INTRODUCERE

Ciocolata nu a fost întotdeauna un produs dulce destinat tuturor persoanelor.

Ciocolata a fost o băutură amară și un simbol al nobilimii. A declanșat dezbateri religioase, a
fost consumată de războinici și cultivată de copii și sclavi.
Astăzi, ciocolata este produsul din categoria dulciurilor comercializat și consumat în
toată lumea în cantități mari, care cresc constant de la o zi la alta.
Ciocolata este un produs realizat dintr-un melanj de zahăr și cacao. De asemenea, în
compoziția acesteia se poate întâlni uneori laptele sau alte arome caracteristice.
Acest produs alimentar din categoria dulciurilor este destinat tuturor categoriilor de
persoane și este iubit de aproape toată lumea, de la copii și tineri până la adulți și bătrâni.
Acesta este unul din motivele pentru care am dorit să abordez această temă de licență,
pentru a analiza și identifica proporția consumatorilor de ciocolată și preferințele acestora.
Un alt motiv este acela că și eu mă număr printre cei care iubesc și consumă foarte des
ciocolată și am dorit să aprofundez acest subiect pentru a afla mai multe informații despre
acest produs.
Lucrarea de licență este structurată pe trei capitole după cum urmează.
Primul capitol al lucrării se intitulează Ciocolata – caracterizare generală și prezintă
ciocolata cu procesul de obținere, gama sortimentală a acesteia, dar și modalitățile de
ambalare și etichetare.
Analiza pieței ciocolatei în România este cel de-al doilea capitol care înfățișează
consumul de ciocolată din țara noastră, principalii producători pe piață și comportamentul
consumatorului de ciocolată.
Cel de-al treilea capitol al lucrării, Cercetare exploratorie privind consumul de
ciocolată și preferințele consumatorilor, este exclusiv destinat cercetării proprii pentru
identificarea profilului consumatorilor și preferințelor acestora, obiectiv realizat prin
intermediul unui sondaj statistic online, iar instrumentul de cercetare utilizat este chestionarul.
 CAPITOLUL 1. CIOCOLATA – CARACTERIZARE GENERALĂ

1.1 Istoria ciocolatei

Ciocolata este un aliment care în timpul consumului trezește o serie de stimuli care
activează centrele de plăcere ale creierului uman. Sunt foarte puțini cei care pot refuza un
desert dulce precum ciocolata. Ciocolata este cel mai iubit aliment dulce din lume și se pare
că așa va rămâne.
Ciocolata este derivată din boabele de cacao, fructele arborelui de cacao, cunoscut sub
numele de Theobroma cacao, care este originar din America de Sud.
,,Datele statistice ale Organizației Internaționale pentru Cacao (ICCO) indică faptul că
fluxul principal al comerțului de boabe de cacao pornește spre Europa și SUA, în mod
particular către țările mari producătoare de ciocolată și produse de ciocolaterie.’’1
În prezent, industria ciocolatei este răspândită peste tot în lume devenind o afacere
rentabilă. Însă, utilizarea boabelor de cacao datează de cel puțin 4000 de ani, când aztecii
foloseau boabele drept monedă pentru a face comerț sau pentru a produce așa-numita
ciocolată, o băutură făcută prin prăjirea și măcinarea boabelor de cacao, amestecând cu apă și
adăugând adesea alte ingrediente ca vanilie, mirodenii sau miere. Azi, ciocolata este produsă
în diferite forme și sortimente și a devenit cel mai iubit produs dulce din lume.
În anul 1520, băutura a fost introdusă în Spania de către conchistadorul Hernando Cotez,
după ce acesta a petrecut o lungă perioadă de timp la palatul lui Montezuma, conducătorul
aztecilor.2
,,Pentru aproximativ un secol, secretul preparării ciocolatei este deținut de către Spania,
până când acesta este lăsat să iasă la suprafață de către niște călugări. Astfel, după propagarea
rețetei în întreaga Europă, ciocolata devine produs de lux. În Franța, ciocolata este interzisă
din cauza prețului foarte ridicat al importului de zahăr și cacao și se putea consuma doar la
curtea regelui.’’3

