DREPTUL UNIUNII EUROPENE

25 februarie 2016

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

A. Consiliul European
B. Consiliul
C. Parlamentul European
D. Comisia Europeana
E. Curtea de Conturi
F. Curtea de Justitie a UE
G. Banca Centrala Europeana

A. Consiliul European:
Este institutia politica a UE, formata din sefi de stat/ de guvern din statele membre.
Nu trebuie confundat cu Consiliul si nici cu Consiliul Europei.
! Criteriile de diferentiere a Consiliului European de Consiliu, sunt:
1. Criteriul aparitiei: Consiliul European a aparut pe cale neconventionala, ca urmare a
intalnirilor periodice in afara tratatelor, a sefilor de stat/ guvern a statelor membre, Consiliul a aparut
pe cale conventionala, fiind prevazut inca din tratatele constitutive.
2. Criteriul componentei:
 Consiliul Eupean: sefi de stat/ guvern;
 Consiliul: ministrii.
3. Criteriul atributiilor indeplinite:
 Consiliul Europei: atributii de natura politica;
 Consiliul: atributii legislative.

Consiliul European se intruneste de 2 ori pe semestru sau ori de cate ori este nevoie.

Cons Eu isi alege presedintele, mandatul este de 2 ani si jum, cu posibilitatea reinnoirii o
singura data.

Cons Eu confera UE impulsurile necesare dezvoltarii economice la nivel unional.

B. Consiliul:
Este institutia ce reprezinta interesele statelor membre.
Este format din cate 1 ministru din fiecare stat membru.
In functie de ordinea de zi, componenta Consiliului este variabila, astfel putem fi in prezenta
Consiliilor specializate/ a Consiliului Afaceri Generale.
Fiecare stat membru asigura, prin rotatie, timp de 6 luni, presedintia Consiliului.( Romania –
2019 a 2a parte)
Consiliul este ajutat de catre Comitetul Reprezentantilor Permanenti ( COREPER).
COREPER este format din experti din fiecare stat membru.
1
 Delegatia fiecarui stat este condusa de catre un ambasador cu rang de ministru plenipotentiar.
La nivelul Consiliului, legislatia se adopta cu majoritatea calificata sau unanimitate de voturi.
Majoritatea calificata este definita ca fiind egala cu cel putin 55% din membrii Consiliului si
care reunesc cel putin 65% din populatia UE.
Consiliul este legislativul UE, alaturi de Parlament.

C. Parlamentul European:
Reprezinta cetatenii statelor membre.
Este format din 750 de membrii +1 (presedinte).
Fiecare stat membru, in functie de populatie, detine un nr de locuri in Parlament.
Cele mai numeroase locuri: 96 Germania.
Cele mai putine: 6 Malta.
Romania: 32 locuri.
Mandatul membrilor este de 5 ani.
Alegerile se organizeaza la nivelul fiecarui stat membru, potrivit legislatiei nationale, la care
se adauga urmatoarele reguli ale UE:
 Varsta minima de vot: 18 ani;
 Se voteaza in intervalul joi-duminica, din saptamana desemnata pt alegeri;
 Urnele se deschid duminica dupa ce s-a finalizat intregul proces electoral la nivelul
statelor;
 Se voteaza o singura data.
In organizarea Parl, regasim:
 Conferinta presedintilor, formata din presedintele Parl + presedintii grupurilor politice
parlamentare;
 Biroul format din presedintele Parl, 14 vice-presedinti, 5 chestori;
 Grupuri politice parlamentare;
 Comisii, care pot fi: permanente/temporare/de ancheta.

Ca atributii, Parlamentul:

 Participa, alaturi de Consiliu, la adoptarea legislatiei;

 Numeste Comisia Europeana;
 Controleaza, din punct de vedere public, Comisia;
 Demite Comisia;
 Isi da acordul privind extinderea UE;
 Este singura insititutie care poate aproba bugetul UE.

D. Comisia Europeana:
Este executivul UE, institutia care reprezinta interesele UE.
Este formata din cetateni numiti de fiecare stat membru si agreati de catre Parl.
Consiliul European numeste un presedinte al Comisiei, presedinte care isi alcatuieste echipa
dintre persoanele propuse de fiecare stat membru.

