Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
București
2023
CUPRINS
Scurt istoric
Arborele de cacao a fost descoperit în urmî cu mai bine de 2000 de ani în pădurile tropicale
din continentul american. Păstaile acestui tip de arbore conțin semințe ce sunt procesate pentru
a obține pudra de cacao. Aceasta este folosită în producerea ciocolatei. La origine, arborele de
cacao era numit "arborele vieţii', sursă de beneficii, aliment şi medicament în acelaşi timp.
Odată ce primii consumatori maiaşi au avut ideea de a deschide fructele acestui arbore, doar
porţiunea albă ce înconjura boaba îi interesa ca aliment, aruncând boabele! Doar mai târziu au
utilizat toate resursele acestui fruct. Istoria ciocolatei începe încă din 250-900 I.H., cand maiașii
utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din pădurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau,
fermentau, prăjeau și măcinau semințele de cacao pentru a le transforma într-o pastă. Aceasta
pastă era amestecată cu apă, ardei iuți și faină de porumb pentru a crea o bautură spumoasa și
condimentată, de ciocolată. Prima mașină de produs ciocolata este pusa în funcțiune în
Barcelona în 1870.
Boabele de cacao au ajuns pentru prima dată în Europa în anul 1521, atunci când Mexicul
a fost cucerit de către spanioli. Deoarece a devenit, în timp, un produs de export foarte scump,
ciocolata a mai ramas încă 300 de ani de atunci băutura celor bogați. Până în 1870, consumul
de ciocolată era nesemnificativ în mica Românie. Cafeaua era singurul deliciu care mai
îmbogăţea mesele, în afara şerbeturilor, sarailiilor sau altor „dulcegării“ orientale. Începând din
1870, s-a introdus în ţară ciocolata şi cacaua, aduse mai ales din Elveţia şi Franţa. Anul 1891 a
fost punctul de plecare al unei afaceri, care depăşea aşteptările unei cofetării cu laborator
propriu, înființându-se prima fabrica de ciocolată din București, ridicată de către industriasul
francez F. Bresson. În procesul de realizare a ciocolatei este necesară respectarea cu strictețe a
unor pași importanți, precum: recoltarea, fermentarea, uscarea, prăjirea, măcinarea, conjarea,
temperarea, și in final, turnarea.
Din anul 1800, odată cu dezvoltarea tehnologiei și cu Revoluția Industrială, procesul de
producere al ciocolatei a suferit schimbări majore. Inventarea de mașini industriale pentru
măcinat boabele de cacao și pentru crearea amestecului de ciocolată a făcut ca acest produs să
nu mai fie consumat doar în stare lichidă, ci și în cea solidă, sub formă de tablete.
Dezvoltatea tehnologică nu a adus însă și modificări în procesul de creștere și recoltare
a boabelor de cacao. Chiar și în prezent se folosesc exact aceleași proceduri ca acum 2000 de
ani. Boabele de cacao sunt recoltate, fermentate, uscate, curățate și măcinate, acțiuni
desfășurate în mare parte manual.
În prezent, ciocolata este produsa în milioane de forme și sortimente. Ceea ce a început
prin a fi o băutura iute și amara folosită în procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produs
dulce din lume.
Sursă: https://www.national.ro/old/1263488143-ciocolat-cu-dragoste-8045.html
Descrierea pieței
Ciocolata, categorie în care intră tabletele, batoanele, napolitanele învelite în ciocolată,
figurinele și produsele de sezon, reprezintă unul dintre 3 segmentele cele mai importante ale
pieței de bunuri de larg consum. Analiza care urmează este realizată pe baza informațiilor puse
la dispoziție de ACNielsen România.
Jihad Jabra, directorul general și proprietarul Supreme Chocolat: "Piața românească a
dulciurilor are multe provocări: consumul este mic, jucătorii sunt numeroși, și nu văd o creștere
spectaculoasă a consumului în urmatorii ani. Costurile producătorilor nu mai sunt mici, salariile
cresc, la fel și prețul materiei prime", a spus oficialul Supreme.