1
Magdalena Bobe, Dorin Vicențiu Popescu, Mărfuri alimentare. Implicații operaționale în business, Editura
ASE, București, 2015, pag. 154
2
*** https://books.google.ro/books?id=404r7yb618C&printsec=frontcover&hl=ro#v=onepage&q&f=false,
accesat la data de 16.03.2018, ora 12:40
3
Lelia Voinea, Știința alimentelor. Editura ASE, București, 2009, pag. 112
 Producția de masă a blocurilor de ciocolată a început în secolul XVIII, când familia
britanică Fry a fondat prima fabrică de ciocolată în 1728, folosind echipamente hidraulice
pentru a măcina boabele de cacao. Producția de cacao și ciocolată a fost cu adevărat
revoluționată de către Coenraad Van Houten în 1828 prin inventarea unei prese de cacao care
a reușit să separe cacaoa solidă din untul de cacao. Pulberea de cacao degresată rezultată a
fost mult mai ușor de dizolvat în apă și în alte lichide și a pavat calea, în 1848, pentru
inventarea primei ciocolate reale, obținută prin adăugarea untului de cacao și a zahărului în
lichidul de cacao.
,,În anul 1876 se inventează ciocolata cu lapte, iar din acel moment cacaoa a devenit unul
dintre principalele produse comercializate în lume.’’4
Ciocolata este un aliment consumat peste tot în lume, iar unele din țările care au contribuit
la crearea unor mărci cunoscute și apreciate sunt Elveția și Belgia.
Ciocolata în Elveția apare datorită lui Francois Louis Cailler, primul ciocolatier
elvețian, care a înființat prima fabrică de ciocolată în anul 1819, lângă Geneva.
Daniel Peter cumpără fabrica de la Francois Louis Cailler în anul 1839, iar în 1879
inventează și scoate pe piață prima ciocolată cu lapte din lume. Acesta folosește în producția
ciocolatei cu lapte, laptele condensat, inovație a lui Henri Nestlé, iar din 1879 cei doi se
unesc, formând o singură companie – Nestlé. În același an, Rudolphe Lindt inventează
mașina de conjare a ciocolatei, creând astfel efectul ,,topire în gură’’.
Apariția ciocolatei Milka se datorează elvețianului Philippe Suchard care își deschide o
fabrică de ciocolată în anul 1825. Acesta a avut mare succes și astfel, în 1901, se lansează o
nouă ciocolată cu lapte sub denumirea Milka.
În 1908, Jean Tobler scoate pe piață ciocolata cu migdale în formă triunghiulară care
primește numele de Toblerone.
Din 1900, Elveția se situează pe locul întâi în lume la producția de ciocolată.
Ciocolata belgiană s-a evidențiat prin calitatea ingredientelor de calitate superioară și s-a
remarcat la începutul secolului al XX- lea. Ciocolata belgiană se produce artizanal, în mici
ateliere, utilizând echipamente originale.
În 1912, Frederic Neuhaus inventează prima bomboană de ciocolată cu umplutură, căreia
îi dă numele de pralină.

4
Dumitru Dima, Rodica Pamfilie, Roxana Procopie, Mărfurile alimentare în comerțul internațional, Editura
Economică, București, 2001, pag. 148
 În anul 1910, grecul Leonidas Kesdekidis pune bazele companiei Leonidas în Bruxelles.
Compania lui a avut succes, iar astăzi pralinele Leonidas se vând în toată lumea.5
Supranumită de către mayași ,,hrana zeilor’’, ciocolata rămâne și astăzi unul dintre cele
mai iubite și consumate produse dulci din lume.
Însă, procesul de obținere a ciocolatei nu s-a schimbat prea mult în ultimele decenii.
Acum este produsă în masă, astfel încât întregul proces a devenit unul mult mai eficient, dar și
mai ieftin. Există mai multe sortimente, o mulțime de ciocolată non-ciocolată, însă produsul
de bază a rămas același.
Datorită importanței în consum a ciocolatei și produselor pe bază de cacao, dar și a
existenței pe piață a unor produse care imită originalul, a fost necesară elaborarea unei
legislații specifice în domeniu.
Astfel, Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European din 23 iunie 2000 privind
produsele din cacao și din ciocolată menite pentru consumul uman, definește ciocolata ca
fiind produsul obținut din cacao și zahăr, care conține cel puțin 36% substanță uscată solidă,
inclusiv un conținut minim de 12% unt de cacao și cel puțin 14% substanță solidă de cacao,
fără grăsimi.6
Prin urmare, descoperirea ciocolatei rămâne unul dintre cele mai importante momente în
istorie, ciocolata și produsele din ciocolată fiind în ziua de astăzi unele dintre alimentele
consumate cel mai des în rândul oamenilor de toate vârstele.

