Cuprins

Cap Istoria Ciocolatei................................................................................................

I 3
1.1 Aparitia ciocolatei in
Europa..................................................................................................... 4
Cap Arborele de
II Cacao..................................................................................................... 6
2.1 Ce este
ciocolata?................................................................................................ 8
2.2 Ce este surogatul de ciocolata?............................................................... 9
Cap Productia in fabrica............................................................................... 10
III
3.1 Cristalizarea untului de
cacao...................................................................................................... 11
3.2 Temperarea ciocolatei........................................................................... 13
3.3 Compozitia chimica ............................................................................. 13
Cap Beneficiile ciocolatei........................................................................... 16
IV

1
Cap 25 de curiozități ale ciocolatei.................................................................19
V

CAP I
Istoria Ciocolatei

Primele mențiuni arheologice despre cacao datează de aproape 4.000 de ani și au fost
descoperite de cercetători în America Centrală și în Mexic. Bineînțeles, nu era vorba despre
ciocolată așa cum o știm noi. De exemplu, pe coasta de vest a Mexicului, arheologii au
descoperit vase de piatră datate în jurul anilor 1900 î. Hr., care conțineau reziduuri ale unor
băuturi din cacao.

Abia după o mie de ani, civilizația olmecă a fost cea care a început cultivarea arborelui de
cacao într-un susținut. Olmecii foloseau boabele de cacao și băuturile din aceste boabe în
scopuri medicinale și în ritualurile religioase. Nu se știe, însă, cum preparau aceste băuturi.Primii
care au lăsat dovezi scrise despre consumul de cacao au fost mayașii, care aveau în panteon chiar
și un zeu dedicat acestui arbore. Băutura din cacao era preparată astfel: boabele de cacao erau
lăsate la fermentat câteva zile. Odată uscate, boabele erau prăjite, măcinate, iar pudra era, apoi,
amestecată cu apă fierbinte și cu alte ingrediente, cum ar fi ardeiul iute și mălaiul.Spre deosebire
de mayași, aztecii consumau ciocolata rece și credeau despre ea că are proprietăți afrodisiace și
că oferă consumatorilor energie și putere. Aztecii au fost primii care au folosit boabele de cacao

2
pe post de bani: conchistadorii spanioli au descoperit că 100 de boabe de cacao erau prețul
pentru o canoe plină cu apă potabilă sau pentru un curcan.Aztecii au fost și cei care au dat
băuturii numele de ciocolată. Bine, ei au numit-o “xocolatl”, de la cuvintele “xocol” – amar și
“atl”, care înseamnă apă.

Poza 1 [1]

1.2. Aparitia ciocolatei in Europa

Primul european care a aflat despre ciocolată a fost Cristofor Columb, în 1502. În a patra
sa călătorie către Americi, Columb a capturat o canoe cu bunuri pentru comerț între care erau și
boabe de cacao. Exploratorul nu a știut la ce sunt folosite și a mai durat încă 17 ani până când
conchistadorul Fernando Cortes l-a observat pe regele aztec Montezuma bând cacao la curtea lui
din Tenochtitlan. Atunci când a fost descoperită de europeni, ciocolata a devenit un important și
valoros bun de schimb. În ilustrația de secol XVII de mai jos, a negustorului Philippe Sylvestre
Dufour, un arab bea cafea, produs tipic Orientului Mijlociu, un negustor asiatic bea ceai, băutură
provenită din Extremul Orient, iar amerindienii beau ciocolată, produsul-minune al Lumii Noi.

3
 Poza 2 [2]

Spaniolii preparau ciocolata cam în aceeași manieră ca și nativii americani, prăjind și

pisând boabele în pudră, însă tot ei au fost cei care au adăugat un ingredient-cheie care avea să
transforme pudra de cacao, amăruie la gust, în ceva dulce:zahărul. Acest adaos avea să
transforme ciocolata într-o adevărată vedetă în Lumea Veche! Deși spaniolii lui Carol al V-lea,
după ce au descoperit cacaua, doreau inițial să o păstreze secretă, în cele din urmă zvonurile s-au
răspândit  după ce călugării spanioli angajați de rege să producă cacao i-au vorbit prințului Filip
despre aceasta. Spania a păstrat însă monopolul rețetei pentru aproape un secol. De două ori, mai
întâi în 1579, apoi în 1587, navele britanice au capturat nave spaniole încărcate cu boabe de
cacao și nu au recunoscut valoarea produsului. În 1579, englezii au crezut că nava spaniolă
transporta excremente de oaie!De fapt, Inchiziția a fost cea care a contribuit la răspândirea
rețetei. Temându-se de inchizitorii din Spania și Portugalia, evreii din aceste țări au plecat spre
alte țări europene mai puțin ostile față de religia lor, printre care și Franța. Evreii au adus cu ei și
informațiile privind producția de cacao.Deși ciocolata s-a răspândit în anumite regiuni, ea a
rămas un produs de lux de care bucurau doar oamenii înstăriți. ”Ciocolata de dimineață”, o
pictură de Pietro Longhi, arată o femeie din Veneția savurând o cană de ciocolată imediat după
trezire, sugerând că această femeie era obișnuită cu cele mai rafinate lucruri de care se bucura
chiar dinainte de a se da jos din pat dimineața.