Macromediul firmei este alcătuit din acei factori de mediu care influențeaza indirect
activitatea firmei, dar care creaza ocazii favorabile sau pot amenința obiectivele și activitatea
unei firme. Macromediul cuprinde: factori economici, tehnologici, socioculturali, demografici,
ecologici, legislativi si politici.
Factori socio-culturali
Ciocolata se adresează tuturor persoanelor, mai puțin celor care au probleme de sănătate
(diabet zaharat), bebelușilor și copiilor foarte mici, indiferent de sex, ocupație, venituri, religie.
În ceea e privește religia există anumite restricții în perioada postului, la ortodocsi nu poate fi
consumată ciocolata cu lapte.
Potrivit companiei Nielsen, anul trecut romanii au cumparat 41,6 tone de dulciuri.
Raportat la volumul vanzarilor din 2008, cand au fost comercializate 3473,6 tone de dulciuri,
in 2009 cresterea a fost de 16,5%. Principalii cinci producători de pe piaţa tabletelor de
ciocolată: Kraft, Supreme Group, Cadbury, Ferrero şi Heidi Chocolat au deţinut anul trecut o
cotă valorică cumulată de 81,1%, faţă de 81,2% în 2008. Potrivit statisticilor, anul 2009 a
insemnat pentru companiile de pe piata tabletelor de ciocolata consolidarea pozitiilor pe piata.
Astfel, Kraft Foods si-a consolidat pozitia de lider de piata, cu cresteri semnificative in
segmentele de tablete si praline. Marcile care s-au bucurat de o crestere a cotei de piata in cele
doua segmente amintite sunt Milka si Poiana, Milka inregistrand o cota de piata de 20% la
nivelul vanzarilor de tablete. Situata pe locul doi, Cadbury Schweppes are o cota de piata de
circa 20% pe segmentul tabletelor de ciocolata, iar podiumul este completat de un alt
producator autohton, Supreme Chocolat, parte a Supreme Group, care detine o cota de
aproximativ 21%. In fine, al patrulea mare jucator pe aceasta piata, din perspectiva celor trei
segmente de produse, este Heidi Chocolats Suisse, membra a grupului elvetian Laderach
Chocolatier Suisse, cu aproximativ 6% din piata. Primele cinci branduri (Poiana, Milka,
Africana, Primola, Laura) au avut in 2009 o cota de piata cumulata de pana in 50%, restul fiind
acoperit de marcile private, importuri etc.
Conform Reutres, perspectiva acestei pieţe nu este una favorabilă pe viitor. Analiştii
afirmând că înrăutăţirea condiţiilor economice din zona euro a determinat o încetinire
accentuată în cererea pentru ciocolată în cazul Europei.
După cum bine ştim, ingredientul de bază în producerea ciocolatei este cacaoa, astfel
o evoluţie a preţului sau volumului produs de cacao are evident un impact asupra evoluţiei
pieţei ciocolatei.
Sursă: https://www.confectionerynews.com/Article/2012/11/27/Global-chocolate-markets-
Biggest-sinkers-and-risers
Factori tehnologici
Odată cu dezvoltarea tehnologiei s-au creat noi moduri de a satisface nevoile clientilor,
cel mai bun exemplu este îmbunatatirea ofertei de produs și inovarea portofoliului.
Ciocolata are urmatoarele caractereistici de calitate:
- aspectul– se examineaza intr-o incapere in care sa existe o temperatura de 16°-18°C
sitrebuiesa fie: a. la exterior – suprafata lucioasa, fara pete, zgârieturi sau goluri de aer
(bule) b. la interior – pentru ciocolata neumpluta sa fie de masa omogena, mata (nu
lucioasa), fara bule de aer; pentru ciocolata umpluta, umplutura sau adaosul sa fie
uniform repartizat si sa aiba consistenta omogena.
- culoarea– poate fi alba sau brun-deschisa la ciocolata cu cacao si lapte, sau brun-inchisa
la ciocolata amaruie.
- consistenta – se examineaza intr-o incapere cu o temperatura de 16°-18°C - tare si
casanta
- gustul si mirosul– placut, aromat, caracteristic sortimentului de ciocolata, fara gust sau
miros strain.
