TEHNOLOGII DE OBTINERE

A BIOCOMBUSTIBILILOR
 CUPRINS CURS

• C1: BIOCOMBUSTIBILII
• C2, 3: MATERII PRIME PENTRU OBTINEREA
BIOCOMBUSTIBILILOR
• C4, 5: GAZEIFICAREA BIOMASEI
• C6: BIOGAZUL
• C7, 8: BIOETANOLUL
• C9, 10: BIODIESELUL
• C11: BIOHIDROGENUL
• C12, 13: BIORAFINARIILE
 BIOCOMBUSTIBILII
• Probleme:
• - reducere rezerve surse de energie clasica
• - crestere grad poluare mediu,
• - schimbari climatice = crestere temperatura medie anuala
• = modificare distributie ploi
• = crestere nivel oceane
• = fenomene climatice extreme frecvente

• Rezolvare:
• - economisire energie
• - crestere eficienta consum
• - crestere eficienta producere energie din surse clasice
• - valorificare superioara combustibili clasici
• - noi tipuri de combustibili din surse regenerabile
• Combustibili fosili = > 80% consum total energie
• din care 57, 7% (2006) – in domeniul transporturilor

• “Era energiei ieftine a apus.”

• URMARE: dezvoltare noi tipuri de combustibili obtinuti din

• BIOMASA = BIOCOMBUSTIBILI
• BIOCOMBUSTIBILI = produse obtinute din surse
regenerabile, ce pot fi utilizate pentru alimentarea
motoarelor cu ardere interna

• AVANTAJELE utilizarii biocombustibililor :

• - prezervare surse energie clasica
• - reducere cantitate de CO2 emisa in atmosfera
• - crestere grad de independenta energetica a tarilor
cu resurse energetice clasice limitate
• - valorificarea unor reziduuri (deseuri agricole,
deseuri urbane organice)
• - creare de noi locuri de munca
• FOTOSINTEZA = procesul natural de producere de biomasa
(carbohidrati) utilizand energia soarelui

6CO2 + 6H2O (+ hγ /clorofila) → C6H12O6 + 6O2

• Ardere biomasa → energie

• C6H12O6 → ardere (+6O2) → 6CO2 + 6 H2O + energie + cenusa
• DEZAVANTAJE utilizare biocombustibili
• - necesar de teren ce va fi scos din circuitul agricol
• - saracirea/degradarea (in unele cazuri) a terenului
utilizat pt cultivarea anumitor plante utile ca materie
prima pt obtinere biocombustibili
• - defrisari masive cu distrugere de ecosisteme
• - impact asupra posibilitatii asigurarii hranei
populatiei

• SOLUTII:
• - noi tipuri de biocombustibili
• - largire baza de materii prime
• - eficientizarea tehnologiilor existente pt obtinerea
biocombustibililor
• ISTORIC UTILIZARE BIOCOMBUSTIBILI

• 1900 – motorul Diesel alimentat cu ulei de alune

• 1920 – testare motor Ford cu patru cilindri, alimentat
cu alcool
• 1937 – brevetarea procesului de transesterificare
uleiuri vegetale cu obtinere de biodiesel

• ASTAZI: impunere de cote de utilizare

biocombustibili din totalul de combustibili utilizati in
domeniul transporturilor
 • COMBUSTIBILI CLASICI

• REDUCERE EMISII POLUANTE IN URMA ARDERII:

• - modificare standarde de calitate (reducere continut

compusi cu sulf, aromate)

• - optimizare constructie autovehicule (dotare cu

catalizatori pe traseul de evacuare gaze arse;
reducere consum specific)
 MOTORINE

• MOTORINE = fractii de la distilarea primara a

petrolului, hidrocracare si solventare fractii de
motorina de cracare catalitica

• MOTORINE = combustibili pentru

•
• - motoare Diesel (de turatie mare – automobile,
• de turatie medie, joasa – motoare navale,
• motoare stationare industriale)
• - centrale de incalzit
 MOTORINE

• Factori de influenta pentru pretul motorinei

• - pret titei
• - procesare
• - costuri de distributie
• - cerere piata
• - existenta sau nu a surselor locale de combustibil diesel

