INTRODUCERE

Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au descoperit arborele de cacao, folosindu-i
fructele.
De la reteta traditionala de ciocolata s-a ajuns la o reteta laborioasa, obtinindu-se o
textura extrem de fina, delicata, catifelata, un gust rafinat, intr-un cuvant o ciocolata
facuta cu pricepere si pasiune.
De asemenea, ciocolata s-a imbunatatit adaugandu-i-se diferite arome (de cappucino
de fructe, de amaretto, de lapte) lichioruri, alune caramelizate, nuci, migdale si lista poate
continua, toate aceste elemente ducand la senzatia de placere pe care o simt oamenii
atunci cand consuma produsul.
V-om efectua un studiu asupra ciocolatei atunci si acum, pe piata de ciocolata din
Romania, precum si cateva modalitati de prezentare si promovare a produselor.
La incepit in Romania numarul producatorilor era limitat, oamenii aveau la dispozitie o
gama destul de restransa, limitanduli-se posibilitatile de alegere si de dezvoltare.
In acea perioada, firmele producatoare si importatoare au inceput sa se dezvolte
intampinand preferintele si gusturile dar si banii de care dispuneau consumatorii.
Ciocolata tinde sa domine piata dulciurilor, dar o mare problema era aceea ca in urma
unui studiu s-a evidentiat ca o mare parte din populatia de peste 15 ani (44%) nu
consuma acest produs.
De asemenea s-a evidentiat faptul ca persoanele din mediul rural consuma mai putina
ciocolata ca persoanele din mediul urban.
In orase, piata de desfacere este mai mare, cu mai multe sortimente, in timp ce la
sate exista cateva buticuri iar pretul este destul de ridicat.
Un alt element important il reprezinta si bani de care dispun consumatorii, cei de la
orase dispunand de mai multi comparativ cu cei din mediul rural.
Ca modalitati de promovare - companii publicitare
- publicitatea on-line
- bannere publicitare de dimensiuni diferite
- publicitatea pe internet
- etc.
 Pentru modalitati de promovare firma trebuie sa scoata din buzunar sume destul de
mari, dar rezultatul este pe masura si anume consumatorii sunt receptivi la mesaje si
cumpara produsele. Daca produsele sunt de calitate si il satisface pe consumator el va
continua sa cumpere devinind astfel un client fidel.

CAPITOLUL I

CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM

Daca azi vorbim de ea, ne gandim imediat la o tableta de ciocolata sau la
bomboane.
Initial, ea se servea ca bautura fierbinte. Spaniolii au fost primii care au adus in
Europa bautura indienilor, in jurul anului 1520, cand au ocupat Mexicul. In Spania si
Portugalia a devenit foarte rapid bautura nationala, dupa care s-a raspandit pe intregul
continent. Prima ciocolata solida a fost preparata, dupa unii,in Carlotti, in Franta, in 1606.
In 1657, la Londra, s-a deschis primul magazin cu produse pe baza de ciocolata.In
Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, ciocolate reprezinta un preparat comestibil facut
dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao si zahar (cu adaos de ingrediente).
Provenienta – din italiana – cioccolata
- franceza - chocolat
Sa incepem cu o reteta traditionala de ciocolata pe care am gasit-o intr-o veche
carte de retete…
Unt – 150 grame
Lapte praf – 250 grame
Cacao – 100 grame
Zahar – 500 grame
Apa – 150 mililitri
Se amesteca foarte bine untul cu laptele si cacaoa pana ce se formeaza o pasta
omogena.Se fierbe un sirop din zahar cu apa, pana ce se leaga ca pentru dulceata. Dupa
ce s-a racorit, se toarna cate putin peste pasta. Ciocolata se toarna in diferite forme s-au
tavite pentru gheata care se tin la rece (0*C) cel putin 12 ore.
Formele se ung cu unt inainte de a se umple cu ciocolata .Se obtine 1 kg de
ciocolata.In sirop se pune o jumatate debaton de vanilie sau se pot pune alune.
…si sa continuam cu ciocolata pe care o cumparam azi. Pentru aceasta vom folosi ca
exemplu ciocolata heidi.
Heidi - pasiune pentru ciocolata
A face ciocolata inseamna, in primul rand, delicatete si pricepere.
Nu este de ajuns sa stii ce ingrediente sa pui. Important este cum sa le pui, asa incat sa
obtii din amestecul lor, gustul rafinat, textura catifelata, si luciul caracteristic unei ciocolate
premium, pentru ca cel ce o alege sa nu fie niciodata dezamagit.
Ciocolata este buna pentru functionarea creierului.Ca sa ne punem mai usor creierul
“in functiune” trebuie sa mancam si dulciuri. Adica glucoza. Un mijloc simplu si eficient ar
fi o bucatica de ciocolata sau cativa biscuiti de ciocolata. Chiar si mirosul ciocolatei
activeaza funtionarea creierului.