2
 Urmeaza audierea fiecarui membru proprus in cadrul Comisiei permanente de la nivelul
Parlamentului, dupa care, intreaga Comisie urmeaza sa primeasca votul de incredere al Parl.
Mandatul membrilor Comisiei este de 5 ani.
Incetarea mandatului are loc:
 Expirarea termenului;
 Demisie;
 Demitere;
 Motiune de cenzura;
 Deces.

3 martie 2016

Atributii:

 Are drept de intiativa legislativa exclusiv, cu exceptia domeniului PESC( politica

externa si securitate comuna) si JAI(justitie si afaceri interne);
 Este gardianul tratatelor, adica supravegheaza modul in care statele membre respecta
obligatiile asumate;
 Gestioneaza fondurile UE;
 Desfasoara anchete;
 Impune sanctiuni;
 Pe plan extern, negociaza in numele UE.

E. Curtea de Conturi:
Componenta: 28 membrii- cate 1 din fiecare stat membru, desemnati de catre guvernele
statelor membre dintre personalitatile care au facut parte la nivel national din institutiile de control
extern.
Mandatul: 6 ani, cu posibilitatea reinnoirii.
Membrii isi aleg presedintele pt o perioada de 3 ani.
Membrii Curtii de Conturi, pe durata mandatului, trebuie sa isi exercite functia in deplina
independenta, in interesul general al UE.
Curtea de Conturi functioneaza ca un organ colegial, fiecarui membru fiindu-i repartizat un
sector specific de activitate.
C.C. examineaza legalitatea veniturilor si cheltuielilor UE.
Nu desfasoara activitati la nivel national.

F. Curtea de Justitie a UE: (CJUE)

Este formata din:
1. Curtea de Justitie
2. Tribunal
3. Tribunale specializate, in prezent 1.

3
 1. CJ: ( Luxemburg)
Fiecare stat membru are cate un judecator desemnat pt o perioada de 6 ani.
Judecatorii sunt alesi la nivel national dintre persoanele care ofera toate garantiile de
independenta si intrunesc cerintele pt exercitarea celor mai inalte functii jurisdictionale.
La cererea CJ, Consiliul poate cere majorarea nr de judecatori.
Mandatul: 6 ani, cu posibilitatea reinnoirii fara limita.
Varsta: nu exista nicio limita.
Judecatorii aleg dintre ei un presedinte al carui mandat este de 3 ani.
O data la 3 ani are loc o inlocuire partiala a judecatorilor.
Guvernele statelor membre pot revoca un judecator la CJ. Instanta este cea care il poate revoca
pt motive temeinice si cu unanimitate de voturi.
Independenta este garantata, in special prin caracterul secret al deliberarii.
Procedura opiniei separate nu este admisa, deoarece hotararile CJ sunt decizii colective care
angajeaza instanta in intregul sau.
Pe durata mandatului, judecatorii sunt obligati sa-si stabileasca resedinta in orasul in care isi
are sediul CJ (Luxemburg).
Alaturi de judecatori, regasim avocati generali.
Rolul avocatilor generali este de a prezenta public, cu toata impartialitatea, concluziile
motivate asupra cauzelor deduse spre solutionare in fata CJ.
La CJ regasim si ungrefier sef care este numit de CJ, dupa consultarea avocatilor generali, pt
un mandat de 6 ani.
Grefierul indeplineste atributii cu dubla natura:
 Atributii de natura procedurala;
 Atributii de natura administrativa.
Atributii:
 Primeste, transmite si conserva toate documentele instantei;
 Notifica/comunica acte ale instantei;
 Asista la sedintele de audiere ale CJ;
 Se ocupa de organizarea si desfasurarea activitatii in cadrul arhivei;
 Se ocupa de aparitia publicatiilor CJ;
 Tine contabilitatea CJ, cu ajutorul unui administrator;
 Are in subordine functionarii si agentii CJ;
 Tine gestiunea instantei.

Organizarea CJ:

 Isi desfasoara activitatea in cadrul camerelor/ in Marea Camera;

 In mod exceptional, CJ lucreaza in plen, in prezenta tuturor judecatorilor.
Camerele sunt compuse din 3/5 judecatori.
Marea Cameraare in componenta 13 jud.
Instanta poate delibera valabil numai in prezenta unui nr impar de judecatori, presedintele
Camerei nu are vot dominant.

4
 In cazul in care nr de judecatori este par, judecatorul cu vechimea cea mai mica la CJ nu va
participa la deliberare.
Instanta este o institutie ce functioneaza permanent, desi dispune de vacante judecatoresti.
Vacanta intrerupe activitatea dar nu suspenda termenele.
Limba de lucru a CJ este franceza, iar lb de procedura este lb paratului.

