Sunteți pe pagina 1din 31

Academia de Studii Economice din București,

Facultatea de Business și Turism

Analiza pieței ciocolatei

Profesor coordonator: Student:


Lector univ. dr. Brandabur Raluca Ecaterina Șlir Beatrice
Grupa: 356, Seria: C

București
2023
CUPRINS

1. Identificarea istoricului pieței.


1.1. Scurt istoric
1.2. Descrierea pieței
2. Identificarea factorilor de influență a pieței de nivel macro
2.1. Factori socio-culturali
2.2. Factori economici
2.3. Factori legislativi
2.4. Factori demografici
2.5. Factori ecologici
3. Identificarea factortilor de influență a pieței de nivel micro
3.1. Comercianții de ciocolată
4. Colectarea datelor privind desfacerile de piață
5. Cercetarea cantitativă pentr upiața ciocolatei
5.1. Obiectivele cercetării
5.2. Ipotezele cercetării
5.3. Dimensiunea și structura eșantionului
5.4. Chestionar cantitativ
5.5. Interpretarea rezultatelor
6. Cercetarea calitativă pentru piața ciocolatei
6.1. Obiectivele cercetării
6.2. Ipotezele cercetării
6.3. Dimensiunea și structura eșantionului
6.4. Chestionar calitativ
6.5. Interpretarea rezultatelor
7. Concluzii cercetări
1. Identificarea istoricului pieței

Scurt istoric
Arborele de cacao a fost descoperit în urmî cu mai bine de 2000 de ani în pădurile tropicale
din continentul american. Păstaile acestui tip de arbore conțin semințe ce sunt procesate pentru
a obține pudra de cacao. Aceasta este folosită în producerea ciocolatei. La origine, arborele de
cacao era numit "arborele vieţii', sursă de beneficii, aliment şi medicament în acelaşi timp.
Odată ce primii consumatori maiaşi au avut ideea de a deschide fructele acestui arbore, doar
porţiunea albă ce înconjura boaba îi interesa ca aliment, aruncând boabele! Doar mai târziu au
utilizat toate resursele acestui fruct. Istoria ciocolatei începe încă din 250-900 I.H., cand maiașii
utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din pădurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau,
fermentau, prăjeau și măcinau semințele de cacao pentru a le transforma într-o pastă. Aceasta
pastă era amestecată cu apă, ardei iuți și faină de porumb pentru a crea o bautură spumoasa și
condimentată, de ciocolată. Prima mașină de produs ciocolata este pusa în funcțiune în
Barcelona în 1870.
Boabele de cacao au ajuns pentru prima dată în Europa în anul 1521, atunci când Mexicul
a fost cucerit de către spanioli. Deoarece a devenit, în timp, un produs de export foarte scump,
ciocolata a mai ramas încă 300 de ani de atunci băutura celor bogați. Până în 1870, consumul
de ciocolată era nesemnificativ în mica Românie. Cafeaua era singurul deliciu care mai
îmbogăţea mesele, în afara şerbeturilor, sarailiilor sau altor „dulcegării“ orientale. Începând din
1870, s-a introdus în ţară ciocolata şi cacaua, aduse mai ales din Elveţia şi Franţa. Anul 1891 a
fost punctul de plecare al unei afaceri, care depăşea aşteptările unei cofetării cu laborator
propriu, înființându-se prima fabrica de ciocolată din București, ridicată de către industriasul
francez F. Bresson. În procesul de realizare a ciocolatei este necesară respectarea cu strictețe a
unor pași importanți, precum: recoltarea, fermentarea, uscarea, prăjirea, măcinarea, conjarea,
temperarea, și in final, turnarea.
Din anul 1800, odată cu dezvoltarea tehnologiei și cu Revoluția Industrială, procesul de
producere al ciocolatei a suferit schimbări majore. Inventarea de mașini industriale pentru
măcinat boabele de cacao și pentru crearea amestecului de ciocolată a făcut ca acest produs să
nu mai fie consumat doar în stare lichidă, ci și în cea solidă, sub formă de tablete.
Dezvoltatea tehnologică nu a adus însă și modificări în procesul de creștere și recoltare
a boabelor de cacao. Chiar și în prezent se folosesc exact aceleași proceduri ca acum 2000 de
ani. Boabele de cacao sunt recoltate, fermentate, uscate, curățate și măcinate, acțiuni
desfășurate în mare parte manual.
În prezent, ciocolata este produsa în milioane de forme și sortimente. Ceea ce a început
prin a fi o băutura iute și amara folosită în procesiuni religioase a ajuns cel mai iubit produs
dulce din lume.
Sursă: https://www.national.ro/old/1263488143-ciocolat-cu-dragoste-8045.html
Descrierea pieței
Ciocolata, categorie în care intră tabletele, batoanele, napolitanele învelite în ciocolată,
figurinele și produsele de sezon, reprezintă unul dintre 3 segmentele cele mai importante ale
pieței de bunuri de larg consum. Analiza care urmează este realizată pe baza informațiilor puse
la dispoziție de ACNielsen România.
Jihad Jabra, directorul general și proprietarul Supreme Chocolat: "Piața românească a
dulciurilor are multe provocări: consumul este mic, jucătorii sunt numeroși, și nu văd o creștere
spectaculoasă a consumului în urmatorii ani. Costurile producătorilor nu mai sunt mici, salariile
cresc, la fel și prețul materiei prime", a spus oficialul Supreme.

2. Identificarea factortilor de influență a pieței de nivel macro


Macromediul

Macromediul firmei este alcătuit din acei factori de mediu care influențeaza indirect
activitatea firmei, dar care creaza ocazii favorabile sau pot amenința obiectivele și activitatea
unei firme. Macromediul cuprinde: factori economici, tehnologici, socioculturali, demografici,
ecologici, legislativi si politici.

Factori socio-culturali
Ciocolata se adresează tuturor persoanelor, mai puțin celor care au probleme de sănătate
(diabet zaharat), bebelușilor și copiilor foarte mici, indiferent de sex, ocupație, venituri, religie.
În ceea e privește religia există anumite restricții în perioada postului, la ortodocsi nu poate fi
consumată ciocolata cu lapte.
Potrivit companiei Nielsen, anul trecut romanii au cumparat 41,6 tone de dulciuri.
Raportat la volumul vanzarilor din 2008, cand au fost comercializate 3473,6 tone de dulciuri,
in 2009 cresterea a fost de 16,5%. Principalii cinci producători de pe piaţa tabletelor de
ciocolată: Kraft, Supreme Group, Cadbury, Ferrero şi Heidi Chocolat au deţinut anul trecut o
cotă valorică cumulată de 81,1%, faţă de 81,2% în 2008. Potrivit statisticilor, anul 2009 a
insemnat pentru companiile de pe piata tabletelor de ciocolata consolidarea pozitiilor pe piata.
Astfel, Kraft Foods si-a consolidat pozitia de lider de piata, cu cresteri semnificative in
segmentele de tablete si praline. Marcile care s-au bucurat de o crestere a cotei de piata in cele
doua segmente amintite sunt Milka si Poiana, Milka inregistrand o cota de piata de 20% la
nivelul vanzarilor de tablete. Situata pe locul doi, Cadbury Schweppes are o cota de piata de
circa 20% pe segmentul tabletelor de ciocolata, iar podiumul este completat de un alt
producator autohton, Supreme Chocolat, parte a Supreme Group, care detine o cota de
aproximativ 21%. In fine, al patrulea mare jucator pe aceasta piata, din perspectiva celor trei
segmente de produse, este Heidi Chocolats Suisse, membra a grupului elvetian Laderach
Chocolatier Suisse, cu aproximativ 6% din piata. Primele cinci branduri (Poiana, Milka,
Africana, Primola, Laura) au avut in 2009 o cota de piata cumulata de pana in 50%, restul fiind
acoperit de marcile private, importuri etc.