4
 Poza 3 [3]

Nobilimea occidentală a fost fascinată de ciocolată. Mariei Antoaneta îi plăcea atât de

mult ciocolata încât a creat o poziție regală pentru ciocolatierul ei. În tabloul de jos sunt
reprezentanți membrii familiei Ducelui de Penthièvre, vărul regelui Ludovic al XVI-lea. Pictura
semnată de Jean-Baptiste Charpentier arată că în rândul aristocrației franceze de secol XVIII
ciocolata era un produs foarte la modă. Toți din familia ducelui par a savura băutura de ciocolată,
până și câinele bucurându-se de mirosul dulce. Cei din afara aristocrației nu erau însă atât de
privilegiați. Francezii de rând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea nu-și puteau permite plăcerile
oferite de ciocolată.

Poza 4 [4]

CAP II

Arborele de cacao

5
 Totul incepe cu arborele de cacao. Acesta este un arbore tropical, cu o inaltime care
variaza intre 5 si 10 m si are nevoie de un climat calduros si umed pentru a se dezvolta si a
produce pastaile de cacao. Pastaile de cacao apar abia incepand cu anul 4 de viata al copacului.
Un copac produce in jur de 150 de pastai pe an, iar intr-o pastaie se gasesc intre 30 si 75 boabe
de cacao.Africa este cel mai mare producator mondial de cacao. Coasta de Fildes fiind liderul cu
aproximativ 35% din productia totala la nivel mondial. Procesul de cultivare si crestere a
arborilor de cacao este unul foarte dificil pentru localnici intru-cat ei se confrunta cu grave
probleme financiare si de educatie. De cele mai multe ori colectarea se face cu ajutorul copiilor,
si asa cum se vede din reportajul atasat mai sus multi dintre cei care cultiva boabe de cacao nu au
apucat niciodata sa guste ciocolata.

Dar de fapt nu este chiar asa, si cel mai trist este ca multi dintre oamenii care cultiva
arborii de cacao si colecteaza boabele de cacao nu au apucat sa guste vreodata produsul finit care
se obtine din munca lor.  Se scriu si se spun atat de multe lucruri despre ciocolata si legatura ei
cu starea de fericire incat nimeni nu mai are timp sa vorbeasca despre cei care stau la baza
acestei industrii : producatorii de boabe de cacao. Industria ciocolatei este una extrem de
importanta dar pe cat de importanta pe atat de complexa.

Poza 5 [5]

Pastaile de cacao se cultiva in momentul in care sunt coapte, adica atunci cand culoarea
lor devine galben portocalie. Ele se recolteaza manual, cu maceta (unealta foarte folosita in

6
padurile ecuatoriale).  Dupa care se sparg pentru a se colecta boabele de cacao. Fiecare pastaie
contine boabe de cacao, boabe care sunt imbracate intr-un invelis de culoare alb-roza. Ele se scot
din pastaie si se lasa la fermentat intre 2 si 9 zile, perioada in care boabele incep sa capete
culoarea maronie pe care noi o asociem cu cacaoa si ciocolata. Evident ca procesul nu se incheie
aici, dupa fermentare boabele se usuca la soare, intinse pe covorase facute din frunze de bambus.
Abia dupa ce procesul de uscare s-a finalizat boabele sunt puse in saci si vandute catre
procesatori. Toata munca depusa pana in acest stadiu a fost manuala, facuta de fermieri mici care
insa vor incasa sume la fel de mici pentru produsul si munca prestata. Multi dintre ei nici nu stiu
la ce se folosesc acest boabe de cacao. [6] Poza 6 [7]

Varietate arborelui de cacao

Arborele de cacao prezinta un numar de subspecii cu caracteristici diferite si majoritatea

speciilor cultivate sunt de fapt hibrizi care intrunesc caracteristici specifice mai multor soiuri.
Cum hibrizii au o rezistenta mai buna la conditiile de mediu ce nu sunt intotdeauna prielnice si
cum aromele lor sunt mult mai pregnante, acestea sunt preferate in defavoarea speciilor pure.
Urmatoarele trei specii de baza sunt cele mai cultivate la momentul actual:

Criollo este o specie de cacao ale carei fructe au o pielita de culoare inchisa si produsul
finit este de o calitate deosebit de apreciata. Planta este insa destul de sensibila, iar fructele sale
sunt mici, astfel ca productia acestei specii este invers proportionala cu randamentul dat de
specie. Cacaoa obtinuta din aceasta specie are o culoare deschisa si o aroma dulce si rafinata.