2. Tribunalul:
Componenta: 28 judecatori, cate unul din fiecare stat membru, numiti de comun acord de
catre guvernele statelor membre, pt un mandat de 6 ani.
Judecatorii sunt alesi dintre persoanele care au capacitatea exercitiuliu functiei jurisdictionale.
Membrii Tribunalului aleg dintre ei un presedinte, pt o perioada de 3 ani.
Tribunalul are competenta de a judeca:
 Actiunile introduse de persoane fizice/juridice impotriva actelor institutiilor UE;
 Actiunile introduse de statele membre impotriva Comisiei/Consiliului;
 Actiunile prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pt prejudiciile cauzate de
institutiile UE;
 Actiunile in domeniul proprietatii intelectuale indreptate impotriva Oficiului pt
Armonizare in cadrul pietei interne marci, desene si modele si impotriva Oficiului pt
soiuri de plante;
 Recursuri impotriva deciziilor tribunalului functiei publice.
Tribunalul functiei publice:
Componenta: 7 judecatori, alesi pt un mandat de 6 ani. Desemnarea se face de catre un
comitet, compus din 7 personalitati, fosti judecatori ai CJ si tribunal dar si din juristi care au
competente notorii.
TFP lucreaza in camere compune din 3 judecatori si numai cu titlu exceptional din 5
judecatori.
Este competent sa judece actiuni introduse de functionarii ori agentii institutiilor UE impotriva
angajatorilor.

10 martie 2016
ORDINEA JURIDICA A U.E.
Cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatiile dintre UE si statele membre,
dintre UE si state terte si intre UE si alte organizatii internationale.
Regasim norme juridice ce au valoare de legi fundamentale si norme juridice ce au valoare de
legi ordinare.
In cadrul primei categorii, regasim:
 Tratatele constitutive ale UE
 Tratate+ actele modificatoare ale acestora(de mai sus).
In cadrul celei de-a doua categorii, regasim:
 Regulamente

5
  Directive
 Decizii
 Tratate
 Acorduri.
Izvoarele dr UE sunt:
1. Izvoare primare
2. Izvoare derivate
3. Acorduri internationale
4. Izvoare complementare
5. Izvoare nescrise.
1. Izvoare primare:
Sunt regasite in:
A. Tratate constitutive in vigoare sunt:
a. Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice
b. Tratatul privind UE
c. Tratatul privind functionarea UE
B. Tratate si acte modificatoare, cele mai importante fiind:
a. Tratatul de la Bruxel: este tratatul prin care institutiile executive, respectiv
legislative, prevazute in Tratatul de la Roma si Paris, se unifica intr-un singur executiv
si o singura institutie legislativa, comune celor 3 comunitati.
b. Actul Unic European: modifica atributiile Parlamentului European, in sensul ca ii
confera acestuia posibilitatea de a participa la procedura legislatiei prin asa-numita
,,procedura consultarii”.
c. Tratatul de la Maastrich: este tratatul care infiinteaza UE; creeaza o politica externa
si de securitate comuna; instituie o cooperare in domeniul justitie si afaceri interne;
instituie cetatenia UE; prevede etapele trecerii la moneda unica euro; stabileste
criteriile de convergenta pe care statele membre trebuie sa le indeplineasca pt a trece la
moneda euro; schimba denumirea Comunitatii Economice Europene in Comunitatea
Europeana; include Consiliul European ca entitate politica; consacra procedura
cooperarii, implicand astfel Parlamentul European, mai mult decat anterior, in cadrul
procedurii legislative; insitutie fondul de coeziune.
d. Tratatul de la Amsterdam: renumeroteaza art. Tratatelor anterioare.
e. Tratatul de la Nisa:este tratatul care modifica componenta institutiilor UE, prin luarea
in considerare a statelor ce urmau sa adere in 2004 si 2007; creeaza o forta de reactie
rapida; introduce abtinerea constructiva.
f. Tratatul de la Lisabona: confera personalitate juridica UE; substituie Comunitatii
Europene, UE; elimina structura pe piloni a UE; ridica la statut de institutie Consiliul
European; infiinteaza postul de presedinte al Consiliului European; instituie un inalt
reprezentant PESC.
Actele modificatoare= norme elaborate de catre institutiile UE, ce au valoare de legi
constitutionale, prin care sunt modificate tratate constitutive.