CAPITOLUL II
Analiza ofertei

Inainte de 1990, piata bomboanelor si a produselor de ciocolata era acoperita de

numai câtiva producatori locali, ceea însemna o gama sortimentala destul de restrinsa,
care limita posibilitatile de alegere a iubitorilor de dulciuri.
In prezent, cea mai importanta preocupare a producatorilor si importatorilor este
dezvoltarea portofoliului, astfel încât oferta lor sa vina în intimpinarea preferintelor,
gusturilor si disponibilitatilor financiare ale consumatorilor, mereu in schimbare.
Din punct de vedere al ofertei, piata este disputata de producatorii interni
consacrati:
 Kraft Jacobs Suchard Brasov care detine 50% din vinzari ca volum;
 SC Excelent SA Bucuresti;
 SC Kandia SA Timisoara;
 Danubiana Roman
2.1 KJS Brasov
In 1994, ca urmare a privatizarii companiei brasovene Poiana Produse Zaharoase,
Kraft Jacobs Suchard a patruns pe piata cu Silvana, prima marca locala de bomboane.
 Portofoliul societatii este segmentat pe forme si arome adresate diferitelor grupe de
vârsta. “Cea mai importanta provocare pentru toti actorii de pe piata este declinul puterii
de cumparare a consumatorilor. În acest mediu, este crucial a oferi consumatorului cel mai
bun raport calitate-pret”, a declarat directorul general KJS, John Hunter.
Pralinele Suchardine, cu cele cinci sortimente ale gamei, au atins in aceasta vara o
cota de piata de 27.9%, conform unui studiu realizat de Amer Nielsen.
Cele cinci sortimente ale gamei sunt:
 Ispita Vaniliei
 Aluna Aurie
 Savoarea Cafelei
 Cacao de Vis
 Seductia Visinei
KJS Brasov a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 365 mld lei.
2.2 SC Excelent SA Bucuresti
SC Excelent SA Bucuresti s-a constituit in 1991 prin transformarea Intreprinderii de
produse zaharaoase Bucuresti, intreprindere ce a fost fondata in anul 1948 prin
nationalizarea unei fabrici.
Din anul 1997 SC Excelent SA Bucuresti este societate cu capital mixt. Forma de
proprietate: societate pe actiuni, actionarul principal al societatii fiind Axis Investments Ltd
care detine 94.7% din actiuni.
SC Excelent SA detine pozitia de lider pe piata produsului pentru grupele: caramele,
halva, produse fara zahar, produse de patiserie.
Gama de bomboane de ciocolata pe care le ofera Excelent, sunt :
 “Anda”
 “Bucuresti”
 “Capriciu”
 “Romanta”
 “Diplomat”
in care se regasesc tipurile de bomboane, dupa cum urmeaza: bomboane cu crema si
stafide, bomboane cu coaja de portocala confiata, bomboane cu nuca de cocos si
ciocolata, bomboane cu lichior si arahide, bomboane cu creama si cafea.
 In afara gamei de bomboane prezentate mai sus, Excelent mai realizeaza si alte
citeva sortimente cum sunt: bomboane “Concert”, “Stil”, fructe in ciocolata si bomboane
lichior.
SC Excelent SA Bucuresti a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de
81.407.142,00 RON

SC Kandia SA Timisoara
Kandia este cea mai prestigioasa fabrica de produse zaharoase din Romania.
Existenta ei este semnalata inainte de anul 1890 sub forma unui atelier de zaharicale
apartinind lui Bidl.
In urma unui incendiu este preluata de fratii Latter. Acestia o inregistreaza in
Registrul de firme particulare sub numele de “Fabrica de bomboane Latter Mor”, avind ca
obiect de activitate producerera bomboanelor de ciocolata.
In 1909 fabrica este preluata de o societate anonima pe actiunii sub conducerea
Bancii Timisoara si apartinind Concernului Szana. Produsele realizate sunt: zaharicale,
ciocolata, prajituri, magiun, marmelada, otet, lichior, fructe conservate.
In 1917 primeste numele de “Kandia”, preluata de la o insula din arhipeleagul
elen. In prezent Kandia produce tablete de ciocolata sub marca “Ambasador” si bomboana
de ciocolata sub marca “Kandine”:
 “Fructe de mare”
 “Fructe de padure”
 si gama “Fructe de ciocolata”
Prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este vorba de bomboane de ciocolata
sau bomboane de caramelaj, firma timisoreana reuseste sa acopere o mare parte a
preferintelor consumatorilor de dulciuri. “Cu toate firmele care activeaza in domeniu, ne
confruntam cu dificultatile cauzate de conjunctura economica si puterea de cumparare”
accentueaza, la rindul sau, Gabriela Mengher, director de Marketing-cercetare la Kandia.
SC Kandia Sa Timisoara a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de
31.937.139,00 RON.

