic brut

Are ca rezultat suma dintre capitalul investit, necesarul de fond de
rulment in afara exploatarii si disponibilitati.
Activ ec brut2004 = - 977.801 + 0 + 23.553 = - 954.248

Activ ec brut2005 = 275.401 + 0 + 76.373 = 351.774
Ratele de rentabilitate economica sunt :
1) Rentabilitatea activului brut34

Se calculeaza ca un raport intre excedentul brut al execitiului si activul
economic.
Rentabilitatea act ec brut2004 =
Rentabilitatea act ec brut2005 =
2) Rentabilitatea economica bruta35

Aceasta rentabilitate nefiind perturbata de deciziile privind
amortizarea, este folosita frecvent in analize externe deoarece permite
34
Radu Stroe – „Gestiunea financiara a intreprinderii”.
35
Radu Stroe – „Gestiunea financiara a intreprinderii”.
30
efectuarea comparatiilor in spatiu, intre intreprinderile apartinand aceluiasi
sector sau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor.
Rentab ec bruta = (EBE / Cap ec net) * 100
Rentab ec bruta2004 =
Rentab ec bruta2005 =
Atat in 2004, cat si in 2005, acest indicator este negativ, ceea ce

inseamna ca intreprinderea nu poate sa-si asigure o innoire rapida a
capitalurilor angajate.
3) Rentabilitatea economica neta, se determina pe baza formulei:
Rentab ec neta = (Rezultatul exploatarii / Capital economic net) * 100
Rentab ec neta2004 =
Rentab ec neta2005 =
Oricare ar fi modalitatea de calcul a rentabilitatii economice, marimea

acesteia pentru o intreprindere sanatoasa din punct de vedere financiar trebuie
sa fie superioara ratei dobanzii la capitalurile imprumutate. In acest caz,
actionarii vor beneficia de efectul de levier (de parghie financiara) al
indatorarii, care duce la cresterea rentabilitatii financiare a intreprinderii.
Pe baza rentabilitatii economice, intreprinderea trebuie sa aiba
posibilitatea sa-si reinnoiasca si sa-si creasca activele intr-o perioada de timp
cat mai scurta. Se recomanda ca nivelul ratei EBE / Active fixe brute sa fie
mai mare de 25%.36
B) Ratele de rentabilitate financiara
In economia capitalista, obiectivul principal al intreprinderii consta in

maximizarea avutiei actionarilor sai. Astfel, se poate considera ca eforturile
intreprinderii trebuie sa fie orientate prioritar spre asigurarea unei rentabilitati
inalte pentru furnizorii capitalurilor proprii – actionarii. Rentabilitatea
financiara reflecta acest punct de vedere, raspunzand la intrebarea: care este
profitul obtinut de o unitate monetara investita de actionari?
36
31
Pe baza rentabilitatii financiare sunt remunerati actionarii prin plata
dividendelor si prin majorarea rezervelor, ceea ce in realitate semnifica o
crestere a bogatiei actionarilor.
Determinarea rentabilitatii financiare este insotita de anumite
dificultati, legate in primul rand de calculul rezultatului (profitului) net:
modalitatea de calcul a amortizarilor si provizioanelor, determinarea
cheltuielilor deductibile.
Rentabilitatea financiara depinde de modalitatile de finanatare a
activitatilor intreprinderii, prin urmare este sensibila la modificarile structurii
financiare, adica a indatorarii intreprinderii. Pentru a atrage potentialii
investitori si a creste cursul bursier al actiunilor, rentabilitatea financiara a
intreprinderii trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii pe piata
finanaciara.37
1) Rentabilitatea financiara inaintea impozitarii se calculeaza in modul

urmator:
Rent fin inaintea imp = (Rez curent inaintea imp / Capit proprii) * 100
2) Rentabilitatea financiara neta

Acest indicator masoara remunerarea capitalurilor actionarilor aduse ca
aport, sau a profitului net lasat la dispozitia firmei pentru autofinantare.Rata
in cauza reflecta corelatia dintre rezultatul net, ca venit al actionarilor si
capitalurile proprii ale intreprinderii.
Se calculeaza dupa formula:
Rent fin neta = (Rezultat net / Capitaluri proprii) * 100
Conform rezultatelor de mai sus rezulta ca întreprinderea a înregistrat

un nivel de rentabilitate destul de mare în ceea ce priveste plasamentele
financiare pe care actionarii le-au efectuat în momentul cumpararii de actiuni .
37
32
Factorul de multiplicare a capitalului propriu, cu cat este mai mare, cu
atat creste rentabilitatea financiara. In practica economica, insa, exista o limita
de indatorare acceptata de banci. Unele banci apeciaza ca limita maxima de
indatorare 70% din sursele totale ale firmei, depasirea acestei limite de
indatorare atrage dupa firma in cauza dobanzi mai mari si garantii
suplimentare solicitate de banci, deoarece riscul financiar este mai mare.
2) Ratele echilibrului financiar38
Echilibrul financiar al intreprinderii reprezinta un sistem de corelatii,

prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferitele
fluxuri financiare. Acestea reprezinta o premisa dar si o consecinta a unei
desfasurari normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectul sau de
activitate. Ca premise trebuie avute in vedere corelatiile obiective dintre
necesitatile de rezerve materiale si posibile de finantare. De modul cum sunt
utilizate si valorificate aceste resurse depinde asigurarea echilibrului
economico – financiar sau dereglarea acestuia.
1) Rata de finantare a imobilizarilor