1.2 Procesul tehnologic de obținere a ciocolatei, materii prime și caracteristicile de

calitate

Ciocolata se realizează prin prelucrarea untului de cacao sau prafului de cacao, la care se
adaugă zahăr și alte ingrediente. Ingredientele adăugate variază în funcție de sortimentul
ciocolatei: unt, lapte sau umpluturi – coniac, siropuri, sâmburi, alune, creme de fructe etc.
S-a constatat că ciocolata cuprinde mai mult de 30% grăsimi și 15% proteine. Praful de
cacao sau untul de cacao se regăsește în proporție de 30%, iar restul sunt arome variate, lapte,
conservanți.

5
Lelia Voinea, Știința alimentelor. O abordare din perspectiva consumatorului, Editura ASE, București, 2009,
pag. 119 - 120
6
Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao
și din ciocolată destinate consumului uman, disponibil online la adresa
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32000L0036&from=RO, accesat la data de
17.05.2018, ora 13:20
 Procesul tehnologic de obținere a ciocolatei se realizează prin parcurgerea mai multor
etape și se realizează în următoarea ordine, fiind ilustrat și în Figura 1.1:
1. prăjirea boabelor de cacao – este etapa care influențează calitatea ciocolatei, în
special aroma și gustul;
2. măcinarea – se obține lichiorul sau masa de cacao, cu conținut de aproximativ 54%
unt de cacao;
3. amestecarea ingredientelor – se finalizează cu dobândirea masei de ciocolată;
4. conjarea – constă în amestecarea masei de ciocolată la o temperatură ridicată, ajutând
la omogenizarea consistenței ciocolatei;
1.3 Diversificarea sortimentului de ciocolată

În ultimul timp pe piața bunurilor de consum alimentar a survenit o creștere sortimentală,

care a determinat apariția de noi produse.
,,În ceea ce privește știința merceologiei, cercetarea unor conexiuni între grupe și
subgrupe de mărfuri distincte, organizarea și poziționarea grupelor de mărfuri vechi și noi
determină conturarea unui nou sector de cercetare a mărfurilor – sortimentologia.’’7
Sortimentul de ciocolată este unul variat, în funcție de tipul și ingredientele utilizate:
 ciocolata brută: ciocolata pură, fără îndulcitori, folosită cel mai des în producția
produselor de patiserie;
 ciocolata neagră: amestec de zahăr, cacao și grăsimi, cu un conținut de minim 35%
cacao, conform cerințelor UE;
 ciocolata amăruie: are un conținut de substanță uscată de cacao între 55 și 90%;
 ciocolata cu lapte: se adaugă lapte praf sau condensat în proporție de maxim 12% în
melanjul de zahăr și cacao;
 ciocolata albă: alcătuită doar din zahăr și grăsimi, fără adaos de cacao;
 ciocolata aerată: la sfârșitul acțiunii de temperare prin folosirea unor metode
specifice de aerare sunt create bulele de aer;
 cuvertură: se utilizează în laboratoarele de cofetărie.8
Conform unei alte clasificări, sortimentul de ciocolată conține: ciocolata masivă (turnată)
cu și fără adaosuri, ciocolata umplută, bomboane de ciocolată și specialități de ciocolată.