2.3 SC Danubiana Roman SA

O alta prezenta permanenta pe piata este SC Danubiana Roman SA, care produce
si comercializeaza o gama variata de bomboane: de ciocolata, fondante, glazurate,
drajeuri, etc. “De-a lungul timpului, piata a avut o evolutie ascendenta dar oscilanta, in
functie de zonele geografice”, remarca Laurentiu Ene, director general la Danubiana
Roman. Cu alte cuvine, in localitatile urbane prospere, ponderea este detinuta de
produsele pe baza de ciocolata, ambalate in cutii mari, luxoase, in timp ce, in localitatile
mai putin prospere, mai ales in mediu rural, se consuma produse mai ieftine, gen drajeuri
si dropsuri.
SC Danubiana Roman SA a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 190
mld lei
 cifra de afaceri

CA - realizata la nivelul anului 1999

400 365
m ilia r d e le i

300 247
217
190
200

100

0
KJS Brasov Excelent Kandia Danubiana
CA - mld lei 365 247 217 190
producatori bomboane

 cota de piata

cota de piata %

10
12.1

50

27.9

KJS Brasov Excelent Bucuresti Kandia Timisoara Danubiana Roaman

Productia de preparate de ciocolata realizata in anul 2000 (to), pe segmente de

produs este :
 Preparate de ciocolata in blocuri 495 to
 Tablete, bare si batoane de ciocolata umplute 2578 to
 Tablete, bare si batoane de ciocolata neumplute 7320 to
 Bomboane de ciocolata cu continut de alcool 14 to
 Bomboane de ciocolata 3517 to
Majoritatea producatorilor si distribuitorilor nu au insa o viata prea dulce. Ei
considera ca piata bomboanelor de ciocolata din Romania este departe de a respecta
legea concurentei naturale, in care ponderea sa o aiba costurile reale si raportul
calitate/pret. Dorind sa protejeze producatorii autohtoni, autoritatile au impus taxe vamale
care, prin nivelul lor (45%) creeaza un mediu economic profund preferential. In acest fel
s-a reusit, de fapt, frinarea cresterii pietei.

CAPITOLUL III
Analiza cererii

Piata dulciurilor tinde sa fie dominata de ciocolata, consumul cel mai mare
inregistrindu-se la toate produsele de acest gen care contine lapte.
Conform AC Nielsen Romania, anul trecut marimea pietei produselor de ciocolata
a fost de aproape 14.000 tone, ceea ce inseamna vinzari in valoare de 1.4 mil RON.
O mare parte din populatia de peste 15 ani, respectiv 44%, nu consuma ciocolata.
Cel putin aceast este concluzia impresionanta a unui studiu la care a ajuns Mercury
Marketing and Research Consultans, studiu al carui obiectiv este evidentierea
obiceiurilor de consum in Romania.

consumatori - bomboane de ciocolata

peste 40 ani 0-10 ani
11% 11%
30 - 40 ani
20%

10 - 30 ani
58%
0-10 ani 10 - 30 ani 30 - 40 ani peste 40 ani
 Se observa observa ca segmentul majoritar al consumatorilor de bomboane de
ciocolata este constituit cu predilectie de grupa de virsta 10 – 30 ani, diferente
semnificative se inregistreaza in cadrul grupelor de virsta: 75% din cei care au peste 60
ani declara ca nu maninca ciocolata, fata de cei numai 19% din cei care au intre 10 – 30
ani.
De asemenea, studiul realizat de Mercury Marketing and Research
Consultans, remarca faptul ca procentajul celor din mediul rural care nu consuma
ciocolata este cu 10% mai mare decat cel in mediul urban.
Posibile explicatii in ceea ce priveste aceste diferente tin de nivelul veniturilor celor
intervievati si, de puterea de cumparare, care este mai mica la sat decat la oras, dar si de
problemele de sanatate ale persoanelor in virsta.
Aproximativ 45% din consumatorii de ciocolata cumpara acest produs cel putin
odata pe saptamina, 26% de 2 – 3 ori pe luna si 30% 1 data sau mai rar decat o data pe
luna.

