L3

Studiul operaţiei de transport al materialelor solide. Analiza granulometrică.

Generalităţi
Din punctul de vedere al transportului continuu al materialelor solide, se deosebesc materiale în vrac şi
sarcini unitare.
Materialele în vrac sunt constituite din granule de diferite mărimi.
Ca bază pentru caracterizarea granulometrică a unei particule, se ia cea mai mare (lungimea) dintre
cele trei dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) ale paralelipipedului care poate înscrie particula.
Granulaţia materialelor în vrac constă în dimensiunea şi forma bucăţilor.

Materialele transportate în vrac se împart în două categorii: neclasate şi clasate.

Materialele neclasate sunt acele materiale, la care raportul dintre cea mai mare şi cea mai mică
bucată este mai mare decât 2,5. Ele se definesc prin analiză granulometrică, care determină procentul de
granule de diferite mărimi.
Analiza granulometrică constă în trecerea succesivă a materialului printr-o serie de site cu ochiuri din
ce în ce mai mici, sau în cazul granulelor sub 0,1 mm, separarea granulelor pe baza diferenţei vitezelor de
sedimentare. După fiecare separare rezultă granule la care rapoartele extreme ale mărimilor sunt mai mici decât
2,5.
Materialele clasate sunt materiale, pentru care raportul dintre cea mai mare şi cea mai mică bucată
este mai mic sau egal cu 2,5, inclusiv materialele cu o singură dimensiune. Aceste materiale se definesc prin
mărimile maximă (dmax) şi minimă (dmin).
În figura 1 se prezintă curbele granulometrice pentru materiale neclasate (a, b) şi clasate (c): masele
însumate (procentul din masa probei) funcţie de procentul din diametrul maxim.

Figura 1.Curbe granulometrice

Diagrama granulometrică a materialului indică masa însumată, exprimată în procente din masa
probei, a granulelor cu mărimea de la 100% până la x% din mărimea maximă (dmax) a celei mai mari granule.
Materialele în vrac se pot clasifica şi după granulaţia caracteristică (d’). În tabelul 1 se dau relaţiile de
calcul pentru granulaţia caracteristică, iar în tabelul 2 – clasificarea materialelor în vrac.

Tabelul 1.Calculul granulaţiei caracteristice (d’)

Tip material Caracterizare Relaţie de calcul
(80 … 100)%  dmax 10%Mtot d’ = dmax
neclasat
(80 … 100)%  dmax 10%Mtot d’ = 0,8dmax
d max −d min
clasat d '=
2
1
 dmax = mărimea maximă;
Mtot = masa totală.

Tabelul 2.Clasificarea materialelor în vrac

Tip material Granulaţia caracteristică d’ [mm]
bulgăraşi d’ > 160
bucăţi mijlocii 60 < d’ < 160
bucăţi mărunte 10 < d’ < 60
granule 0,5 < d’ < 10
pulbere d’ < 0,5

Densitatea în vrac a materialelor reprezintă raportul dintre masa şi volumul materialului, în condiţiile
în care se află pe mijlocul de transport. În tabelul 3 se prezintă formele particulelor de material simbolizate prin
cifre romane.

Tabelul 3.Formele particulelor de material

Simbolizare Caracterizare
I Cub: muchii ascuţite; cele trei dimensiuni sunt apropiate
II Prismă: muchii ascuţite; una dintre dimensiuni este net
superioară celorlalte două
III Placă: muchii ascuţite; una dintre dimensiuni este net inferioară
celorlalte două
IV Sferă: muchii rotunjite; cele trei dimensiuni sunt apropiate
Cilindru, baton, paiete: muchii rotunjite; una dintre dimensiuni
V este net superioară celorlalte două
VI Granule fibroase, aţoase, buclate, împletite

Coeziunea particulelor de materialeste determinată de unghiul de taluz natural de alunecare. Taluzul

natural (figura 2), reprezintă generatoarea grămezii conice formată de particulele de material în căderea lor
liberă constantă de la o înălţime redusă pe o suprafaţă plană.
Unghiul de taluz natural () reprezintă unghiul dintre baza orizontală şi panta formată de particulele
de material.

