Cursul nr.

2
DEFINIREA ŞI CLASIFICAREA
BIOCOMBUSTIBILILOR

1
 Definirea biocombustibililor
• Biocombustibilii sunt combustibili lichizi sau gazoşi produşi din
biomasă.
• Biomasă: partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi
reziduurilor din agricultură (inclusiv substanţele vegetale şi animale),
sectorul forestier şi ramurile industriale aferente, precum şi partea
biodegradabilă a deşeurilor industriale şi municipale.
Potrivit acestor definiţii, biocombustibilii fac parte din
categoria combustibililor regenerabili, deoarece materia
primă utilizată pentru fabricarea lor se reînnoieşte periodic şi
într-un timp relativ scurt, de la ordinul lunilor la ordinul
zecilor de ani.
2
 Clasificarea biocombustibililor
• bioetanol – etanol produs din biomasă şi/sau fracţia
biodegradabilă a deşeurilor, în vederea utilizării ca biocombustibil;
• biodiesel – ester metilic produs din ulei vegetal sau animal, de
calitatea motorinei, în vederea utilizării ca şi biocombustibil;
• biogaz – combustibil gazos produs din biomasă şi/sau din partea
biodegradabilă a deşeurilor, care poate fi purificat până ajunge la
calitatea gazului pur, în vederea utilizării ca biocombustibil sau gaz
de lemn;

3
 Clasificarea biocombustibililor
• biometanol – metanol extras din biomasă, în vederea utilizării ca
biocombustibil;
• biodimetileter – dimetileter extras din biomasă, în vederea
utilizării ca biocombustibil;
• bio-ETBE (etil-terţ-butil-eter) – ETBE produs pe bază de
bioetanol, având concentraţia de bio-ETBE minimum 47% (v/v);
• bio-MTBE (metil-terţ-butil-eter) – combustibil produs pe bază de
biometanol cu o concentraţie minimă de 36% (v/v) bio-MTBE;

4
 Clasificarea biocombustibililor
• biocombustibili sintetici: hidrocarburi sintetice sau amestecuri de
hidrocarburi sintetice, care au fost extrase din biomasă;
• biohidrogen – hidrogen extras din biomasă şi/sau din partea
biodegradabilă a deşeurilor, în vederea utilizării ca biocombustibil;
• ulei vegetal pur – ulei produs din plante oleaginoase prin presare,
extracţie sau alte proceduri comparabile, brut sau rafinat, dar
nemodificat din punct de vedere chimic în cazul în care este
compatibil cu tipul de motor implicat şi cu cerinţele
corespunzătoare în privinţa emisiilor.

5
 Generații de biocombustibili

Biocombustibilii se clasifică în funcţie de materia

primă utilizată la fabricarea acestora în 4 generaţii.

6
 Generații de biocombustibili
Generaţia 1 - materia primă este biomasa, care are sau ar putea avea şi uz
alimentar: surse de zahăr, amidon şi ulei vegetal:
• uleiurile vegetale – obţinute din seminţele sau fructele unor plante
oleaginoase: rapiţă, soia, floarea soarelui etc.;
• bioalcoolul – obţinut din zahăr şi amidon de origine vegetală: sfeclă de zahăr,
cartofi, cereale etc.;
• biodieselul – obţinut prin transesterificarea uleiurilor vegetale sau a grăsimilor
de origine animală;
• motorina verde sau regenerabilă (Green Diesel) – obţinut din biomasă lichidă
sau solidă prin distilare fracţionată şi rafinare sau prin transformare în lichid
(BTL – biomass to liquid);
• bioeterii din bioetanol; biogazul; biogazul de sinteză;

7
 Generații de biocombustibili
Generaţia a 2-a – materia primă este biomasa lignocelulozică, de uz
nealimentar – produse agricole secundare şi deşeuri (frunze, coceni, deşeuri
forestiere etc., dar şi deşeuri municipale şi industriale cum ar fi rumeguşul de
lemn, piele şi pulpă de fructe):
• biomotorina – obţinută din biomasă prin reacţia Fischer-Tropsch;
• biometanolul – poate fi utilizat în motoare adaptate sau în amestec cu
benzină până la concentraţii de 10…20%, fără modificări majore ale
infrastructurii de distribuire a benzinei şi a motorului;
• bio-dimetileterul (bio-DME) – se obţine din biometanol prin dehidratare
catalitică sau poate fi obţinut direct din biogaze de sinteză şi poate fi utilizat
ca şi combustibil în motoare cu aprindere prin comprimare;
• biohidrogenul – se poate utiliza în motoare special modificate sau în pile de
combustie;
• biometanul – identic cu metanul fosil.
8
 Generații de biocombustibili
Generaţia a 3-a – materia primă sunt algele, din care, prin diferite procedee
se obţine etanol sau uleiuri, biodiesel şi bioalcooli (etanol, metanol,
butanol).
• Procesarea algelor în scopul fabricării biocombustibililor are avantajele
unei producţii ridicate de 50-60 mii L/ha pe an, algele asimilând în
perioada dezvoltării cantităţi importante de CO2 şi N2O din atmosferă.