România se situează în Uniunea Europeană pe unul dintre ultimele patru locuri la


consumul de ciocolată. Studiile de specialitate au arătat că românii au consumat anul trecut
aproximativ 1,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, faţă de Elveţia, care este lider
european, cu 11 kilograme pe cap de locuitor. De asemenea, ungurii consumă în medie anual
patru kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, grecii - trei kilograme, în timp ce portughezii
consumă ciocolată aproape la fel de puţin ca şi românii, respectiv 1,93 kilograme pe cap de
locuitor, potrivit datelor primte de la producător. In Romania, 88% din populatia tarii mananca
ciocolata. Romanii raman conservatori si prefera ciocolata cu lapte in proportie de 84,8% din
cazuri. La mare distanta in preferintele consumatorului roman se afla segmentul tabletelor de
ciocolata alba, cu 7,4% din totalul vanzarilor. Ciocolata neagra are la cumparare o cota de
5,7%, in timp ce variantele mix (amestecate) au doar 1,1% din vanzari. Nu putem incheia fara
sa amintim ca cei mai fideli cumparatori ai produselor din ciocolata sunt femeile. Sexul frumos
reprezinta aproximativ 60% din totalul consumatorilor romani de ciocolata. In 2009,
consumatorul de ciocolata a avut cateva caracteristici deosebite fata de anii anteriori, date fiind
dificultatile economice. Astfel, clientul s-a orientat catre ciocolata si dulciurile cu un pret mai
scazut, alegerea sa fiind influentata de usurinta accesului la produse si la oferta existenta.
Totodata, elementele care au diferentiat produsele in cadrul segmentului au avut o
importanta majora. Oferta de ciocolata fiind foarte mare, promotiile au avut un rol esential in
achizitionare. Pe langa toate acestea, comportamentul de cumparare si de consum a fost
influentat si de numerosi alti factori. In primul rand, fiind un produs de impuls, un factor cheie
al cresterii consumul de dulciuri a fost prezenta lor in cat mai multe puncte de vanzare. Apoi,
pentru consumator au contat calitatea si pretul, ofertele promotionale, vizibilitatea la raft,
experintele anterioare cu brandul respectiv etc. Potrivit unui studiu al companiei Wawel
Romania circa 21% din consumatorii de ciocolata si-au redus consumul cu pana la 50%, in
2009, in timp ce aproximativ 65% din consumatori au ramas la acelasi consum sau l-au crescut.
Astfel, potrivit datelor furnizate de companie, referitor la consumul de ciocolata, praline,
ciocolata neagra si orice fel de produse din ciocolata, aproximativ 21% din respondenti si-au
redus consumul cu aproximativ 25-50 % din motive independente de criza, potrivit NewsIn,
65 % din respondenti au declarat ca au ramas la acelasi consum sau si-au marit consumul in
2009. Un procent de 7 % dintre consumatori au cumparat mai putin cantitativ, dar au ales un
brand mai scump, in timp ce doar 4 % s-au mutat catre un brand inferior. Potrivit studiului,
femeile sunt mai stabile in tendintele de consum fata de barbati, cele dintai declarand, in
proportie de 72,7 %, faptul ca au consumat la fel sau mai multa ciocolata in 2009, in timp ce
numai 47,8 % dintre barbati au declarat acest lucru. In ceea ce priveste reducerea consumului
de ciocolata, femeile au afirmat, in procent de 21,1 %, ca au scazut acest consum cu 25-50 %,
iar barbatii, in procent de 26 %, pentru acelasi procent al consumului. Numai 3 % dintre femei
au preferat un brand mai ieftin, in timp ce, in cazul barbatilor, procentajul este considerabil mai
mare, de 13 %. In acelasi timp, doar 3,2 % dintre femei au cumparat mai putina ciocolata, de
calitate superioara.
Tipuri de ciocolată:
- Ciocolata alba este ciocolata produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte
arome. Nu contine alte ingrediente pe baza de cacao si de aceea are o culoare apropiata
de alb. Anumite tari nu permit folosirea denumirii de ciocolata pentru acest tip datorita
continutului redus de substanta uscata de cacao. Are o aroma usoara si placuta.
- Ciocolata cu lapte contine intre 20 si 35% substanta uscata de cacao (masa de cacao si
unt de cacao) si peste 12% substanta uscata de lapte.
- Ciocolata amaruie este o ciocolata dulce cu un continut ridicat de substanta de cacao si
fara sau maxim 10% coninut de lapte.
- Ciocolata extra amaruie contine intre 55 si 85% substanta uscata de cacao. Cu cat este
mai ridicat continutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica, ceea ce ii
confera un gust intens si foarte amarui. Este cea mai pura ciocolata si de aceea este tot
mai preferata de iubitorii de ciocolata.
Factori economici
Deoarece prețul ciocolății variaza între sume mici și sume mari aceasta poate fi
cumparată de persoane cu venituri mici, medii și mari.
Veniturile mici ii determina pe consumatorii din acest segment sa fie preocupati de
bugetul acordat traiului zilnic, comportamentul lor de cumparare fiind influentat de pret.
Incearca insa, pe cat posibil, sa gaseasca o calitate de siguranta, in segmentul marcilor ieftine
de ciocolata printre care Laura (Cadbury), Africana (Kraft) si Novatini (Supreme). Procentul
mare de consumatori pe care ii reuneste acest segment se datoreaza in mare parte varietatii de
oferte ce provin de la companii cu prestigiu si in segmentele premium si mediu. Persoanele ce
pot fi incluse in acest segment sunt in proportie dominanta femei si au varste cuprinse in tre
20-25 ani si peste 60 de ani. In functie de mediu de provenienta, consumul de ciocolata din
segmentul economic are o pondere mai mare in mediul rural. Persoanale incluse in acest
segment prefera in proportie de 70% sa achizitioneze ciocolata de la chioscuri, magazine
alimentare sau patiserii.

Comportamentul cumparatorilor de ciocolata va fi influentat de numerosi factori in 2010: va


conta pretul produsului, calitatea acestuia dar si ofertele promotionale precum si vizibilitatea
la raft. Ca si in 2009 ,in 2010, tabletele de ciocolata isi vor pastra suprematia, dupa ce in 2008
au inregistrat vanzari de 468 milioane lei, mai mult cu 22% fata de 2007. De fapt, intreg anul
2008 a fost foarte bun pentru producatorii de ciocolata, piata ridicandu-se la aproximativ 1,17
miliarde de lei, cu peste 254 milioane de lei mai mult decat in 2007, potrivit unui studiu realizat
de firma de cercetare Nielsen. In tabelul urmator, pornind de la datele cobtinute in ultimii 5 ani
(2005-2009) am realizat o previziune a vanzarilor ce ar putea fi obtinuta in anul 2010 pe piata
tabletelor de ciocolata, presupunand o crestere de 10%. Bineinteles, aceste cifre sunt
considerate a fi estimari ale evolutiei pe piata tabletelor de ciocolata, aceasta putand varia insa
mai mult sau mai putin, in functie de influenta mai multor factori, cum ar fi: nivelul venitului
consumatorului, nivelul pretului, nevoile consumatorului, etc.