Figura 2.Taluzul natural

În tabelul 4 se prezintă simbolizarea coeziunii funcţie de unghiul de taluz natural, iar în tabelul
5clasificarea materialelor funcţie de proprietăţile de transport. Produsele care nu au proprietăţile enumerate nu
au simbol, iar cele care au mai multe proprietăţi se simbolizează cu mai multe litere.
Tabelul 4.Coeziunea particulelor de material
Simbolizare Caracterizare
2
 1 Produs care poate difuza în aer şi poate deveni la fel de fluid ca
un lichid
2 Produs foarte fluid: α  30
3 Produs fluid: 30< α < 45
4 Produs puţin fluid: 45 α  60
5 Produs compost: α > 60
6 Produs care nu alunecă şi care formează boltă
 = unghiul de taluz natural.

Tabelul 5.Clasificarea materialelor funcţie de proprietăţile de transport

Simbolizare Caracterizare
n material ce se aglomerează sub efectul presiunii datorită
umidităţii sau de la sine
o material abraziv
p material corosiv
q material fragil
r material exploziv
s material inflamabil
t material pulverulent
u material umed (se indică procentul masic de apă în raport cu
masa în stare uscată a materialului)

Obiectivele lucrării
Pentru clasificarea materialului, alegerea tipului de echipament de transport şi aprecierea gradului
(fineţii) de mărunţire, este necesar să se relizeze analiza granulometrică,prin care se pot stabili dimensiunile
limită (minime şi maxime), ale materialului analizat, precum şi ponderea cantitativă a fiecărei fracţii în
materialul analizat.În lucrarea se va realizaanaliza granulometrică a materialului prin repartizarea diferitelor
mărimi de particule dintr-un amestec şi trasarea curbelor granulometrice.

Consideraţii teoretice
Analiza granulometrică reprezintă analiza mărimii şi distribuţiei după mărime a particulelor unui
material granular sau pulverulent. Analiza determină cunoaşterea următoarele caracteristici ale materialului:
 dimensiunile minime şi maxime ale particulelor materialului;
 procentul (din masă) a particulelor ale căror dimensiuni, fie depăşesc, fie sunt sub o anumităvaloare;
 distribuţia dupădimensiuni (în procente din masă) a particulelor materialului;
 suprafaţa specifică medie;
 gradul de mărunţire al acestuia
 formarea unui anumit volum sau greutăţi specifice;
 formarea unor condiţii de repartizare a mărimii particulelor.
Analiza granulometrică este necesară atât pentru caracterizarea lucrului mecanic efectuat de un
aparat/utilaj, cât şi a calităţii materialului mărunţit, din punct de vedere al cerinţelor impuse privind mărimea
particulelor.
Pentru determinarea granulozităţii se utlizează un clasor cu site (figura 3), montate una sub alta, cu
ochiurile sitelor în ordine descrescătoare (prima sită are orificiile ochiurilor cele mai mari). Proba (cântărită în
prealabil(100 g- întrucât cantităţile de pe fiecare sită vor reprezenta chiar conţinutul procentual)), este trecută pe
sita superioară, iar după cernerea materialului într-un anumit interval de timp (5 min.), pe fiecare sită se va
găsi câte o cantitate de material, m (g) (sau procent de volum), ce reprezintă totalitatea particulelor cu
dimensiuni mai mici decât cele ale orificiilor sitei superioare, şi mai mari decât ale sitei prin care nu a trecut.
Dimensiunea ochiurilor sitelor se aleg astfel încât să aibă dimensiunile orificiilor într-o serie geometrică
3
(normală), cu raţia de √ 2 (seria TYLER) (adică să formeze termenii unei progresii geometrice cu raţia de
1.414), ultima sită fiind sita oarbă (notată cu 0). Datele obţinute prin cântărirea masei de material reţinute
(rămase) pe fiecare sită se trec într-un tabel de forma (tabel 6):

Figura3.Vedere de ansamblu al clasorului cu

site

După cântărirea cantităţilor de material mărunţit de pe fiecare sită se completează tabelul de analiză

granulometrică, de forma tabelului 1.