După unii cercetători, se include în categoria biocombustibililor de generaţia

a 3-a şi combustibilii obţinuţi din biomasă neutru din punct de vedere a
ciclului de carbon (plante modificate genetic).

9
 Generații de biocombustibili
Generaţia a 4-a – utilizează ca materie primă plante modificate genetic
care asigură un bilanţ de carbon negativ pe durata procesării lor în
scopul fabricării şi în perioada utilizării biocombustibililor.

Datorită tehnologiilor multiple utilizate la fabricarea biocombustibililor de

generaţia a 4-a, la ora actuală nu există o definiţie clară a acestor tipuri
de biocombustibili.
În esenţă, biomasa – plante modificate genetic - în perioada dezvoltării
consumă mai mult bioxid de carbon decât cantitatea generată pe durata
arderii biocombustibilului în motoare termice.

10
 Compararea generaţiilor de biocombustibili
Gener. 1 2 3 4
alge și culturi
culturi modificate
Materia culturi culturi modificate genetic
genetic cu ciclu de
primă alimentare nealimentare cu ciclu de carbon
carbon neutru/negativ
neutru
Puncte - tehnologie de fabricare - tehnologie de - productivitate - ciclu de carbon
tari bine pusă la punct; fabricare în stare ridicată; negativ;
- cercetări avansate de cercetare - ciclu de carbon - materie primă de uz
privind utilizarea în MAI. avansată; neutru; nealimentar.
- materie primă de - materie primă de
uz nealimentar. uz nealimentar.
Puncte - materia primă utilizată - cercetări - cercetări - cercetări aproape
slabe este de uz alimentar; incipiente privind incipiente privind inexistente privind
- producerea presupune utilizarea în MAI; utilizarea în MAI; utilizarea în MAI;
utilizarea unor suprafeţe - tehnologii de - tehnologii de - tehnologii de fabricare
agricole ce ar putea fi fabricare fabricare experimentale şi
utilizată pentru costisitoare; costisitoare; costisitoare;
producerea alimentelor; - infrastructură de - infrastructură de - infrastructură de
- eficienţa fabricării şi fabricare şi fabricare şi fabricare şi distribuire
comercializării este distribuire în stare distribuire existente doar la nivel
dependentă de subvenţii. incipientă. inexistentă sau în pilot.
stare incipientă.
11
Clasificarea combustibililor după modul de obţinere şi emisiile de CO2

12
PRINCIPALELE SUBSTANŢE DIN COMPOZIŢIA
COMBUSTIBILILOR
PENTRU AUTOMOBILE

• Considerații generale
• Hidrocarburi
• Compuși organici oxigenați
13
 Consideraţii generale privind compoziţia combustibililor

Combustibilii utilizaţi pentru alimentarea MAI pot fi:

• substanţe pure sau
• amestecuri de substanţe organice.
Combustibilii pentru automobile sunt compuşi din atomi de
hidrogen, carbon şi eventual oxigen.
H+C =hidrocarburi, H+C+O =compuşi organici oxigenaţi.
Majoritatea combustibililor lichizi sunt amestecuri de
hidrocarburi de diferite tipuri, compuşi organici oxigenaţi sau
amestecuri ale acestora.
Combustibilii gazoşi pot fi amestecuri de hidrocarburi gazoase
sau hidrogenul pur (sub formă lichefiată).
14
Clasificarea hidrocarburilor

15
 Alcanii

• legături simple C–C şi C–H; Formula generală: CnH2n+2

Numărul atomilor de C Starea de agregare Punctul de fierbere,
ºC
C1–C4 gazoasă -161,6…-0,5
C5–C15 lichidă +36,1…+270
> C15 solidă > 270

Structura metanului –
formula plana.