Conform Reutres, perspectiva acestei pieţe nu este una favorabilă pe viitor. Analiştii
afirmând că înrăutăţirea condiţiilor economice din zona euro a determinat o încetinire
accentuată în cererea pentru ciocolată în cazul Europei.
După cum bine ştim, ingredientul de bază în producerea ciocolatei este cacaoa, astfel
o evoluţie a preţului sau volumului produs de cacao are evident un impact asupra evoluţiei
pieţei ciocolatei.
Sursă: https://www.confectionerynews.com/Article/2012/11/27/Global-chocolate-markets-
Biggest-sinkers-and-risers

Factori tehnologici
Odată cu dezvoltarea tehnologiei s-au creat noi moduri de a satisface nevoile clientilor,
cel mai bun exemplu este îmbunatatirea ofertei de produs și inovarea portofoliului.
Ciocolata are urmatoarele caractereistici de calitate:
- aspectul– se examineaza intr-o incapere in care sa existe o temperatura de 16°-18°C
sitrebuiesa fie: a. la exterior – suprafata lucioasa, fara pete, zgârieturi sau goluri de aer
(bule) b. la interior – pentru ciocolata neumpluta sa fie de masa omogena, mata (nu
lucioasa), fara bule de aer; pentru ciocolata umpluta, umplutura sau adaosul sa fie
uniform repartizat si sa aiba consistenta omogena.
- culoarea– poate fi alba sau brun-deschisa la ciocolata cu cacao si lapte, sau brun-inchisa
la ciocolata amaruie.
- consistenta – se examineaza intr-o incapere cu o temperatura de 16°-18°C - tare si
casanta
- gustul si mirosul– placut, aromat, caracteristic sortimentului de ciocolata, fara gust sau
miros strain.
- finetea
- senzatia de produs onctuos, sa nu produca scrâsnet in dinti
Factori legislativi
Mediul legislativ în domeniul ciocolatei este reglementat de Ordinul 335/714/318 din 14
mai 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, originea, fabricarea,
etichetarea și marcarea unor produse din cacao și ciocolată destinate consumului uman, care a
intrat în vigoare la 18 septembrie 2004.
Factori demografici
Comapniile care fabrică cicolată sunt interesate de mai multe aspecte demografice:
- numărul populației din zona de interes,
- structura populației dupa sex și vârsta,
- structura, densitatea, mobilitatea populației,
- speranța de viață,
- repartiția populației în mediul rural și urban,
- etnia,
- religia,
- educația etc.
Factori ecologici
Mediul ecologic se referă la reglementări cu privire la mediul înconjurator (lupta impotriva
poluării, activitatea de reciclare). Prețul produselor este influențat de costul materiilor prime,
al energiei și, în ultimul timp, de cheltuielile pentru reducerea poluării. Gestionarea optimă a
resurselor naturale este o problema importantă atât pentru agenții economici cât si pentru
organismele de stat.

Ciocolata este un produs zaharos, susceptibil de a se topi în gură fără a se putea decela
prezenţa particulelor solide, cu aromă şi gust fin. Aceste calităţi: grad de dispersie, onctuozitate
şi miros sunt rezultatul unor procese fizice şi biochimice care au loc în timpul prelucrării
principalelor materii prime: masă de cacao, unt de cacao, zahăr, unele adaosuri (lapte, sămburi
graşi, aromatizanţi etc.)
După modul de formare a învelişurilor pentru ciocolatele cu umplutură, acestea pot fi:
- specialităţi de ciocolată fabricată prin turnare: tablete, batoane, bomboane fine de
ciocolată;
- specialităţi de ciocolată fabricate prin acoperire: bomboane de ciocolată, cu cremă,
bomboane extrafine;
- specialităţi de ciocolată prin amestecare: cu expandate de cereal.