Tabelul 6. Tabel de analiză granulometrică

Procentul de material cu Procentul de material cu
Procentul de material trecut prin
latura Dimensiunea medie a dimensiunea mai mică decât dimensiunea mai mare decât
sită între dimensiunile li şi li+1
ochiului sitei particulelor fracţiei dimensiunea orificiului sitei li dimensiunea orificiului sitei
ale sitelor alăturate
li (mm) di (mm) (trecut de sita li) li (rămas pe sita li)
ai (%)
Ti (%) Ri (%)
0 d1 a1 (între 0 şi l1) 0 a1+a2+ …+an-1+an+an+1
l1 d1 a2 (între l1 şi l2) a1 a2+a3+a4+a5
l2 d2 a3 (între l2 şi l3) a1+a2 a3+a4+a5
l3 d3 a4 (între l3 şi l4) a1+a2+a3 a4+a5
l4 d4 a5 (între l4 şi l5) a1+a2+a3+a4 a5
ln-1 dn-1 an a1+a2+ …+an-1 an+an+1
ln dn an+1 a1+a2+ …+an-1+an an+1

Dacă la cernere se folosesc n site, se obţin întotdeauna (n+1) fracţiuni granulometrice.Datele din tabelul de
analiză granulometrică determină/explică caracteristicile enumerate anterior. Pentru ilustrarea datelor din
tabelul de analiză granulometrică, acestea se reprezintă grafic: în ordonată la o scară aleasă convenabil se
reprezintă T şi R(%), iar în abscisădimensiunea li a orificiilor sitei. Se vor obţine grafice de forma celor din
figura 4. Cele două curbe sunt simetrice faţă de ordonata de 50% şi se întretaie pe această linie.

Figura4. Variaţia lui T şi R (%) în funcţie de

dimensiunea orificilor sitei li

Curba Rx=f(li) este descrisăde relaţia lui Rosin-Ramler:

4
 ( dd' )
n
−
R=e (1)
unde: d – diametrul granulelor (mm); d’ – constantă caracteristică repartiţiei mărimii granulelor în amestec; n –
indice de uniformitate (mai mare în cazul amestecurilor cu particule de mărimi apropiate).

Dacă d=d’∙(n-1), rezultă că R=36,8%, deci d’ este diametrul granulelor pentru care procentul de granule
mai mari este de 36,8%.
Relaţia lui Rosin-Ramler mai poate fi de forma:
n

R x =100 ∙e−b ∙ x (2)

unde:Rx (% masă) - cantitatea de material ce rămâne pe o sită cu dimensiunea x (µm) a orificiului său; b şi n -
coeficienţi dependenţi de natura materialului(b=0.003-0.035; n=0.53-0.70);x (di)- dimensiunea medie a
particulelor din fracţii obţinute pe sită¿), i=0,1,…n, sitele numerotându-se de la sita cu dimensiunea minimă a
orificiului (în µm).

Cunoscând că procentele de material dintr-o probă rămasă pe sită sunt ilustrate bine de relaţia (2), vom

folosi această relaţie pentru calculul coeficienţilor b şi n şi se va verifica pentru restul punctelor experimentale
obţinute.Pentru două puncte de pe grafic, de coordonate (x1,Rx1) şi (x2,Rx2) se scrie relaţia (2), care după
transformări simple devine (3);

( )
Rx 1
ln ( )
100
ln
Rx
ln ( 2 ) (3)
100
n=
x1
ln
x2

Cu valoarea lui n(relaţia 3), se calculează valoarea lui b, din relaţia (4):

b=
−2,3∙ ln ( )
Rx 1
100 (4)
n
x 1

Apoi, cu valorile n şi b calculate cu relaţiile (3) şi (4) şi introduse în (2) se verificăprecizia

obţinută pentru celelalte puncte ale graficului, trasându-se pe acelaşigrafic o nouăcurbă Rx = f(x) conform
relaţiei (2) şi observând gradul de suprapunere a celor două curbe (experimentalăşi teoretică).
De asemenea, datele din tabelul de analiză granulometrică, pot fi utilizate la calculul valorii medii a
dimensiunii particulelor ce alcătuiesc materialul iniţial.
Diametrul mediuiniţial (dm), al materialului se calculează cu relaţia (5):

dm=
∑ ai ∙ d i sau= 3
100 √ 6V
π∙n
sau
3 6M

√
π ∙ ρ∙ n
[mm] (5)

unde: ai - procentul fracţiei i (materialul colectat pe sita i-1) în probă; V – volumul ocupat de masa M de

material (m3); M – masa fracţiunii cu număr N de particule (kg); ρ – densitatea materialului (kg/m 3); di -
dimensiunea medie a fracţiei i (după mărunţire),calculată cu relaţia (6):

5
 l i+1 +l i
d i= [mm] (6)
2

unde: l reprezintădimensiunea (latura) ochiului sitei.