- finetea
- senzatia de produs onctuos, sa nu produca scrâsnet in dinti
Factori legislativi
Mediul legislativ în domeniul ciocolatei este reglementat de Ordinul 335/714/318 din 14
mai 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, originea, fabricarea,
etichetarea și marcarea unor produse din cacao și ciocolată destinate consumului uman, care a
intrat în vigoare la 18 septembrie 2004.
Factori demografici
Comapniile care fabrică cicolată sunt interesate de mai multe aspecte demografice:
- numărul populației din zona de interes,
- structura populației dupa sex și vârsta,
- structura, densitatea, mobilitatea populației,
- speranța de viață,
- repartiția populației în mediul rural și urban,
- etnia,
- religia,
- educația etc.
Factori ecologici
Mediul ecologic se referă la reglementări cu privire la mediul înconjurator (lupta impotriva
poluării, activitatea de reciclare). Prețul produselor este influențat de costul materiilor prime,
al energiei și, în ultimul timp, de cheltuielile pentru reducerea poluării. Gestionarea optimă a
resurselor naturale este o problema importantă atât pentru agenții economici cât si pentru
organismele de stat.
Ciocolata este un produs zaharos, susceptibil de a se topi în gură fără a se putea decela
prezenţa particulelor solide, cu aromă şi gust fin. Aceste calităţi: grad de dispersie, onctuozitate
şi miros sunt rezultatul unor procese fizice şi biochimice care au loc în timpul prelucrării
principalelor materii prime: masă de cacao, unt de cacao, zahăr, unele adaosuri (lapte, sămburi
graşi, aromatizanţi etc.)
După modul de formare a învelişurilor pentru ciocolatele cu umplutură, acestea pot fi:
- specialităţi de ciocolată fabricată prin turnare: tablete, batoane, bomboane fine de
ciocolată;
- specialităţi de ciocolată fabricate prin acoperire: bomboane de ciocolată, cu cremă,
bomboane extrafine;
- specialităţi de ciocolată prin amestecare: cu expandate de cereal.
Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct
intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile,
strategiile, si tacticile de marketing, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie
pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii,
intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite
interese intr-o intreprindere).
Comercianții de ciocolată
Principalii concurenţi de pe piata ciocolatei din România sunt reprezentaţi de Kraft
Foods (Mondelez International), Kandia Dulce, Masterfoods (Mars) si Ferrero. Producătorul
de ciocolată Kraft Foods şi-a schimbat denumirea in “Mondelez International”, modificarea
aparând în urma desprinderii la 1 octombrie 2012 de North American Grocery. Conform
datelor furnizate de AC Nielsen pentru anul 2011, cei mai mari jucatori de pe piaţa de ciocolată
din România, după volum, sunt: Kraft Foods (21%), KandiaDulce (12%), Supreme Chocolat
(11%), Maserfoods (8%) şi Ferrero (7%).
Kraft Foods este una dintre primele companii care au intrat pe piaţa esteuropeană în
momentul în care aceasta s-a deschis. În România, compania este prezentă din anul 1995 când
a achiziţionat fabrica de dulciuri Poiana Produse Zaharoase din Braşov. Portofoliul Kraft Foods
pe piata romaneasca include marcile de ciocolata si produse zaharoase Poiana, Africana,
Suchardine, Milka, Toblerone, Smash, Sugus, Silvana si Yam Yam, doua branduri de cafea,
Jacobs si Nova Brasilia, precum si crema de branza Philadelphia. Potrivit ziarului „Curierul
National”, ponderea cafelei si ciocolatei in veniturile Kraft Foods Romania este egala.
Compania producatoare de cafea si ciocolata, Kraft Foods Romania, detine aproximativ 35%
din piata tabletelor de ciocolata, din care marca Poiana reprezinta aproape jumatate, reiese din
datele prezentate de catre firma.