Frecventa de cumparare

1 dat pe luna sau mai rar

frecventa de cumparare
2 - 3 ori pe luna
(%)

1 saptamina

0 10 20 30 40 50

Ca loc de cumparare, 66% prefera asa numitele buticuri, restul de procente

impartindu-se pe diferite categorii de magazine (supermarketuri, magazine, etc.). Este de
remarcat procentajul mare al cumparatorilor bucuresteni care achizitioneaza produsul din
supermarketuri: 50% fata de media bationala de 19%, fapt datorat, probabil numarului
mare de astfel de unitati comerciale existente in Capitala, comparativ cu celelalte orase.
 Loc de cumparare

80

60

40
66
20
19 15
0
buticuri magazine supermarketuri
Loc de cumparare (%) 66 19 15

CAPITOLUL IV

Modalitati de promovare ale produselor

Mult timp, campaniile publicitare au marit simtitor cererea pietei pentru produsele
per care le promovau. Pe masura ce consumatorii “bombardati” din toate directiile cu
cantitati imense de publicitate, acestia au devenit din ce in ce mai putin receptivi la
mesajele transmise. Creativitatea si originalitatea realizatorilor de publicitate starneste din
ce in ce mai greu curiozitatea si interesul potentialilor clienti, dupa ce acestia au fost
supusi ani de zile la o cura de reclame. Aceasta situiatie, impamintenita de ani buni in
Occident, incepe sa se contureze tot mai clar pe piata romaneasca. Si daca doresti sa
promovezi, fara a mai risca sa iriti potentiali consumatori, solutia este foarte simpla, ofera-
le ocazia sa incerce produsul. Dar gratis. Este greu de crezut ca cineva va refuza. Acesta
este samplingul. Evident, ca un asemenea mod de promovare implica niste costuri foarte
ridicate, dar efectele sunt, la rindul lor, substantiale.
SC Excelent SA Bucuresti este primul producator intern care a lansat o campanie de
promovarea a produselor sale utilizind majoritatea mediilor si suporturilor de publicitate.
Sloganul societatii este : “Excelent – cel mai dule moment!”.
In ceea ce priveste continuarea campaniei de publicitate si reclama se propune
lansarea publicitatii on-line.
Adoptarea deciziei de publicitate on-line porneşte de la evaluarea eficienţei
potenţiale a internetului ca mediu de comunicare între organizaţie şi publicul său.
În mod evident, aceasta decizie se bazeaza pe faptul ca audienţa căreia i se
adresează intreprinderea utilizează internetul ca sursă de informaţii sau ca sursă de
divertisment (iar gradul de utilizare intr-o crestere accelerata plasează internetul printre
cele mai importante si viabile surse din aceste puncte de vedere.
Chiar dacă internetul este destul de bine prezent în viaţa şi activitatea cotidiană a
consumatorilor potenţiali ai produsului, utilizarea sa (şi deci şi a publicităţii on-line)
depinde de caracteristicile produselor şi serviciilor care vor fi promovate prin intermediul
acesteia. Este usor de imaginat că publicitatea on-line va avea succes pentru bomboanele
de ciocolata a cărui cumpărare nu presupune un proces decizional riguros sau a cărui
livrare la cumpărătorul său nu implică eforturi logistice speciale.
Un alt element avut în vedere în adoptarea deciziei de a desfăşura campania de
publicitate on-line este cel referitor la capacitatea internetului de a diferenţia
intreprinderea, oferta de produse şi servicii, în raport cu principalii săi competitori prezenţi
pe piaţă. Publicitatea on-line este cu atât mai susceptibila a fi folosită cu cât ea poate
deveni un avantaj competitiv pentru intreprindere.
Vor trebui evaluate, de asemenea, costurile utilizării acesteia şi avantajele obţinute
în urma acestei decizii folosind metoda analizei cost-beneficiu. Chiar dacă, de cele mai
multe ori, costurile sunt minime iar tendinţa de evoluţie pe termen lung a acestora este
una de scădere, pe termen scurt ele ar putea fi prea mari în raport avantajele generate (în
termeni de vânzări, profituri, cote de piaţă sau imagine).
Nu în ultimul rând, decizia de utilizare a publicităţii on-line implica un rol strategic al
acesteia şi nu unul tactic, întâmplător sau experimental, în cadrul activităţii de comunicaţie
de marketing a firmei.
Obiectivele specifice ale publicităţii on-line se referă la:
 Crearea de notorietate pentru organizaţie, produsele, serviciile şi mărcile sale
 Generarea de trafic către punctele de distribuţie ale produselor şi serviciilor organizaţiei
Susţinerea vânzărilor organizaţiei pe termen scurt şi mediu
Este important de menţionat că o campanie de publicitate on-line cu toate ca poate
urmări concomitent unul sau mai multe obiective este recomandabil ca un banner
publicitar să încerce să vizeze un singur obiectiv major (crestera vanzarilor pentru
bomboane de ciocolata), celelalte putând fi abordate ca obiective secundare. Pentru
asigurarea unei pozitii favorabili si pentru celelalte produse este recomandabila urmarirea
concomitentă a mai multor obiective, o soluţie posibilă ar fi prezentarea unei suite de
bannere ale campaniei în aceeaşi poziţie, care să fie rotite la un interval de câteva
secunde (durata acestui interval nu trebuie să depăşească 12 secunde)
Crearea de notorietate poate fi realizată foarte eficient folosind bannerele
publicitare on-line. Prezentarea noilor produse (servicii) ale firmei, stimularea interesului
consumatorului virtual pentru produsele şi serviciile organizaţiei, transmiterea de informaţii
privind diferite evenimente importante în viaţa intreprinderii sunt doar câteva situaţii în
care poate fi utilizată cu succes publicitatea on-line.