16
 Cicloalcani

• Cicloalcanii sunt derivaţi ciclici saturaţi ai alcanilor;

• FG: CnH2n

17
 Alchene

• legături simple C-H şi C-C,

şi o legătură dublă C=C. FG:CnH2n

1-decena

18
 Alcadiene (diene)

• legături simple C-H şi C-C,

şi două legături duble C=C. FG:CnH2n-2

alena: H2C=C=CH2;
(cu duble legături cumulate /=/=/);
butadiena: H2C=CH–CH=CH2;
(cu duble legături conjugate /=/-/=/-/=);
1,4-pentadiena: H2C=CH–CH2–CH=CH2;
(cu duble legături izolate /=/-/-/-/…/-/=/).
19
 Alchine

• legături simple C-H şi C-C,

şi o legătură triplă CC. FG:CnH2n-2
Numărul atomilor Starea de Punctul de
de C agregare fierbere, ºC
C2-C4 gazoasă -84…+8
C5-C15 lichidă +27…+300
> C15 solidă > 300

20
 Hidrocarburi aromatice (arene)
• sunt formate din inele plane de carbon;
• în inelul de carbon alternează legăturile C–C simple cu cele duble
C=C (legături duble conjugate), deci conţin în molecula lor unul
sau mai multe nuclee benzenice.
• denumirea de aromatice provine de la mirosul lor caracteristic.

Benzenul şi diferite reprezentări ale acestuia

21
 Caracteristicile de bază ale hidrocarburilor
Denumirea şi Punctul de Punctul de Densitatea la 20 ºC,
formula moleculară topire, ºC fierbere, ºC kg/m3
Hidrocarburi parafinice
n-pentan (C5H12) -129,7 -36,10 626,6
n-hexan (C6H14) -95,3 68,70 659,0
n-heptan (C7H16) -90.62 98,40 683,8
n-octan (C8H18) -56,80 125,60 702,8
n-nonan (C9H20) -53,70 150,72 717,8
n-decan (C10H22) -30,30 170,40 730,1
Hidrocarburi – olefine sau alchene
Penten (C5H10) ― 30,2 642,0
Hexylen (C6H12) ― 63,4 673,2
Heptilen (C7H14) ― 94,9 699,3
Octilen (C8H16) ― 121,5 715,8
Hexadecilen (C10H22) ― 265,0 781,0
Hidrocarburi aromatice
Benzen (C6H6) +5,4 80,18 879,9
Toluen (C7H8) -92,4 110,80 865,6
Ortoxilen (C8H10) -29 114,60 881,2
Hidrocarburi aliciclice
Ciclopentan (C5H10) ― 50…50,7 756,6
Metilciclopentan (C6H12) ― 70…72,2 747,4
Ciclohexan (C6H12) ― 80…80,2 786,9
Metilciclohexan (C7H14) ― 103 769,5
Etilciclohexan (C8H16) ― 123,5 777,2

22
 Care sunt combustibilii formați doar din hidrocarburi?

• Toți combustibilii clasici lichizi:

– Motorine (fără biodiesel)
– Benzine (fără bioetanol)
Dar nu și metanolul, etanolul!
• Combustibilii gazoși
– Metan / Biogaz
– PB (propan-butan) GPL
– GNCV
Dar nu și hidrogenul!

23
 Compuşi organici oxigenaţi

Pe lânga hidrogen și carbon, conțin și oxigen.

• Alcoolii
• Eterii
• Acizii grași
• Glicerina
• Gliceridele
• Esterii

24
 Alcoolii

Sunt compuşi hidroxilici a căror grupă −OH aparţine unui

atom de carbon care se leagă în compus cu patru covalenţe.
Rezultă din înlocuirea unuia sau mai multor atomi de
hidrogen la hidrocarburile parafinice sau ciclice saturate, cu
grupa hidroxil (OH).
FG: R−OH, unde R este radical hidrocarbonat.

Alcool metilic, Alcool etilic,

Metanol Etanol
25
 Eterii

Eterii sunt o clasă de compuşi chimici organici oxigenaţi

care au în moleculă o grupă funcţională eter – un atom de
oxigen legat de doi radicali alchil, cu formula chimică
generală:
R–O–R',
în care R şi R' reprezintă radicali alchil.
metil-terţ-butil-eter (MTBE) – C5H12O
metil-terţ-amil-eter (MTAE) – C6H14O
} aditivi MAS

dimetil-eter (DME) – C2H6O combustibil MAC

26
 Acizii graşi

Acizii graşi (AG) sunt substanţe organice, cu caracter slab

acid, care intră în constituţia gliceridelor.
Sunt alcătuite numai din carbon (C), hidrogen (H) şi oxigen
(O), posedând, gruparea carboxil:
R–COOH,
R este radicalul hidrocarbonat cu un nr foarte mare de atomi
carbon >14,
–COOH reprezintă grupa carboxil,
R–CO– restul acil.