Avem in aceasta situatie mai multe tipuri de rate, in functie de tipul
imobilizarilor si de capitaluri.
R1 = Resurse durabile / Active imobilizate brute
Acest indicator nu depaseste valoarea 1, ceea ce semnifica faptul ca

resursele durabile nu acopera activele imobilizate brute.
b) R2 = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete
38
Vasile Robu , Nicolae Georgescu, „Analiza Economico-Financiara”
33
c) R3 = Capitaluri proprii /Active imobilizate brute
Acesti indicatori nu depasesc valoarea de 1, ceea ce semnifica ca,

capitalurile proprii nu sunt suficient de mari pentru a acoperi activele
imobilizate brute.
2) Rata de investire
Este calculata pentru a vedea care este proportia investitiilor in valoarea
adaugata.
Rata de investire = Investitia anuala / VA
Rata de investire2004 = 0 / 2.354.607 = 0

Rata de investire2005 = 0 / 2.467.555 = 0
Firma nu a efectuat investitii nici in 2004, nici in 2005.
3) Rata finantarii activului economic
R = Resurse durabile / Capital economic net
R2004 =
R2005 =
3) Ratele de lichiditate39
Lichiditatea reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se
transforma in bani.
Pentru caracterizarea lichiditatii unei firme se compara pasivele pe
termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeasi perioada.
Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
1) Rata lichiditatii generale = Active lichide / Pasive exigibile
39
Vasile Robu , Nicolae Georgescu, „Analiza economico-financiara”
34
Datoriile curente sunt formate din obligatiile fata de furnizori, cele
fiscale si salariale, creditele pe termen scurt precum si partea din
imprumuturile pe termen lung a caror scadenta este in cadrul exercitiului
financiar curent.40
Rata lichid.gen.2004 =
Rata lichid.gen.2005 =
Avand in vedere rezultatele calculelor, in cei doi ani ratele au valori

mai mici decat 1, ceea ce inseamna ca activele circulante nu au putut acoperi
datoriile exigibile pe termen scurt.
2) Rata lichiditatii reduse = (Active lichide – Stocuri) / Pasive exigibile
Potrivit teoriei nord americane acesta rata este cunoscuta sub

denumirea de „testul acid”.
Acest indicator exprima capacitatea activelor cu un grad crescut de
lichiditate (creante, titluri de plasament, disponibilitati) de a acoperi valoarea
datoriilor exigibile intr-un termen relativ scurt (mai mic de un an), cum sunt
datoriile catre furnizori, salariati, buget si datoriile bancare curente.
Aceasta rata este de obicei subunitara. Intervalul considerat ca
satisfacator pentru aceasta rata este de 0,65 si 1.
Rata lichid.red.2004 =
Rata lichid.red.2005 =
Situatia lichiditatii nu este buna, nici in 2004, cand e 0,24, si nici in

anul 2005, cand e 0,35, deoarece nu atinge intervalul favorabil.
3) Rata lichiditatii imediate = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile
In teoria economica, aceasta rata este cunoscuta sub denumirea de rata

solvabilitatii imediate. Interpretarea acesteia trebuie facuta cu mare grija.
Astfel, un nivel ridicat al acesteia indica o solvabilitate mare, dar poate fi
consecinta unei utilizari mai putin performante a resurselor disponibile.
40
Georgeta Vintila, „Gestiunea financiara a intreprinderii”
35
Valoarea ridicata a acestei rate nu constituie in acelasi timp o garantie a
solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate.
Din contra, o valoare redusa a lichiditatii imediate poate fi compatibila
cu mentinerea echilibrului financiar, daca intreprinderea minimizeaza
valoarea disponibilitatilor sale, detinand in schimb, valori de plasament,
creante, stocuri cu un grad mare de lichiditate.41
Rata lichid imediate2004 =
Rata lichid imediate2005 =
Aceasta rata trebuie sa aiba in mod normal valoare mai mare decat 1.
In cazul analizat, aceasta are o valoare ce tinde spre 0, ceea ce
inseamna ca disponibilitatile nu pot acoperi datoriile imediat exigibile.
4) Ratele de indatorare42
1) Coeficientul total de indatorare (Rata levierului)

Valoarea acestui indicator trebuie sa fie subunitara conform normelor
bancare pentru acordarea de credite in conditii de maxima garantie. Se
determina astfel:
L = (Datorii totale / Capitaluri proprii) * 100
Rata levierului are o valoare mai mare de 100%, deci firma depinde de
creantieri si nu poate primi credite bancare.
2) Rata datoriilor financiare

Caracterizeaza gradul de indatorare pe termen lung a intreprinderii. In
mod normal valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mica de 0,5 (50%).
Rata dat fin = (Datorii financiare pe termen lung / Capitaluri permanente)
Rata dat fin2004 =
41
Vasile Robu , Nicolae Georgescu, „Analiza economico-financiara”.
42
36
Rata dat fin2005 =
In mod normal, valoarea acestui indicator trebuie sa fie mai mica decat
0,5. In anul 2004, aceasta depaseste valoarea normala, dar in anul urmator, nu
exista datorii financiare pe termen lung, aceasta rata avand valoarea 0.
3) Rata independentei financiare43

Se determina astfel:
Rata indep fin = (Capital propriu / Capital permanent) * 100
Se observa o crestere cu 76,06% in anul 2005 fata de 2004, in 2005

ajungand la 100%, in acest an firma avand o independenta mare, aceasta
bazandu-se in special pe fondurile proprii, valoarea creditelor solicitate fiiind
nula.
4) Rata capacitatii de imprumut44 = Cap propriu / Indatorare la termen
Rata capac de imp2004 =
Rata capac de imp2005 =
5) Rata capacitatii de rambursare45 = Datorii financiare pe termen lung / CAF
Aceasta rata exprima in numar de ani capacitatea intreprinderii de a

rambursa datoriile financiare pe termen lung.
Pentru acest indicator normele bancare impun durata de maxim 3 ani
pentru rambursarea datoriilor pe termen lung prin capacitatea de
autofinantare.
43
Georgeta Vintila, „Gestiunea financiara a intreprinderii”
44
Radu Stroe, „Gestiunea financiara a intreprinderii”
45
37
Rata capac.de ramb.2004 =
Rata capac.de ramb.2005 =
6) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare = Chelt financiare / EBE
Rata de prelevare2004 =
Rata de prelevare2005 =
7) Costul indatorarii (rata medie a dobanzii)
I = Cheltuieli financiare / Imprumuturi totale
8) Efectul de levier47 se calculeaza dupa formula :
Ef levier = (Rentabilitatea economica – Rata medie a dobanzii) *