Problema creării notorietăţii trebuie abordată în raport cu audienţa căreia i se
adresează campania. Fiind vizată o audienţă generală, se urmăreşte creşterea nivelului de
informare al consumatorilor virtuali, pe planul secund fiind vizata o audienţă specifică, se
urmăreşte creşterea nivelului de reţinere a organizaţiei, produselor, serviciilor sale, în
rândul consumatorilor virtuali.
Crearea de trafic către punctele de distribuţie ale produsului reprezintă un obiectiv
foarte important al publicităţii on-line. Ca şi în marketingul "tradiţional", nu este foarte
important faptul că vizitatorul a văzut odată site-ul (sau l-a accesat). Mult mai importantă
este convingerea acestuia să revină pe site-ul intreprinderii.
Susţinerea vânzărilor reprezintă poate obiectivul cel mai dificil
de atins al unei campanii de publicitate on-line pentru că atingerea acestuia presupune
convingerea consumatorilor care accesează un site să acţioneze favorabil pentru firma,
cumpărând bvomboane de ciocolata, participând la un concurs promoţional, completând o
fişă informaţională sau răspunzând la un chestionar. Aceasta este semnificaţia conceptului
de conversie.
Conversia (transformarea) vizitatorului unui site din client potenţial în client efectiv
trebuie realizată efectiv apelând la instrumentele promoţionale utilizate în marketingul
tradiţional (acordarea unor premii, a unor cadouri sau a unor gratuităţi). Deoarece
campania vizeza o audienţă generală, conversia se poate realiza dacă vizitatorului i se
generează o nevoie puternică pentru ciocolata.
Crearea şi testarea bannerelor publicitare
 bannerele publicitare pot fi privite în mod similar anunţurilor publicitare destinate
mediilor de comunicare tipărite (presă cotidiană şi periodică, afişaj)
 crearea şi testarea acestora urmează, în general, regulile generale de creare a
anunţurilor publicitare destinate presei (afişajului) mai puţin o serie de particularităţi
referitoare la dimensiunea acestora.
 IAB - Internet Advertising Bureau, a determinat următoarele formaturi de bannere
 publicitare utilizabile pe internet (între paranteze sunt menţionate dimensiunile
acestora în pixeli):
 bannerul complet (468 x 80 pixeli)
 bannerul complet cu bară de navigare verticală (392 x 72 pixeli)
 bannerul jumătate (234 x 60 pixeli)
 bannerul vertical (120 x 240 pixeli)
 buton 1 (120 x 90 pixeli)
 buton 2 (120 x 60 pixeli)
 buton pătrat (125 x 125 pixeli)
 microbuton (88 x 31 pixeli)
 alegerea unei anumite dimensiuni ale bannerului publicitar conduce la o serie de
restricţii referitoare la conţinutul informaţional al bannerului. Astfel:
 cu cât bannerul este mai redus ca dimensiune, cu atât informaţiile care vor putea fi
prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai limitate ca şi conţinut şi chiar ca şi
formă de prezentare.
 cu cât bannerul are o dimensiune mai mare, cu atât informaţiile care vor putea fi
prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai bogate dar, în acest caz, apare
problema încărcării sale cu pagina web care îl găzduieşte, care devine mai dificilă
(consumatoare de timp). Cu cât durata încărcării este mai mare, cu atât şansele de
vizualizare ale unui banner sunt mai mici.
 elementele care apar în majoritatea bannerelor publicitare difuzate pe internet sunt
următoarele:
 numele organizaţiei
 sloganul publicitar al acesteia
 îndemnul la acţiune adresat vizitatorului
 un stimulent pentru acţiunea vizitatorului (o ofertă specială de preţ, un cadou oferit
gratuit, etc.)
 principalul avantaj oferit de firma, bomboanele de ciocolata sau alte produse si servicii
promovate prin intermediul bannerului publicitar
(1) Identificarea şi selectarea spaţiilor adecvate de plasare a bannerelor publicitare.
 bannerele publicitare urmează să fie amplasate pe paginile web ale diferitelor site-uri
existente în reţea.
 publicitatea vizează o audienţă generală, este de dorit ca bannerul să fie plasat pe
paginile de introducere ale principalelor motoare de căutare folosite de către vizitatorii
din reţea (de exemplu Yahoo, Google, Infoseek, Altavista, Excite, etc.)
Concluzii
Din punct de vedere al ofertei, piata este dipsutata de producatorii interni
consacrati: KJS Brasov, Excelent Bucuresti, Kandia Timsoara si Danubiana Roman. Liderul
de necontestat al pietei bomboanelor de ciocolata este KJS Brasov care detine 50% din
cota de piata, iar pralinele Suchardine, cu cele cinci sortimente, au atind o cota de piata
de 27.9%, conform unui studiu realizat de Amer Nielsen.
Excelent detine pozitia de lider pa piata produsului pentru grupele: caramele,
produse fara zahar, iar in privinta bomboanelor de ciocolata, excelent comercializeaza
produse cu crème fine – gen Diplomat – care fac deliciul celor cu venituri ridicate, si
bomboane cu diverse adaosuri, pentru consumatorii cu venituri medii.
Kandia Timisoara, prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este vorba de
bomboane cu ciocolata sau de caramelaj, reuseste sa acopere o mare parte a preferintelor
consumatorilor de dulciuri.
Danubiana Roman este lider pe piata consumatorilor cu venituri modeste, in mediul
rural, unde preferintele consumatorilor se indreapta catre produsele mai ieftine: drajeuri,
dropsuri.
In Romania, exista acum o varietate suficient de mare de sortimente, de la cele mai
accesibile ca pret si simple ca realizare, din grupa caramelaj, pina la cele mai sofisticate,
din categoria produselor extrafine din ciocolata, dar piata dulciurilor este o piata sensibila
mai ales ca pret.