27
 Principalii acizi graşi nesaturaţi (AGN)
Simbol Denumirea Formula
Formula structurală
uzuală chimică
C14:1 acid miristoleic C14H26O2 CH3–(CH2)3–CH=CH–(CH2)7–COOH
acid
C16:1 C16H30O2 CH3–(CH2)5–CH=CH(CH2)7–COOH
palmitoleic
C18:1 acid oleic C18H34O2 CH3–(CH2)7–CH=CH(CH2)7–COOH

acid
C18:2 C18H32O2 CH3–(CH2)3–(CH2–CH=CH)2–(CH2)7–COOH
linoleic

acid
C18:3 C18H30O2 CH3–(CH2–CH=CH)3–(CH2)7–COOH
linolenic
acid
C20:1 C20H38O2 CH3–(CH2)7–CH=CH–(CH2)9–COOH
eicosenoic
acid
C20:2 C20H36O2 CH3–(CH2)3–(CH2–CH=CH)2–(CH2)9–COOH
eicosadienoic
C22:1 acid erucic C22H42O2 CH3–(CH2)7–CH=CH-(CH2)12–COOH

28
 Principalii acizi graşi saturaţi (AGS)

Denumirea Formula Formula

Simbol
uzuală chimică structurală
C12:0 acid lauric C12H24O2 CH3–(CH2)10–COOH
C14:0 acid miristic C14H28O2 CH3–(CH2)12–COOH
C16:0 acid palmitic C16H32O2 CH3–(CH2)14–COOH
C18:0 acid stearic C18H36O2 CH3–(CH2)16–COOH
C20:0 acid arachidic C20H40O2 CH3–(CH2)18–COOH
C22:0 acid behenic C22H44O2 CH3–(CH2)20–COOH
C24:0 acid lignoceric C24H48O2 CH3–(CH2)22–COOH
C26:0 acid hexacosanoic C26H52O2 CH3-(CH2)24-COOH

29
 Glicerina
• Glicerina (glicerol), este un alcool cu aspect de lichid uleios,
incolor, inodor, dulceag şi higroscopic, extras din grăsimi naturale
sau fabricat sintetic.
• Nu este utilizat ca şi combustibil, însă formează gliceride şi este
un produs complementar la fabricarea biodieselului.

30
 Gliceridele

Sunt amestecuri complexe naturale, formate în

principal din esteri ai glicerinei cu acizii graşi:
gliceride = glicerină + acizi graşi.

31
 Trigliceridele

sunt constituenţii uleiurilor vegetale şi ale grăsimilor animale

– principalele materii prime pentru fabricarea biodieselului.

tripalmitina 32
 Esterii

FG: Compuși organici ce rezultă prin

înlocuirea unui atom de H printr-un grup
alchil în molecula acidului carboxilic.

unde R şi R' reprezintă radicali hidrocarbonati.

Esterul metilic şi etilic al acidului acetic:

a – acetat de metil; b – acetat de etil.
33
 Biodieselul
Din esterificarea cu metanol rezultă esteri metilici ai acizilor graşi
(EMAG), iar esterificarea cu etanol generează esteri etilici ai acizilor
graşi (EEAG).
Biodieselul este un amestec al diferiţilor esteri alchilici ai acizilor graşi
(EAAG) care se obţin din trigliceride (uleiuri vegetale sau grăsimi
animale) prin reacţii de esterificare.

metil palmitat

normal cetan
34
Care sunt combustibilii formați doar din compuși organici oxigenați?

• Pentru MAC:
– Uleiurile vegetale
– Biodieselul (amestecuri de EMAG și/sau EEAG)
– DME
• Pentru MAS
– Etanol
– Metanol

35
 Concluzii
• substanțele principale din compoziția combustibililor sunt
hidrocarburile și compușii organici oxigenați;
• hidrocarburile se pot clasifica în două categorii: alifatice și
aromatice;
• compușii organici oxigenați din compoziția combustibililor sunt:
alcoolii, eterii, acizii grași, glicerina, gliceridele și esterii;
• compușii organici oxigenați pentru MAC sunt uleiurile vegetale,
biodieselul (amestecuri de EMAG și/sau EEAG) și dimetileterul;
• compușii organici oxigenați pentru MAS sunt etanolul și
metanolul.