Suprafaţa specifică (Ssm) a unui ansamblu de particule reprezintă suma suprafeţelor înconjurătoare a

tuturor particulelor care se găsesc într-o unitate de masă (în m2/kg). Intervine ca o mărime caracteristică în
procesele de schimb de căldura şi de masă între particule şi mediu, în probeme de curgere a fluidelor prin
straturi granulare, în aprecierea consumului de energie la mărunţire. Se calculează cu relaţia (7):
n +1
6 a
Ssm = ∙∑ i [m2/kg] (7)
100 ∙ ρ 1 di

unde: ρ - densitatea materialului (kg/m3); di – diametrul mediu al fracţiei i (m).

Mod de lucru: a)materiale necesare: clasor cu site (figura 5), balanţă tehnică, boabe (maciniş) de grâu
sau porumb, hârtie milimetrică, instrument de calcul;

Figura 5. Schema clasorului cu site:1. cadru; 2. site cu ramă; 3, mecanism acţionare (de vibrare)

b) mod de lucru:
 se cântăreşte cu balanţa analiticăo probăde 100 g de material mărunţit;
 se aleg 5-6 site din set conform recomandărilor şi se montează în clasor;
 se cerne proba prin sitele clasorului timp de 5 minute şi se cântăreşte materialul rămas pe fiecare sităa
clasorului;
 cu datele obţinute se completeazătabelul de analizăgranulometrică;
 se calculează dimensiunea medie a particulelor materialului mărunţit cu relaţia (5) şi suprafaţa
specifică cu relaţia (7);
 cu datele experimentale obţinute se traseazăpe hârtie milimetrică, graficele T, R =f(li);
 se aleg două puncte arbitrare de pe grafic (din zona de mijloc a sa), de coordonate cunoscute din cele
determinate experimental şi se folosesc pentru determinarea coeficienţilor b şi n din relaţia (2) cu
relaţiile (3) şi (4);
 folosind relaţia obţinută cu valorile b şi n determinate anterior se trasează curbacorespunzătoare pe
acelaşi grafic cu datele experimentale, observându-se gradul de suprapunere al acestora.

Tabel rezultate măsurători

6
 Nr. Masă sită Masă sită+material Masă material Masă probă
crt. ms (g) mt (g) mm (g) mp (g)

Tabel centralizator analiză granulometrică

Dimensiunea Diametrul Procentul de Trecerea de Rest pe

Nr.
orificiu sită particulelor material pe sită sită sită
crt.
li [mm] di [mm] ai (%) Ti (%) Ri (%)

ÎNTREBĂRI:
1. Care sunt categoriile de materiale în vrac şi prin ce se caracterizează ele?

2. În ce constă analiza granulometrică?

Analiza granulometrică constă în trecerea succesivă a materialului printr-o serie de site cu ochiuri din ce
în ce mai mici, sau în cazul granulelor sub 0,1 mm, separarea granulelor pe baza diferenţei vitezelor de
sedimentare. După fiecare separare rezultă granule la care rapoartele extreme ale mărimilor sunt mai mici decât
2,5.

3. Ce reprezintă densitatea în vrac?

Densitatea în vrac a materialelor reprezintă raportul dintre masa şi volumul materialului, în condiţiile în
care se află pe mijlocul de transport.

4. Ce reprezintă taluzul natural?

Unghiul de taluz natural () reprezintă unghiul dintre baza orizontală şi panta formată de particulele de
material.

5. Cum se clasifică materialele funcţie de proprietăţile de transport?

n material ce se aglomerează sub efectul presiunii datorită
umidităţii sau de la sine
o material abraziv
p material corosiv
q material fragil
r material exploziv

7
s material inflamabil
t material pulverulent
u material umed (se indică procentul masic de apă în raport cu
masa în stare uscată a materialului)