STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI – CENTRALA NUCLEARA

DE LA CERNAVODA
MASTERANZI:

POCEA RAZVAN ALEXANDRU

STOICA ANDREEA
 INTRODUCERE

 Centrala nucleară de la Cernavodă este construită lângă orașul Cernavodă, la confluența dintre Dunăre și canalul Dunăre–Marea Neagră.
 Proiectul demarat în anul 1979 prevedea existența a cinci unități, fiecare cu putere de 706 Mwe.
 Cele două unități funcționale au fost puse în exploatare în 1996, respectiv 2007 și produc împreună 20% din energia totală a României și
energie termică pentru 75% din orașul Cernavodă.
 Tipul de reactor folosit la centrala de la Cernavodă folosește apa grea ca agent de răcire și ca moderator de reacție.
 Combustibilul folosit este sub formă de pastile de dioxid de uraniu care se consumă în timpul funcționării.
 Căldura generată este recuperată prin producerea de abur în patru echipamente generatoare care este destins în turbină pentru producere de
lucru mecanic. Efluentul din turbină este răcit cu apă din Dunăre.
DESCRIEREA
ACTIVITĂȚII

 Scopul studiului este de a evalua impactul asupra mediului a

activității desfășurate și de a verifica încadrarea emisiilor
produse în normele legale de protecție a mediului.
Planul amplasamentului
Reţeaua de transport rutier este
constituită din:
 tronsonul autostrăzii A2 – Cernavodă -
Constanţa (tronson în curs de realizare);
 drumul naţional 22C Cernavodă -
Basarabi;
 drumul judeţean 223, paralel cu traseul
Dunării, între localităţile Cochirleni,
Cernavodă şi Seimeni;
 drumurile comunale DC60 şi DC61, în
sectoarele NNE şi respectiv NE, situate la
o distanţă mai mare de 5 km faţă de
amplasament.
 Proces tehnologic

 Circuitele majore de proces, pentru fiecare unitate nucleară, sunt:

 Circuitul Primar de transport al căldurii (C1)
 Circuitul Moderatorului (C2)
 Sistemele Condensat şi Apă de Alimentare generatori de abur (C3)
 Circuitul Intermediar de Răcire (C4)
 Circuitul de Apă de Răcire Condensator (C5)
 Circuitul de Apă Tehnică de Serviciu (C6)

 Primele două circuite (C1, C2) sunt închise şi folosesc drept agent termic apa grea,
circuitele C3 şi C4 folosesc apă demineralizată, iar circuitele C5 şi C6 sunt circuite
deschise care folosesc apă de Dunăre. Fiecare unitate nuclearoelectrică de la CNE
Cernavodă cuprinde: partea nucleară şi partea clasică.
 Procesul tehnologic este alcătuit din trei etape:

 Transformarea energiei de fisiune în energie

termică în reactorul nuclear
 Transformarea energiei termice în energie
mecanică în turbină
 Transformarea energiei mecanice în energie
electrică în generatorul electric
 Producerea căldurii din combustibilul nuclear se
realizează prin reacția de fisiune cu neutroni termici a
izotopului natural de uraniu . Ca mediu moderator se
folosește apa grea în vasul reactorului nuclear.
 AMPLASARE ÎN MEDIU

 Centrala nucleară de la Cernavodă este amplasată în Sud-Estul României, în județul