Forastero are o productivitate mai ridicata si apartine unei specii mai rezistente. Fructele
acestei specii sunt mai mari, insa sunt acoperite de o pielita mai groasa decat cele din specia
Criollo. Cacaoa Forastero este folosita in productia a peste 90% din ciocolata din intreaga lume,
si are o aroma aspra si puternica, specifica ciocolatei. Aceasta specie este responsabila pentru
peste 80% din ceea ce contine ciocolata de consum obisnuita.

Trinitario este o specie de cacao hibrid, constituita din elemente specifice atat speciei
Criollo cat si speciei Forastero. Cacaoa trinitario are o aroma puternica si fina si da un randament
foarte bun, fiind cultivata foarte usor. Denumirea acestei specii provine de la locul in care a fost
cultivata prima data: statul Trinidad.

Cum se cultiva arborele de cacao

7
 Arborele din care este produsa cacaoa creste cel mai bine in zonele tropicale si are niste
flori foarte frumoase, lipsite de miros. Cum insectele nu sunt atrase de aceste flori, deseori se
recurge la polenizarea artificiala pentru ca productia de fructe sa fie una crescuta. Fiecare arbore
are doua cicluri de productie pe an, la sase luni distanta intre ele. Florile de cacao sunt roz si albe
si au cinci petale fiecare, fiind atasate direct de tulpina. De la fiecare tulpina vor fi recoltate doar
40 de fructe finale, care vor fi procesate mai tarziu. Acestea au forma unor pepeni mici, verzi,
putin alungiti. In functie de soi, perioada de recoltare si gradul de maturitate, fructele de cacao
pot avea culoarea verde, galbena, portocalie, mov, roscata.

Pulpa alba a fructului este utilizata in vederea obtinerii semintelor necesare fabricarii de
ciocolata sau ca desert. Fructele care sunt folosite pentru productia de cacao sunt lasate la uscat
cateva zile, dupa care sunt despicate cu grija cu ajutorul unor cutite lungi si ascutie, astfel incat
semintele sa ramana intacte, si sunt colectate in cosuri mari care sunt mai apoi puse la fermentat.
In functie de specia de arbore de cacao, semintele sunt lasate la fermentat pe pamant sau in lazi
acoperite de frunze de bananier intre 5 si 7 zile. In procesul de fermentare este indepartata in
mod natural pielita ce acopera semintele, care de altfel ar fi greu de indepartat manual.

2.1. Ce este Ciocolata?

Adevărata ciocolată conține următoarele ingrediente: pastă de cacao, zahăr, unt de cacao
și, în funcție de sortiment, lapte praf sau alune de pădure. Aceasta poate conține și vanilie, pentru
intensificarea aromei, precum și un adaos de lecitină de soia (0,3%), pentru emulsionare și
stabilizare.Este important de știut că valoarea unei ciocolate este dată de conținutul de
ingrediente naturale existente în fructele de cacao, în mod special de conținutul de unt de cacao,
un produs foarte scump, care diferențiază net o ciocolată de calitate de una ieftină, cea din urmă
fiind adresată consumatorilor neavizați.Indiferent de tipul acesteia (neagră, albă, cu lapte…),
Ciocolata conține Unt de Cacao!

Poza 7 [8]
8
2.2. Ce este Surogatul de Ciocolată?

Surogatul de Ciocolată a fost creat ca o copie a ciocolatei, din dorința producătorilor de a

oferi pe piață un produs asemănător sau chiar un înlocuitor al ciocolatei, la un preț mult mai
mic.Surogatul de ciocolată Nu conține Unt de Cacao!Surogatul de Ciocolată conține Grăsimi
Vegetale, din acest motiv nu necesită temperare!Surogatul se topește și se utilizează ca atare!  [9]

Poza 8 [10]

CAP III

Productia in Fabrica

Boabele de cacao sunt apoi lăsate la uscat, pentru eliminarea apei și dezvoltarea aromei
de cacao, după care sunt ambalate și trimise la fabricile de ciocolată. Ajunse la fabrici, boabele
vor fi prăjite la temperatură joasă (122ºC) pentru creșterea aromei și a gustului. După răcire sunt
strivite, iar cojile îndepărtate printr-un jet de aer, folosindu-se apoi ca fertilizator și hrana pentru
animale.Sâmburii boabelor de cacao sunt apoi măcinați foarte fin, obținându-se pasta de cacao
(masa de cacao), care conține între 53-55% unt de cacao. Acesta este principalul ingredient
9
pentru producerea ciocolatei. O parte din masa de cacao va fi presată hidraulic pentru extragerea
untului de cacao, factor esențial în producerea ciocolatei.