Kraft Foods Romania . a avut venituri in crestere din anul 1999 pana in anul 2008 cu
exceptia anului 2002, cand aceastea au avut o valoare de 158 mil. RON. Din 1999 pana in 2008
veniturile au crescut cu 528 mil. RON, adica cu 821,35 %. Cele mai mari venituri au fost
obtinute in anul 2008 - valoare: 593 mil. RON, iar cele mai mici au fost inregistrate in anul
1999, acestea totalizand 64 mil. RON. In bilantul din anul 2008(ultimul bilant inregistrat),
veniturile realizate de Kraft Foods Romania S.A., au crescut cu 105 mil. RON, adica cu 21,59
%, fata de anul precedent. In primul trimestru din 2009, rata de crestere a fost mai mica decat
cea din anul 2008.
Veniturile companiei au crescut in anul 2008 cu peste 20% fata de 2007, iar pentru
2009 directorul estimase un avans de peste 10%. Vanzarile Kraft Foods Romania pot fi estimate
la peste 240 mil. dolari (164 mil. euro) la nivelul anului 2008, pe baza ritmului de crestere
comunicat de Kraft. Kraft detine la nivel local brandurile cu cele mai mari vanzari pe segmentul
tabletelor din ciocolata, Milka si Poiana, care au impreuna o cota de piata de circa 50%.
“Dezvoltarea portofoliului nostru, avand la baza studii minutioase de marketing, inovatia si
intelegerea nevoilor consumatorilor constituie cheia succesului nostru”, spunea Peter Mueller,
fostul directorul General al Kraft Foods Romania. In calitatea de lider de piata, Kraft Foods are
responsabilitatea de a fi promotori ai inovatiei si calitatii.
Un alt mare producator de ciocolata din Romania este KandiaExcelent care in 2007
a ocupat pozitia de challenger pe piata ciocolatei. Istoria fabricii de ciocolată din vestul ţării
începe în anul 1890, când exista doar ca mic atelier manufacturier de dulciuri, aparţinând lui
Bidl. În urma unui incendiu, este preluată de fraţii Latter, care o înregistrează sub numele de
„Fabrica de bomboane Latter Mor”. Începând cu anul 1917, fabrica este denumită Kandia:
Candia este numele pe care Creta l-a luat în timpul ocupaţiei veneţiene din secolul XIII.
Preşedintele concernului Szana (recent proprietar al fabricii de dulciuri) este asociat cu această
decizie; el este cel care, în călătoriile frecvente, aprecia enorm dulciurile localnicilor de pe
insula Creta şi considera talentul lor un dar divin. În capitală, o altă fabrică de dulciuri devine
din ce în ce mai puternică. Astfel, în anul 1991 fosta Fabrica de Produse Zaharoase Bucureşti
îşi schimbă numele în Excelent, devenind unul dintre cei mai puternici producatori de dulciuri
din România.
Astăzi vorbim deja despre un „gigant de ciocolată” şi asta pentru că cei mai cunoscuţi
producători de dulciuri din România -Kandia şi Excelent- au hotărât să se unească. Kandia-
Excelent a intrat in anul 2007 in portofoliul grupului britanic Cadbury Schweppes. Potrivit
informaţiilor facute publice in momentul preluarii, principalele motive care au stat la baza
interesului Cadbury Schweppes pentru Kandia-Excelent au fost poziţia buna a firmei pe piaţa
interna, unde detine o cota importanta, si potenţialul de creştere a consumului de ciocolata in
Romania. Kandia-Excelent ocupa unul din primele trei locuri pe piata interna a ciocolatei. Piaţa
totala a dulciurilor s-a ridicat in 2007 la 241 mil. euro, in crestere cu 25% fata de 2006 conform
Nielsen.
În anul 2012, aceste valori s-au modificat, deoarece Kandia Dulce a preluat la începutul
anului societatea Supreme Chocolat, ajungând la un volum de 23% şi depăşind astfel ca volum
Kraft Foods. La sfârşitul anului 2012, Kandia Dulce a anunţat cumpărarea companiei Heidi
Chocolat S.A., iar achiziţia este supusă aprobării Consiliului Concurentei.
