1.1.

Analiza economico- financiară

Analiza economico-financiară face obiectul preocupărilor externe ale

partenerilor economici şi financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile
acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. Analiza financiară este
activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a entităţii la
încheierea exerciţiului financiar. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi
punctele slabe ale gestiunii financiare , în vederea fundamentării unei noi
strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial.
Atât analiza pe plan intern cât şi cea externa au ca obiectiv determinarea
rentabilităţii , a riscului şi a valorii întreprinderii . Sursa de date pentru analiza
financiară o constituie documentele contabile de sinteză : bilanţul , contul de
rezultate si anexa la bilanţ. Aceasta poate fi completată cu informaţii privind
evolutia preţurilor , a cursurilor bursiere pe piaţă .
Principalele acţiuni ale analizei financiare se pot desfăşura în succesiune
sau ca etape independente de lucru :
analiza structurii financiare a întreprinderii;
analiza situaţiei financiare a întreprinderii ;
analiza echlilibrului financiar pe baza corelaţiei dintre fondul de rulment,
necesarul de fond de rulment si trezoreria neta ;
analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul în sistemul echilibrului
financiar;
analiza ratelor de echilibru financiar
Concluziile analizei economico-financiare fundamentează întreaga politică
economică financiară viitoare a întreprinderii ( analiza internă ) şi motivează
comportamentul tuturor partenerilor , investitorilor şi concurenţilor vizavi de
întreprindere ( analiza externă ) .
Potrivit Cadrului General de întocmire şi prezentare a situaţiilor
financiare, elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de
Contabilitate (IASC), „bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se
prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale persoanei juridice la
încheierea exerciţiului, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.
Elementele de activ şi pasiv sunt grupate în bilanţ după natură, destinaţie şi
lichiditate, respectiv natură, provenienţă şi exigibilitate”.
Bilanţul contabil furnizează informaţii privind poziţia financiară a întreprinderii
concretizată prin: resursele economice pe care le controlează, structura sa
financiară, lichiditate şi solvabilitate, precum şi capacitatea sa de a se adapta
schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.
Contul de rezultate sintetizează pentru o perioada de activitate dată (de
obicei un exerciţiu financiar ) ansamblul fluxurilor economice generatoare de

1
venituri ( ca surse de imbogaţire ) si cheltuieli ( ca surse de sărăcire ) . Acesta
arată cum s-a ajuns de la starea patrimonială initială la cea finală , reflectate in
bilanţurile de la începutul şi sfârşitul exerciţiului .
În continuare vom lua spre analiză trei ani pentru a scoate în evidenţă
eficienţa cu care întreprinderea gestionează resursele materiale, financiare şi
umane, eficienţă care se va reflecta corespunzător în performanţele şi poziţia sa
financiară.

Tabel nr.1
Nr.
  Crt. 2003 2004 2005
A.ACTIVE IMOBILIZATE   1 2 3
I.Imobilizari necorporale 1 128,010 203,266 207250
II.Imobilizari corporale 2 11,195,393 11,705,884 12537569
III.Imobilizari financiare 3 174,021 2,552,140 4705442
ACTIVE IMOBILIZATE-TOTAL(rd. 1-3) 4 11,497,424 14,461,290 17,450,261
B.ACTIVE CIRCULANTE        
I.Stocuri 5 6,940,820 6,004,840 5,294,126
II.Creante 6 3,931,746 7,824,719 8,258,758
III.Investitii financiare pe termen scurt 7 0 0  
IV.Casa si conturi la banci 8 249,746 608,238 1,462,734
ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL(rd.5-8) 9 11,122,312 14,437,797 15,015,618
C.CHELTUIELI IN AVANS 10 87,245 32,559 36,824

D.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O

PERIOADA DE PANA LA 1 AN DIN CARE: 11 10,793,736 10,499,872 12,091,500
D1.Furnizori   2,777,125 3,256,285 4,469,229
D2.Salariati si alte datorii sociale si fiscale   6,286,438 6,017,104 6,198,974
D3.Alte datorii   1,730,173 1,226,483 1,423,297
E.ACTIVE CIRCULANTE NETE RESPECTIV
DATORII CURENTE 12 415,821 3,970,484 2922408
F.TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE(rd. 4+12-17) 13 10,127,325 16,551,863 18,633,106
G.DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O
PERIOADA MAI MARE DE 1 AN 14 220,788 126,673 129,934
H.PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI 15 0 0 0

I.VENITURI IN AVANS(rd.17-18)din care: 16 1,785,920 1,879,912 1,778,097

1,785,920 1,879,912
Subventii pentru investitii 17 1,739,563

2
Venituri inregistrate in avans 18 0 0 38,534

J.CAPITAL SI REZERVE        

I.Capital (rd.20-22) din care: 19 3,696,087 5,101,722 5,101,722

Capital subscris si nevarsat 20 0 299,171 0

Capital subscris si varsat 21 3,696,087 4,802,551 5,101,722
Patrimoniul regiei 22 0 0 0
II.Prime de capital 23 0 1,405,635 1,405,635
III.Rezerve din reevaluare        
3,168,049 2,998,563
Sold C 24 2,928,360