Constanța, pe teritoriul administrativ al orașului Cernavodă.
 Zona marcată cu 1 este sectorul de Dunăre în care reatoarele 1 și 2 cauzează
schimbări ale temperaturii apei; zona înscrisă în cercul roșu este locația viitoarelor
unități 3 și 4; săgeata roșie indică amontele canalului de evacuare apă, iar săgeata
galbenă arată confluența canalului de evacuare apă cu Dunărea.
 Zona încadrată în alb este protejată, săgeata verde indică locul de evacuare a
viitoarelor unități 3 și 4, iar săgeata roșie indică locul actual de evacuare a
apelor de răcire ale unităților 1 și 2.
 Situl ROSPA0002, “Allah Bair - Capidava”: extremitatea sudică a zonei
protejate este situată la aproximativ 6,5 km în aval față de zona de evacuare a
apelor de răcire
 Climatul este de tip temperat continental, cu veri călduroase și secetoase,
ierni moderate, primăveri timpurii și toamne târzii. Așezarea orașului pe
malul Dunării asigură, prin permanenta evaporare a apelor, o umiditate
sporită a aerului și reglarea încălzirii acestuia. Temperaturile medii
anuale variază în jurul a 11°C. Maxima absolută inregistrată la
Cernavoda a fost de 43°C, în luna iulie 1985.
 Monitorizarea seismică CNE Cernavodă este un subiect tratat cu mare
seriozitate de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica
Pamantului ce apartine de Ministerul Cercetarii si Inovarii, acesta fiind
subiectul mai multor articole stiintifice publicate, beneficiar fiind
Nuclearelectrica.
 Mediul social si economic

 In Programul de investitii strategice de interes national, un rol important este detinut de

finalizarea unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda, ca solutie optima de acoperire a deficitului
de productie de energie electrica previzionat pentru 2028 – 2035, ca urmare a atingerii
duratei limita de operare a mai multor capacitati existente. Prin realizarea acestor doua
grupuri, productia energiei nucleare in Romania va creste de la circa 18% la circa 28% în
2035.
 In anul 2018, procesul de productie a energiei electrice si termice s-a desfasurat in conditii
normale. Unitatea 1 a inregistrat un factor de capacitate lunar de 97,04%, cu o medie anuala
de 87,31% (Unitatea 1 a intrat in oprire planificata in anul 2018) si s-au livrat in medie lunar
464.173 MWh, cu un total anual net de 4.928.499 MW/h. Unitatea 2 a inregistrat un factor de
capacitate lunar de 99,78%, cu o medie anuală de 97,43% si s-au livrat in medie lunar
481.024 MWh, cu un total anual net de 5.530.839 MWh.
POLUANȚI
 În tabelul de mai jos sunt prezentate informaţii despre poluarea fizică
generată de exploatarea fiecărei unităţi de la CNE Cernavodă, sursele de
poluare, tipul de poluare produs (radioactivă şi neradioactivă), poluarea
estimată precum şi măsurile principale luate pentru eliminarea sau
reducerea poluării produse.
Managementul deşeurilor produse în
perioada de finalizare a construcţiei
 EVALUAREA IMPACTULUI PRODUS ASUPRA
MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Impactul asupra apelor

 Deoarece fluviul Dunărea poate asigura debitele necesare pentru răcire, s-a prevăzut
funcţionarea în circuit deschis a sistemelor de apă tehnologică de răcire. Ca urmare debitul
prelevat este egal cu debitul evacuat, pierderile de apă pe circuit fiind neglijabile. Apa
este returnată în Dunăre prin canalul de apă caldă(gura de deversare Seimeni), în condiţii
normale de funcţionare (98% din apa de Dunăre se reîntoarce în fluviu). La nivele ale
Dunării mari efectul prelevării apei pentru Cernavodă nu se resimte.
 Sistemul de colectare a apelor uzate contaminate radioactiv este destinat pentru
colectarea tuturor deşeurilor radioactive apoase rezultate din operarea sistemelor de proces
ale centralei şi din operaţiunile de întreţinere, revizie şi decontaminări, urmată de
evacuarea în canalul de evacuare a apei de răcire de la condensatori, cu asigurarea
respectării limitelor reglementate pentru concentraţiile de material radioactiv la evacuarea
în emisar.
 Pentru a asigura controlul şi înregistrarea adecvată a evacuărilor radioactive deversarea
efluenţilor lichizi radioactivi se face astfel:
 - Înainte de a deversa conţinutul unui tanc în canalul apei de răcire a condensatorului
conţinutul tancului este recirculat pentru a asigura o bună omogenizare şi o probă
reprezentativă care va fi măsurată la laborator pentru determinarea conţinutului de
radioactivitate gamma şi tritiu. În funcţie de rezultate, dispecerul şef de tură
autorizează deversarea sau apele sunt decontaminate. În timpul deversării Monitorul
de Efluenţi Lichizi (MEL), monitorează activitatea gamma globală care este
descărcată şi opreşte descărcarea în cazul apariţiei unei activităţi mari neaşteptate.
 În toţi anii de exploatare comercială (21ani U1 şi 10ani U2), evacuările de efluenţi lichizi
radioactivi au fost mai mici decât Limita Derivată de Evacuare aprobată de către autorităţi şi
sub cele stabilite în obiectivele de mediu ale CNE Cernavodă prin implementarea Sistemului
de Management de Mediu
 Impactul produs asupra aerului
Poluanţi radioactivi