7
Dumitru Dima, ș.a., Fundamentele științei mărfurilor. Mărfuri alimentare, Editura ASE, București, 2005,
disponibil online la adresa http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=455&idb=9 , accesat la
data de 16.03.2018, ora 17:21
8
Magdalena Bobe, Dorin Vicențiu Popescu, Mărfuri alimentare. Implicații operaționale în business, Editura
ASE, București, 2015, pag. 137
 Astfel, ciocolata masivă (turnată) umplută cu și fără adaosuri se clasifică în funcție
de:
Formă – batoane, tablete, monede, figuri, ceasuri;
Compoziție:
 ciocolata simplă (29% unt de cacao, 60% cacao, 40% zahăr);
 ciocolata cu vanilie (52% esență de vanilie și zahăr, 48% cacao, 28% unt de
cacao);
 ciocolata pentru menaj (24% unt de cacao, 40% cacao, 60% zahăr);
 ciocolata cu adaosuri – adaos de cafea, alune, fructe confiate, stafide, etc;
 ciocolata diabetică – zahărul este substituit cu
îndulcitori reduși în calorii, untul de cacao
fiind înlocuit cu o grăsime cu putere calorică
redusă;
 ciocolata cu cafea sau Mocca – realizată din
zahăr, cacao și un adaos de aproximativ 4%
pastă de cafea;
 ciocolata de tip desert are compoziția identică cu cea a ciocolatei cu vanilie și a
ciocolatei cu lapte.9
Figurile de ciocolată pot lua diverse forme, cum ar fi diferite animale, flori, oua etc. și se
obțin cel mai adesea din ciocolata cu vanilie, fiind goale în interior, lăcuite sau nelăcuite, cu
consistență constantă.
Ciocolata umplută se realizează dintr-un înveliș din ciocolată care fluctuează între 20-
50% după tipul produsului și o umplutură cu compoziție distinctă (Figura 1.4). Ciocolata
umplută cuprinde:
 tablete cu umplutură diversă (25% cremă) alcătuită din fondant cu arome de fructe,
cafea, lapte, vanilie etc.;
 batoane de ciocolată umplute cu cremă aromată cu rom.
Figura 1.4 Ciocolată cu umplutură
Sursa: https://www.wall-street.ro/articol/Start-Up/217786/cum-pornesti-o-afacere-cu-ciocolata-pentru-placeri-vinovate.html,
accesat la data de 09.04.2018, ora 19:11
Bomboanele de ciocolată sunt alcătuite din nucleu și înveliș de ciocolată, sunt de diferite
forme și au un gramaj mic. Acestea se laudă cu o gamă vastă datorită varietăților de materie
primă folosite în alcătuirea nucleelor.

9
Georgeta Bărbulescu, Merceologie alimentară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, pag. 281
 Specialitățile de ciocolată prezintă însușiri deosebite prin materiile prime folosite, al
modului de prelucrare, dar și al celui de prezentare. Aici intră batoanele de ciocolată cu
umpluturi de creme speciale, vișine trase în ciocolată, bomboane cu alcool (coniac) etc.
(Figura 1.5)10

Figura 1.5 Sortimente de ciocolată

Sursa: http://www.dailytraveller.ro/trenul-ciocolatei- la-paris/, accesat la data de 09.04.2018, ora 19:10
În concluzie, iubitorii de ciocolată pot alege dintr-o gamă variată de produse de ciocolată,
de la ciocolata neagră, ciocolata cu lapte sau aerată, la diverse specialități si bomboane de
ciocolată umplute cu creme fine și alcool. De asemenea, și persoanele diabetice se pot bucura
de gustul ciocolatei, pentru ei fiind fabricată special o rețetă de ciocolată diabetică, cu un
conținut de îndulcitori slabi calorici.
1.4 Modalități de ambalare și etichetare a ciocolatei