Sold D 25 0 0  
IV.Rezerve 26 1,559,821 3,270,158 6,919,269
V.Rezultatul reportat        
1,482,580 3,649,111
Sold C 27 0

Sold D 28 0 0 0
VI.Rezultatul exercitiului financiar        
1,568,159
Sold C 29 3,714,397 2,213,153

Sold D 30 0 0  
VII.Repartizarea profitului 31 1,568,159 3,714,397 2,213,153
TOTAL CAPITALURI PROPRII(rd.
19+23+24+25+26+27-28+29-30-31) 32 9,906,537 16,425,189 16,354,986
PATRIMONIUL PUBLIC 33      
TOTAL CAPITALURI 34 9,906,537 16,425,189 16,354,986

1.2 Analiza structurii financiare a întreprinderii

3
 Se realizează în dinamică prin intermediul ratelor de structură ale elementelor
activului bilanţier.
Pe baza informaţiilor furnizate de bilanţul contabil (tabel nr.1) se pot calcula
principalele rate de structură ale activelor, datoriilor şi capitalului propriu pe cei
doi ani luaţi în analiză, astfel
Tabel nr.2

NR.
CRT. INDICATORI 2004 2005 2006
I Rata de structura a activelor      
1 Rata activelor imobilizate (Ri) 50,82917 50,0406 53,7495
2 Rata activelor curente (Rc) 49,17083 49,9594 46,2505
2.1 Rata stocurilor (Rs) 62,404471 41,5911 35,2575
2.2 Rata creanţelor (Rcr) 35,350078 54,1961 55,0011
2.3 Rata investiţiilor financiare pe termen scurt şi
a disponibilităţilor băneşti (Rd) 35,350078 27,2323 26,1844
II Rate de structura a datoriilor şi capitalurilor
proprii      
1 Rata stabilităţii financiare (Rsf) 48,40732 61,186 57,6871
2 Rata datoriilor curente (Rdc) 51,59268 38,814 42,3129
3 Ponderea resurselor curente în resursele
stabile (Pr) 52,142964 38,9967 42,5061
4 Rata autonomiei financiare (Raf) 47,351982 60,7177 57,2325
5 Rata autonomiei financiare la termen (Raft) 97,819878 99,2347 99,2118
6 Rata capitalurilor proprii (Rcp) 89,940673 154,568 133,822
7 Rata îndatorării (Rî) 52,648018 39,2823 42,7675
8 Ponderea datoriilor totale în capitalurile
proprii (Rdc) 111,1844 64,6966 74,726

Din informaţiile furnizate de tabelul nr.2 se pot desprinde unele concluzii

privitoare la evoluţia structurii financiare a întreprinderii.
1. În ce priveşte structura activelor, în perioada analizată se constată o
usoara scadere a gradului de imobilizare a activelor, concomitent cu diminuarea
gradului de lichiditate al acestora urmând ca în anul imediat urmator sa atingă
valori mai mari faţă de perioada iniţială(2006 faţă de 2004) . Astfel, ponderea
activelor imobilizate în total active a scazut de la 50,82 % în anul 2004 la 50,04
% în anul 2005,şi crescand iaraşi la 53,74% in anul urmator , pe seama creşterii
ponderii activelor circulante situaţie considerată a fi sub pragul normalităţii..
Din analiza structurii activelor circulante, se constată o pondere ce se
încadrează în nivelul maxim al normalităţii stocurilor (aproximativ 62,40 %), pe