După presarea hidraulică și îndepărtarea grăsimilor, ceea ce rămâne, numit și turtă de

cacao, este măcinat foarte fin, obținându-se astfel cacao pudră neîndulcită.

Untul de cacao, zahărul (lapte praf – în cazul ciocolatei cu lapte) sunt adăugate masei de
cacao pentru obținerea ciocolatei. Combinarea lor are loc în mixere mari cu atașament în formă
de S, până când este obținută o pastă omogenă, care se poate numi ciocolată, dar nu este încă
produsul pe care îl cunoaștem.Pentru a obține o textură mai fină, ciocolata este trecută printr-o
mașină de rafinare, prevăzută cu role, cu spații din ce în ce mai înguste, până când toate
particulele conținute devin nedetectabile.

Ciocolata este acum gata pentru ultimul proces, în care au loc schimbări chimice care duc
la obținerea gustului final; este pusă în mașini care o rotesc și frământă continuu timp de 2-3 zile
la temperaturi între 21-71ºC (deși se poate ajunge până la 90ºC în anumite cazuri de ciocolată
neagră).În același timp, ciocolata este expusă unor curenți de aer, cu scopul de a mai elimina din
umiditate. Pentru obținerea unei calități mai înalte, în această etapă se adaugă adițional unt de
cacao, arome (vanilie), și emulsificatori – lecitină (care este un derivat soia, mai puțin costisitor
decât untul de cacao, care va scoate în evidență gustul și va stabili vâscozitatea).Ciocolata astfel
obținută va fi turnată în plăci sau nasturi, ambalată și expediată, putând fi păstrată în camere bine
ventilate până la 1 an (în cazul ciocolatei negre).

Ciocolata este deci un produs obținut prin procese foarte complexe, dar la fel de complex
este produsul în sine, fiind o sursă de minerale și vitamine indispensabile. Iată pe scurt ce conține
ciocolata (/100 grame):

VITAMINE: Vitamina A 16-73mg mai ales în cea albă și cu lapte; Complexul de vitamine B: B1
0,1 mg; B2 0,2-0,4mg; B3 0,2-1,1mg; B5 0,5-0,7mg; B1115-17mg; B12 0-1mg; Vitamina D 1,6-
1,8mg; Vitamina E 2,5-3,1mg

MINERALE: Calciu 30-300mg; Magneziu 20-170mg; Cupru 0-2mg; Fier 0,3-5mg; Fosfor 200-
270mg; Zinc 1-3mg; Magneziu 0-3mg.

3.1. Cristalizarea Untului de Cacao

10
 La fel de important este să cunoaștem și comportamentul untului de cacao din ciocolată!
Să vedem de ce?!
Lucrul cu ciocolata este influențat de modul de cristalizare (solidificare) a untului de cacao,
această grăsime nobilă care încorporează toate celelalte părți solide ce compun ciocolata. Toate
aceste particule solide – cacao, cristale extrafine de zahăr acoperite cu molecule de lecitină din
soia, care ajută la dispersia și amestecul zahărului în grăsimi, vanilia, laptele praf (la sortimentul
cu lapte) ș.a.m.d. – se află în suspensie în untul de cacao.

Prin încălzire sau răcire, untul de cacao are capacitatea de a-și schimba starea, din lichidă
în solidă și invers. Mai  mult decât atât, prin solidificare, în structura untului de cacao se
formează diverse tipuri de cristale, mai exact 6 tipuri de cristale, diferite între ele prin formă,
dimensiune și punct de topire.
Acest proces este denumit Polimorfism și constă în capacitatea untului de cacao de a forma
cristale de diverse tipuri, cu proprietăți diferite, respectiv de a cristaliza în 6 forme diferite.
Datorită acestui polimorfism, untul de cacao se va cristaliza (solidifica) într-una dintre aceste 6
forme cristaline (denumite și faze de cristalizare), funcție de modul de lucru adoptat, mai exact,
funcție de modul de răcire. În toate cele 6 forme cristaline, atât structura, cât şi temperaturile de
topire vor fi diferite.Dintre toate aceste 6 tipuri de cristale doar unul are capacitatea de a se
menține stabil în timp. Astfel, prin cristalizarea untului de cacao cu acest unic tip de cristale
stabile se obține o structură cu Forma de tip V sau β2. Această formă de cristalizare este singura
capabilă să furnizeze ciocolatei, după cristalizarea finală: luciul și rigiditatea, dar și capacitatea
de a se topi în gură, având o temperatură de topire puțin inferioară temperaturii corpului uman.