Ambalarea și etichetarea produselor sunt unele dintre cele mai importante etape în
comercializarea cu succes a acestora, deoarece calitatea și păstrarea stării alimentelor se
asigură printr-o ambalare corectă conform tipului acestuia, iar etichetarea oferă
consumatorului informațiile necesare în achiziționarea produsului dorit.
,,Ambalarea produselor zaharoase trebuie să țină cont de caracteristicile acestora și să
garanteze protecție împotriva diferiților agenți, precum apa, vaporii de apă sau substanțele
volatile, dar și a factorilor mecanici implicați în
transportul și manipularea produselor.’’11
,,Latura estetică și metoda prin care sunt recomandate
și comercializate produsele zaharoase au o mare influență
în puterea de convingere a consumatorilor în
achiziționarea acestora. Tipul materialelor folosite,
nivelul de sofisticare și estetica ambalajelor sunt îmbinate cu sortimentul, calitatea și prețul
produselor zaharoase.’’12
În privința condițiilor optime de păstrare este important ca locul în care se realizează
depozitarea să fie uscat, curat, fără mirosuri străine și aerisit. De asemenea, stabilitatea
produselor poate fi garantată prin menținerea constantă a temperaturii deoarece, orice variație

10
Georgeta Bărbulescu, Merceologie alimentară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, pag.283
11
Magdalena Bobe, Dorin Vicențiu Popescu, Mărfuri alimentare. Implicații operaționale în business, Editura
ASE, București, 2015, pag. 140
12
Neicu Bologa, Alexandru Burda, Merceologie alimentară, Editura Universitară, București, 2006, pag. 157-158
bruscă de temperatură poate modifica umiditatea relativă a aerului, inclusiv în microclimatul
creat de ambalaj.
Designul ambalajelor pentru ciocolată sunt realizate în așa fel încât să atragă cumpărătorul
în achiziționarea produsului. Producătorii apelează la culori cât mai vii și la utilizarea
personajelor sau animăluțelor pentru crearea unor ambalaje cât mai atrăgătoare din punct de
vedere estetic. În prezent, ambalajele ciocolatei permit resigilarea acesteia după prima
desfacere.
Pentru ambalarea ciocolatei cea mai des utilizată este hârtia metalizată sau hârtia imitație
pergament, prezentând și o banderolă litografiată. Ambalarea flow-pack se folosește cel mai
mult la ciocolata menaj și tabletele de ciocolată. Acest mod de ambalare menține intactă
tableta de ciocolată. (Anexa 1)
Banderola litografiată trebuie să conțină:
 denumirea, sortimentul și tipul ciocolatei;
 numele și marca producătorului;
 ingrediente, unde se cere sa se menționeze procentul de materie uscată de cacao,
minim 30% sau alt procentaj;
 valoarea energetică;
 masa netă;
 termenul de valabilitate;
 condiții de păstrare;
 standardul (SR 6862:1995);
 producătorii care dețin structura de management a calității certificată conform ISO EN
9001:2000 de organismul de certificare european sau internațional vor specifica pe
etichetă organismul de certificare.13
Rolul principal al etichetării este de a înfățișa informații consumatorului. Guvernul
reglementează limba în care apar informațiile și gradul lor de detaliere.
,,În România domeniul etichetării corespunde normelor europene, în privința legislației.
Documentul care atestă acest lucru este Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind
etichetarea alimentelor (publicată în Monitorul Oficial nr. 147 din 27 februarie 2002), cu
schimbările și completările ulterioare, care menționează că:
 eticheta este materialul scris, imprimat, ilustrat, gravat sau litografiat care cuprinde
datele de identificare ale produsului și care se găsește pe ambalajul acestuia;

13
Ion Diaconescu, Merceologie alimentară, Editura Qlassrom, București, 2004, pag. 175
  scopul etichetării este de a prezenta consumatorilor informații clare și concise, pentru
ca aceștia să selecționeze produsul potrivit exigențelor lor.’’14
Conform Hotărârii Guvernului nr. 106/2002, se impune ca etichetele alimentelor să
includă următoarele mențiuni obligatorii:
 numele sub care se comercializează alimentul;
 lista cu ingredientele;
 cantitatea unor anumite ingrediente sau grupuri de ingrediente;
 cantitatea netă pentru alimentele preambalate;
 termenul de valabilitate, iar pentru alimentele cu grad ridicat de perisabilitate se
precizează data limită de consum;
 condițiile de stocare sau de consumare, când se impun indicații aparte;
 numele și sediul producătorului sau, după caz, ale distribuitorului sau ambalatorului
înmatriculat în Uniunea Europeană; pentru marfa adusă din afara Uniunii Europene se
trece numele și sediul distribuitorului sau ale importatorului care este înregistrat în
România;
 instrucțiuni de utilizare, doar când absența lor poate provoca o folosire defectuoasă a
alimentului;
 sursa sau locul de proveniență a alimentului, când neglijarea acestora poate provoca
confuzii în gândirea consumatorilor față de originea și proveniența adevărată a
alimentului;
 concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai ridicată de 1,2% în
volum;
 înscrierea lotului din care face parte alimentul;
 mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse.15
Mențiunile suplimentare de etichetare pentru grupa ciocolată și produse din ciocolată
conform Hotărârii de Guvern nr. 106/2002 din 7 februarie 2002 sunt:
a) se precizează în mod obligatoriu conținutul de cacao în substanță uscată, exprimat în
procente, astfel: ,,cacao …% minim’’;
b) pentru ciocolata umplută se specifică produsul de umplutură;