4
seama diminuării ponderii creanţelor şi disponibilităţilor băneşti, ceea ce
înseamnă că întreprinderea deţine importante stocuri ce nu au fost eliberate în
consum sau valorificate.Rata creanţelor prezintă o tendinţă evidenta de creştere
cu precadere intre anii 2004 si 2005, mai exact de la 35,35% la 54,19%, urmand
ca in 2006 cresterea sa fie una normala atingand valoarea de 55%, de unde
rezultă că ponderea creanţelor creşte ca urmare a modificării valorii lor într-o
proporţie mai mare decât cea a activelor curente, situaţie favorabilă care este
dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară. Putem
observa o diminuare a nivelului stocurilor pe seama creşterii creanţelor
încadrandu-se în anul 2006 într-un nivel relativ normal de 55% în timp ce
disponibilitaţile băneşti scad si ele de la 35,35% in 2004 la 26,18% in 2006 ceea
ce denotă că firma dispune de lichidităţi suficiente. Această situaţie are ca şi
consecinţe cresterea gradului de lichiditate şi implicit imposibilitatea de a-şi
onora în întregime şi la termen obligaţiile de plată faţă de terţi.
2.Nivelul înregistrat de datorii şi capitalul propriu în perioada analizată,
apreciem că este necorespunzător. Astfel, constatăm că în perioada analizată,
întreprinderea are o stabilitate scazuta şi o autonomie financiară relativ stabila,
mai ales în anul 2004 in cazul stabilitatii, an în care capitalul angajat şi cel
propriu ale firmei finanţau utilizările în proporţie de 48,40%( sub valoarea minim
admisibilă, firma aflându-se într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul
de insolvabilitate) crescând în următorii ani ca urmare a majorării nivelului
lichidităţilor atingând valori ca 61,18% (aproape de valoarea minimă care
conferă o stabilitate acceptabilă) şi accentuand instabilitatea cu valoarea de
57,68%, valoare inscrisa in inervalul de siguranta, respectiv 51.59% şi 38.81%
ceea ce a condus la diminuarea ponderii datoriilor curente în totalul resurselor de
finanţare (de la 52,14% în anul 2004 la 38,99% în anul 2005 şi 42,50% în anul
2006). Această situaţie se reflectă în mod favorabil asupra micşorării gradului de
îndatorare şi a ponderii datoriilor în capitalul propriu.
Ponderea datoriilor totale în capitalul propriu are valori mari pe toata
perioada analizată (111,18% în 2004, 64,69% în 2005 şi 74,72% în 2006), ceea
ce demonstrează dependenţa de creanţierii săi ( împrumuturi pe termen lung şi
scurt ). Scăderea valorii acestui indicator determină o diminuare a capacităţii de
autofinanţare a firmei pe termen scurt, mediu şi lung.De remarcat tendinţa
descrescătoare a acestui indicator , în 2005 fiind foarte aproape de pragul de
100% , nivel de la care băncile acorda credite în condiţii de garanţie sigură.
Ratele privind structura activului si pasivului sunt dependente de
specificul activităţii fiecărei societăţi , precum şi de caracteristicile tehnice ale
acesteia. O analiză a acestor indicatori se poate face prin compararea rezultatelor
firmei analizate cu firme cu acelasi profil de activitate din economia noastră .

5
1.3 Analiza situaţiei financiare a întreprinderii

Informaţiile necesare calculului şi analizei indicatorilor analizei financiare

se preiau din bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere încheiate de
întreprindere la finele anilor 2004, 2005, 2006. Analiza situaţiei financiare a
întreprinderii trebuie să se înscrie pe coordonata neutralităţii şi a adevărului,
furnizând o informaţie fidelă asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, precum
si asupra rezultatului. Toate interesele informaţionale ale protagoniştilor sociali
trebuie onorate în mod egal, fără discriminări.
Datele suplimentare necesare calculului indicatorilor sunt redate în tabelul
următor:

Nr. Indicatori 2004 2005 2006

crt.

1. Cifra de afaceri
35,750,679 42,160,961 42,563,242
2. Costul vânzărilor
33,920,987 39,816,835 41,127,268
3. Profit brut din vânzări
1,829,692 2,344,126 1,435,974
4. Profit brut total
1,987,575 4,411,833 10,929,604
5. Stocuri medii totale 69.126.299 76.696.948 67.752.235

6. Sold mediu clienţi 48.229.115 63.066.818 78114657,12

7. Sold mediu furnizori 9,906,537 13165862.95 16390087.45

8. Cheltuieli cu dobânzile 3.675.409 1.774.480 5.612.844

Indicatorii privind analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe anii 2003, 2004

şi 2005 sunt calculaţi în tabelul (Tabel nr.3 ) de mai jos:

6
Nr. Indicatori Mod de calcul 2003 2004 2005
crt.
I. LICHIDITATEA
1. Rata lichidităţii Rlc = Active curente/Datorii curente 1,03 1,38 1,24
curente
2. Rata lichidităţii Rli = (Active curente – Stocuri)/ 0,39 0,80 0,80
imediate (testul acid) Datorii curente
II. SOLVABILITATEA
1. Rata solvabilităţii Rsp = (Capitaluri proprii / Total 47,35 60,72 57,23
patrimoniale (%) resurse) x 100

2. Rata generală a Rgs = (Capital străin / Capital propriu) 111,18 64,70 74,73
solvabilităţii (%) x 100

III.
PROFITABILITATE
A
1. Rata rentabilităţii Rcs = (Profit brut/Capital social) x 0,54 86,48 214,23
capitalului social (%) 100

2. Rata rentabilităţii Rcp = (Profit brut /Capital propriu) x 0,20 26,86 66,83
capitalului propriu (%) 100

7
3. Rata rentabilităţii Rca = (Profit brut /Capital angajat)* x 18,05 41,52 89,43
capitalului angajat (%) 100