Levier
Ef levier = (Re – i )* L
Rezulta ca se descompune in doi factori :
- Componenta (Re – i) corespunde diferentei dintre rentabilitatea
economica si rata dobanzii, numindu-se diferentiala efectului de levier.
- Componenta L care este egala cu raportul dintre datoriile totale si
capitalurile proprii, si care exprima structura financiara si este cunoscuta sub
numele de bratul levierului.
Ef levier2004 = (-2,64 – 0,0004) * 21,37 = - 56,42

Ef levier2005 = (14,43 – 0,06)*2,6 = 37,36
In anul 2004 Re si i sunt negative, deci efectul de levier este negativ,

iar rentabilitatea financiara are tendinta de diminuare in functie de acelasi
raport. Acest efect este denumit efectul de „bata”.
38
In anul 2003 Re > i, deci efectul de levier este pozitiv, iar rentabilitatea
financiara creste in functie de raportul dintre datoriile totale si capitalurile
proprii.
9) Ponderea creditelor in indatorarea globala se calculeaza ca un raport

intre creditele bancare curente si indatorarea globala.
P = Credite bancare curente / Indatorare globala
P2004 = 0 / 7.853.676 = 0
P2005 = 0 / 5.308.989 = 0
5) Ratele privind structura activului si pasivului
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea

evolutiei ponderii diferitelor elementelor patrimoniale (de activ si de pasiv).
Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in
procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii
bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de analiza comparative
in timp si spatiu.
- Ratele privind structura activului46
Ratele de structura a activului, ca valoare, sunt influentate de

caracteristicile tehnice, economice si juridice ale activitatii firmei.
Principalele rate sunt :
1) Rata activelor imobilizate
- Rata activelor imobil totale = (Active imobilizate / Total activ) * 100

Aceasta rata reflecta ponderea activelor imobilizate in patrimoniul total
al intreprinderii.
b) Rata imobil necorp = (Imobilizari necorporale / Total activ) * 100
46
39
Marimea acestui indicator reflecta ponderea activelor intangibile
(brevete, licente, marci, fond comercial etc.) in activele totale ale firmei. In
cazul firmelor romanesti, valoarea acestei rate este foarte redusa, in timp ce,
in alte tari, cum ar fi SUA, ponderea activelor necorporale depaseste 50% din
valoarea de inlocuire a firmelor.
c) Rata imobil corporale = (Imobilizari corporale / Total activ) * 100
Aceasta rata reflecta ponderea capitalurilor fixe in patrimoniul total al

firmei si valoarea ei depinde de specificul activitatii si de caracteristicile
tehnice ale intreprinderii, inregistrand valori diferite de la o ramura la alta.
Astfel, aceasta are valori foarte mari in cazul firmelor care folosesc o
infrastructura importanta sau echipamente costisitoare (producerea si
distributia de energie, transporturi etc.), industria grea sau exploatatiile
agricole.
Specialistii apreciaza ca pentru intreprinderi comparabile , aceasta rata
semnifica capacitatea unei firme de a rezista unei crize economice, stiindu-se
foarte bine ca o imobilizare ridicata a capacitaii atrage dupa sine un risc mare
al netransformarii acestora in lichiditati.
Rata imob corp2004 =
Rata imob corp2005 =
- Rata imobil financiare = (Imobilizari financiare / Total activ) * 100
Aceasta reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care

firma respectiva le-a stabilit cu alte firme cu ocazia operatiilor de crestere
externe (participatii, investitii de portofoliu, credite acordat etc). Aceasta rata
are valori mari in cazul societatilor de investitii financiare, societati de valori
mobiliare, fonduri mutuale etc. Aceasta inregistreaza valorile scazute in cazul
firmelor mici care nu pot efectua investitii financiare.
Rata imob fin2004 =
40
Rata imob fin2005 =
Cele doua rate calculate mai sus demonstreaza ca unitatea economica

este o unitate productiva, ea inregistrand o usoara crestere a ponderii
imobilizarilor corporale, in timp ce ponderea imobilizarilor financiare este
foarte mica, dar in usoara crestere.
2) Ratele activelor circulante47
- Rata activelor circulante totale = (Act circulante / Total activ) * 100
Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul mijloacelor

economice ale intreprinderii.
Rata act circulante totale2004 =
Rata act circulante totale2005 =
Ca rate complementare se recomanda a fi utilizate:
b) Rata stocurilor = (Stocuri / Total activ) * 100
Acest indicator inregistreaza valorile mari in cazul firmelor cu

activitate de productie, cu ciclu lung de fabricatie, precum si a acelor firme cu
specific de distributie de bunuri.
Rata stocurilor2004 =
Rata stocurilor2005 =
c) Rata creantelor comerciale = (Creante / Total activ) * 100
Este influentata de natura clientilor si de termenul de plata pecare firma

il acorda partenerilor sai.
Rata creantelor2004 =
47
41
Rata creantelor2005 =
Rata creantelor comerciale inregistreaza o crestere de 5,42%, ceea ce

poate corespunde fie unei cresteri a vanzarilor, fie unei incetiniri a incasarilor,
firma acordand credite comerciale partenerilor sai, cu scadente la un termen
mai indelungat decat in anul precedent.
- Rata activului de trezorerie = (Active de trezor / Total activ) * 100