14
Magdalena Bobe, Dorin Vicențiu Popescu, Mărfuri alimentare. Implicații operaționale în business, Editura
ASE, București, 2015, pag. 89
15
Hotărâre de Guvern nr. 106/2002 din 07.02.2002, Versiune actualizată la data de 02.07.2009 privind
etichetarea alimentelor, disponibil online la adresa
http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/anpc_junior/hg106_2002_cu_modificari.pdf, accesat la data de 19.03.2018, ora
18:12
 c) se exceptează de la indicarea conținutului net produsele din ciocolată preambalate, cu
o greutate mai mică de 50g; această excepție nu se aplică produselor cu o greutate netă
mai mică de 50g fiecare, atunci când sunt prezentate într-un ambalaj conținând două
sau mai multe astfel de produse, dacă conținutul net total, inclusiv ambalajul, este egal
cu sau mai mare de 50g; în cazul produselor din ciocolată turnate și goale în interior,
această indicație poate fi înlocuită cu conținutul net minim;
d) o mențiune privind adaosul de cafea sau de băuturi spirtoase, când acesta trece de 1%
din greutatea produsului.16
Etichetele mărfurilor alimentare se cer a fi precise și ușor de perceput pentru a putea
sprijini consumatorul în alegerea într-un mod avizat a alimentelor, precum și a unui regim
alimentar. Conform studiilor efectuate s-a constatat că factorul cel mai important în
maximizarea probabilității ca mențiunile regăsite pe etichetă să influențeze populația este
reprezentat de o bună lizibilitate. De cealaltă parte, ilizibilitatea informațiilor de pe etichetă
fac doar să nemulțumească publicul cu privire la etichetele alimentelor. Prin urmare,
redactarea unei abordări care să țină cont de lizibilitatea etichetei, dar și de aspecte precum
culoarea, fontul sau contrastul este necesară.17
Valoarea nutritivă a produselor alimentare este o preocupare veche și neschimbată, atât a
științelor privind nutriția individului, cât și a științelor incluse în producția și vânzarea
alimentelor.
Declararea valorii nutritive (etichetarea nutrițională) se referă la informațiile de ordin
nutrițional prezentate într-o anumită ordine:
 valoarea energetică, redată în kcal sau kJ;
 cantitatea de protide, glucide și lipide, exprimată în g la 100g de produs;
 valoarea biologică, exprimată prin cantitatea fiecărei vitamine sau element mineral
(exprimată în unități SI și raportată la 100g de produs sau raportată la 100 kcal,
respectiv 100Kj).18