4. Marja brută din Mb = (Profit brut din vânzări/Cifra de 5.56 5.56 3.37
vânzări (%) afaceri) x 100
5. Acoperirea dobânzii Ad = (Cheltuieli cu dobânzile/Profit 184,92 40,22 51,35
din profit (Ad) brut) x 100
IV. INDICATORII DE
ACTIVITATE
(GESTIUNE)
1. Viteza de rotaţie
1.1. -a activelor curente Cifra de afaceri/Active curente 11,39 14,38 15,19
1.1. - a stocurilor Număr rotaţii = Costul vânzărilor/Stoc 4.89 6.63 7.77
1 mediu
Număr zile de stocare = (Stoc 74.69 55.05 46.98
mediu /Costul vânzărilor) x 365

8
1.1. - a debitelor –clienţi Vrc = (Sold mediu clienţi /Cifra de 40.14 67.74 70.82
2 afaceri) x 365

1.2 - a creditelor- Vrf = (Sold mediu furnizori /Cifra de 101.14 113.98 140.55
furnizori afaceri) x 365
1.3 - a activelor Vra = Cifra de afaceri /Active 3.11 2.92 2.44
imobilizate imobilizate
1.4 - a activelor totale Vrat = Cifra de afaceri/Active totale 1.58 1.46 1.31
V. GRADUL DE
ÎNDATORARE
Gî = (Capital împrumutat /Capital 0,02 0,77 0,79
angajat) x 100
Gî = (Capital împrumutat/Capital 2,23 0,77 0,79
propriu) x 100

9
 1.Lichiditatea curentă ( tabelul nr. 3) reflectă posibilitatea creanţelor şi
stocurilor (activelor circulante) de a se transforma în termen scurt în lichidităţi
pentru a acoperi obligaţiile de plată exigibile. De fapt lichiditatea curentă
reprezintă un mod de exprimare relativă a fondului de rulment. In anul 2004
societatea a înregistrat un indice de lichiditate supraunitar 1,03% , ceea ce
inseamnă ca datoriile pe termen scurt sunt acoperite, în principiu , de capitalul
circulant. În anii 2005 şi 2006 indicii de lichiditate sunt la fel, supraunitari
(1,38% în anul 2005 şi 1,24% în anul 2006), ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei
financiare, dovedind în acelaşi timp că cel puţin pe termen scurt societatea are
capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile.În analiza lichidităţii curente trebuie
luate în calcul şi alte elemente cum ar fi: structura activelor circulante, rotaţia
activelor circulante, structura datoriilor etc.
Lichiditatea imediata are valori 0,39%-2004, 0,80%-2005 şi 0,80%-
2006.Astfel în anul 2004 firma se afla în pericol de incapacitate de plată în timp
ce în anii următori valoarea crescută a indicatorului indică faptul că sunt utilizate
corespunzător activele curente.
2.Solvabilitatea înregistrată în anul 2004 poate fi apreciată
necorespunzător, întreprinderea neavând posibilitatea să-şi finanţeze obligaţiile
de plată din resurse proprii. Indicatorul înregistrează o evoluţie pozitiva de la
47,35%-2004, 60,72%-2005 la 57,23% în 2006 cu o usoara scadere in ultimul
an.
Indicele de solvabilitate din anul 2004, indică riscul societăţii de a nu-şi
putea onora obligaţiile imediate sau mai îndepărtate , cu implicaţia neplacută de
a căpăta reputaţia de “rău platnic”. Solvabilitatea este generată de o activitate
eficientă a firmei, iar lipsa capacităţii de plată şi lichidităţii poate avea un
caracter temporar dacă entitatea se bazează pe o solvabilitate generală. Aceasta
rată exprimă în termeni relativi un indicator echivalent cu valoarea absolută
corespunzator activului neangajat în datorii.Pe perioada analizată are loc o
creştere a valorii ponderii capitalurilor proprii în resursele totale pe seama
reducerii nivelului capitalului străin.
3. Profitabilitatea poate fi apreciată că înregistrează valori normale.În anul
2005 asistăm la o majorare a stocurilor cu consecinţe favorabile asupra
dimensiunii masei profitului şi implicit asupra indicatorilor de profitabilitate.
Rentabilitatea capitalului angajat inregistreaza o evolutie pozitivă de aproape 5%
ca urmare a utilizării eficiente a resurselor împrumutate.Se constată o creştere a
cheltuielilor cu dobânzile ca urmare a creşterii creditelor contractate.Indicatorii
de profitabilitate din anul 2004 sunt foarte mici ca urmare a pierderii pe care
firma a suferit-o în rezultatul financiar.