Aprecierea acestei rate trebuie facute cu precautie, deoarece
disponibilitatile pot suferi modificari insemnate pe perioade scurte de timp. In
acelasi timp, trebuie avut in vedere raportul dintre disponibilitati si
plasamente precum si destinatia plasamentelor.
Rata act de trezorerie2004 =
Rata act de trezorerie2005 =
B) Ratele privind structura pasivului48
Principalele rate de structura a pasivului bilantier sunt:
- Rata stabilitatii financiare = (Capital permanent / Total pasiv) * 100
Aceasta rata este un indicator global al stabilitatii finantarii si reflecta

ponderea resurselor pe care le are intreprinderea pentru o perioada mai mare
de 1 an, in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice.
Rata stab fin2004 =
Rata stab fin2005 =
2) Repartitia intre resurse proprii si datoriile din pasivul bilantului.
- Rata autonomiei finan globale = (Capital propriu / Total pasiv) * 100
Rata autonomiei financiare globale semnifica ponderea resurselor

proprii in finantarea mijloacelor economice ale firmei si inregistreaza valori
48
42
diferite in functie de politica financiara a intreprinderii si rentabilitatea ei. Se
recomanda ca valoarea acestuia sa fie mai mare de 50%.
Rata auton fin2004 =
Rata auton fin2005 =
Unitatea economica inregistreaza o situatie financiara foarte slaba in

ceea ce priveste autonomia firmei. Ponderea capitalurilor proprii in total
pasivului a crescut, dar valoarea acestora este sub 50%.
b) Rata de indatorare globala = (Datorii totale / Total pasiv) * 100
Aceasta rata reflecta ponderea datoriilor pe termen lung, mediu si scurt

in patrimoniul intreprinderii.
Rata indat totale2004 =
Rata indat totale2005 =
Datoriile financiare ale intreprinderii au o pondere destul de mare in

totalul pasivului, dar este in scadere (a scazut cu 23,31%).
Analiza SWOT49
SWOT reprezinta acronimul pentru cuvintele englezesti „Strengthts”

(Forte, Puncte forte), „Weaknesses” (Slabiciuni, Puncte slabe),
„Opportunities” (Oportunitati, Sanse) si „Threats” (Amenintari). Primele doua
privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul
si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei.
Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive
pe care aceasta le poseda la un nivel superior in comparatie cu alte firme,
indeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel
prezentat, punctele forte, reprezinta activitati pe care firma le realizeaza mai
bine decat firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depasesc
pe cele ale altor firme.
Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii
determina un nivel de performante inferior celor ale firmelor concurente.
49
Corneliu Rusu – „Management strategic”
43
Punctele slabe reprezinta activitati pe care firma nu le realizeaza la nivelul
propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le
poseda.
„Oportunitatile” reprezinta factori de mediu externi pozitivi pentru
firma, altfel spus sanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si stabili o noua
strategie sau a-si reconsidera strategia existenta in scopul exploatarii
profitabile a oportunitatilor aparute. „Oportunitati” exista pentru fiecare
firma si trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara
fructificarii lor sau pot fi create, indeosebi pe baza unor rezultate
spectaculoase ale activitatilor de cercetare-dezvoltare, adica a unor inovari de
anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii aditionale pentru
productia si comercializarea de bunuri si servicii.
„Amenintarile” sunt factori de mediu externi negativi pentru firma, cu
alte cuvinte situatii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, in masura
semnificativa, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite,
determinand reducerea performantelor ei economico-financiare. Ca si in cazul
oportunitatilor, „amenintari” de diverse naturi si cauze pandesc permanent
firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permitand firmei sa-si reconsidere
planurile strategice astfel incat sa le evite sau sa le minimalizeze impactul.
Mai mult, atunci cand o amenintare iminenta este sesizata la timp, prin masuri
adecvate ea poate fi transformata in oportunitate.
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:
- activitate rentabila dedusa din - ponderea factorului capital in

pozitivitatea trezoreriei nete; structura intreprinderii este foarte
- in 2004 EBE este pozitiv, deci firma mica.
dispune de resurse financiare necesare - fondul de rulment este negativ,
mentinerii sale sau cresterii acesteia. acesta nu mai poate acoperi nevoile
ciclice si nici nu poate finanta integral
imobilizarile nete.
- NFR este negativ, aratand un
decalaj defavorabil intre lichiditatea
stocurilor si a creantelor, pe de o
parte si exigibilitatea datoriilor de
exploatare, pe de alta parte, respectiv
incetinirea incasarilor si urgentarea
platilor.
OPORTUNITATI: AMENINTARI:
- daca firma ar fi gestionata in mod - productia executata a scazut in anul

corespunzator, nu s-ar mai confrunta 2005 fata de 2004;
cu dificultati, nu ar mai inregistra - daca nu se efectueaza investitii,
44
pierderi din activitatea financiara, ori activitatea firmei va deveni
un rezultat din exploatare scazut; ineficienta;
- firma poate sa-si restabileasca - scaderea cifrei de afaceri.
situatia financiara prin fonduri proprii
si cu ajutorul unei politici monetare
sa-si depisteze cauzele sale si sa le
remedieze.
Evenimente ce au influenta asupra activitatii firmei