Conform datelor pentru anul 2011, împărţirea pieţei ciocolatei (1 miliard euro) era
următoarea:
În anul 2012, Kandia Dulce a devenit al doilea jucător de pe piaţa de ciocolată din
România în ceea ce priveşte cota de piaţă, aceasta crescând de la 10% în 2011, la 18% după
incorporarea companiei Supreme Chocolat la începutul anului 2012. În ceea ce priveşte
numărul ofertanţilor de pe piaţa ciocolatei din România, exista 213 de companii producătoare
de ciocolată, în anul 2012. Având în vedere ca oferta este dominata de 4 jucători principali, iar
cererea vine în mare parte de la populaţie, putem afirma faptul că piaţa ciocolatei din România
este o piaţă de tip oligopol.
Astfel, patru mari jucatori concentreaza peste 90% din piaţa ciocolatei. În fruntea
topului se afla subsidiara din Romania a multinationalei Kraft Foods, cu aproximativ 35% din
piaţa. Situata pe locul doi, Kandia Excelent, producator local, are o cota de piata de circa 30%,
iar podiumul este completat de un alt producator autohton, Supreme Chocolat, parte a Supreme
Group, care deţine o cota de aproximativ 23%, urmate de Heidi Chocolat Suisse. Compania
Kraft Foods România a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de lei
(165 milioane de euro) şi un profit net de 50 de milioane de lei (peste 13 milioane de euro),
potrivit datelor transmise Ministerului Economiei şi Finanţelor. Exporturile Kraft Foods
Romania, principalul jucator pe piaţa interna a ciocolatei si a cafelei, reprezinta 8% din
producţia de ciocolata a firmei fabricata pe plan local, fiind îndreptate catre circa 15 tari din
Europa si din Orientul Mijlociu, iar acest nivel va fi menţinut şi în urmatoare perioada,
compania concentrandu-se pe piaţa locala. “Produsele de ciocolata fabricate la Brasov sunt
exportate in: Liban, Cipru, Algeria, Iordania, Libia, Malta, UAE, Bosnia, Hertegovina,
Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croatia, Egipt, Portugalia, Slovacia si Turcia”, a declarat Peter
Muller, directorul general al Kraft Foods Romania. Ca volum vanzări, Kraft a înregistrat în
2008 o cantitate de 11.000 de tone. Producatorul de ciocolata Kandia-Excelent a raportat o
scadere a cifrei de afaceri cu 7% fata de 2007, aceasta ajungand la valoarea de 114,47 mil. lei
(34,3 mil. euro). Compania a raportat pierderi de 5,17 milioane lei (1,54 mil. euro) anul trecut,
dupa ce în 2007 înregistrase un profit net de 26,9 milioane lei (7,6 mil. euro).
Ca volum vanzări, Kandia-Excelent a înregistrat în 2008 o cantitate de 10.000 de tone.
Supreme Chocolat, a înregistrat o cifra de afaceri de 19 milioane de euro anul trecut, în scadere
cu aproximativ 9% faţa de valoarea din 2007. Unitatea de productie a ciocolatei Supreme are
în prezent o capacitate de 7.000-7.500 de tone pe an, potrivit datelor companiei. Reprezentanţii
companiei, care citeaza un studiu ACNielsen, apreciaza că firma are o cota de piaţă în volum
de aproximativ 23%.
In cadrul categoriei tablete de ciocolata segmentul premium a crescut spectaculos ca
pondere, ajungand la 17,5%, ceea ce inseamna o crestere de aproape 30% fata de anul
precedent. Este cel mai animat segment datorita numarului de jucatori – Kandia Moments,
Poiana Senzatii, Heidi, Anidor si Milka, ultimul inregistrand o crestere superioara cresterii
segmentului. Segmentele mainstream (Kandia, Poiana, Primola) si low-end (Laura, Africana,
Novatini) au inregistrat o scadere semnificativa a ponderii datorata unei cresteri in volume mai
mica decat totalul pietei, adica 4% pentru mainstream si 5% pentru low-end versus aproximativ
10% total piata . Categoria de praline de ciocolata este detinuta in proportie de 50% de
segmentul low-end (Laura, Anda, Capriciile Tale, Africana, Novatini, Hora, Alpina), secondat
de segmentul premium (Milka,Poiana de Lux, Heidi) care detine brand-urile din mainstream
(Kandia, Suchardine, Primoline) detinand doar 17% din total piata, dar inregistrand o crestere
in volume de aproape 100% in 2008 vs. 2007. Ca volum vanzări, Supreme Chocolat a
înregistrat în 2008 o cantitate de 7.000 de tone.