6
 2. Izvoare derivate:
Actele institutiilor UE, cele mai cunoscute sunt:
A. Regulamentul
B. Directiva
C. Decizia
D. Recomandarea
E. Avizul.
A. Regulamentul:
Caracteristici:
 Act general
 Impersonal
 Obligatoriu in toate elementele sale
 Are aplicare directa
 Beneficiaza de efect direct
 Se adreseaza tuturor statelor membre
 Se publica in Jurnalul Oficial al UE
 Intra in vigoare in a 21 zi de la data publicarii/ la o alta data prevazuta in continutul
sau.

17 martie 2016- continuare

B. Directiva- este obligatorie in ceea ce priveste scopul urmarit, mijloacele fiind lasate la
alegerea destinatarilor

Caracteristici:

- Nu are aplicabilitate directa si nici efect direct (cu unele exceptii)

- Se publica in Jurnalul Oficial al UE ( JOUE)
- Intra in vigoare la data publicarii sau la orice alta data prevazuta in continutul ei sau in a 21
zi de la data publicarii
- Se adreseaza anumitor state membre
C. Decizia

–act unilateral obligatoriu in toate elementele sale,

- are o aplicabilitate directa si efect direct,

- se adreseaza anumitor destinatari
- Nu se publica in JOUE ci se notifica destinatarilor

In cazul in care Decizia se adreseaza tuturor SM, aceasta se va publica in JOUE.

D. Recomandarea si Avizul – nu sunt veritabile izvoare de drept , acestea exprimand o opinie

ori un punct de vedere referitor la o anumita situatie.
3. Acordurile internationale = norme ce provin din angajamente externe ale UE.

7
 Categorii :
a) Acorduri incheiate intre UE cu alte SM sau alte organizatii internationale
b) Actele unilaterale elaborate de institutiile infiintate prin diferite acorduri la care UE
este parte
c) Unele acorduri incheiate de SM cu state terte
4. Izvoare complementare

Alaturi de actele juridice ale UE exista o serie de acte derivate numite atipice, deoarece nu se
gasesc mentionate in tratatele UE.

Regasim:

1. Actele interne ale institutiilor UE

a) Regulamente de organizare si functionare
b) Regulamente financiare
c) Decizii care modifica tratatele UE
d) Recomandari ale Comisiei adresate C sau PUE
2. Actele sui generis
a) Hotarari ce au caracter general si care poarta denumirea de decizii insa acestea sunt acte
generale care nu au destinatar
b) Rezolutii- apartin Consiliul si contin un program de actiune viitoare intr-un anumit
domeniu
c) Comunicarile Comisiei
d) Carte alba/ verde
e) Concluzii

5. Izvoarele nescrise ale UE

1. Metodele de interpretare ale CJUE
- Interpretare sistemica
- Interpretarea teleologica
2. Principiile generale de drept

curs 24 martie 2016

PROCEDURA IN FATA PRIMEI INSTANTE DE LA LUXEMBOURG

Etape:

1. Scrisa
2. Orala
3. Deliberarii

1. Etapa scrisa: debuteaza cu introducerea unei cereri de chemare in judecata la grefa Curtii.
Cererea trebuie sa fie redactata in una din cele 24 de limbi oficiale ale UE.
8
 Prin intermediul grefierului, cererea introductiva este notificata paratului in termen de 2 luni
de la notificare la care se adauga un termen de distanta.
Paratul depune un memoriu in aparare, acesta trebuie sa cuprinda numele, domiciuliu/sediul P,
motivele si argumentele invocate, conluziile P, probe sau propunerea de probe, daca este necesar.

Acest termen de distanta se calculeaza pe zile de comunicare.

Atunci cand Parlamentul, Consiliu sau Comisia europeana nu sunt parti intr-o cauza, grefierul
le transmite acestora o copie a cererii introductive dar si a memoriului in aparare.

Cererea introductiva si memoriul in aparare pot fi completate cu o replica a reclamantului si o

duplica a paratului.

Termenele in care se depun aceste acte de procedura sunt fixate de catre presedintele instantei.

2. Etapa orala:

Cu exceptia cazului in care Curtea decide sa acorde partilor un termen pentru a depune
observatiile scrise, presedintele stabileste data deschiderii fazei orale dupa indeplinirea activitatilor
de cercetare judecatoreasca.