1.
Noi cerinte pentru producatorii romani si bulgari care vor in
Uniunea Europeana
Firmele din Romania vor trebui sa respecte anumite conditii speciale cu

privire la protectia mediului, in conditiile aderarii la UE. De la 1 ianuarie
2007, anumite substante si proceduri vor fi interzice in procesele de fabricare
printr-o directiva care se adreseaza tarilor proaspat intrate in CE. „Este o
atitudine restrictiva pentru cei nou intrati, o atitudine inegala”, a spus Elena
Laslu, presedintele Federatiei Patronatelor de Mediu din Romania, in cadrul
Conferintei „Constructor”. Mai exact, producatorii din Romania si Bulgaria
vor fi nevoiti sa schimbe liniile de productie, iar cei din tarile deja membre ale
UE, care au exact aceleasi tehnologii, nu au niciun fel de obligatie si vor putea
sa-si comercializeze produsele in continuare.
Reglementarile europene cu privire la protectia mediului se regasesc
deja in proportie de 90% in legislatia Romaniei, dar Silviu Ionescu, comisarul
general al Garzii Nationale de Mediu, spune ca foarte multi dezvoltatori si
constructori „intind coarda la maxim sau nu respecta deloc legislatia”. De
exemplu, autoritatile de mediu prevad anumite capacitati de productie care
trebuie respectate. Cele mai multe fabrici depasesc cu mult limitele impuse,
dar fara a lua si masuri de protectie a mediului care se impun.
UE a apreciat ca Romania are nevoie de 29 mld. Euro pentru investitii
in mediu ca sa ajunga din urma restul tarilor membre.
In urmatorii 11 ani, Romania trebuie sa invete sa depoziteze si sa
recicleze deseurile, sa rezolve problemele cu epurarea si tratarea apei si sa
gaseasca solutii prin care natura sa fie cu adevarat protejata.
Sursa: www.baniinostri.ro
Sectiunea: STIRI
Data: 26.10.2006
45
Pentru ca Romania sa adere la UE, ea trebuie sa se alinieze standardelor
impuse de aceasta. Una din conditiile pe care trebuie sa le respecte tara
noastra este cea privitoare la protectia mediului, ce presupune interzicerea
anumitor substante si proceduri ce sunt folosite in procesele de fabricare.
Aceasta directiva se adreseaza doar tarilor nou intrate in UE, fapt care a adus
nemultumiri presedintelui Federatiei Patronatelor de Mediu din Romania,
considerand aceasta cerinta ca fiind o atitudine inegala.
Cu toate ca reglementarile europene cu privire la protectia mediului se
regasesc in mare masura in legislatia Romaniei, foarte multi producatori nu
respecta legea.
Pentru a se alinia standardelor cu privire la protectia mediului, Romania
va trebui sa investeasca in mediu 29 mld. Euro, iar in urmatorul deceniu va
trebui sa gaseasca solutii prin care natura sa fie protejata.
Aceste noi cerinte vor afecta si firma ale carei situatii financiare le
analizez. Obiectul de activitate fiind pregatirea fibrelor si filarea in fire de
bumbac si tip bumbac, firma va trebui sa faca noi investitii in ceea ce priveste
echipamentele tehnologice, sa schimbe liniile de productie, ceea ce va afecta
capitalul banesc al acesteia.
2.
Salariile ar putea sa creasca
Salariile ar putea creste foarte mult in perioada urmatoare, din cauza

scaderii fortei de munca din tara, a declarat, mirecuri, presedintele ING Bank
Romania, Misu Negritoiu, la seminarul „Cum vor evolua dobanzile si cursul
in 2007?”.
„Cred ca salariile vor avea o tendinta masiva de crestere din cauza
deficitului de forta de munca. Cresterea salariilor ar putea fi un factor de
mobilizare a investitiilor spre industrie”, a spus Negritoiu citat de NewsIn.
Pana acum, majoritatea investitiilor straine directe veneau in servicii,
dar cresterea sectorului servicii este sustenabil pe termen mediu si lung doar
daca genereaza investitii si in industrie, a explicat Negritoiu.
El a mai spus ca unul dintre avantajele Romaniei din anii trecuti
consta in forta de munca numeroasa si relativ calificata. „Acum, insa, nu mai
avem forta de munca. Cei care sunt acum in industrie nu au alta solutie decat
sa creasca salariile. Cred ca se va ajunge, intr-un timp destul de scurt, la
egalizarea salariilor din sectorul industrial cu salariul minim al capsunarilor”,
a spus Negritoiu. El a mai spus ca se asteapta ca 2007 sa fie un an de
dezbateri asupra problemei legate de forta de munca, pentru ca subiectul nu a
fost dezbatut suficient de mult.
Sursa: www.wall-street.ro
Sectiunea: stiri
46
Data: 16 Noiembrie 2006
Aceasta situatie ar putea afecta in mod negativ firma, care, datorita

obiectului ei de activitate, poate fi inclusa in sectorul industrial. O crestere a
salariilor duce la cresterea datoriilor fiscale fata de bugetul statului.
3.
Unul din sase europeni e intreprinzator
Potrivit cifrelor Eurostat, Romania se afla pe ultimele locuri in Uniunea

extinsa si la capitolul initiativei private. Daca unul din sase cetateni ai UE
(25) si-a deschis o afacere, in Romania doar 8% lucreaza in propria companie,
ceea ce reprezinta jumatate din media europeana. Tarile cu cea mai mare rata
a intreprinzatorilor, in comparatie cu cea a angajatilor, sunt cele din sudul
Europei: Grecia (32%), Italia (29%), Cipru (24%), Portugalia (21%), in timp
ce ratele cele mai mici au fost inregistrate in tari nordice ca Letonia (7%) si
Estonia (8%).
Munca in propria companie este preferata mai ales in domenii precum
constructiile, serviciile legate de afaceri, distributie.
Sursa: ziarul „Europeanul”, nr. 4, pagina 1(publicatie bilunara)