10
 Nr. Indicatori 2004 2005 2006
crt.
1. Cifra de afaceri
35,750,679 42,160,961 42,563,242
2. Profit brut total
1.987.575 4.411.833 10.929.604
3 Rata profitului=Profit
0,55 0,10 0,26
Total/Cifra de afaceri
În anii 2004 si 2005 , societatea a avut o rata a profitului 0,55% , respectiv
0,10% . În conditiile in care rata medie a profitului în industrie este de 1.2% ,
putem spune ca firma are o rata a profitului bun.
4. Analia vitezei de rotaţie a stocurilor este foarte importantă deoarece un
volum prea mare a acestora din urma poate duce la un blocaj financiar . Viteza
de rotatie mică (4,89 rotatii ) aferentă anului 2004 demonstrează o imobilizare
ridicată a banilor şi indică greutăţi în asigurarea lichidităţilor. În anul 2005 ,
viteza de rotaţie se îmbunătăţeşte făcând un salt considerabil în anul 2006(7,77
rotaţii) . Aceasta arată că societatea a avut un management al stocurilor bun ,
reuşind să nu blocheze fonduri în stocuri şi în acelaşi timp să facă faţă cererilor
de produse.
Se constată o scădere considerabilă a numarului zilelor de stocare de la
74,69 zile în 2004 la 55,05 zile în 2005 şi 46,98 zile în 2006 aceasta ultimă
valoare asigurând o eficienţă minim acceptabilă a gestiunii stocurilor .
Durata de încasare a clienţilor . Acest indicator arată la câte zile s-au
încasat banii de la clienţi , de la emiterea facturii . Durata de încasare a clientilor
este de aproape 40 zile în anul 2004, ceea ce arată politica de creditare a
clienţilor dusă de conducerea societăţii . S-a apelat la această ca soluţie de
atragere a clienţilor cu volum mare de activitate ( marii en-gros-isişti). În anii
2005 şi 2006 durata de încasare s-a majorat, ajungand la 67,72 chiar 71 de zile .
Pe fondul unei redresări a activităţii societatea nu a mai fost constrânsă în
negocierea contractelor de plată cu clienţii .
Durata de plata a furnizorilor aşa cum reiese din tabelul nr., în anul 2004 ,
a fost mai ridicată , ca urmare a lipsei de lichidităţi societatea intrând în
incapacitate de plată a acumulat penalităţi de intârziere din partea furnizorilor ,
situatie evidenţiată şi în rezultatele financiare slabe ale anului 2003.
Analizând comparativ în anii 2004 si 2005 ,duratele de încasare ale
clienţilor cu cele de plată ale furnizorilor , constatăm că acestea din urma au fost
mai mari , ceea ce demonstrează că societatea a avut resurse atrase pe care le-a
folosit în activitatea de exploatare.

11
 Rotaţia activelor în crestere de la un an la altul, poate fi considerată
normală pentru o întreprindere cu activitate productivă ceea ce denota o utilizare
eficientă a stocurilor şi a activelor in general.
6. Gradul de îndatorare al întreprinderii este scăzut în cei trei ani
analizaţi, ceea ce demonstrează ponderea normală deţinută de datoriile pe
termen lung în resursele proprii, predominând însă datoriile curente care cu greu
sunt onorate de întreprindere în anul 2004 din lipsă de lichidităţi.În 2004
valoarea capitalului împrumutat în raport cu capitalurile proprii este de 2,23%
diminuându-se până la 0,77 % ceea ce demonstrează capacitatea întreprinderii de
a rambursa în totalitate creditele contractate. . Societatea poate beneficia în
continuare de credite bancare pe termen lung rata valoarea indicatorilor fiind
mai mică de 50%;

1.4Analiza şi diagnosticul echilibrului financiar

Analiza echilibrului financiar pe baza corelaţiei fondul de rulment-necesar de

fond de rulment –trezorerie.

In tabelul nr. se prezinta situatia indicatorilor privind echilibrul financiar

al intreprinderii.
Indicatori privind echilibrul financiar
lei
SN-Situatia neta Total Activ – Datorii totale 11,605,212 18,272,542 20,244,445
Capitaluri permanente-
FR- Fondul de Active imobilizate
rulment -1,370,099 2,090,572 -965,341

Active circulante (minus

NFR -Nevoia de disponibilităţi băneşti) –
fond de rulment Datorii curente 78,830 3,329,687 1,461,384
TN-Trezoreria neta FR-NFR -1,448,929 -1,239,115 -2,426,725

Tabelul nr.4

S.C. Romcarbon S.A. Buzău are o situaţie netă pozitivă şi crescătoare,

ceea ce reflectă o gestiune economică sănătoasă. Aceasta creştere este consecinţa
reinvestirii unei părţi din profitul net şi a altor elemente de acumulari .Creşterea