 Cantităţi mici de poluanti sunt eliberate în atmosferă. Acestea conţin în principal tritiu,
carbon-14, gaze nobile şi foarte rar iod şi particule radioactive. Condiţiile de evacuare în
atmosferă sunt reglementate cu rigurozitate şi monitorizate. Acest control garantează un
impact redus asupra mediului precum şi siguranţa stării de sănătate a populaţiei. La calculul
limitelor de emisie în atmosferă se ţine cont de lanţul alimentar şi de posibile fenomene de
concentrare în unele specii.
 Principalii poluanţi care se găsesc în aerul evacuat din Clădirea Reactorului şi din Clădirea
Serviciilor şi anume tritiu, particule solide, iod şi gaze nobile, sunt preluaţi de sistemele de
ventilare ale centralei fiind trataţi corespunzător prin intermediul sistemelor de recuperare
vapori şi al sistemelor de ventilare şi filtrare a aerului.
 Aerul contaminat sau potenţial contaminat este colectat de sistemele de ventilaţie şi este
evacuat printr-un coş de evacuare comun după filtrare şi monitorizare. Supravegherea
evacuărilor gazoase radioactive este realizată prin monitorizarea continua aerului evacuat
prin coşul centralei cu ajutorul Monitorului de Efluenti Gazoşi.
  Dioxidul de carbon CO2 produs la centrala
nuclearoelectrică Cernavodă provine parţial de la testarea
funcţionalităţii grupurilor Diesel şi într-o mai mică măsura
de la cazanele de abur ale Centralei termice de pornire.
 Centrala termică de pornire este pusă în funcţiune doar
la pornirea de la rece a obiectivului nuclear şi poate asigura
în caz de necesitate încălzirea spaţiilor administrative,

Poluanţi 
atunci când ambele unităţi nucleare sunt oprite.
Surse gazoase neradioactive de poluare care nu sunt

neradioactivi 
controlate de sistemele de ventilare ale centralei sunt:
-Aburul care este descărcat în atmosferă
numai în situaţii tranzitorii de funcţionare. În condiţii
de pornire/oprire aburul poate fi descărcat în atmosferă
prin vanele de descărcare a aburului;
 - Emisiile gazoase provenite de la
generatorii Diesel şi Centrala Termică de Pornire; sunt
reduse şi se limitează la suprafaţa amplasamentului CNE.
 Impactul produs asupra solului
 Surse posibile de poluare a solului şi subsolului:

a) Contaminarea solului cu scurgeri provenite de la combustibili, uleiuri şi materiale

chimice datorită:
-Spălării, curăţării şi umplerii;
-Tratării apei;
-Transportul incluzând accidentele de trafic;
-Manipulării şi stocării.
b) Contaminarea solului cu scurgeri datorită gospodăririi deşeurilor solide.
c) Contaminarea apei subterane cu aceleaşi surse descrise pentru solsi subsol;
d)Scurgeri radioactive de la centrală.
 Impactul produs asupra vegetației și faunei terestre