3. Identificarea factortilor de influență a pieței de nivel micro


Micromediul

Micromediul firmei cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct
intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile,
strategiile, si tacticile de marketing, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie
pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii,
intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite
interese intr-o intreprindere).
Comercianții de ciocolată
Principalii concurenţi de pe piata ciocolatei din România sunt reprezentaţi de Kraft
Foods (Mondelez International), Kandia Dulce, Masterfoods (Mars) si Ferrero. Producătorul
de ciocolată Kraft Foods şi-a schimbat denumirea in “Mondelez International”, modificarea
aparând în urma desprinderii la 1 octombrie 2012 de North American Grocery. Conform
datelor furnizate de AC Nielsen pentru anul 2011, cei mai mari jucatori de pe piaţa de ciocolată
din România, după volum, sunt: Kraft Foods (21%), KandiaDulce (12%), Supreme Chocolat
(11%), Maserfoods (8%) şi Ferrero (7%).
Kraft Foods este una dintre primele companii care au intrat pe piaţa esteuropeană în
momentul în care aceasta s-a deschis. În România, compania este prezentă din anul 1995 când
a achiziţionat fabrica de dulciuri Poiana Produse Zaharoase din Braşov. Portofoliul Kraft Foods
pe piata romaneasca include marcile de ciocolata si produse zaharoase Poiana, Africana,
Suchardine, Milka, Toblerone, Smash, Sugus, Silvana si Yam Yam, doua branduri de cafea,
Jacobs si Nova Brasilia, precum si crema de branza Philadelphia. Potrivit ziarului „Curierul
National”, ponderea cafelei si ciocolatei in veniturile Kraft Foods Romania este egala.
Compania producatoare de cafea si ciocolata, Kraft Foods Romania, detine aproximativ 35%
din piata tabletelor de ciocolata, din care marca Poiana reprezinta aproape jumatate, reiese din
datele prezentate de catre firma.
Kraft Foods Romania . a avut venituri in crestere din anul 1999 pana in anul 2008 cu
exceptia anului 2002, cand aceastea au avut o valoare de 158 mil. RON. Din 1999 pana in 2008
veniturile au crescut cu 528 mil. RON, adica cu 821,35 %. Cele mai mari venituri au fost
obtinute in anul 2008 - valoare: 593 mil. RON, iar cele mai mici au fost inregistrate in anul
1999, acestea totalizand 64 mil. RON. In bilantul din anul 2008(ultimul bilant inregistrat),
veniturile realizate de Kraft Foods Romania S.A., au crescut cu 105 mil. RON, adica cu 21,59
%, fata de anul precedent. In primul trimestru din 2009, rata de crestere a fost mai mica decat
cea din anul 2008.
Veniturile companiei au crescut in anul 2008 cu peste 20% fata de 2007, iar pentru
2009 directorul estimase un avans de peste 10%. Vanzarile Kraft Foods Romania pot fi estimate
la peste 240 mil. dolari (164 mil. euro) la nivelul anului 2008, pe baza ritmului de crestere
comunicat de Kraft. Kraft detine la nivel local brandurile cu cele mai mari vanzari pe segmentul
tabletelor din ciocolata, Milka si Poiana, care au impreuna o cota de piata de circa 50%.
“Dezvoltarea portofoliului nostru, avand la baza studii minutioase de marketing, inovatia si
intelegerea nevoilor consumatorilor constituie cheia succesului nostru”, spunea Peter Mueller,
fostul directorul General al Kraft Foods Romania. In calitatea de lider de piata, Kraft Foods are
responsabilitatea de a fi promotori ai inovatiei si calitatii.
Un alt mare producator de ciocolata din Romania este KandiaExcelent care in 2007
a ocupat pozitia de challenger pe piata ciocolatei. Istoria fabricii de ciocolată din vestul ţării
începe în anul 1890, când exista doar ca mic atelier manufacturier de dulciuri, aparţinând lui
Bidl. În urma unui incendiu, este preluată de fraţii Latter, care o înregistrează sub numele de
„Fabrica de bomboane Latter Mor”. Începând cu anul 1917, fabrica este denumită Kandia:
Candia este numele pe care Creta l-a luat în timpul ocupaţiei veneţiene din secolul XIII.
Preşedintele concernului Szana (recent proprietar al fabricii de dulciuri) este asociat cu această
decizie; el este cel care, în călătoriile frecvente, aprecia enorm dulciurile localnicilor de pe
insula Creta şi considera talentul lor un dar divin. În capitală, o altă fabrică de dulciuri devine
din ce în ce mai puternică. Astfel, în anul 1991 fosta Fabrica de Produse Zaharoase Bucureşti
îşi schimbă numele în Excelent, devenind unul dintre cei mai puternici producatori de dulciuri
din România.
Astăzi vorbim deja despre un „gigant de ciocolată” şi asta pentru că cei mai cunoscuţi
producători de dulciuri din România -Kandia şi Excelent- au hotărât să se unească. Kandia-
Excelent a intrat in anul 2007 in portofoliul grupului britanic Cadbury Schweppes. Potrivit
informaţiilor facute publice in momentul preluarii, principalele motive care au stat la baza
interesului Cadbury Schweppes pentru Kandia-Excelent au fost poziţia buna a firmei pe piaţa
interna, unde detine o cota importanta, si potenţialul de creştere a consumului de ciocolata in
Romania. Kandia-Excelent ocupa unul din primele trei locuri pe piata interna a ciocolatei. Piaţa
totala a dulciurilor s-a ridicat in 2007 la 241 mil. euro, in crestere cu 25% fata de 2006 conform
Nielsen.
În anul 2012, aceste valori s-au modificat, deoarece Kandia Dulce a preluat la începutul
anului societatea Supreme Chocolat, ajungând la un volum de 23% şi depăşind astfel ca volum
Kraft Foods. La sfârşitul anului 2012, Kandia Dulce a anunţat cumpărarea companiei Heidi
Chocolat S.A., iar achiziţia este supusă aprobării Consiliului Concurentei.
Conform datelor pentru anul 2011, împărţirea pieţei ciocolatei (1 miliard euro) era
următoarea:
În anul 2012, Kandia Dulce a devenit al doilea jucător de pe piaţa de ciocolată din
România în ceea ce priveşte cota de piaţă, aceasta crescând de la 10% în 2011, la 18% după
incorporarea companiei Supreme Chocolat la începutul anului 2012. În ceea ce priveşte
numărul ofertanţilor de pe piaţa ciocolatei din România, exista 213 de companii producătoare
de ciocolată, în anul 2012. Având în vedere ca oferta este dominata de 4 jucători principali, iar
cererea vine în mare parte de la populaţie, putem afirma faptul că piaţa ciocolatei din România
este o piaţă de tip oligopol.

Supreme Chocolat, ce ocupa locul al treilea pe piaţa romaneasca de ciocolata, detinand


(conform propriilor declaraţii) o cota de 23-24% din segmentul tabletelor de ciocolata in 2006.
Supreme Group, care cuprinde alături de Supreme Chocolat şi o unitate de procesare a cafelei
pentru compania Kraft Foods, este o afacere de familie, deţinută de fraţii Jabra şi creată în anul
1992. Compania Supreme Chocolat a fost înfiinţată în anul 2001, după ce proprietarii au
renunţat la businessul cu cafea, vânzând mărcile companiei Kraft Foods România. Supreme
Chocolat, are in portofoliu marcile Primola,Novatini, Anidor si biscuiţii Ulpio.
Supreme Chocolat, apartine Supreme Group, grup format din patru companii private
ce actioneaza in domeniul alimentar, avind propriile unitati de productie si distributie: Supreme
Chocolat, producator de ciocolata si biscuiti, Supreme Imex, procesator de cafea pentru Kraft
Foods, Supreme Gourmet, compania care opereaza cafenele, si divizia de distributie Supreme
Distribution. Cel mai important domeniu de activitate al grupului este insa productia de
ciocolata, spun oficialii Supreme Group. Prima unitate de productie a grupului a fost infiintata
in 1992, fiind specializata in productia de cafea. In 2001, marcile de cafea ale grupului au fost
achizitionate de compania Kraft Foods, iar Supreme s-a indreptat spre piata ciocolatei prin
preluarea unei fabrici de ciocolata din Bucuresti. Supreme Chocolat, compania controlata de
omul de afaceri libanez Jihad Jabra, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 22,7 milioane de
euro si un profit net de circa 0,5 milioane de euro. La portofoliul de produse Supreme Chocolat,
format din ciocolata Primola, Anidor si Novatini, batoanele Zoo si biscuitii Ulpio, s-au adaugat
in luna februarie a anului trecut si croissantele, prin extinderea gamei Ulpio, brand axat, pana
acum, pe biscuiti, in urma unui parteneriat cu o companie privata. Totodata, pentru a face fata
concurentei, Supreme Chocolat si-a largit gama de produse in acest an, axandu-se in principal
pe produse cu un gramaj mai mic, cum ar fi biscuitii si batoanele, care au avut cresteri
importante in ultimii ani. De asemenea, firma a lansat in decembrie anul trecut doua sortimente
de ciocolata amaruie pe segmentul premium, tinand astfel cont de tendintele pietei. Tot pentru
a-si creste vanzarile, Supreme Chocolat va miza, in 2010 pe comunicarea in store, in care va
investi un buget mai mare decat in 2009, in conformitate cu extinderea retelelor moderne de
comert. In acelasi timp, Supreme vrea sa castige cota de piata in 2010 pe plan national, printr-
o promovare mai eficienta a marcilor, precum si prin diversificarea sortimentelor de produse,
in conditiile in care doar cateva procente desparte Supreme de Cadbury, care ocupa pozitia
secunda in top producatori de ciocolata la nivelul intregii piete. Astfel, Supreme Chocolat este
prezent pe segmentul premium cu ciocolata Anidor, pe segmentul mediu cu Primola, iar pe cel
economic, cu Novatini.
La sfarsitul anului 2008, grupul Supreme, din care fac parte Supreme Chocolat, firma
de procesare de cafea Supreme Imex, compania de distributie de produse alimentare SDN
Trading si dezvoltatorul imobiliar Supreme Estate, a avut afaceri de 93 mil. lei (25,2 mil. euro).