36
FABRICAREA COMBUSTIBILILOR CLASICI

• Materia primă
• Etapele și procesele de fabricare
• Fabricarea benzinelor și motorinelor
37
 Materia primă utilizată la fabricarea combustibililor
clasici
Petrolul (Ţiţeiul)

• Denumirea petrolului în latină:

„petroleum" = „ulei din piatră".
• Este al doilea lichid de pe Pământ ca si grad de
răspândire.
• Petrolul şi gazele naturale asigură două treimi
din rezervele mondiale de surse naturale de
energie.

38
 Formarea petrolului

• Teoria biogenă de formare a zăcămintelor de petrol

susţine că petrolul ia naştere din organisme marine
(plancton) care după moartea lor s-au depus pe fundul
mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.
• Teoria abiogenă are adepţi mai puţini (Thomas Gold)
petrolul ar fi rezultat din minerale, roci cu un conţinut
ridicat în carbon şi hidrogen care având greutatea
specifică mai mică au fost presate spre suprafaţă.

39
 Petrolul (Ţiţeiul)

• Zăcământ de natură organică,

• Vâscos, insolubil în apă,
• Culoare: galben-verzui negru,
• Densitate: 750...970 kg/m3,
• Putere calorică: 46...48 MJ/kg,
• Se oxidează în contact cu aerul, dar nu se aprinde
spontan la temperaturi normale.

40
 Extracţia petrolului I

• Extragerea petrolului a fost o preocupare a omenirii

din cele mai vechi timpuri:
– la început erau utilizate metode primitive: adunarea
petrolului de pe suprafaţa bazinelor de apă,
– prelucrarea gresiei si a calcarului îmbibate cu petrol,
– drept început al dezvoltării industriei petroliere: apariţia
forajului mecanic al sondelor de petrol în SUA în anul
1859.

41
Extracţia petrolului II

În prezent practic tot petrolul din lume

este extras prin intermediul sondelor
de foraj:
• adus la suprafata de presiunea
gazelor naturale din zacamânt
(care uneori provoaca erupţii greu
de controlat)
• prin pompe, daca zacamântul nu
se gaseşte sub presiune
(epuizarea gazelor).

42
 Compoziţia petrolului
• Este un amestec de HC gazoase+lichide+solide (dizolvate
în lichide) – 98%
• Alcani
• Cicloalcani
• Hidrocarburi aromatice (4...20%)
• Alte substanţe organice:
– Compuşi cu oxigen: acizi graşi, acizi naftenici, fenol  carcater
acid
– Compuşi cu sulf: hidrogen sulfurat, mercaptani etc.  miros
neplăcut, corozivi,
– Substanţe organice complexe cu O, S, N (răşini, asfaltene etc.)

43
 Clasificarea petrolurilor
• Petrol parafinos – alcani ...78% (America)
• Petrol asfaltos – aromatice + asfaltoase (Caucaz)
• Petrol intermediar – cicloalcani sau alcani + aromatice
• În România:
– Parafino-nafteno-aromatice (52%)
– Parafino-naftenice (37%)
– Nafteno-aromatice (8%)
– Parafinice (3%)

44
 Etapele prelucrarea petrolului

Trei etape principale de prelucrare a ţiţeiului:

I. îndepărtarea impurităţilor care au altă natură
chimică decât a hidrocarburilor;
II. fracţionarea, prin distilare, a amestecului de
hidrocarburi (rafinate);
III. prelucrarea chimică a fracţiunilor obţinute prin
rafinare.

45
Principalele procese de prelucrare a petrolului

46
 Prelucrarea primară a petrolului
1. Îndepărtarea impurităţilor
• Se elimină
– apa, care însoţeşte întotdeauna ţiţeiul,
– excesul de compuşi cu sulf etc.,
– gazele de sondă  antrenează şi hidrocarburi lichide
 separare (dezbenzinare)  gazolină

47
 Prelucrarea primară a petrolului
2. Distilarea fracţionată a petrolului
• În urma distilării petrolului
brut se obtin amestecuri de
hidrocarburi saturate, cu
puncte de fierbere apropiate,
numite fracţii, operatia se
numeste distilare fractionată.
• Ea se face industrial în
coloane de distilare
fractională.

48
49
 Schema unei rafinării moderne

2,5 - 13,5 kPa

1 – cuptor tubular; 2 – coloană de distilare la presiunea atmosferică; 3 – coloană

de distilare în vid; 4 – separator vapori-lichid; 5 – condensator.