12
situaţiei nete marchează, de fapt , atingerea obiectivului major al gestiunii
financiare, şi anume maximizarea valorii întreprinderii , respectiv a valorii
capitalurilor proprii. Comparativ cu anul 2004, în anul 2005 , situaţia netă a
crescut cu 6.667.330 lei , respectiv 38,48 %, iar in anul 2005 creşterea a fost de
8.639.232 lei , respectiv 42,67 %.
O valoare negativă a patrimoniului net ar evidenţia o situaţie
prefalimentară , când pierderile acumulate consumă integral capitalurile proprii,
iar partea neacoperită cade în sarcina creditorilor.
Fondul de rulment (FR)
Fondul de rulment (FR) a fost negativ în anul 2004. Acest fapt
demonstrează că activele circulante transformate în lichidităţi într-un termen
mai mic de 1 an sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt.
Aceasta arată o situaţie defavorabilă sub aspectul solvabilităţii .
În anul 2005 , creşterea de fond de rulment financiar faţă de anul 2004 a
fost de 3,460,671 lei ; iar în anul 2006 a scazut faţă de 2005 cu 2,187,106
lei. Creşterea fondului de rulment financiar reflectă alocarea tuturor
acumulărilor nete ale execitiului în creşterea activelor circulante pe 2005 iar
pentru 2006 contrariul.
În anul 2004 şi 2005 , activul circulant net fiind mai mare decat datoriile
pe termen scurt , arată că transformarea celor dintâi în lichidităţi într-un termen
scurt vor permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor, dar în egală
măsură degajarea de lichidităţi execedentare.
Activele circulante au crescut pe seama creşterii capitalului permanent şi
datoriilor mai mici de un an.
Nevoia de fond de rulment (NFR)
Din analiza indicatorului Nevoia de fond de rulment ( NFR), rezulta ca in
toti acesti trei ani acesta a fost pozitiv.Aceasta situatie a rezultat ca urmare a
politicii firmei. Societatea si-a indreptat atentia spre atragerea de clienti
puternici ,si a asigurat creditarea acestora pentru o perioada mai mare , cu alte
cuvinte s-a inregistrat o incetinire a incasarilor si o urgentare a platilor. In aceste
conditii finantarea activitatii de exploatare nu s-a facut prin cresterea datoriilor
catre furnizori ,ci prin credite bancare.O astfel de politica prelungita ar putea
duce insa la un decalaj intre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte.

Trezoreria neta(TN)
Trezoreria netă a societăţii este negativă atât în anul financiar 2004
cât şi în ceilalti ani. Această situaţie arată dependenţa întreprinderii de resursele
financiare externe, respectiv credite.Trezoreria negativă din anii 2004,2005 şi

13
2006 care evidenţiază o anumită dependenţă financiară nu trebuie interpretată
implicit ca o stare de insolvabilitate. Societatea poate să prospere şi în acest caz,
deoarece partenerii financiari care au acordat credite pe termen scurt, conform
contractelor încheiate, acceptă reînnoirea acestora asigurînd astfel resursele
necesare acoperirii datoriilor exigibile.

Analiza creanţelor şi datoriilor în sistemul echilibrului financiar

Indicatori ABATERI
2004 2005 2006 2005-2004 2006-2005 %
Cifra de
afaceri 35,750,679 42,160,961 42,563,242 6410282 402281 15,20 0,94
Creanţe
3.931.746 7.824.719 8.258.758 7.824.719 434039,00 83,21 185,21
Datorii
curente 11.014.524 10.626.545 12.221.434 -387.979 1.594.889 61,42 121,35
Raportul
creanţe/datori
i 0,356960137 0,736337 0,67576 -20.16 0.27 135,47 152,63

Tabel nr.5

Se constată că în cei trei ani supuşi analizei, raportul creanţe-obligaţii este

subunitar, ceea ce atestă că întreprinderea nu a avut posibilitatea să-şi acopere în
întregime datoriile din creanţele pe care le avea de încasat (numai în proporţie de
35% în anul 2003, 50% în 2004 şi respectiv de 73% în anul 2005). În schimb se
constată că indicele de creştere al datoriilor este net inferior (61,425 respectiv

121,35%) celui înregistrat de creanţe (83,21% respectiv 185,21). iar pe de

alta parte indicii de creştere înregistraţi de cifra de afaceri în perioada analizată
sunt de 145,55 respectiv 152,5% ceea ce denotă o creştere a volumului
vânzarilor şi creanţelor pe fondul diminuării datoriilor.

Indicatori 2004 2005 2006 DIFERENTE

  2005/2004 2006/2005
Perioada de recuperare
a creanţelor (zile) 40.14153941 34.03829647 70.82276933 -6.10324 -1.15751045

14
 Perioada de folosire a
resurselor atrase (zile) 2.254156348 1.0966459 1.114245715 36.78447 -2.1932918
Corelaţia creanţe-datorii poate fi analizată şi prin prisma duratei de
recuperare a creanţelor şi respectiv duratei de achitare a datoriilor prin
intermediul cifrei de afaceri. Cei doi indicatori se calculează astfel:
Tabel nr.6

Nivelul celor doi indicatori înregistrează descreşteri de la un an la altul aşa

cum se poate observa şi în tabelul de mai sus , ceea ce înseamnă că o scădere
timpului de recuperare a creanţelor în medie cu 6 zile în 2005 faţă de 2004 şi cu
1 zi în 2006 faţă de 2005 se realizează pe fondul diminuării perioadei de folosire
a resurselor atrase în medie cu 101,33 zile în 2004 faţă de 2003 respectiv 15,14
zile în 2005 faţă de 2004.Situaţia poate fi considerată normală, pentru că se
asigură o stabilitate financiară. Rata de imobilizare a creanţelor este mai mică
decât durata de achitare a obligaţiilor, ceea ce constituie un aspect favorabil
asupra echilibrului financiar al întreprinderii realizat prin prisma raportului
creanţe-datorii.