Astfel, patru mari jucatori concentreaza peste 90% din piaţa ciocolatei. În fruntea
topului se afla subsidiara din Romania a multinationalei Kraft Foods, cu aproximativ 35% din
piaţa. Situata pe locul doi, Kandia Excelent, producator local, are o cota de piata de circa 30%,
iar podiumul este completat de un alt producator autohton, Supreme Chocolat, parte a Supreme
Group, care deţine o cota de aproximativ 23%, urmate de Heidi Chocolat Suisse. Compania
Kraft Foods România a înregistrat în 2008 o cifră de afaceri de peste 500 de milioane de lei
(165 milioane de euro) şi un profit net de 50 de milioane de lei (peste 13 milioane de euro),
potrivit datelor transmise Ministerului Economiei şi Finanţelor. Exporturile Kraft Foods
Romania, principalul jucator pe piaţa interna a ciocolatei si a cafelei, reprezinta 8% din
producţia de ciocolata a firmei fabricata pe plan local, fiind îndreptate catre circa 15 tari din
Europa si din Orientul Mijlociu, iar acest nivel va fi menţinut şi în urmatoare perioada,
compania concentrandu-se pe piaţa locala. “Produsele de ciocolata fabricate la Brasov sunt
exportate in: Liban, Cipru, Algeria, Iordania, Libia, Malta, UAE, Bosnia, Hertegovina,
Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croatia, Egipt, Portugalia, Slovacia si Turcia”, a declarat Peter
Muller, directorul general al Kraft Foods Romania. Ca volum vanzări, Kraft a înregistrat în
2008 o cantitate de 11.000 de tone. Producatorul de ciocolata Kandia-Excelent a raportat o
scadere a cifrei de afaceri cu 7% fata de 2007, aceasta ajungand la valoarea de 114,47 mil. lei
(34,3 mil. euro). Compania a raportat pierderi de 5,17 milioane lei (1,54 mil. euro) anul trecut,
dupa ce în 2007 înregistrase un profit net de 26,9 milioane lei (7,6 mil. euro).
Ca volum vanzări, Kandia-Excelent a înregistrat în 2008 o cantitate de 10.000 de tone.
Supreme Chocolat, a înregistrat o cifra de afaceri de 19 milioane de euro anul trecut, în scadere
cu aproximativ 9% faţa de valoarea din 2007. Unitatea de productie a ciocolatei Supreme are
în prezent o capacitate de 7.000-7.500 de tone pe an, potrivit datelor companiei. Reprezentanţii
companiei, care citeaza un studiu ACNielsen, apreciaza că firma are o cota de piaţă în volum
de aproximativ 23%.
In cadrul categoriei tablete de ciocolata segmentul premium a crescut spectaculos ca
pondere, ajungand la 17,5%, ceea ce inseamna o crestere de aproape 30% fata de anul
precedent. Este cel mai animat segment datorita numarului de jucatori – Kandia Moments,
Poiana Senzatii, Heidi, Anidor si Milka, ultimul inregistrand o crestere superioara cresterii
segmentului. Segmentele mainstream (Kandia, Poiana, Primola) si low-end (Laura, Africana,
Novatini) au inregistrat o scadere semnificativa a ponderii datorata unei cresteri in volume mai
mica decat totalul pietei, adica 4% pentru mainstream si 5% pentru low-end versus aproximativ
10% total piata . Categoria de praline de ciocolata este detinuta in proportie de 50% de
segmentul low-end (Laura, Anda, Capriciile Tale, Africana, Novatini, Hora, Alpina), secondat
de segmentul premium (Milka,Poiana de Lux, Heidi) care detine brand-urile din mainstream
(Kandia, Suchardine, Primoline) detinand doar 17% din total piata, dar inregistrand o crestere
in volume de aproape 100% in 2008 vs. 2007. Ca volum vanzări, Supreme Chocolat a
înregistrat în 2008 o cantitate de 7.000 de tone.

4. Colectarea datelor privind desfacerile de piață

Potrivit companiei Nielsen, anul trecut romanii au cumparat 41,6 tone de dulciuri.
Raportat la volumul vanzarilor din 2008, cand au fost comercializate 3473,6 tone de dulciuri,
in 2009 cresterea a fost de 16,5%. Principalii cinci producători de pe piaţa tabletelor de
ciocolată: Kraft, Supreme Group, Cadbury, Ferrero şi Heidi Chocolat au deţinut anul trecut o
cotă valorică cumulată de 81,1%, faţă de 81,2% în 2008.

Potrivit statisticilor, anul 2009 a insemnat pentru companiile de pe piata tabletelor


de ciocolata consolidarea pozitiilor pe piata. Astfel, Kraft Foods si-a consolidat pozitia de lider
de piata, cu cresteri semnificative in segmentele de tablete si praline. Marcile care s-au bucurat
de o crestere a cotei de piata in cele doua segmente amintite sunt Milka si Poiana, Milka
inregistrand o cota de piata de 20% la nivelul vanzarilor de tablete. Situata pe locul doi,
Cadbury Schweppes are o cota de piata de circa 20% pe segmentul tabletelor de ciocolata, iar
podiumul este completat de un alt producator autohton, Supreme Chocolat, parte a Supreme
Group, care detine o cota de aproximativ 21%. In fine, al patrulea mare jucator pe aceasta piata,
din perspectiva celor trei segmente de produse, este Heidi Chocolats Suisse, membra a grupului
elvetian Laderach Chocolatier Suisse, cu aproximativ 6% din piata. Primele cinci branduri
(Poiana, Milka, Africana, Primola, Laura) au avut in 2009 o cota de piata cumulata de pana in
50%, restul fiind acoperit de marcile private, importuri etc.
Capacitatea pietei firmei este un indicator care exprima dimensiunea pietei unei firme.
Se exprima prin intermediul unor indicatori fizici si valorici, cum sunt: volumul ofertei,
volumul cererii pietei, volumul tranzactiilor, cota de piata. Capacitatea pietei poate fi efectiva
(volumul vanzarilor realizate efectiv de firma, intr-o perioada determinata) sau potentiala
(volumul maxim al vanzarilor pe care firma le-ar putea realiza intr-o perioada determinata).
Piaţa ciocolatei din Romania este în continuă creştere, consumatorii avand o permanentă
deschidere faţă de noutăţile care apar pe piaţă. Consumul casnic de ciocolata sub forma de
tablete a crescut in 2009 cu 14%, fata de 2008, din punct de vedere cantitativ, reiese din studiul
gen panel de gospodarii, realizat de GfK Romania. Cei mai importanti jucatori au fost, si anul
trecut, Kraft Foods, Kandia Excelent si Supreme Chocolate, care au acoperit, cumulat, 80%
din piata, ca valoare a vanzarilor. Brandurile din portofoliul Kraft Foods, Milka, Poiana si
Africana, se situeaza pe primele trei pozitii (ca valoare a vanzarilor), urmate de Primola
(Supreme Chocolate. Ciocolata bruna ramane in topul preferintelor, insa a crescut numarul
gospodariilor care au cumparat ciocolata alba, respectiv mixuri. La nivel national, magazinele
de tip discount au inregistrat cea mai mare crestere a vanzarilor. Cantitatea de tablete de
ciocolata cumparata din acest tip de magazine a crescut simtitor. De altfel, per total, retailul
modern, incluzand aici si hipermarketurile, a castigat in 2009 aproape cinci puncte procentuale,
ca si cota de piata, in volum, pentru categoria tablete de ciocolata. Totusi, aceste produse au
fost cumparate intr-o pondere mai mare din comertul traditional (51%), releva panelul de
gospodarii al GfK Romania. Consumul cel mai ridicat s-a inregistrat in randul familiilor cu doi
si trei membri (cate 25% din total, din punct de vedere cantitativ), iar cel mai scazut, in randul
celor cu cinci sau mai multe persoane (12%).