În tabelul de mai jos pot fi observate comportamentul și diversele puncte de topire ale
ciocolatei, în cazul celor 6 forme (tipuri) de cristalizare ale untului de cacao.
Pornind de la acest tablou general putem înțelege mai bine mecanismele cristalizării untului de
cacao în cele 6 forme.

11
 Poza 9 [11]

3.2. Temperarea ciocolatei

Pentru a căpăta luciul și textura cunoscută, și pentru o mai mare rezistență la temperaturi
ridicate, ciocolata trebuie să fie temperată.Untul de cacao din ciocolată cuprinde un grup de
grăsimi care se topesc la temperaturi diferite, cuprinse între 16ºC și 43ºC. Prin temperare,
amestecând ciocolata topită, se vor distribui uniform, asigurându-i luciul și soliditatea (faptul de
a se rupe în bucăți, iar nu a se îndoi).Temperarea este un proces în 3 etape, care constă în
încălzirea și topirea ciocolatei până la 46-49oC în cazul celei negre, și 43-46oC pentru cea albă
sau cu lapte.Urmează răcirea bruscă, până la 26-28oC pentru cea neagră, și 25-26oC pentru cea
albă sau cu lapte, după care se reîncălzește la 32oC (neagră) sau 29-30oC(albă și cu lapte). Abia
acum ciocolata este gata de a putea fi folosită pentru decoruri, turnată în forme, glazuri, ciocolata
maleabilă etc.

Încălzirea ciocolatei se poate face în Bain-Marie, dar având grijă ca apa să nu ajungă la
punctul de fierbere, întrucât temperatura va fi mult prea ridicată, riscând astfel să o ardă, dar se
poate opta pentru diverse dispozitive de temperare care au avantajul că pot controla temperatura.

12
 Răcirea se poate efectua prin mai multe metode, cele mai folosite fiind: 1-pe placă de
marmură sau 2-prin adăugarea de ciocolată solidă. [12]

Poza 10 [13]

3.3. Compoziția chimică

Ciocolata naturală (amară și întunecată) este bogată în substanțe sănătoase. Albul și

laptele - datorită adăugării de lapte condensat conțin proteine, factor care este un factor de
creștere și regenerare a corpului, precum și calciu, important pentru funcția musculară și pentru
buna funcționare a sistemului nervos, enzimele și coagularea sângelui. Mai jos este un tabel care
compară compoziția chimică a ciocolatei de diferite tipuri. Valori per 100 g de produs.[14]

Tipul de produs amar lactat alb

Calorii (valoare energetică) 599 kcal / 2508 kJ 535 kcal / 2240 kJ 539 kcal / 2257 kJ

proteină 7, 79 g 7, 65 g 5, 87 g

Total grăsime 42, 63 g 29, 66 g 32, 09 g

Acizi grași saturați 24, 489 g 18.50 g 19, 412 g

Acizi grași mononesaturați 12, 781 g 7, 186 g 9, 097 g

13
Acizi grași polinesaturați 1, 257 g 1, 376 g 1, 013 g

Omega-3 acizi grași 0, 034 g 0, 122 g 0, 100 g

Omega-6 acizi grași 1, 212 g 1, 254 g 0, 913 g

hidrati de carbon 45, 90 g 59, 40 g 59, 24 g

Fibre alimentare 10, 9 g 3, 4 g 0, 2 g

Vitamina A 39 UI 195 UI 30 UI

Vitamina D 0 mcg 0 mcg 0 mcg

Vitamina E 0, 59 mg 0, 51 mg 0, 96 mg

Vitamina K 1 7, 3 mcg 5, 7 mcg 9, 1 mcg

Vitamina C ~ 0 mg 0, 5 mg

Vitamina B 1 0, 034 mg 0, 122 mg 0, 063 mg

Vitamina b 2 0, 078 mg 0, 298 mg 0, 282 mg

Vitamina B 3 (PP) 1, 054 mg 0, 386 mg 0, 745 mg

Vitamina B 6 0, 038 mg 0, 036 mg 0, 056 mg

Vitamina B 9 (acid folic) ~ 12 mcg 7 mcg

Vitamina B 12 0, 28 pg 0, 75 mcg 0, 56 pg

Vitamina b 5 (acid
0, 418 mg 0, 472 mg 0, 608 mg
pantotenic)