 În afara amplasamentului CNE, la o scară mai mare au fost identificate următoarele

tipuri de ecosisteme terestre:
 Agroecosisteme, reprezentate de culturi agricole, plante furajere şi plante tehnice,
ferme de legume şi zootehnice.
 Ecosisteme naturale terestre, reprezentate prin păduri, zăvoaie, luncă, terenuri
neproductive degradate sau sărăturate.
 În amplasamentul CNE Cernavodă este vegetaţie pe spaţii verzi amenajate.
 Din punct de vedere al impactului functionarii centralei asupra faunei si florei putem
spune că în perioada de funcţionare a Unităţii 1 (intervalul 1996 - 2006), nu s-a
observat vreun impact asupra florei sau faunei în această arie.
 Prin urmare, se apreciază că funcţionarea Unităţilor 3 şi 4 nu va avea impact asupra
florei şi faunei în amplasamentul CNE Cernavodă.
 La o scară mai mare în jurul amplasamentului, un impact potenţial asupra florei sau
faunei ar putea fi în legătură cu emisiile în aer sau apă.
 Impactul produs asupra așezărilor umane și
asupra sănătății populației

 Până în prezent nicio centrală de tip CANDU inclusiv centrala nucleară de la

Cernavodă nu s-a confruntat cu evenimente sau accidente care să pună în pericol
securitatea şi sănătatea populaţiei.
 Centrala este prevăzută cu sisteme speciale pentru a face faţă unor evenimente de
acest fel, sunt stabilite măsuri suplimentare pentru protecţia populaţiei şi a mediului
înconjurător cum ar fi pregătirea pentru urgenţe impusă de legislaţia naţională
pentru obţinerea Autorizaţiei de Funcţionarea centralei.
 Exerciţiile au permis testarea planurilor de urgenţă, îmbunătăţirea comunicaţiilor şi
a altor activităţi legate de urgenţa radiologică.
 Calcul pentru stabilirea indicelui de
poluare globală
• Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata servesc la
realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului. Avand in vedere ca
in cazul de fata au fost analizati cinci factori de mediu
• Starea ideala este reprezentata printr-un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze
corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor
exprimand starea reala se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica,
inscrisa in figura geometrica ce corespunde starii ideale

1
10
Factori de mediu Nota de bonitate
5
Apa 10 2 5 2
Aer 10 3
0
Sol și subsol 10 7
Vegetație și fauna 10 5

Așezări umane 10 9
4 3
 POSIBILITĂȚI DE DIMINUARE SAU
ELIMINARE A IMPACTULUI PRODUS ASUPRA
MEDIULUI
 Problemele principale prezintă condiţii existente pe amplasament şi în zona
înconjurătoare privind factorii de mediu. Sunt analizate aspecte privind apele de
suprafaţă, apele subterane, condiţiile meteorologice, solul, subsolul, geologia,
seismicitatea, biodiversitatea şi arii protejate.
 Pentru a avea un control asupra poluarii si a reusi a preintampina poluare se vor
efectua lunar campanii de teren efectuate de ICIM pe braţul Dunărea Veche al
Dunării şi pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, si se vor face masuri si prelevari de
apa urmand a se adauga remarci la fiecare analiza.
 Se vor realiza instalatii pentru diminuarea incarcarii cu poluanti.
  În cazul accidentelor severe (în afara limitelor

Concluzii proiectul), acestea ar putea avea un risc apropiat de

cel maxim admis de organul de reglementare, însă,
prin aplicarea planului de urgenţă radiologică şi a
procedurilor de intervenţie în cazul unor astfel de
accidente, se urmăreşte menţinerea riscului într-un
domeniu acceptabil.
 Riscul producerii unor accidente neradiologice este
limitat atât prin măsuri de proiectare (posibilitatea de
colectare a scurgerilor toxice, respectarea Normelor
ISCIR la proiectarea echipamentelor sub presiune,
etc.) cât şi prin măsuri administrative (proceduri bine
definite).
 Pentru scăpările accidentale de substanţe chimice
periculoase ce pot avea loc la centrală sunt prevăzute
proceduri de urgenţă chimică, care includ acţiunile de
intervenţie ce trebuie întreprinse în scopul de a reduce
la minimum pericolele pentru personal, pentru
echipamentele centralei şi impactul asupra mediului.
MULTUMIM PENTRU
ATENTIE!