La nivelul intregii piete, din punct de vedere al comportamntului fata de dulciuri putem vorbi
de trei grupuri distincte: Grijuliii, Traditionalistii si Modernistii.
▪ Grijuliii (24%)
- demografice: barbati, 45-55 de ani, cu copii in camin, consumatori ocazionali de
dulciuri, prefera vracul
- considera ca dulciurile sunt numai pentru copii, intr-o cantitate moderata
- prefera dulciurile ieftine, care se pot imparti cu altii
- mananca dulciuri cu continut redus de calorii
- incearca sa reduca consumul de dulciuri pentru ca acestea ingrasa
- nu permit copiilor lor sa consume prea multe dulciuri
- cred ca dulciurile distrug dintii
- au o loialitate foarte scazuta fata de brand-uri
- ocupatii in timpul liber: Romania 1, Romania Actualitati, ctivitati in aer liber si in
familie in casa
▪ Traditionalistii (29%)
- demografice: 16-34 de ani, mai ales din zonele Banat/Crisana/Maramures, Moldova, in
special muncitori
- considera ca dulciurile sunt doar un desert
- consumatori de intensitate medie de tablete de ciocolata si de napolitane neacoperite
- loialitate scazuta fata de brand-uri si fata de categorii
- cumpara dulciuri din magazinele mici (<20mp)
- marcile preferate de dulciuri sunt Poiana, Africana si Joe
- ocupatii in timpul liber: PRO TV, Antena 1, isi petrec timpul liber cu familia
▪ Modernistii (46%)
- demografice: zone urbane, studenti sau „white collar”, venit mediu si ridicat
- dulciurile reprezinta o placere si un substitut pentru mancare in acelasi timp
- consum ridicat de tablete, batoane de ciocolata si napolitane, in special cele acoperite
- stiu exact ce brand si ce tip vor sa cumpere
- cumpara din supermarket
- prefera Poiana, Joe si Smash
Cele mai mari consumatoare de tablete de ciocolata sunt gospodariile formate din trei si patru
persoane, care acopera 28%, respectiv 30% din consum in valoare si care reprezinta 21% si,
respectiv, 17% din totalul gospodariilor din Romania. Tot din aceasta categorie a celor mai
mari consumatoare de tablete de ciocolata fac parte si gospodariile cu varsta capului familiei
intre 30 si 39 de ani (22% din consum, in valoare) si cele cu varsta capului familiei intre 40-49
de ani (27% din consum), care au o pondere de 14%, respectiv 22% in totalul gospodariilor.
Principalele nevoi/motivatii sunt: placere/rasfat, satisfacerea foamei, snacking, cadouri
sezonale, distractie, varietatea, permisivitatea (cu calorii reduse, cremos, cu lapte), o mancare
mai usoara Principalele ocazii de consum:
- impuls (consum de tip „pentru mine”) – pe strada, in masina, la scoala/serviciu, la film
- de impartit cu altii – la scoala/seriviciu, la petreceri, la televizor
- de facut cadou – ocazii importante (aniversari, Craciun etc.) sau mici cadouri
Analiza preturilor
Din punct de vedere al brandului:
MARCA VARIATIA PRETURILOR (RON)
Laura 1,87
Africana 1,83
Novatini 1,88
Primola 1.54 - 2.84
Kandia 3.08 - 6.09
Poiana 4-5
Shogetten 2.88 - 3.8
Milka 3.7 – 6.55
Heidi 4.44 – 8.51
Anidor 3.8 – 4.6
Lindt 5.54 – 13.93

*Preturile au fost calculate pe 100 g

Se observa clar impartirea pe cele 3 segmente: economic (Laura, Africana, Novatini),


mediu (Primola, Kandia, Poiana ) si premium (Milka, Heidi, Anidor), precum si distantierea
foarte mare detinuta de ciocolata belgiana Lindt. Limitele preturilor sunt , dupa cum se observa
din tabel, urmatoarele:
- limita minima 1.87 RON
- limita maxima 13.93 RON

Ciocolata poate fi consumată de toate categoriile de persoane indiferent de vârsta sau


origini. Avand in vedera ca pretul acestui produs indiferent de segmentul din care face parte
este unul destul de scazut, decizia de cumparare sau de alegere a unei anumite marci poate
apartine oricarui membru al familiei. Romanii mănânca puţina ciocolata, si de aceea firmele
din domeniu fac eforturi de a diversifica produsele oferite şi campaniilor publicitare agresive.
Deşi incontestabil foarte apreciata, ciocolata rămine un produs greu de vândut. Potrivit datelor
Ministerului Agriculturii, daca in 2005 consumul mediu al unei persoane era de 1,6 kg, în
ultimii doi ani, fiecare roman nu a mâncat in medie mai mult de 1,4 kg anual. Aceasta în
comparaţie cu francezii sau elveţienii, care consumă 10-12 kg/an, sau cu polonezii, care
mănânca 5 kg/an. Specialiştii sunt însa de acord: gusturile romanilor in materie de ciocolata au
devenit mai rafinate in ultimii ani. Tocmai de aceea, companiile producatoare încearca sa aduca
pe piaţă diverse tipuri de ciocolată. Românii consuma in medie trei tipuri de ciocolata, de doua-
trei ori pe săptamâna. Cei mai mari consumatori de dulciuri sunt tinerii cu vârsta cuprinsa între
18 si 24 de ani, ei preferând în special tabletele si batoanele. Dintre aceştia, femeile sunt mari
consumatoare mai ales de tablete si bomboane. Celelalte categorii de persoane nu cumpara
foarte multa ciocolata, mai ales persoanele în vârsta (55-65 de ani), care consuma foarte rar.
Amatorii, cei care consuma ciocolata ocazional, de placere, sunt femei in proporţie mai
mare decat barbaţii (6 femei la un barbat). Având in vedere aceasta situaţie, firmele scot pe
piaţă produse cu destinaţie. Astfel, Kraft Foods Romania a lansat ciocolatele M-joy, iar Nestle,
batoanele de napolitană cu ciocolată Joe Crunch, ambele destinate special tinerilor. Companiile
Kandia-Excelent si Supreme Chocolat au ieşit pe piaţă cu diverse sortimente de tablete menite
a atrage acelaşi gen de clienţi. Firma Primola a lansat si ea produse destinate copiilor din gama
Primola Zoo.
5. Cercetarea cantitativă pentru piața ciocolatei

Obiectivele cercetării

• Să determinăm sortimentul de ciocolată cumpărat.


