Ciocolata și istoria ei

Capitolul I
Ciocolata și istoria ei
Ciocolata este un aliment caracterizat printr-o valoare calorică și
nutritivă ridicată. Aceasta se obține prin amestecul pastei de cacao, un
produs bogat în lipide care se obține din semințele fructului arborelui de
cacao, cu zahăr și diverse ingrediente ca laptele, nucile, alunele,
migdalele, vanilia și diferite arome.
Ciocolata este un aliment caracterizat printr-o valoare calorică și
nutritivă ridicată. Aceasta se obține prin amestecul pastei de cacao, un
produs bogat în lipide care se obține din semințele fructului arborelui de
cacao, cu zahăr și diverse ingrediente ca laptele, nucile, alunele,
migdalele, vanilia și diferite arome.

[1]
Fig.1
Primii consumatori de cacao care au lăsat dovezi scrise despre aceasta au
fost mayașii, care aveau în panteon chiar și un zeu dedicat acestui
arbore. Băutura din cacao era preparată astfel: boabele de cacao erau
lăsate la fermentat câteva zile. Odată uscate, boabele erau prăjite,
măcinate, iar pudra era, apoi, amestecată cu apă fierbinte și cu alte
ingrediente, cum ar fi ardeiul iute și mălaiul.
Spre deosebire de mayași, aztecii consumau ciocolata rece și credeau
despre ea că are proprietăți afrodisiace și că oferă consumatorilor energie
și putere. Aztecii au fost primii care au folosit boabele de cacao pe post
de bani: conchistadorii spanioli au descoperit că 100 de boabe de cacao
erau prețul pentru o canoe plină cu apă potabilă sau pentru un curcan.
Olmecii foloseau boabele de cacao și băuturile din aceste boabe în
scopuri medicinale și în ritualurile religioase. Nu se știe, însă, cum
preparau aceste băuturi.
Primul european care a aflat despre ciocolată a fost Cristofor Columb, în
1502. În a patra sa călătorie către Americi, Columb a capturat o canoe cu
bunuri pentru comerț între care erau și boabe de cacao. Exploratorul nu a
știut la ce sunt folosite și a mai durat încă 17 ani până când
conchistadorul Fernando Cortes l-a observat pe regele aztec Montezuma
bând cacao la curtea lui din Tenochtitlan.
Preoții spanioli au fost cei care au adus pentru prima oară boabele de
cacao în Europa, și tot ei au fost cei care le-au prezentat la curtea regelui
Spaniei, pe la jumătatea secolului al 16-lea.
La început, europenii consumau cacaua tot sub formă de băutură și chiar
au încercat să recreeze rețetele aztecilor, cu ardei iute și alte condimente.
Spaniolii credeau despre cacao că are proprietăți medicinale din cauza
gustului amar și o foloseau în tratamentul anumitor afecțiuni, cum ar fi
durerile abdominale.
Abia la începutul secolului 17, europenii au început să adauge miere sau
alți îndulcitori în cafea, iar istoria ciocolatei s-a schimbat cu desăvârșire.
[1]
Capitolul II.
Clasificarea ciocolatei
În funcție de cantitatea de cacao care se regăsește în compoziție,
ciocolata este de mai multe tipuri:
Ciocolata amăruie sau ciocolata neagră - conține cel puțin 35% praf de
cacao și nu are printre ingrediente laptele praf. Pe piață sunt nenumărate
sortimente de ciocolată, în funcție de cantitatea de cacao folosită. La fel
și în cazul ciocolatei amărui, care este de mai multe feluri în funcție de
cantitatea de zahăr folosită. [1] Fig. 2 (ciocolată neagră)
Ciocolata cu lapte - este o specialitate de ciocolată obținută prin
combinarea laptelui praf cu praf de cacao, în diferite proporții, potrivit
reglementărilor Uniunii Europene, în țara noastră ciocolata cu lapte
trebuie să conțină minimum 25% substanță uscată de cacao și 12% lapte
praf. [1] Fig. 3 (ciocolată cu lapte)
Ciocolata albă - este fabricată din unt de cacao, zahăr, lapte și arome, în
special vanilie. Această specialitate nu este considerată de toată lumea ca
fiind ciocolată adevărată, pentru că nu conține pudră de cacao. De aici
vine și culoarea albă. [1] Fig. 4 (ciocolată albă).