• Tendinte pret motorina:

• - crestere in sezonul rece (crestere cerere de petrol lampant)
• - cresteri recente de pret: - urmare a modificarii standardelor de
calitate (reducere S) – necesar rafinare suplimentara
• - inchiderea unor rafinarii (Golful Mexic)
• - deturnare capacitate de rafinare de masa pentru producere de
benzina
 MOTORINE
• AVANTAJE utilizare motorina versus benzina

• - eficienta consum automobile echipate cu motor

Diesel > eficienta consum automobile echipate cu
motor OTTO (20 – 40% mai mare)

• - emisii gaze cu efect de sera mai reduse (cu 10 –

30%)

• - motorina este mai putin inflamabila decat benzina –

siguranta in manipulare si exploatare
 MOTORINE

• TENDINTE DE VIITOR:

• - crestere in continuare a cererii de motorina –

urmare a introducerii sorturilor cu S redus –
reducere grad de poluare
 BENZINE

• Specificatii benzine:
• - indepartare sulf
• - reducere aromate
• - reducere olefine

Tendinte:
- Crestere consum si in viitor ca urmare
- dezvoltare continua a sectorului transporturi
- intrarea pe piata in mica masura a autovehiculelor
echipate cu motoare electrice sau hibride
 CONSUMUL DE BIOCOMBUSTIBILI

• Tendinta continua de crestere

• 2000 – 2005: biodiesel: 893.106 l – 3762.106 l
• bioetanol: 17,3.106 l – 44,8.106 l

• SUA, BRAZILIA: cea mai mare productie de biocombustibili

(bioetanol)
• EUROPA – predomina productia si consumul de biodiesel

• Prevederi
• - 2030: 7% biocombustibili din total consum combustibili in
domeniul transporturi
• - cea mai mare crestere a consumului de biocomb: SUA,
Europa, Brazilia
 NECESAR TEREN AGRICOL PT PRODUCEREA DE
BIOCOMBUSTIBILI

• Producere hrana: 1500.106 ha = 11% suprafata

planeta

• Inca 2800.106 ha = potential utilizabile

• DAR: - parte din suprafata nu e disponibila/are alte
utilizari: 45% - paduri
• 12% - zone protejate
• 3% - asezari omenesti

• Suprafete mari de terenuri disponibile: America

Latina, Caraibe, Africa de Sud - Sahara
 NECESAR TEREN AGRICOL PT PRODUCEREA DE
BIOCOMBUSTIBILI

• Azi: 14.106 ha = producere biocombustibili = 1% din

suprafata cultivata (nivel mondial)

• Posibilitati : exista necesar teren pt crestere

productie a.i. = 6% din total consum combustibili.

• Tinte:
• - selectare plante cultivabile si pe terenuri degradate
• - utilizare plante cu eficienta marita de crestere
• - dezvoltare noi tehnologii – noi surse de materii
prime = ALGELE…
 DEFINITII

• BC = combustibili obtinuti din materii prime regenerabile (plante

oleaginoase, plante cu continut mare de amidon, zaharuri, lemn, paie,
deseurim agricole, deseuri organice menajere si industriale)

• Simbolizare amestecuri combustibili clasici – biocombustibili

• EXX, BXX (xx = proportia de biocombustibil in amestec)

• Biodiesel = amestec de monoalchilesteri ai acizilor

organici cu lant lung, proveniti din uleiuri vegetale
sau grasimi animale

• Bioetanol = combustibil alternativ bazat pe alcool,

produs prin fermentatia si distilarea unor materii
prime regenerabile
 COSTURI DE PRODUCTIE

• Cost productie biodiesel = f (materie prima)

• (uleiuri vegetale uzate, grasimi animale – reducere
costuri)

• Cost productie bioetanol = f (materie prima)

• (bioetanol lignocelulozic – pret ridicat – necesare
procesari suplimentare, dar materia prima mai
ieftina)