Potrivit companiei Nielsen, anul trecut romanii au cumparat 41,6 tone de dulciuri.
Raportat la volumul vanzarilor din 2008, cand au fost comercializate 3473,6 tone de dulciuri,
in 2009 cresterea a fost de 16,5%. Principalii cinci producători de pe piaţa tabletelor de
ciocolată: Kraft, Supreme Group, Cadbury, Ferrero şi Heidi Chocolat au deţinut anul trecut o
cotă valorică cumulată de 81,1%, faţă de 81,2% în 2008.
La nivelul intregii piete, din punct de vedere al comportamntului fata de dulciuri putem vorbi
de trei grupuri distincte: Grijuliii, Traditionalistii si Modernistii.
▪ Grijuliii (24%)
- demografice: barbati, 45-55 de ani, cu copii in camin, consumatori ocazionali de
dulciuri, prefera vracul
- considera ca dulciurile sunt numai pentru copii, intr-o cantitate moderata
- prefera dulciurile ieftine, care se pot imparti cu altii
- mananca dulciuri cu continut redus de calorii
- incearca sa reduca consumul de dulciuri pentru ca acestea ingrasa
- nu permit copiilor lor sa consume prea multe dulciuri
- cred ca dulciurile distrug dintii
- au o loialitate foarte scazuta fata de brand-uri
- ocupatii in timpul liber: Romania 1, Romania Actualitati, ctivitati in aer liber si in
familie in casa
▪ Traditionalistii (29%)
- demografice: 16-34 de ani, mai ales din zonele Banat/Crisana/Maramures, Moldova, in
special muncitori
- considera ca dulciurile sunt doar un desert
- consumatori de intensitate medie de tablete de ciocolata si de napolitane neacoperite
- loialitate scazuta fata de brand-uri si fata de categorii
- cumpara dulciuri din magazinele mici (<20mp)
- marcile preferate de dulciuri sunt Poiana, Africana si Joe
- ocupatii in timpul liber: PRO TV, Antena 1, isi petrec timpul liber cu familia
▪ Modernistii (46%)
- demografice: zone urbane, studenti sau „white collar”, venit mediu si ridicat
- dulciurile reprezinta o placere si un substitut pentru mancare in acelasi timp
- consum ridicat de tablete, batoane de ciocolata si napolitane, in special cele acoperite
- stiu exact ce brand si ce tip vor sa cumpere
- cumpara din supermarket
- prefera Poiana, Joe si Smash
Cele mai mari consumatoare de tablete de ciocolata sunt gospodariile formate din trei si patru
persoane, care acopera 28%, respectiv 30% din consum in valoare si care reprezinta 21% si,
respectiv, 17% din totalul gospodariilor din Romania. Tot din aceasta categorie a celor mai
mari consumatoare de tablete de ciocolata fac parte si gospodariile cu varsta capului familiei
intre 30 si 39 de ani (22% din consum, in valoare) si cele cu varsta capului familiei intre 40-49
de ani (27% din consum), care au o pondere de 14%, respectiv 22% in totalul gospodariilor.
Principalele nevoi/motivatii sunt: placere/rasfat, satisfacerea foamei, snacking, cadouri
sezonale, distractie, varietatea, permisivitatea (cu calorii reduse, cremos, cu lapte), o mancare
mai usoara Principalele ocazii de consum:
- impuls (consum de tip „pentru mine”) – pe strada, in masina, la scoala/serviciu, la film
- de impartit cu altii – la scoala/seriviciu, la petreceri, la televizor
- de facut cadou – ocazii importante (aniversari, Craciun etc.) sau mici cadouri
Analiza preturilor
Din punct de vedere al brandului:
MARCA VARIATIA PRETURILOR (RON)
Laura 1,87
Africana 1,83
Novatini 1,88
Primola 1.54 - 2.84
Kandia 3.08 - 6.09
Poiana 4-5
Shogetten 2.88 - 3.8
Milka 3.7 – 6.55
Heidi 4.44 – 8.51
Anidor 3.8 – 4.6
Lindt 5.54 – 13.93
Obiectivele cercetării
Ipotezele cercetării
În funcție de aceste obiective, ipotezele pot fi definite astfel:
- Mai mult de o treime consumă ciocolata Heidi.