• Să determinăm frecvența de cumpărare.
• Să determinăm preferințele consumatorilor în funcție de următoarele atribute: calitate,
preț și diversitate.
• Să identificăm locului de achiziționare a ciocolatei.
• Să determinăm cantitatea cumpărată .
• Să determinăm valoarea preponderentă pe care respondenții o alocă consumului de
ciocolată.
• Să identificăm, din prisma ambalajului, motivele care stau la baza cumpărării
produsului.
• Să determinăm preferința consumatorului dintre ciocolata românească și cea din
import.
• Să determinăm gradul în care promovarea influențează achiziționarea ciocolatei.
• Să identificăm vârsta consumatorilor de ciocolată.
• Să obținem informații privind categoria de venit lunar în care se încadrează indivizii.

Ipotezele cercetării
În funcție de aceste obiective, ipotezele pot fi definite astfel:
- Mai mult de o treime consumă ciocolata Heidi.
- Marea majoritate a indivizilor au o părere bună în ceea ce privește diversitatea
sortimentală.
- Cele mai multe persoane sunt dispuse să cheltuiască între 10 ron si 50 ron lunar.
- Proveniența ciocolatei nu influențează cumpărarea produsului.
- Prețul influențează achiziționarea produsului – o treime din respondenți considerând că
ciocolata achiziționată este acceptabilă din punct de vedere al prețului.
- În proporție de 70% ambalajul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- În cea mai mare măsură reclama TV influențează achiziționarea.
- Vârsta nu influențează consumul de ciocolată.
- În proporție de 30% pachetele promoționale influențează cumpărarea ciocolatei.
- Sexul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Ocupația nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Pentru cele mai multe persoane contează marca de ciocolată.

Dimensiunea și structura eșantionului


Această cercetare s-a desfășurat în perioada 20 ianuarie 2023 – 26 ianuarie 2023, în
intervalul de ore 11:00 – 16:00 . Pentru această cercetare am folosit ca instrument de culegere
a datelor un chestionar de tip structurat, la care răspunsurile au fost consemnate prin
autoînregistrare de la fiecare individ, folosindu-se ca mod de comunicare mediul "on-line".
Chestionarele au fost distribuite in rândul prietenilor, colegilor de facultate, precum și în rândul
persoanelor care ocupă diverse funcții la locul de munca. Din punct de vedere al categoriei de
vârstă, se urmărește ca persoanele intervievate să aparțină tuturor categoriilor de vârstă.
Chestionar cantitativ
1. Obişnuiţi să cumpăraţi ciocolată?
a. Da
b. Nu
*daca raspunsul este nu, chestionarul nu se mai aplica
2. Cât de des cumpăraţi ciocolată?
a. În fiecare zi
b. Săptămânal
c. Lunar
d. Ocazional
3. Ce marcă de ciocolată preferaţi?
a. Poiana
b. Kandia
c. Milka
d. Heidi
e. Altele
4. Ce influenţă au reclamele de pe posturile de televiziune asupra deciziei dvs. ?
a. Scăzută
b. Medie
c. Ridicată
5. Ce sumă sunteţi dispuşi să alocaţi lunar pentru consumul de ciocolată ?
a. Sub 10 lei
b. Între 10-50 lei
c. Peste 50 lei
6. Din punct de vedere al preţului, ciocolata aleasă de dvs. este:
a. Ieftină
b. Acceptabilă
c. Scumpă
7. De obicei, de unde cumpăraţi ciocolată?
a. Centru comercial
b. Magazinul din cartier
c. Chioşcul cel mai apropiat de locuinţa dvs.
d. Altele
8. Dintre ciocolata românească şi cea de import, pe care o preferaţi?
a. Românească
b. De import
c. Nu am preferinţe
9. Influenţează pachetele promoţionale decizia dvs?
a. Da
b. Nu
c. Foarte rar
10. Cât de important este ambalajul ciocolatei în alegerea dvs?
a. Deloc
b. Important
c. Foarte important
11. Dacă o marcă de ciocolată pe care nu o cumparaţi de obicei ar organiza o promoţie, aţi fi
dispuşi să o cumpăraţi?
a. Desigur
b. În niciun caz
12. Sexul dumneavoastră este?
a. F
b. M
13. Vârsta dumneavoastra este?
a. Sub 18 ani
b. Între 18-25 ani
c. Între 25-35 ani
d. Peste 35 ai
14. Venitul dvs lunar este :
a. Sub 1000 lei
b. Între 1001-1500 lei 18
c. Între 1501-2500 lei
d. Peste 2500 lei
15. Care este ocupatia dvs?
a. student/elev
b. angajat
c. somer
d. pensionar
16. Locuiti in mediul:
a. Urban
b. Rural

Interpretarea rezultatelor
6. Cercetarea calitativă pentru piața ciocolatei

Obiectivele cercetării

• Să determinăm sortimentul de ciocolată cumpărat.


• Să determinăm frecvența de cumpărare.
• Să determinăm preferințele consumatorilor în funcție de următoarele atribute: calitate,
preț și diversitate.
• Să identificăm locului de achiziționare a ciocolatei.
• Să determinăm cantitatea cumpărată .
• Să determinăm valoarea preponderentă pe care respondenții o alocă consumului de
ciocolată.
• Să identificăm, din prisma ambalajului, cât de important este acest motiv în cumpărărea
produsului.
• Să determinăm preferința consumatorului dintre ciocolata românească și cea din
import.
• Să determinăm gradul în care promovarea influențează achiziționarea ciocolatei.
• Să identificăm vârsta consumatorilor de ciocolată.
• Să obținem informații privind categoria de venit lunar în care se încadrează indivizii.

Ipotezele cercetării
În funcție de aceste obiective, ipotezele pot fi definite astfel:
- Mai mult de o treime consumă ciocolata Heidi.
- Marea majoritate a indivizilor au o părere bună în ceea ce privește diversitatea
sortimentală.
- Cele mai multe persoane sunt dispuse să cheltuiască între 10 ron si 50 ron lunar.
- Proveniența ciocolatei nu influențează cumpărarea produsului.
- Prețul influențează achiziționarea produsului – o treime din respondenți considerând că
ciocolata achiziționată este acceptabilă din punct de vedere al prețului.
- În proporție de 70% ambalajul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- În cea mai mare măsură reclama TV influențează achiziționarea.
- Vârsta nu influențează consumul de ciocolată.
- În proporție de 30% pachetele promoționale influențează cumpărarea ciocolatei.
- Sexul nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Ocupația nu influențează cumpărarea ciocolatei.
- Pentru cele mai multe persoane contează marca de ciocolată.

Dimensiunea și structura eșantionului


În vederea culegerii informațiilor au fost intervievate 13 persoane din rândul prietenilor,
colegilor de facultate, o parte dintre aceștia fiind și angajați. Durata de completare a
chestionarului a fost stabilită în funcție de timpul necesar fiecărui respondent, în medie 15
minute. După completarea chestionarului de către persoane, acestea au fost culese si s-a trecut
la centralizarea și analiza datelor. Grupurile vor contine persoane din mediul urban și rural, cu
vârsta cuprinsă între 20 si 26 ani, cu venituri medii si peste medie, care cunosc cel putin trei
mărci de ciocolată și cei care au făcut ultima astfel de achizitie cu mai puțin de jumătate de an
în urmă. Perioada de cercetare a fost de 01 ianuarie 2022 – 10 ianuarie 2022, in intervalul de
ore 12:00 –15:00.