BUCURESTI
-

CUPRINS

INTRODUCEREA
CAPITOLUL I - CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM
 - mic istoric
- reteta traditionala
- Heidi, pasiune pentru ciocolata
- istoric
CAPITOLUL II –ANALIZA OFERTEI BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE PIATA
ROMANEASCA DE DULCIURI
2.1 Kraft Iacobs Suchard Brasov
2.2 S.C. Excelent S.A. Bucuresti
2.3 S.C. Kandia S.A. Timisoara
2.4 S.C. Danubiana Roman S.A.
CAPITOLUL III – ANALIZA CERERII BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE PIATA
ROMANEASCA DE DULCIURI
CAPITOLUL IV – MODALITATI DE PROMOVARE A PRODUSELOR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE
COTEANU ION - DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE
SECHE LUIZA
SECHE MIRCEA – Univers Enciclopedic, Bucuresti 1990
DECKER CHARLES – Sa castigam in afaceri cu P&Q Editura Image, 1997
ENACHE DUMITRU – Bucatarie pentru toti Editura Tehnica ,Bucuresti 1990
OLARU MARIETA – Fundamentele stiintei marfurilor
SCHILERU ION Editura Economica Bucuresti 2001
*** POFTA MARE
NR11, NOIEMBRIE,1997
*** DESPRE TINE
NR10, OCTOMBRIE 2002
*** analize de piata efectuate de firmele:
- KJS Brasov
- Excelent Bucuresti
- Kandia Timisoara
- Danubiana Roman
http.//www.Kraft – foods.de/presse/index.htm