Autor: Adrian Lungu
In ceea ce priveste initiativa privata, Romania se afla pe ultimele locuri

in Uniunea extinsa cu 8%, in comparatie cu UE, unde unul din sase cetateni
si-a deschis propria afacere.
Grecia este tara cu cea mai mare rata a intreprinzatorilor, in comparatie
cu cea a angajatilor, adica 32%, iar in Letonia si Estonia au fost inregistrate
cele mai mici rate: 7%, respectiv 8%.
Analizand din punctul de vedere al firmei, aceasta situatie este
favorabila, deoarece concurenta este mai mica, aria de acoperire a pietelor de
desfacere este mai mare, iar numarul consumatorilor creste.
4.
BNR promite ieftinirea creditelor, in doi ani
Oficialii bancii centrale promit conditii mai lejere de acordare a

creditelor. Totusi, eliminarea restrictiilor ar putea avea loc peste doi ani.
O parte din bancile comerciale ar putea acorda, in anii urmatori, credite
mai ieftine. Motivul tine de trecerea, incepand cu anul viitor, la un nou set de
47
reglementari pentru activitatea bancara, ce presupune o alta abordare privind
adecvarea capitalului la risc (Basel II). Astfel, pentru creditele acordate,
bancile trebuie sa detina un capital propriu minim de 8%, ponderat in functie
de tipul finantarii. Iar acest capital inseamna, de fapt, un cost pentru banca,
pentru ca reprezinta niste fonduri pe care nu le poate folosi in creditare.
Fara limitarea ratei, pana in 2009
O alta promisiune de inlesnire a creditarii o constituie renuntarea la
prevederile care limiteaza nivelul ratei imprumutului la 30% pentru creditele
de consum, respectiv 35% pentru cele ipotecare si imobiliare. Adrian
Vasilescu a explicat faptul ca aceasta norma a BNR ar putea fi eliminata in
circa doi ani. Astfel, restrictiiile asupra ratei vor fi mentinute atata timp cat va
persista diferenta dintre cererea de consum si oferta de bunuri si servicii.
Sursa: ziarul „Adevarul financiar”, pagina 1.

Autor: Carmen Neacsu
Data: 20.11.2006
Avand in vedere faptul ca Romania va adera la UE la 1 ianuarie 2007,

se va trece la un nou set de reglementari pentru activitatea bancara.
Chiar daca ponderea de risc se va reduce, de anul viitor bancile nu vor
acorda neaparat credite mai ieftine. Foarte multe banci din tara noastra vor
folosi si in 2007, vechile norme, urmand la le implementeze abia in 2008.
Renuntarea la restrictiile asupra ratei de credit nu inseamna neaparat ca
bancile vor acorda credite mai mari. Practic, bancile sunt cele care se
limiteaza singure la 30% din venitul net, ceea ce determina ritmul creditarii.
Aceste noi reglementari vor afecta firma, dar in mod pozitiv. In cazul in
care firma va dori sa obtina un credit, avand in vedere conditiile mai lejere de
acordare a acestuia, il va obtine cu mai multa usurinta.
5.
Imperiul tehnologiei in afaceri
Coordonare eficienta prin tehnologie
Strategia pentru afaceri prin intermediul software vizeaza urmatoarele

beneficii aduse firmelor care apeleaza la astfel de servicii: optimizarea
proceselor logistice de aprovizionare, productie, depozitare, transport, vanzari
si distributie, asigurarea unui control mai bun asupra activitatilor companiei si
costurilor. Coordonarea eficienta a resurselor si facilitarea accesului
managementului la informatii coerente si consistente, raportarea consolidata
la nivel de grup, simplificarea operatiunilor financiare si a vitezei de raspuns
48
catre clienti reprezinta operatiuni furnizate prin implementarea sistemului
informatic SAP.
Acesta este liderul mondial in furnizarea de solutii software pentru
afaceri. Aplicatiile lui acopera o gama larga de solutii, de la cele proiectate
pentru companii mici si mijlocii pana la sute de solutii pentru organizatii
globale. Cu ajutorul platformei tehnologice de aplicatii si integrare SAP
NetWeaver, aplicatii software, SAP permit companiilor din intreaga lume sa-
si imbunatateasca relatiile cu clientii si partenerii, sa isi eficientizeze
activitatea si sa obtina avantaje semnificative in cadrul intregii organizatii.
Strategiile de afaceri se axeaza de asemenea, pe dezvoltarea
managementului financiar: instrument de legatura intre contabilitate si
managementul general al firmei, si pe definitivarea diagnosticului firmei cu
ajutorul indicatorilor financiari. Planificarea activitatii cu ajutorul bugetelor si
rapoartelor de control bugetar, evaluarea performantelor cu ajutorul
rapoartelor manageriale sunt obiective vizate de SAP.
Sursa: ziarul „Facultatea de Anunturi”, anul 1, nr. 1, pagina 12

Autor: Adina Duna
Data: 25 noiembrie 2006
Avand in vedere situatia economico – financiara a firmei studiate,

aceasta ar putea apela cu succes la serviciile furnizate prin implementarea
sistemului informatic SAP. Prin intermediul aplicatiilor software SAP, firma
poate sa-si imbunatateasca relatiile cu clientii si partenerii, sa-si eficientizeze
activitatea.
Obiectivele vizate de SAP sunt: planificarea activitatii cu ajutorul
bugetelor si rapoartelor de control bugetar, evaluarea performantelor cu
ajutorul rapoartelor manageriale.
Firmele ce apeleaza la astfel de servicii pot beneficia de: optimizarea
proceselor logistice de aprovizionare, productie, depozitare, transport, vanzari
si distributie, asigurarea unui control mai bun asupra activitatilor companiei si
costurilor.
6.
Codul muncii revizuit
Legislatia referitoare la munca a fost ingaduita in Romania atat de

angajatori cat si de angajati. Noile prevederi din Codul Muncii presupun in
primul rand un tratament egal. Asfel angajatii pe o perioada determinata, cu un
contract part-time sau full-time nu pot fi discriminati in raport cu cei permanenti.
Astfel, angajatorii din Romania nu mai pot incheia succesiv decat trei
contracte de munca pe durata determinata pentru acelasi post. Daca apare in
49
continuare necesitatea angajarii cuiva pe acel post, contractul va fi incheiat pe
perioada nedeterminata.
Conform principiului salariatului permanent, persoana angajata pe o
perioada determinata nu va putea fi tratata diferentiat fata de acea persoana care
realizeaza o munca egala cu contract permanent.
Tratatul Comunitatii Europene a formulat principiul remunerarii egale a
femeilor si barbatilor: pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa
orice discriminare bazata pe criteriu de sex cu privire la toate elementele si
conditiile de remunerare.
Conform codului muncii, numarul de ore normale de lucru se calculeaza
in medie saptamanal, lunar, in functie de contractul de munca incheiat.
Salariatii de noapte beneficiaza de un program de lucru redus cu o ora
fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care se efectueaza cel
putin 3 ore de munca de noapte, fara ca acestea sa duca la scaderea salariului de
baza.
Sursa: ziarul „Facultatea de Anunturi”, anul 1, nr. 1, pagina 12