Chestionar calitativ
1. Obişnuiţi să cumpăraţi ciocolată?
2. Cât de des cumpăraţi ciocolată?
3. Ce marcă de ciocolată preferaţi?
4. Ce influenţă au reclamele de pe posturile de televiziune asupra deciziei dvs. ?
5. Ce sumă sunteţi dispuşi să alocaţi lunar pentru consumul de ciocolată ?
6. Din punct de vedere al preţului, ciocolata aleasă de dvs. este:
7. De obicei, de unde cumpăraţi ciocolată?
8. Dintre ciocolata românească şi cea de import, pe care o preferaţi?
9. Influenţează pachetele promoţionale decizia dvs de cumpărare?
10. Cât de important este ambalajul ciocolatei în alegerea dvs?
11. Dacă o marcă de ciocolată pe care nu o cumparaţi de obicei ar organiza o promoţie, aţi fi
dispuşi să o cumpăraţi?
12. Sexul dumneavoastră este?
13. Vârsta dumneavoastra este?
14. Venitul dvs lunar este :
15. Care este ocupatia dvs?
16. Locuiti in mediul?

Interpretarea rezultatelor
La întrebarea “Obişnuiţi să cumpăraţi ciocolată?”, toti participanţii la chestionar au răspuns
afirmativ.
La întrebarea “Cât de des cumpăraţi ciocolată?”, 4 dintre cei intervievaţi au spus că preferă
să cumpere ciocolată o data pe săptămână, majoritatea, respectiv 5 dintre intervievaţi au
raspuns o dată la două săptămâni, 2 respondenţi au spus o dată pe lună, iar unul singur a spus
că preferă să consume ciocolata o dată la trei săptămâni.
La întrebarea “Ce marcă de ciocolată preferaţi?”, majoritatea, respectiv 7 dintre cei 13
participanţi la chestionar au răspuns că preferă Milka, 3 dintre participanţi au spus că preferă
Heidi, 2 persoane au răspuns că preferă Poiana, iar o persoană a spus ca preferă Kandia.
La întrebarea “Ce influenţă au reclamele de pe posturile de televiziune asupra deciziei
dvs. ?”, toţi cei participanţi la interviu au spus că publicitatea îi influenţează într-o mare măsură,
fie că vorbim de publicitatea din mass media sau de publicitatea facută de alti oameni unor
anumite sortimente de ciocolată.
La întrebarea “Ce sumă sunteţi dispuşi să alocaţi lunar pentru consumul de ciocolată ?”,
majoritatea respondenţilor au spus că sunt dispuşi să plătească între 10 şi 20 lei, însă au fost şi
3 persoane care au specificat că sunt dispuşi să plateasca sub 10 lei, iar o persoana este dispusă
să platească până la 50 lei pe lună.
La întrebarea “Din punct de vedere al preţului, ciocolata aleasă de dvs. este:”, cea mai
mare parte dintre cei cărora li s-a aplicat chestionarul au spus că preţul ciocolatei alese de ei li
se pare acceptabil, însă a fost si o mică parte care a considerat preţul ca fiind scump.
La întrebarea “De obicei, de unde cumpăraţi ciocolată?”, cea mai mare parte, respectiv
9 dintre cei chestionaţi au spus ca preferă să cumpere ciocolata de la magazinul cel mai apropiat
de locuinţa (minimarket), restul preferând sa achiziţioneze ciocolata din supermarketuri.
La întrebarea “Dintre ciocolata românească şi cea de import, pe care o preferaţi?”
Majoritatea respondeţilor (9 dintre respondenţi) au spus că nu au preferinţe, 3 respondenţi
preferă ciocolata din import şi doar 1 respondent preferă ciocolata autohtonă.
La întrebarea “Influenţează pachetele promoţionale decizia dvs de cumpărare?”, cei mai
multi, 8 dintre respondenţi au spus că preferă produsele la promoţie, acest lucru datorându-se
situaţiei financiare, restul de 5 respondenţi au spus că nu îi influenţează promoţiile, susţinând
că produsele aflate la promoţii sunt de o calitate mai slabă decât cele care nu sunt la promoţii.
La întrebarea “Cât de important este ambalajul ciocolatei în alegerea dvs?” 6 respondenţi
au spus că sunt foarte atenţi la ambalaj pentru că îi interesează în mod special ingrediantele
folosite în prepararea acelui sortiment de ciocolata şi data de expirare, 4 respondenţi au spus
că îi intereseaza ambalajul pentru că le oferă informaţii despre valorile nutriţionale şi data de,
3 dintre respondenţi au spus că nu se uita în mod special la ambalaj, ci se uită numai la data de
expirare.
La întrebarea “Dacă o marcă de ciocolată pe care nu o cumparaţi de obicei ar organiza
o promoţie, aţi fi dispuşi să o cumpăraţi?”, doar o mică parte, respectiv 7 dintre cei intervievaţi
ar renunţa la sortimentul pe care îl cumpără în mod obişnuit pentru a achiziţiona alt sortiment
aflat la promoţie, 6 dintre cei intervievaţi nu ar fi dispuşi să renunţe la sortimentul pe care îl
cumpară regulat.
La întrebările privind profilul consumatorului, 12 dintre cele 13 persoane intervievate
sunt din mediul urban, o singură persoană fiind din mediul rural, 9 persoane sunt de sex feminin
si 4 persoane sunt de sex masculin, vârsta persoanelor intervievate este de 23 - 24 de ani, iar
venitul acestora se situează în următoarele categorii: 6 persoane au un venit sub 1000 lei, 3
persoane 1000 – 1500 lei, 4 persoane peste 1500 lei. Toate personele care au răspuns la
chestionar sunt studenţi, unii dintre ei fiind şi angajaţi.

7. Concluzii cercetări

În urma acestei cercetări se poate observa că majoritatea persoanelor consumă ciocolată,


fără a avea o preferință în ceea ce privește proveniența produsului; respondenții au vârste ce
aparțin tuturor segmentelor de vârste și venituri ce se încadrează de asemenea în toate
categoriile, preponderente fiind persoanele (38%) cu venituri cuprinse în intervalul 1001-1500
lei. Un alt element ce se poate observa este acela că cei mai mulți dintre consumatori sunt
femei, lucru ce se contrazice cu ipoteza 10 - sexul nu influențează consumul. Referitor la
importanța ambalajului produsului se poate observa că pentru consumatori acesta conteaza cel
mai mult. În ceea ce privește pachetele promoționale, cea mai mare parte dintre respondenți
(41%) sunt de părere că acestea influențează decizia consumatorului român. În privinta celor
mai consumate mărci de ciocolata Milka a iesit pe locul I, urmată de Poiana si Heidi. Acest
fapt vine să contrazică ipoteza 1, în care se pleacă de la premisa că cea mai consumată ciocolată
este Heidi. În concluzie, consumatorul român nu este fidel unui singur produs, impactul cel
mai mare avându-l prețul, promovat prin pachete promoționale.

S-ar putea să vă placă și