- Marea majoritate a indivizilor au o părere bună în ceea ce privește diversitatea
sortimentală.
- Cele mai multe persoane sunt dispuse să cheltuiască între 10 ron si 50 ron lunar.
- Proveniența ciocolatei nu influențează cumpărarea produsului.
- Prețul influențează achiziționarea produsului – o treime din respondenți considerând că
ciocolata achiziționată este acceptabilă din punct de vedere al prețului.
- În proporție de 70% ambalajul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- În cea mai mare măsură reclama TV influențează achiziționarea.
- Vârsta nu influențează consumul de ciocolată.
- În proporție de 30% pachetele promoționale influențează cumpărarea ciocolatei.
- Sexul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Ocupația nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Pentru cele mai multe persoane contează marca de ciocolată.
Interpretarea rezultatelor
6. Cercetarea calitativă pentru piața ciocolatei
Obiectivele cercetării
Ipotezele cercetării
În funcție de aceste obiective, ipotezele pot fi definite astfel:
- Mai mult de o treime consumă ciocolata Heidi.
- Marea majoritate a indivizilor au o părere bună în ceea ce privește diversitatea
sortimentală.
- Cele mai multe persoane sunt dispuse să cheltuiască între 10 ron si 50 ron lunar.
- Proveniența ciocolatei nu influențează cumpărarea produsului.
- Prețul influențează achiziționarea produsului – o treime din respondenți considerând că
ciocolata achiziționată este acceptabilă din punct de vedere al prețului.
- În proporție de 70% ambalajul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- În cea mai mare măsură reclama TV influențează achiziționarea.
- Vârsta nu influențează consumul de ciocolată.
- În proporție de 30% pachetele promoționale influențează cumpărarea ciocolatei.
- Sexul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Ocupația nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Pentru cele mai multe persoane contează marca de ciocolată.
Chestionar calitativ
1. Obişnuiţi să cumpăraţi ciocolată?
2. Cât de des cumpăraţi ciocolată?
3. Ce marcă de ciocolată preferaţi?
4. Ce influenţă au reclamele de pe posturile de televiziune asupra deciziei dvs. ?
5. Ce sumă sunteţi dispuşi să alocaţi lunar pentru consumul de ciocolată ?
6. Din punct de vedere al preţului, ciocolata aleasă de dvs. este:
7. De obicei, de unde cumpăraţi ciocolată?
8. Dintre ciocolata românească şi cea de import, pe care o preferaţi?
9. Influenţează pachetele promoţionale decizia dvs de cumpărare?
10. Cât de important este ambalajul ciocolatei în alegerea dvs?
11. Dacă o marcă de ciocolată pe care nu o cumparaţi de obicei ar organiza o promoţie, aţi fi
dispuşi să o cumpăraţi?
12. Sexul dumneavoastră este?
13. Vârsta dumneavoastra este?
14. Venitul dvs lunar este :
15. Care este ocupatia dvs?
16. Locuiti in mediul?
Interpretarea rezultatelor
La întrebarea “Obişnuiţi să cumpăraţi ciocolată?”, toti participanţii la chestionar au răspuns
afirmativ.
La întrebarea “Cât de des cumpăraţi ciocolată?”, 4 dintre cei intervievaţi au spus că preferă
să cumpere ciocolată o data pe săptămână, majoritatea, respectiv 5 dintre intervievaţi au
raspuns o dată la două săptămâni, 2 respondenţi au spus o dată pe lună, iar unul singur a spus
că preferă să consume ciocolata o dată la trei săptămâni.