Autor: Adina Duna
Data: 20-26 noiembrie 2006
Datorita schimbarilor ce au fost facute in Codul Muncii, firma nu mai

poate incheia succesiv decat trei contracte de munca pe durata determinata
pentru acelasi post. Daca apare in continuare necesitatea angajarii cuiva pe acel
post, contractul va fi incheiat pe perioada nedeterminata.
Persoanele angajate pe o perioada determinata nu vor fi tratata diferentiat
fata de persoanele care realizeaza o munca egala cu contract permanent, iar
pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata
pe criteriu de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare.
7.
Petrom a ieftinit carburantii
Incepand de sambata, 27 ianuarie, Petrom ieftineste intreaga gama de

carburanti cu 3 bani pe litru. Compania a anuntat ca reducerile survin ca
urmare a scaderii cotatiilor internationale ale petrolului. Ultima ieftinire a
carburantilor Petrom a avut loc la data de 11 ianuarie 2007, cea mai mare
reducere fiind de noua bani pe litrul de motorina Top Nordic Diesel.
Politica de preturi a Petrom, adoptata la inceputul anului 2005, tine
seama de evolutiile internationale ale pretului produselor petroliere dar si de
contextul pietei interne, se arata intr-un comunicat al companiei.
Masura de reducere a preturilor practicate de Petrom vine ca urmare a
scaderii cotatiilor internationale la petrol, adaptata conditiilor de piata din
50
Romania. La bursa new-yorkeza, pretul unui baril de petrol era vineri de
54,54 de dolari in jurul orei 14.00, ora Romaniei.
Sursa: www.hotnews.ro
Data: 27 ian. 2007
Sectiunea: stiri
Aceasta masura are influenta asupra firmei, deoarece aceasta detine

mijloace de transport, ieftinirea carburantilor ducand la reducerea cheltuielilor
cu combustibilul, cheltuieli ce sunt decontate. Aceasta reducere influenteaza
calculul profitului obtinut de firma, prin faptul ca se vor diminua cheltuielile
de exploatare, obtinandu-se un rezultat din exploatare mai mare.
8.Oportunitati de afaceri pe „axa” SUA - Romania – UE
Dupa 1 ianuarie 2007, companiile romanesti si straine din Romania se

vor putea adresa unei piete unice europene de peste 480 milioane locuitori.
Romania va fi astfel o cale de acces catre UE si pentru companiile
americane active deja pe piata romaneasca, dar si pentru noi investitori
americani, interesati de oportunitatile pe care tara noastra le poate oferi.
Pentru mediul de afaceri din Romania, aderarea la UE inseamna mai
multe oportunitati, dar si o serie de provocari si schimbari pentru a face fata
concurentei pe piata UE.
Odata intrata intr-o comunitate de 485 milioane de locuitori, in
Romania vor fi revizuite texele vamale si procedurile aplicate pentru exportul
si importul cu tarile din afara Uniunii, in conformitate cu jurisdictia
europeana.
In prezent, mai multi investitori americani din domeniile imobiliar,
textil si al tehnologiei inalte si-au aratat interesul pentru oportunitatile de
afaceri pe care le ofera Romania. In ceea ce priveste companiile romanesti,
gasirea unui partener de afaceri in State presupune un adevarat proces.
Companiile romanesti ar trebuie sa-si doreasca sa investeasca in
procesul de gasire a partenerilor de afaceri potriviti. In procesul de marketing
este esential sa „vinzi” partenerului de afaceri pe care l-ai selectionat. Nicio
companie nu va reusi sa intre pe piata americana sau oricare alta, daca nu este
dispusa sa investeasca cativa bani in procesul de gasire a partenerului de
afaceri potrivit si asteapta ca partenerii lor sa suporte costurile.
51
Un program de consultanta pentru gasirea unui partener de afaceri
potrivit pe piata americana presupune trei stagii, de cate 6 saptamani fiecare,
si costa aproximativ 10000 de dolari.
Succesul companiilor romanesti pe piata americana va depinde de
abilitatea cu care vor oferi produse si servicii pe care consumatorii americani
le doresc, de abilitatea lor de amentine activitatea la standardele de calitate si
serviciu solicitate, si nu in primul rand, de abilitatea cu care isi selecteaza cei
mai potriviti parteneri de afaceri.
Sursa: ziarul „Europeanul”, nr. 4 , pag. 4

Data: 16-29 noiembrie 2006
Autor: Camelia Moga
Aderea Romaniei la UE inseamna mai mult decat o piata unica ce

permite circulatia libera de capital, forta de munca, bunuri si servicii, ea
implica respectarea unor reguli foarte stricte si complexe. Romania ofera
oportunitati de afaceri foarte bune, ceea ce trezeste interesul multor investitori
americani din domeniile imobiliar, textil si al tehnologiei inalte.
Datorita obiectului de activitate desfasurat de firma studiata, aceasta
situatie este favorabila doar ca va intampina un obstacol: trebuie sa gaseasca
un partener de afaceri potrivit, pentru a patrunde cu succes pe piata
americana, ceea ce necesita o investitie considerabila de aproximativ 10000
de dolari.
Dar succesul pe piata americana nu depinde doar de modul de selectare
a celor mai potriviti parteneri de afaceri, ci va trebui sa raspunda cat mai bine
nevoilor consumatorilor americani si sa-si mentina activitatea la standardele
de calitate si serviciu solicitate.
52
BIBLIOGRAFIE
1. Andronic Bogdan – Constantin, „Performanta firmei”, Editura Polirom,