Analiza ratelor de echilibru financiar

Ratele de echilibru financiar sunt expresia realizării echilibrului financiar

pe termen lung şi scurt al întreprinderii, evidenţiind existenţa sau insuficienţa
fondului de rulment, necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete.
Ratele de echilibru financiar calculate pentru întreprindere sunt redate în
tabelul următor:

Nr. Mod de calcul

crt. Indicatori 2004 2005 2006
1. Rata de
finanţare a Capital angajat/Active
activelor imobilizate
imobilizate 0,880834263 1,144563306 0,9446804
2. Rata de
finanţare a Capitaluri
capitalurilor proprii/Active
proprii imobilizate

0,861631005 1,135803852 0,9372345

3. Rata de Fond de rulment -
-0,12318473 0,144798537 0,0642891

15
 finanţare a /Active curente*
activelor curente
4. Rata de Fond de
finanţare a rulment/Stocuri* - -
stocurilor 0,197397282 0,348147809 0,1823419
5. Rata autonomiei Capitaluri
financiare proprii/Capitaluri
angajate 0,978198784 0,992346903 0,992118
*s-au calcult numai pentru anii 2004 si 2005

Se constată că în cei trei ani supuşi analizei este asigurat echilibrul pe

termen lung nu doar in anul 2005 si 2006,( atât rata de finanţare a activelor
imobilizate cât şi cea a capitalurilor proprii fiind supraunitare)in timp ce in 2004
acesti indicatori sunt subunitari. Ansamblul imobilizărilor este finanţat din
resursele durabile. Creşterea valorii raportului ratei de finanţare a activelor
imobilizate indica o ameliorare a structurii de finanţare a firmei.
În anul 2004 activele curente sunt finanţate în proporţie de 23% iar
stocurile în proporţie de 50%, iar in anul 2005 in proportie de 46% respectiv
111% pe seama fondului de rulment, situaţie considerată ca fiind
corespunzătoare doar pentru anul 2004.

Diagnosticarea riscului situaţiei financiare

Riscul economic
Pentru determinarea riscului economic se calculează coeficientul de
elasticitate:

Elo = (∆RE/REo) / (∆CA/CAo)

Pentru anii 2004 şi 2005, valoarea coeficientului de elasticitate este – 4,4

respectiv - 5,8 ceea ce demonstrează firma are o situaţie financiara de tip instabil.

Riscul financiar
Pentru determinarea riscului financiar se calculează coeficientul de
elasticitate:

Elf = (∆RC/RCo) / (∆CA/CAo)

16
 Pentru anii analizaţi (2004, 2005) coeficientul este de 2,81 respectiv -14,4.

Riscul de faliment

Modelul Altman a fost elaborat în anul 1968 şi reprezintă una din primele
funcţii scor, fiind reprezentat de ecuaţia:
Z = 3,3x1 + 1,4x2 + 1,2x3 +1,0x4 +0,6x5, în care:

Rate utilizate Coeficient Valoare

de 2003 2004 2005
ponderare
X1 = Profit brut/Active totale 2,3 0 0.07 0.02
X2 = Profit reinvestit / Active
1,6 0.84 0.62 0.44
totale
X3 = Active curente /Active totale 1,4 0.47 0.33 0.44
X4 = Cifra de afaceri/Active totale 1 0.93 1.37 1.40
X5 = Capitaluri proprii/Datorii
0,6 -0.01 0.39 0.37
totale
Scorul „Z” x 2.37 2.83 2.56

Întrucât 1,8 < Z < 3 situaţia financiară deficitara a intreprinderii,

aceasta putand sa-si relanseze activitatea adoptand o strategie corespunzatoare.

Modelul Canon şi Holder calculează tot o variabilă „Z” a riscului de

faliment în funcţie de indicatorii Xi pe baza următoarei ecuaţii:

Z =0, 16 *X1 + 0,22 *X2 – 0,87 *X3 –0,10 *X4 + 0,24 * X5

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului obţinut astfel :

Valoarea scorului Situaţia întreprinderii Probabilitatea

de faliment
Z > 0,16 Foarte bună sub 10 %
0,1 < Z < 0,16 Favorabilă 10%-30%
0,04 < Z < 0,1 Incertă 30%-65%
- 0,05 < Z < 0,04 Nefavorabilă (pericol) 65%-90%
Z < - 0,05 Eşec peste 90%

Indicatorii Xi calculaţi pentru firmă sunt următorii:

17
Rate utilizate Coeficient de Valoare
ponderare 2003 2004 2005
X1 = (Creanţe + Disp. Băneşti)/
0,26 0.22 0.30 0.31
Datorii curente
X2 = Capital angajat /Total
0,21 -18.77 1.92 1.72
capitaluri
X3 = Cheltuieli financiare/Cifra de
-0,77 0.05 0.08 0.04
afaceri
X4 = Cheltuieli cu
- 0,10 0.86 0.24 0.38
personalul/Valoarea adăugată *
X5 = Excedent brut de
0,24 0.01 0.31 0.17
exploatare** /Datorii totale
Scorul „Z” x - (???
0.51 3.64
-36.69)
Producţia exerciţiului (PE) PE = Producţia
vândută 748,296,304 1,430,733,056 1,253,439,925
Variaţia
stocurilor
Marja comercială (MC) MC = Venituri
din vânzarea
mărfurilor – 1,690,342 -1,931,568 7,776,204
Costul
mărfurilor
vândute
Consumuri provenite de la terţi CT = Cheltuieli
(CT) cu materii prime
şi materiale
consumabile +
alte cheltuieli 638,234,116 1,004,140,746 1,109,835,266
materiale
+cheltuieli cu
energia şi apa

*Valoarea adăugată (VA) VA = (PE)+ 101,744,409 324,660,509 251,310,945

(MC) – (CT)
**Excedentul brut de exploatare (EBE) = 14,228,844 243,718,994 155,642,893
(EBE) Valoarea
adăugată
+Subvenţii

18
 pentru
exploatare –
Impozite, taxe şi
vărsăminte
asimilate –
Cheltuieli cu
personalul

Consideratii finale

Concluzii asupra activitatii financiare a societatii

Din studiul de caz efectuat se pot trage urmatoarele concluzii:
 rezultatul activitatii de exploatare este pozitiv , printr-un management
corespunzator al productiei , respectarea normelor de consum ,
diminuarea cheltuielilor indirecte ;
 cifra de afaceri depaseste pragul de rentabilitate si asigura un nivel
bun al vitezei de rotatie a stocurilor;
 incepand cu anul 2004 societatea si-a imbunatatit portofoliul de
clienti ( concretizat in durata de incasare a clientilor mai mica ) ;
 a scazut durata de achitare a furnizorilor prin negocierea de contracte
mai avantajoase in ceea ce priveste termenul de plata ( nu a mai platit
penalizari ) ;
 rezultatul financiar este afectat negativ de diferentele de curs valutar
si de provizioanele constituite pentru diferentele de curs valutar ;
 pentru finantarea productiei si realizarea investitiilor societatea a
apelat la imprumuturi ,resursele interne fiind insuficiente , ceea ce a
condus la cheltuieli suplimentare cu dobanzi .

 Propuneri pentru eficientizarea activitatii

Pentru cresterea eficientei activitatii firmei rolul echipei manageriale este

acela de a acorda o importanta deosebita analizei economico-financiare.

 Obiectivele care trebuie urmarite

1.Previzionarea situatiei financiare a firmei

Principalele lucrari de previziune care trebuiesc intocmite in cadrul firmei :

19
  bugetele – prin care se planifica veniturile , cheltuielile si rezultatele ;
ele sunt un excelent instrument de planificare financiara pe termen
scurt , permitand permanent compararea indicatorilor planificati cu
cei obtinuti;
 planurile financiare , pe termen mediu si lung , care au caracter
strategic, orienteaza activitatea firmei pe termen mai lung si
fundamenteaza deciziile de finantare;
 studiile de fezabilitate si planurile de afaceri – lucrari complexe
continand importante analize si previziuni financiare ;
 fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrari de planificare a
incasarilor si platilor efective , intocmite pe perioade scurte ( 1- 6
luni).
2.Imbunatatirea capacitatii firmei de a-si onora obligatiile de plata in viitor
Pentru imbunatatirea lichiditatii firmei sa se urmareasca :
 cresterea si diversificarea portofoliului de clienti;
 incheierea de contracte ferme care sa prevada data limta de plata a
facturilor si penalitatile ce se vor aplica in cazul neachitarii ;
 scaderea datoriilor catre furnizori , de preferinta prin operatiuni de
compensare;
 prioritate la plata datoriilor catre bugetul de stat pentru evitarea
penalitatilor ;
 reducerea imprumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor
financiare (cu dobanzile).
3. Utilizarea cat mai eficienta a activelor de care dispune societatea
Trebuie avut in vedere existenta unui anumit echilibru intre cifra de
afaceri ( a carei valoare este exprimata la pretul pietei ) si activele circulante
( stocuri –exprimate la valoarea lor istorica) . se pot folosi alternativ metodele
pentru evaluarea stocurilor (LIFO, FIFO , metoda costului mediu ponderat )
care poate conduce la rezultate diferite .

20