Eventualele cereri motivate de organizare a unei sedinte de audiere a pledoariilor se depun in

termen de 3 saptamani de la notificarea catre parti sau catre persoanele interesate, a inchiderii
fazei scrise a procedurii.

La propunerea judecatorului raportor si dupa ascultarea avocatului general, Curtea poate

decide sa nu organizeze o sedinta se audiere a pledoariilor in cazul in care considera dupa
parcurgerea memoriilor sau a observatiilor scrise ca este suficient de informata pentru a se pronunta.

Atunci cand exista asemanari intre mai multe cauze de aceeasi natura, iar aceste asemanari
sunt observate de catre Curte, se poate organiza o sedinta de audiere a pledoariilor comuna pentru
aceste cauze.

3. Etapa deliberarilor:

Este deschisa de catre presedintele care, de altfel le si conduce, pentru motive grave care au
legatura in special cu securitatea SM ori cu protectia minorilor, Curtea poate decide ca dezbaterile sa
se desfasoare in sedinte secrete.

In cazul in care se organizeaza o sedinta de audiere a pledoariillor, concluziile avocatului

general vor fi prezentate dupa inchiderea acestora.

Grefierul intocmeste la fiecare sedinta cate un PV semnat de catre presedinte si de catre el.

Partile sau partea interesata pot consulta la grefa orice PV si pot obtine o copie a acestuia.

9
 Deliberarile au loc in prezenta unui numar impar de judecatori iar daca numarul este par,
judecatorul cel mai nou in functie se abtine sa participe la deliberari.

Regimul lingvinstit

Limba de pocedura este oricare din cele 24 de limbi oficiale ale UE, limba de lucru a curtii
este limba franceza.

In cazul actiunilor directe, limba de procedura este aleasa de catre reclamant, sub rezerva
urmatoarelor prevederi:

- In cazul in care paratuleste un SM, limba de procedura este limba oficiala a SM, iar daca SM
are mai multe limbi oficiale, acesta are posibilitatea sa aleaga una dintre ele.
- La cererea comuna a partilor poate fi autorizata folosirea totala/partiala a uneia dintre cele 24
de limbi oficiale.
- In cazul recursului declarat impotriva deciziilor TUE, limba de procedura este cea a deciziei
TUE care face obiectul recursului.
- In cazul procedurilor preliminare, limba de procedura este cea a instantei de trimitere.

Limba de procedura este folosita in special in memoriile si pledoariile partilor, inclusiv in

inscrisuri si mijloace materiale de proba anexate sau depuse.

Orice inscris si orice mijloc material de proba anexate sau depuse intr-oalta limba decat cea de
procedura trebuie insotite de o tradcere in limba de procedura.

Procedura accelerata

La cererea reclamantului sau a paratului, presedintele Curtii poate, dupa ascultarea celeilate
parti, a judecatorului raportor si a avocatului general, sa decida judecarea unei cauze in procedura de
urgenta.

Cererea de judecare prin procedura accelerata trebuie formulata prin inscris separat, cu ocazia
depunerii cererii introductive.

Cu titlu exceptional, presedintele poate lua o asemenea decizie si din oficiu.In acest caz curtea
se pronunta imediat dupa ascultarea avocatului general.

Deciziile Curtii

Prin decizii ale CJUE intelegem hotarari, ordonante motivate si ordonante.

Hotarare- CJUE a rezolvat cauza

Ordonanta- nu a rezolvat, s-a mai pronuntat intr-o cauza similara si respinge actiunea.

10
 Atunci cand Curtea este vadit necompetenta sa judece o cauza sau cand o cerere este in mod
vadit inadmisibila, curtea poate decide, dupa ascultarea avocatului general si fara continuarea
procedurii, sa se pronunte prin ordonanta motivata.

In cazul in care Curtea este sesizata de catre o instanta nationala, iar intrebarea formulata de
catre aceasta este identica cu o intrebare asupra careia Curtea deja s-a pronuntat, ori raspunsul la o
astfel de intrebare poate fi dedus in mod clar din jurisprudenta, Curtea hotaraste prin ordonanta,
respingand actiunea.

In toate celelalte cazuri, curtea se pronunta prin hotarari.

Hotararile Curtii sunt obligatorii de la data pronuntarii, jurisprudenta Curtii fiind izvor de
drept.

Hotararea Curtii nu cuprinde opinii, ci stabileste fie solutia intr-un litigiu fie interpretarea a
unor texte juridice.