calciu 73 mg 189 mg 199 mg

14
 fier 11, 9 mg 2, 35 mg 0, 24 mg

magneziu 228 mg 63 mg 12 mg

fosfor 308 mg 208 mg 176 mg

potasiu 715 mg 372 mg 286 mg

sodiu 20 mg 79 mg 90 mg

zinc 3, 31 mg 2, 30 mg 0, 74 mg

cupru 1, 77 mg 0, 49 mg 0, 06 mg

mangan 1, 95 mg 0, 47 mg 0, 01 mg

seleniu 6, 8 mcg 4, 5 mcg 4, 5 mcg

fluor ~ 5, 0 mcg ~

colesterol 3 mg 23 mg 21 mg

fitosteroli 129 mg 53 mg ~

Cap IV

Beneficiile si contraindicatiile ciocolatei

Precauții și avertismente speciale

Atunci când luate pe cale orală: Consumul de cacao este probabil sigur pentru majoritatea
oamenilor. Dar rețineți că cacaoa conține cofeină și substanțe chimice conexe. Consumul de
cantități mari ar putea provoca efecte secundare legate de cofeina, cum ar fi nervozitate, urinare a
crescut, insomnie, și o batai rapide ale inimii.
Cacao poate provoca reacții alergice cutanate și ar putea declanșa, de asemenea, migrene dureri
de cap. Aceasta poate provoca, de asemenea, greață, stomac disconfort, constipație, și gaze.
15
Atunci când este aplicat pe piele: Aplicarea untului de cacao pe piele este probabil sigură pentru
majoritatea oamenilor. Aceasta poate provoca o erupție cutanată la unele persoane. Sarcina:
Cacao este, eventual, în condiții de siguranță atunci când este utilizat în cantități moderate sau în
cantități frecvent întâlnite în produsele alimentare în timpul sarcinii. Dar asigurați-vă că
monitorizați aportul. Consumul de cacao în cantități mai mari este, eventual, nesigure din cauza
cofeina pe care le conține. Cofeina găsită în cacao traversează placenta. Doze mari de cofeina in
timpul sarcinii ar putea crește riscul de livrare prematură, greutate mică la naștere, și avort
spontan. Mențineți consumul de cofeină sub 300 mg pe zi în timpul sarcinii. Produsele din
ciocolată oferă 2-35 mg cafeină per porție, iar o ceașcă de ciocolată caldă oferă aproximativ 10
mg. Deci, aceste produse, probabil, nu sunt o preocupare mare. Dar neîndulcit, praf de cacao
uscat poate conține până la aproximativ 200 mg de cofeina pe ceasca
alăptarea: Cacao este, eventual, în condiții de siguranță atunci când este utilizat în cantități
moderate sau în cantități frecvent întâlnite în produsele alimentare în timpul alăptării. Dar
cofeina este, de asemenea, un motiv de îngrijorare în timpul alăptării. Concentrațiile de lapte
matern de cofeina sunt considerate a fi aproximativ jumătate din nivelul de cofeina în mamă care
alăptează. În cazul în care prea multa ciocolata (16 oz pe zi) este consumat atunci când alăptează,
copilul care alăptează poate deveni iritabil și au mișcări frecvente intestinului din cauza cofeina.
Anxietate: Cofeina din cacao ar putea agrava tulburările de anxietate atunci când sunt consumate
în cantități mari.
Tulburări de sângerare: Cacaoa poate încetini coagularea sângelui. Consumul unei cantități
mari de cacao ar putea crește riscul de sângerare și vânătăi la persoanele cu tulburări de
sângerare.
Afectiuni cardiace: Cacaoa contine cofeina. Cofeina din cacao ar putea provoca batai neregulate
ale inimii la unele persoane și ar trebui să fie utilizat cu precauție la persoanele cu afecțiuni
cardiace.
Diabet: Cacao pare a fi capabil de a ridica nivelul de zahăr din sânge și ar putea interfera cu
controlul glicemiei la persoanele cu diabet zaharat.
Diaree. Cacaoa conține cofeină. Cofeina din cacao, mai ales atunci când luate în cantități mari,
poate face diaree mai rău.
Boala de reflux gastroesofagian (GERD): Cacao ar putea face simptomele de GERD mai rău.
Glaucom: Cacaoa conține cofeină. Cofeina din cacao crește presiunea în ochi și trebuie utilizată
cu prudență la persoanele cu glaucom.
Hipertensiunea arterială: Cacaoa conține cofeină. Cofeina din cacao ar putea crește tensiunea
arterială la persoanele cu hipertensiune arterială. Dar pentru persoanele care consumă cofeină în
mod regulat, s-ar putea să nu fie o creștere mare.
16
Sindromul intestinului iritabil (IBS): Cacao conține cafeină. Cofeina din cacao, mai ales atunci
când luate în cantități mari, poate face diaree și simptome IBS mai rău.
Bătăi rapide ale inimii: Cacaoa din ciocolata neagră poate crește frecvența cardiacă.
Convulsii: Cacaoa conține cofeină. Doze mari de cofeina ar putea provoca convulsii sau reduce
efectele medicamentelor utilizate pentru a preveni convulsii. Dacă ați avut vreodată o criză, nu
utilizați doze mari de cofeină sau produse care conțin cafeină, cum ar fi cacaoa.
Oase slabe (osteoporoza): Cacaoa contine cofeina. Cofeina din cacao ar putea crește cantitatea
de calciu eliberată în urină. Persoanele cu osteoporoza ar trebui sa isi limiteze aportul de cacao.