• Tinte:
• - reducere preturi biocombustibili
 Biocombustibilii si mediul inconjurator
• Avantaje:
• - CO2 eliberat la ardere ~ CO2 consumat in procesul de
formare a materiei prime (crestere plante)
• - ardere mai completa a biocombustibililor datorita continutului
de oxigen din molecula lor
• - reducere emisii de hidrocarburi nearse, CO

• Dezavantaje:
• - consum mare apa in procesul de productie
• - defrisari pt marire suprafata terenuri cultivabile
• - degradare sol in urma cultivarii multianuale a unor plante
• - deturnare materii prome destinate ind. Alimentare
• - crestere emisii de NOx (biodiesel)
 Emisii poluante la arderea biodieselului

Tip emisii Tip combustibil

B100 B20
Hidrocarburi nearse -68% -14%
CO -44% -9%
Particule solide -40% -8%
NOx +6% +1%
Sulfati -100% _20%
Hidroc. ar. policiclice -80% -13%
Nitriti ai h.ar.policiclice -90% -50%
Potential asupra nivelului de -50% -10%
O3 indus de hidrocarburi
• Observatii:

• - potentialul de alterare a stratului de O3 prin formare

smog < prin scaderea nitratilor hidrocarburilor
policiclice

• - emisii sulfuri eliminate complet

• - biodieselul reduce riscurile de imbolnavire asociate

utilizarii motorinei (cancer)
 CLASIFICARE BIOCOMBUSTIBILI

TIP BIOCOMBUSTIBIL MATERIE PRIMA TEHNOLOGII DE

OBTINERE

BIOETANOL Sfecla zahar, trestie Hidroliza si fermentatie

zahar, cereale, material
celulozic
BIODIESEL Plante oleaginoase Presare la
Uleiuri uzate rece/extractie +
transesterificare
ULEI VEGETAL CRUD Plante oleaginoase Presare la
rece/extractie

BIOGAZ Biomasa Digestie

BIO-ETBE Bioetanol Sinteza chimica

 CLASIFICARE BIOCOMBUSTIBILI
• Clasificare primara:
• - biocobmbustibili primari
• - biocobmbustibili secundari
• BC primari – nu necesita prelucrare pt a fi utilizati (lemn, resturi
lemnoase, paie, coceni..)
• BC secundari – rezulta prin prelucrare biomasa

• Dupa starea agregare

• - solizi (lemn, mangal, pelete lemn..)
• - lichizi (bio etanol, biodiesel, ulei de piroliza..)
• - gazosi (biohidrogen, biogaz, biometan..)
 CLASIFICARE BIOCOMBUSTIBILI

• Sursa de provenienta
• - produse forestiere
• - produse agricole
• - produse acvatice
• - deseuri..
 CLASIFICARE BIOCOMBUSTIBILI

GENERATII
Prima generatie – BC din mat prime utilizabile si in ind
alimentara

Reprezentanti:

- uleiuri vegetale
- biodiesel (provenit din uleiuri vegetale sau grasimi animale)
- bioetanol produs din plante bogate in zaharuri (sfecla de zahar,
trestie de zahar) sau amidon (cereale - porumb in special)
- bio-ETBE
- biogaz obtinut din digestia anaeroba a unor materii organice.
 CLASIFICARE BIOCOMBUSTIBILI
• A doua generatie
• – BC din materii prime care nu sunt de interes pt ind
alimentara

• Reprezentanti:
• - bioetanol celulozic,
• - biodiesel din alge,
• - produse de piroliza a unor materiale celulozice,
• - gazeificare materiale biologice
 CLASIFICARE BIOCOMBUSTIBILI

• Biocombustibili de generatia a III a

• = acei biocombustibili obtinuti din materii prime
modificate genetic. Insa cei mai importanti
biocombustibili din aceasta generatie sunt cei
obtinuti din alge: biodiesel, bioetanol sau
biohidrogen.
Politici şi cerinţe viitoare în domeniul biocarburanţilor

• Comparaţie între preţurile angro ale

carburanţilor petrolieri si ale
biocombustibililor

Combustibil Pret (SUA, iunie 2018)

[$/l]
Etanol din porumb 0,28

Benzina de calitate medie 0,20

Biodiesel 0,34
Motorina din petrol 0,18