Curs 31 martie 2016

Actiunile ce pot fi introduce in fata CJUE

1. Actiunea in anulare
2. Actiunea in carenta
3. Actiunea in interpretare
4. Actiunea in constatare

1. Actiunea in anulare

Consta in posibilitatea pe care o au statele, institutiile UE, p. j./f. de a ataca in fata CJUE un
act obligatoriu emis de institutiile UE si de a obtine in anumite conditii, desfiintarea acestuia.

Reprezinta un mijloc de control al conformitatii actelor juridice ale UE prin care se urmareste
desfiintarea unui act illegal si nu modificarea acestuia.

Actele susceptibile de a fi atacate sunt cele emise de catre inst. UE si care sunt obligatorii
pentru destinatari.

Legitimarea procesuala activa:

Exista 3 categorii de subiecte de dr ce pot introduce o astfel de actiune:

a. SM, Consiliul, Comisia – titulari superprivilegiati;

b. Parl European, Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi – titulari semiprivilegiati;
- trebuie sa isi justifice interesul, sa faca dovada ca le-au fost incalcate drepturile;
11
 c. Particularii(p. f./p. j.) – pt a putea introduce o actiune in anulare trebuie sa intruneasca 2
conditii, cumulativ:
1. actul juridic pe care il ataca trebuie sa fi fost adresat lor in mod individual;
2. actul juridic pe care il ataca trebuie sa le fi fost adresat lor in mod personal.

Legitimarea procesuala pasiva:

Actiunea poate fi introdusa impotriva:
a. Consiliului
b. Parlamentului European
c. Comisiei
d. Bancii Centrale Europene.

Procedura actiunii in anulare:

Termenul in care se poate formula actiunea in anulare este de 2 luni si curge, pt actele
generale, de la publicarea lor, iar pt actele individuale, de la notificare.
Cauzele de ilegalitate pot fi:
 Necompetenta
 Incalcarea unor norme fundamentale de procedura
 Incalcarea tratatului
 Abuzul de putere.
Autoritatea hotararii in anulare:
CJUE declara actul atacat nul si neavenit.
Prin urmare, actul dispare din ordinea juridica a UE de la data intrarii lui in vigoare.
Prin urmare, partile trebuie puse in situatia anterioara adoptarii actului.
O astfel de hotarare este retroactiva, are valoare erga omnes si antreneaza nulitatea
totala/partiala a unui act juridic.

Actiunea in carenta:
Consta in posibilitatea, pusa la dispozitia statelor, institutiilor chiar si a particularilor, de a
ataca, in anumite situatii, strict limitate, abtinerea Parl European, Consiliului, Comisiei sau Bancii
Centrale Europene, de a decide in materii in care aceste institutii au, prin tratate, obligatia de a lua o
anumita masura.
Si aceasta actiune este un mijloc de control prin care se garanteaza exercitarea puterilor
uniunii, conferite institutiilor prin tratate.
Prin actiunea in carenta se urmareste obligarea institutiilor competente sa actioneze.
Scopul actiunii consta in obtinerea unei declaratii a CJUE prin care sa se constate faptul ca
institutia a actionat nelegal, prin neluarea unei decizii.
Legitimarea procesuala activa apatine:
a. Consiliului
b. Comisiei
c. Parlamentului European

12
 d. Particularilor.
! idem actiunea in anulare!
Legitimarea procesuala pasiva:
Actiunea poate fi introdusa impotriva:
a. Parlamentului European
b. Consiliului
c. Comisiei
d. BCE.
Peocedura actiunii in carenta:
A. etapa administrativa
B. etapa judiciara.

A. Etapa administrativa:actiunea in carenta nu poate fi exercitata decat daca institutia in

cauza a fost in prealabil invitata sa actioneze.
Numai dupa 2 luni de la acesta invitatie, si daca nu a luat atitudine, poate fi introdusa
actiunea in carenta.
B. Etapa judiciara: incepe dupa cele 2 luni de la punerea in intarziere, iar institutia in culpa
persevereaza abtinerea sa.
Institutia a carei abtinere a fost declarata contrara tratatului este obligata sa ia tiate masurile pt
executarea hotararii Curtii.
Hotararea Curtii are caracter limitat, in sensul ca obliga institutia sa actioneze dar nu ia locul
actului.
Cauzele de ilegalitate sunt:
 Incalcarea tratatului
 Deturnarea de putere