Hrană benefică pentru inimă

Mai multe studii au examinat rolul ciocolatei asupra sănătăţii. Boabele de cacao sunt
pline de fitonutrienţi ce acţionează ca antioxidanţi. De asemenea, boabele de cacao sunt bogate în
fier, cupru, magneziu, zinc şi fosfor, conform Harvard T.H. Chan School of Public Health.
Ciocolata neagră conţine de două până la trei ori mai mulţi flavanoli decât cea cu lapte. Deşi
există mai multe studii care oferă concluzii cu privire la beneficiile cardiace ale consumul de
ciocolată, cantitatea exactă de consum pentru obţinerea lor nu a fost determinată încă. În cadrul
unei meta-analize din 2017 privind efectul ciocolatei asupra afecţiunilor cardiace coronare,
diabetului şi accidentelor vasculare se sugerează că cele mai multe beneficii sunt asociate
consumului moderat de ciocolată. Autorii au descoperit o remediere moderată în cazul
pacienţilor cu afecţiuni cardiace atunci când aceştia au consumat ciocolată de peste trei ori pe
săptămână. 

Hrană benefică pentru creier

Unele studii s-au axat pe abilitatea ciocolatei de a îmbunătăţi funcţiile cognitive. Un

studiu publicat în jurnalul Alzheimer’s Disease în 2016 sugerează că în urma consumului de
ciocolată riscul declinului cognitiv la vârstnici scade. În cadrul studiului, au fost analizaţi 400 de
portughezi cu vârste de peste 65 de ani. După doi ani de consum moderat, riscul
declinului cognitiv a scăzut cu 40%. 

Hrană benefică pentru starea de bine

Consumul de ciocolată este cunoscut pentru beneficiile asupra stării emoţionale. Aceasta
conţine substanţe care stimulează creierul în acelaşi mod în care o face canabisul. Conform
17
specialiştilor, ciocolata interacţionează sistemul neurotransmiţător ce contribuie la apetit,
reglarea stării emoţionale şi a sistemului de recompensă. În cadrul unui studiu din 2010, publicat
de  Archives of Internal Medicine, a fost prezentată o legătură între depresie şi consumul de
ciocolată. Rezultatele sugerau că persoanele cu un scor mare în testele de screening pentru
depresie consumau mai multă ciocolată decât cei ce nu erau consideraţi depresivi. [15]

Cap V

25 de curiozități și lucruri pe care nu le știați despre ciocolată:

1. Inițial, ciocolata a fost o băutură. Crezută de azteci că este un dar primit de la Quetzalcoatl,
zeul înțelepciunii. Ciocolata era o băutură fermentată care îi oferea băutorului putere.
2. Numele de “ciocolată” este derivat din limba aztecă a cuvântului „chocolātl”, care înseamnă
„băutură amară”.
3. Prima tabletă de ciocolată a fost inventată în 1847 de Joseph Fry.
4. Există mai multe sărbători ale ciocolatei: 7 iulie este Ziua Mondială a Ciocolatei. Există, de
asemenea, Ziua Națională a Ciocolatei cu Lapte – 28 iulie, Ziua Internațională a Ciocolatei
pe 13 septembrie (datorită zilei de naștere a lui Milton Hershey) și Ziua Națională a
Ciocolatei cu migdale pe 7 noiembrie.
5. Arborii de cacao pot trăi până la 200 de ani. Aceștia sunt veșnic verzi și înfloreasc tot timpul
anului.
6. Deși arborii de cacao pot trăi până la 200 de ani, pot face păstăi de cacao viabile doar 25 de
ani.
7. Există o corelație între cantitatea de ciocolată pe care o țară o consumă în medie și numărul
de laureați ai Premiului Nobel ai țării. În țările care se consumă mai multă ciocolată, există
mai mulți laureați.
8. Ciocolata are peste 600 arome, în timp ce vinul roșu are doar 200.
9. Împăratul aztec Montezuma II bea mai mult de 50 de căni de ciocolată în fiecare zi.
10. În timpul Războiului Revoluționar, soldații erau uneori plătiți cu ciocolată.
11. Inventatoarea prăjiturii cu fulgi de ciocolată, Ruth Wakefield, și-a vândut rețeta de prăjituri
către Nestle. Prețul cerut pentru rețeta a fost un abonament de ciocolată pe viață de la Nestle.

18
12. Există un al patrulea tip rar de ciocolată pe lângă rețetele clasice cu lapte, negră și
albă: “ciocolată rubinie”.
13. În 1947 sute de copii canadieni au intrat în grevă și au boicotat ciocolata după ce prețul unei
tablete crescuse de la 5 la 8 cenți.
14. Cea mai mare tabletă de ciocolată a cântărit puțin peste 12.770 kg.
15. Punctul de topire al untului de cacao este chiar sub temperatura corpului uman – motivul
pentru care ciocolata se topește în gură.
16. Laptele cu ciocolată este o băutură eficientă de recuperare după antrenament.
17. Există puțină cofeină în ciocolată. Majoritatea barurilor conțin aproximativ 10 miligrame de
cofeină, dar produsele de ciocolata neagră pot avea la fel de multă cofeină ca o doză de
Coca-Cola.
18. Un studiu din 2004 realizat la Londra a constatat că 70% dintre oameni și-ar dezvălui
parolele în schimbul unei tablete de ciocolată.
19. Aeroportul din Bruxelles este cel mai mare vânzător de ciocolată din lume. Vânzătrile de
acolo sunt de peste 800 de tone de ciocolată în fiecare an.
20. Mai mult de două treimi din cacao din lume este cultivata în Africa. Iar Coasta de Fildeș
singură produce 33% din oferta mondială.
21. Producătorii de ciocolată utilizează în prezent 40% din migdalele lumii și 20% din arahide
din lume.
22. Mirosul de ciocolată adevărată are puternic impact asupra calmării minții.
23. De Paști se fac peste 60 de milioane de iepurași de ciocolată de toate dimensiunile.
24. Membrii Asociației Producătorilor de Ciocolată (CMA) folosesc aproximativ 3.500.000 de
kilograme de lapte integral în fiecare zi pentru a face ciocolată.
25. Deși ciocolata nu este un afrodisiac, așa cum credeau azteci, conține fenil etilamină (PEA), o
substanță naturală care stimulează aceeași reacție în organism ca și îndrăgostirea.  [16]

19
 Bibliografie

1. https://historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/9_22.jpg.
2. https://historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/8_33.jpg.
3. https://historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/6_24.jpg.
4. https://historia.adhst.ro/img/articles/2017/03/22/5_44.jpg.
5. https://casa-victoria.ro/wp-content/uploads/2020/02/cote-ivoire-cocoa.jpg.
6. https://casa-victoria.ro/despre-arborele-de-cacao-si-productia-de-ciocolata/.
7. https://casa-victoria.ro/wp-content/uploads/2020/02/chocolate-3.jpg.
8. https://artaalba.ro/wp-content/uploads/2019/12/schema-ciocolata-sortimente.jpg.
9. https://artaalba.ro/prelucrarea-ciocolatei-1/.
10. https://artaalba.ro/wp-content/uploads/2019/12/schema-ciocolata-surogat.jpg.
11. https://artaalba.ro/wp-content/uploads/2020/03/Tabel-Forme-cristalizare.jpg.
12. https://brutarul.ro/producerea-ciocolatei/.
13.

https://www.livebiz.ro/wp-content/uploads/2017/06/06eee41a5f38a9a271bb09d116fee74a_ci
ocolata.jpg.
14. https://rum.drinkpinkonline.com/4077443-chocolate-chemical-composition-nutritional-
value#menu-4.
15. https://www.descopera.ro/dnews/17100874-ciocolata-curiozitati-beneficii-si-riscuri-ale-
consumului.
16. https://luado.ro/curiozitati-despre-ciocolata-stiati-ca/

20