Iasi, 2000;
2. Ariton Doinita, „Finantele intreprinderii” – suport de curs;
3. Deaconu Adela, “Bilantul contabil al agentilor economici”, Editura

Intelcredo, Deva, 1999;
4. Oprean Ioan, „Intocmirea si auditarea bilantului contabil”, Editura

Intelcredo, Deva, 1997;
5. Robu Vasile, Georgescu Nicolae, „Analiza economico-financiara” –

www.ase.ro;
6. Rusu Corneliu, „Management strategic”, Editura Economica, Bucuresti,

1999 – www.ase.ro;
53
7. Stancu Ion, „Finante”, Editura Economica, Bucuresti, 1996;
8. Stanescu C., Isfanescu A., Baicusi A., „Analiza economico - financiara”,

Editura Economica, Bucuresti, 1996;
9. Stroe Radu, „Gestiunea financiara a intreprinderii”, Editura ASE,

Bucuresti, 2004 – www.ase.ro;
10. Vintila Georgeta, „Gestiunea financiara a intreprinderii”, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005 – www.ase.ro;
11. Ziarul „Adevarul financiar” - BNR promite ieftinirea creditelor, in doi ani;
12. Ziarul „Europeanul”- Oportunitati de afaceri pe „axa” SUA-Romani-UE;
13. Ziarul „Europeanul”- Unul din sase europeni e intreprinzator;
14. Ziarul „Facultatea de Anunturi” - Codul muncii revizuit;
15. Ziarul „Facultatea de Anunturi” - Imperiul tehnologiei in afaceri;
16. www.baniinostri.ro - Noi cerinte pentru producatorii romani si bulgari

care vor in Uniunea Europeana;
17. www.hotnews.ro - Petrom a ieftinit carburantii;
18. www.wall-street.ro - Salariile ar putea sa creasca.
54

Analiza Economico-Financiara A Unei Firme

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Economico-Financiara A Unei Firme

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “Al. I.

ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA

A1. Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar......................9

A2. Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional..................14

B. Analiza pe baza contului de profit si pierdere............................................16

B1. Soldurile intermediare de gestiune...........................................................16

B2. Capacitatea de autofinantare.....................................................................26

C. Analiza prin sistem de rate.........................................................................28

C1. Ratele de rentabilitate...............................................................................28

1. Ratele de rentabilitate economica.....................................................29

2. Ratele de rentabilitate financiara.......................................................31

C2. Ratele echilibrului financiar.....................................................................32

C3. Ratele de lichiditate..................................................................................34

C4. Ratele de indatorare..................................................................................36

C5. Ratele privind structura activului si pasivului..........................................39

E. Evenimentele ce au influenta asupra activitatii firmei................................45

ANALIZA PE BAZA DE BILANT

Informatia financiar-contabila, ca instrument suplu de analiza a

Denumirea indicatorului Suma

Denumirea indicatorului Suma

In scopul redactarii bilantului financiar, bilantul contabil este supus

MIJLOACE Valoare neta RESURSE Valoare neta

1. Mijloace cu 3.663.855 1. Resurse cu 2.841.874

Cheltuieli in avans 172.504 2. Resurse cu 9.142.745

MIJLOACE Valoare neta RESURSE Valoare neta

1. Mijloace cu 2.299.264 1. Resurse cu 1.844.354

Cheltuieli in avans 7.406 2. Resurse cu 9.438.557

Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar

Fondul de rulment (FR)

Fondul de rulment = Activ circulant

FRB2010 =554.168 + 7.274.372 + 319.720 +172.504 = 8.320.764

Creantele si stocurile se reinnoiesc permanent si ca urmare exista o

2. Fondul de rulment net sau permanent: FRN

FRN6 = Capitaluri permanente – Activ imobilizat net

Arata in ce masura resursele financiare permanente acopera finantarea

FRN2010 = 2.841.874 – 3.663.855 = - 821.981

Deoarece fondul de rulment este negativ atat in 2010, cat si in 2011,

FRN7 = Activ circulant – Datorii pe termen scurt

FRN2010 = 8.320.764 – 9.142.745 = - 821.981

Activ circulant < Datorii pe termen scurt => FRN < 0

FRP8 = Capitaluri proprii – Datorii pe termen mijlociu si lung

Masoara excedentul de capitaluri proprii afectat activelor durabile.

FRP2010 = 343.401 – 2.211.221= - 1.867.820

4. Fondul de rulment extern : FRE

2. Necesarul de fond de rulment: NFR

NFR11 = Mijloace ciclice – Resurse ciclice

TN2010 = 319.720 – 2.957.162 = -2.637.442

Bilantul functional prezinta posturile din bilantul contabil grupate dupa

BILANT FUNCTIONAL 2010

MIJLOACE Valoare bruta RESURSE Valoare bruta

Imobilizari corporale 2.758.504 Provizioane 287.252

Imobilizari financiare 902.769 Datorii ce trebuie 2.211.221

MIJLOACE Valoare RESURSE Valoare bruta

Imobilizari corporale 1.502.832 Provizioane 287.252

Imobilizari financiare 792.000 Datorii ce trebuie 1.126.971

Stocuri 1.409.577 Datorii cu 9.438.557

Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional

Fondul de rulment net global: FRNG

b) FRNG = ( ACE + ACIE + AT) – ( PE + PIE + PT)

Resursele stabile sunt insuficiente acoperirii utilizarilor stabile,

Necesarul de fond de rulment: NFR

NFR = (ACE + ACIE) – (PE + PIE)

Stocurile si creantele agentului economic reprezinta imobilizari