Actiunea in interpretare:
Consta in posibilitatea realizarii unei activitati de interpretare de catre Curte, cu titlu incidental
prealabil.
Interpretarea are loc in afara unui litigiu propriu-zis dedus direct in fata instantei Uniunii, prin
intermediul cererii prealabile.
Conditiile introducerii cererii preliminare:
a) Existenta unui litigiu pendinte in fata unei jurisdictii nationale;
b) Suspendarea procesului la nivel national;
c) Numai judecatorul poate formula intrebari preliminare;
d) Nu exista o formula clasica pt sesizarea Curtii.
Potrivit tratatului, orice instanta nationala poate formula intrebari preliminare.
De asemenea, tratatul prevede ca instantele al caror hotarari nu mai pot fi atacate la nivel
national, sunt obligate sa formuleze intrebari preliminare.

13
Curs 07 aprilie 2016

Procedura cererii prealabile

Judecatoria nationala care formuleaza intrebarea, trebuie sa suspende procesul apoi comunica
hotararea sa curtii, care o notifica prin grafier partilor in cauza, tuturor SM precum si comisiei
respective consiliului, daca actul ce face obiectul intrebarii emana de la aceste institutii.

Cererea este publicata in toate limbile oficiale ale UE.

In termen de 2 luni de la notificare, totti cei care au un punct de vedere trebuie sa-l depuna la
curte.

In ce conditii instant este obligate sa trimita

- Atunci cand in cadrul litigiului apare o problema de drept al UE

- Cand o decizie cu privire la aceasta problema este necesara deoarece determina in mod
substantial Solutia pe fond.

Exceptii de la obligatia de trimitere

- Exista o hotarare anterioara pentru o cauza asemanatoare

- Raspunsul este evident
- Raspunsul nu ajuta
Valoarea hotararii curtii
- Valoare erga omnes

Actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor asumate de catre SM:

Situatii care pot determina declansarea procedurii

1. Omiterea nitificarii actelor normative nationale care transpun si implementeaza directivele

2. Neconformarea legislatiei nationale la cerintele normelor UE
3. Aplicarea necorespunzatoare a actelor juridice ale UE.
Cum afla comisia:
- Sesizarea automata a situatiilor de omitere a notificarii
- O plangere inaintata comisiei de catre orice pf/j avand ca obiect orice masura legislative sau
administrative ori practica a unui stat pe care o considera incompatibila cu normele uniunuii

Plangerea poate avea forma unei scrisori sau poate fi folosit un formular standard elaborat de
comisie.

Reclamatul nu trebuie sa dovedeasca un interes in declansarea procedurii, singura conditie ce

trebuie indeplinita este ca plangerea sa se refere la incalcarea unei norme a UE.

14
 Plangerea este inregistrata, iar reclamantul primeste o notificare cu nr. de inregistrare.

In termen de 1 an, Comisia trebuie sa-i raspunda reclamantului in sensul ca inchide cazul, sau
trece la etapa urmatoare.

Propriile investigatii ale comisiei

1. Rapoartele intocmite de catre SM

2. Intrebarile parlamentare
3. Petitiile sunt transmise spre solutionare de catre parlament, comisiei.

Etapele procedurii:

1. Debuteaza cu scrisori de notificare formala

- Comisia transmite statului in cauza o scrisoare in care precizeaza care sunt incalcarile
legislatiei UE.
2. Observatiile SM
- Drepturile statului de a se apara. SM nu poate invoca in favoarea sa, prevede practice sau
circumstante existente in dreptul intern pentru a justifica neconformarea cu obligatiile impuse chiar
daca acestea sunt de natura constitutional.
3. Opinia motivata
- In cazul in care SM nu a raspuns sau comisia nu este multumita de raspunsul primit, aceasta
transmite SM o opinie motivate in care sunt precizate motivele detaliate pe care se intemeieaza
actiunea comisiei, metionandu-se termenul pana la care statul trebuie sa se conformeze.
4. Raspunsul SM care de regula trebuie sa contina masurile adoptate de catre acesta
pentru a se conforma opiniei motivate.
- Termenul de raspuns este de regula 2 luni si poate fi prelungit la cererea SM de max. 3 luni
5. Sesizarea CJUE
- In cazul in care SM nu se conformeaza opiniei motivate in termenul stabilit,comisia
sesiseaza CJUE.

CJUE constata numai faptul ca SM nu s-a conformat obligatiilor asumate si nu impune

sanctiuni.

15
16