La întrebarea “Ce marcă de ciocolată preferaţi?”, majoritatea, respectiv 7 dintre cei 13
participanţi la chestionar au răspuns că preferă Milka, 3 dintre participanţi au spus că preferă
Heidi, 2 persoane au răspuns că preferă Poiana, iar o persoană a spus ca preferă Kandia.
La întrebarea “Ce influenţă au reclamele de pe posturile de televiziune asupra deciziei
dvs. ?”, toţi cei participanţi la interviu au spus că publicitatea îi influenţează într-o mare măsură,
fie că vorbim de publicitatea din mass media sau de publicitatea facută de alti oameni unor
anumite sortimente de ciocolată.
La întrebarea “Ce sumă sunteţi dispuşi să alocaţi lunar pentru consumul de ciocolată ?”,
majoritatea respondenţilor au spus că sunt dispuşi să plătească între 10 şi 20 lei, însă au fost şi
3 persoane care au specificat că sunt dispuşi să plateasca sub 10 lei, iar o persoana este dispusă
să platească până la 50 lei pe lună.
La întrebarea “Din punct de vedere al preţului, ciocolata aleasă de dvs. este:”, cea mai
mare parte dintre cei cărora li s-a aplicat chestionarul au spus că preţul ciocolatei alese de ei li
se pare acceptabil, însă a fost si o mică parte care a considerat preţul ca fiind scump.
La întrebarea “De obicei, de unde cumpăraţi ciocolată?”, cea mai mare parte, respectiv
9 dintre cei chestionaţi au spus ca preferă să cumpere ciocolata de la magazinul cel mai apropiat
de locuinţa (minimarket), restul preferând sa achiziţioneze ciocolata din supermarketuri.
La întrebarea “Dintre ciocolata românească şi cea de import, pe care o preferaţi?”
Majoritatea respondeţilor (9 dintre respondenţi) au spus că nu au preferinţe, 3 respondenţi
preferă ciocolata din import şi doar 1 respondent preferă ciocolata autohtonă.
La întrebarea “Influenţează pachetele promoţionale decizia dvs de cumpărare?”, cei mai
multi, 8 dintre respondenţi au spus că preferă produsele la promoţie, acest lucru datorându-se
situaţiei financiare, restul de 5 respondenţi au spus că nu îi influenţează promoţiile, susţinând
că produsele aflate la promoţii sunt de o calitate mai slabă decât cele care nu sunt la promoţii.
La întrebarea “Cât de important este ambalajul ciocolatei în alegerea dvs?” 6 respondenţi
au spus că sunt foarte atenţi la ambalaj pentru că îi interesează în mod special ingrediantele
folosite în prepararea acelui sortiment de ciocolata şi data de expirare, 4 respondenţi au spus
că îi intereseaza ambalajul pentru că le oferă informaţii despre valorile nutriţionale şi data de,
3 dintre respondenţi au spus că nu se uita în mod special la ambalaj, ci se uită numai la data de
expirare.
La întrebarea “Dacă o marcă de ciocolată pe care nu o cumparaţi de obicei ar organiza
o promoţie, aţi fi dispuşi să o cumpăraţi?”, doar o mică parte, respectiv 7 dintre cei intervievaţi
ar renunţa la sortimentul pe care îl cumpără în mod obişnuit pentru a achiziţiona alt sortiment
aflat la promoţie, 6 dintre cei intervievaţi nu ar fi dispuşi să renunţe la sortimentul pe care îl
cumpară regulat.
La întrebările privind profilul consumatorului, 12 dintre cele 13 persoane intervievate
sunt din mediul urban, o singură persoană fiind din mediul rural, 9 persoane sunt de sex feminin
si 4 persoane sunt de sex masculin, vârsta persoanelor intervievate este de 23 - 24 de ani, iar
venitul acestora se situează în următoarele categorii: 6 persoane au un venit sub 1000 lei, 3
persoane 1000 – 1500 lei, 4 persoane peste 1500 lei. Toate personele care au răspuns la
chestionar sunt studenţi, unii dintre ei fiind şi angajaţi.
7. Concluzii cercetări