16
Hotărâre de Guvern nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor, disponibil online la adresa
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=32441, accesat la data de 15.04.2018, ora 16:00
17
Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,
disponibil online la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?
uri=uriserv:OJ.L_.2011.304.01.0018.01.RON&toc=OJ:L:2011:304:TOC, accesat la data de 15:04:2018, ora
16:16
18
Dumitru Dima, ș.a., Fundamentele științei mărfurilor. Mărfuri alimentare, Editura ASE, București, 2005,
pag.251-252
 Etichetarea nutrițională a devenit obligatorie din decembrie 2016 pentru toți agenții
economici din sectorul alimentar, în conformitate cu prevederile Regulamentului U.E. nr
1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.
Declarația nutrițională obligatorie conține următoarele informații:
 valoarea energetică;
 cantitatea de grăsimi, acizi grași saturați, glucide, zaharuri, proteine și sare.
Conținutul declarației nutriționale obligatorii amintite poate fi întregit cu precizarea
cantităților unuia sau mai multor elemente dintre următoarele:
 acizi grași mononesaturați;
 acizi grași polinesaturați;
 polioli;
 amidon;
 fibre;
 oricare dintre vitaminele sau mineralele precizate în regulament.19
În concluzie, ambalarea și etichetarea ciocolatei joacă un important rol în alegerea
produsului de către consumator prin modul de prezentare și oferirea informațiilor dorite și
căutate de aceștia.

CONCLUZII

Lucrarea de față a avut ca obiectiv aflarea preferințelor consumatorilor și frecvența în

consum a ciocolatei, cu scopul de a recomanda câteva propuneri referitoare la mărirea
gradului de informare, dar și a beneficiilor și riscurilor în consumul acestui aliment.
Importanța ciocolatei în alimentație s-a urmărit încă de la început pentru a putea observa
în ce cantitate este consumată mai ales în rândul tinerilor, și a oferi sfaturi pentru un regim
alimentar echilibrat, fără a exagera în consumul acesteia.
Ciocolata a devenit una dintre cele mai populare tipuri de alimente și arome din lume.
Cadourile de ciocolată turnată în diferite forme sunt tradiționale pentru anumite sărbători:

19
Regulamentul (UE) nr.1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare,
disponibil online la adresa http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?
uri=uriserv:OJ.L_.2011.304.01.0018.01.RON&toc=OJ:L:2011:304:TOC, accesat la data de 15.04.2018, ora
16:16
iepurașii de ciocolată și ouăle sunt populare pentru Paște, Moș Crăciun, brăduți și alte
simboluri de sărbătoare pentru Crăciun și inimi de Ziua Îndrăgostiților.
Ciocolata este, de asemenea, folosită în băuturi reci și calde, pentru producerea laptelui de
ciocolată și a ciocolatei calde. Cei mai mulți cunosc acest produs ca un dulce și delicios
desert, pe care îl consumă sub formă de prăjituri, batoane, băuturi și multe altele. Dar, în jurul
lumii mulți oameni au pregătit ciocolata ca o băutură amară, spumoasă sau chiar ca parte a
unei mese principale servite la cină. De-a lungul secolelor, multe culturi au folosit semințele
din care se face ciocolata, ca un simbol sacru în ceremoniile religioase. În plus, remedii
medicinale care conțin ciocolată au fost folosite ca tratament de uz casnic pe tot globul.
Boabele de cacao provin din copacul de cacao și sunt cele din care se realizează ciocolata.
Cultivarea copacilor de cacao se face doar în climatul tropical, iar regiunile în care acest lucru
se realizează sun Africa de Vest, Ecuador, Brazilia și Indiile. În general, este nevoie de cinci
ani înainte ca pomii să înceapă să producă fructe sub formă de păstăi. A fost nevoie de
aproape 400 de semințe de cacao pentru a obține o jumătate de kilogram de lichior de
ciocolată, masă semi-lichida produsă prin măcinarea semințelor.
Povestea ciocolatei a început în epoca Maya și s-a extins în lumea modernă. Spania a fost
prima țară care a introdus cacaoa în Europa și după aceasta a devenit una dintre cele mai
celebre băuturi ale societății de elită, până când a fost produsă în masă cu ajutorul tehnologiei
moderne. Există diferite sortimente de ciocolată disponibile pe piață de la diverse companii,
precum: ciocolata neagră, ciocolata albă, ciocolata cu lapte, bomboane de ciocolată, figurine,
batoane etc.
S-a stabilit că piața ciocolatei este una dintre piețele care nu au recesiune, consumatorul
nu taie din cantitatea de ciocolată din dieta lor, în ciuda stresului asupra multor bugete ale
gospodăriilor.
Pentru aproape orice industrie, durabilitatea este un obiectiv-cheie, crearea unei industrii
durabile de ciocolată aduce beneficii tuturor părților interesate din industrie, de la producător
la consumator.
Industria ciocolatei colaborează cu parteneri relevanți pentru a crea un viitor sustenabil.
Prin cooperarea în acest mod, este posibilă îmbunătățirea durabilității industriei: condiții mai
bune de lucru în ferme, cacao de calitate superioară, prețuri corecte, ciocolată superioară și
mai variată, clienți mai mulțumiți.
Apetitul românilor pentru ciocolată a crescut, iar piața este estimată ca va atinge un nou
record de peste 5 miliarde de lei în 2018, pe baza creșterii puterii de cumpărare. Totuși,
consumul ciocolatei în România rămâne scăzut în comparație cu alte țări europene. Un român
consumă în medie 2,2 kilograme de ciocolată pe an, media Uniunii Europene situându-se în
jurul valorii de 10 kg pe locuitor. Astfel, s-a realizat o examinare a pieței ciocolatei din
România, a profilului consumatorului de ciocolată, dar și a sortimentelor comercializate pe
piață.
Cercetarea exploratorie cu privire la consumul de ciocolată a fost creată astfel încât să
stabilească frecvența în consum, dar și a criteriilor în funcție de care este ales un sortiment sau
o anumită marcă, a cantității de ciocolată consumată, a sumei alocate achiziției produsului, a
influenței publicității asupra consumatorilor, dar și a importanței acordată de aceștia etichetei.
Eșantionul pe care s-a efectuat cercetarea are o vârstă medie de 23,4 ani, iar din analiza
acesteia a rezultat că în ceea ce privește consumul de ciocolată în rândul tinerilor nu s-au
înregistrat date alarmante.
Marea majoritate a respondenților sunt consumatori de ciocolată, însă aceasta este
consumată cu moderației, într-o cantitate normală – o tabletă de 90 de grame în decursul unui
săptămâni.
Consumul de ciocolată poate avea beneficii asupra sănătății, beneficii care au fost
prezentate în lucrarea de față. Cercetătorii studiază efectele substanțelor din ciocolată asupra
organismului și recomandă un consum echilibrat, dar și alegerea sortimentului de ciocolată
neagră sau a ciocolatei cât mai naturale, fără diverse adaosuri sau exagerare în adăugarea
zahărului deoarece, nu toate categoriile sortimentale aduc efecte benefice pentru sănătate.
Excesul consumului de ciocolată nu face decât să determine apariția unor boli, precum:
diabet prin creșterea glicemiei, producerea infarctului miocardic, mărirea colesterolului, dar și
ridicarea riscului de obezitate, o boală tot mai des întâlnită în rândul copiilor și a tinerilor. De
aceea, este recomandat să ne informăm și să ne educăm în legătură în privința consumului de
ciocolată și alegerii sortimentului corect.
Piața ciocolatei în România s-a stabilizat, consumul indicând valori mari în obiceiul
consumatorilor români și în alocarea unor sume mai mari de bani pentru achiziția ciocolatei.
Marii producători caută soluții pentru a satisface toate tipurile de consumatori și elaborează
noi produse folosind ingrediente cât mai naturale pentru a scoate pe piață sortimente de
ciocolată vegană sau organică.
În concluzie, ciocolata este un produs de consum foarte popular, care este cumpărat pentru
foarte multe ocazii și diferite motive. Acest produs se adresează și este consumat de toate
categoriile de persoane, de la copii, adolescenți, tineri, până la adulți și cei mai vârstnici dintre
noi, conferind satisfacerea nevoii de dulce și oferindu-ne o stare de bine, de plăcere și chiar de
energie după consumarea ei. Ciocolata este consumată peste tot în lume și în toate momentele
zilei, indiferent de locația în care ne aflăm, găsindu-se în diverse mărimi, forme și sortimente
foarte ușor de achiziționat. Ciocolata este prezentă în toate etapele și momentele frumoase ale
vieții atunci când suntem alături de persoanele dragi la aniversări, petreceri, dar și când
suntem triști încercăm să ne simțim mai bine savurând o tabletă de ciocolată.