50
Utilizarea diferitelor fracțiuni

51
 Prelucrarea primară a petrolului
3. Rafinarea produselor petroliere
• Procedeele de distilare permit obţinerea din
petrolul brut a unor fracţiuni cu anumite domenii
de fierbere, adecvate fabricării combustibililor
destinaţi motoarelor termice.
• Ele nu influenţează însă compoziţia chimică a
produselor, respectiv conţinutul în alcani,
naftene şi aromate, concentrația cărora în
produsul final fiind de o importanţă majoră.

52
Prelucrarea secundară a produselor petroliere

• Deoarece la prelucrarea primară a ţiţeiului

fracţiunile utilizate la fabricarea combustibililor
se obţin cu randamente reduse şi nu corespund
cerinţelor calitative şi cantitative necesare,
fracţiunile grele rezultate de la distilarea
atmosferică şi în vid se supun unor prelucrări
secundare (procese de conversie termice şi
catalitice).
(Prin prelucrarea primară a ţiţeiului rezultă ~40–45% benzine,
însă necesităţile sectorul de transport impun ca peste 50% din
petrolul prelucrat să fie convertit în benzine.)

53
 Cracarea şi reformarea termică
Cracarea termică: motorina sau păcura este încâlzită
la 450–550°C la o presiune de 1,5–4,5 MPa

Cracarea termică a dodecanului.

Reformarea termică: reformarea termică a alcanilor în

hidrocarburi cu catene ramificate sau cicloalcani, la
temperaturi de 500-600 °C şi presiuni de 4-8 MPa.

54
 Cracarea şi reformarea catalitică
• Prin cracarea catalitică materia primă este descompusă în
condiţii de temperatură şi presiune controlate (480 ºC şi
100–250 kPa) şi în prezenţa unui catalizator silice-alumină
(bioxid de siliciu-bioxid de aluminiu) sau silice-magnezie
(bioxid de siliciu-oxid de magneziu) sub formă de granule.

• Rezultă petrol lampant, gaze petroliere lichefiabile, olefine

nesaturate, motorină uşoară, precum şi reziduuri lichide
(cycle oil), solide (calamină – depusă pe suprafaţa
catalizatorului) şi gazoase.

55
• Reformarea catalitică urmăreşte creşterea cifrei octanice
ale unor fracţiuni de benzine desulfurate, prin
transformarea fracţiunilor cu cifră octanică redusă (de
exemplu hidrocarburi alifatice) în hidrocarburi aromate (se
„reformulează”), fără a schimba neapărat numărul de
atomi de carbon (cum se întâmplă la cracare).
• Are loc la temperaturi şi presiuni ridicate (450–550 ºC şi
1,5–2,0 MPa), catalizator de platină.

56
Hidrofinarea (hidrodesulfurarea, eliminarea compuşilor
cu oxigen şi azot)
Formarea R CH2SH + H2 R CH3 + H2S
hidrogenului
sulfurat din R S R' + H2 RH+R'H+H2O
compuşii cu sulf
din combustibil R S S R' + H2 RH+R'H+2H2S

S S

+ H2S

Reducerea
conţinutului
de compuşi OH
cu oxigen al
combustibililor
cat. H2
+ H2O H

57
 Hidrocracarea
Scop - transformarea fracţiunilor grele de distilare
primară şi a unor fracţiuni de distilare secundară în
produse uşoare (fracţii nafta, petrol lampant,
motorine uşoare) în izomeri cu proprietăţi dorite
pentru fabricării benzinelor, in prezenta H2

H2

Decan Hexan Butan

Hidrocracarea decanului

58
 Izomerizarea
• Prin izomerizare, fracţiunile de parafine normale, cu
cifră octanică redusă, sunt transformate în
izoparafine cu cifră octanică ridicată.

59
 Fabricarea benzinelor

DAV – distilarea atmosferică şi în vid; DSB – desulfurarea benzinelor; DMPCC –

desulfurarea materiilor prime pentru cracare catalitică fluidă; FB – fracţionarea
benzinelor; CCF – cracarea catalitică fluidă; IBU – izomerizarea benzinei uşoare;
REF – reformarea benzinei; EXAR – extracţia hidrocarburilor aromatice; MTBE –
producere de metil terţier butil eter din metanol; ALCH – alchilare; AB –
amestecare benzină.

60
 Fabricarea motorinelor

DAV – distilarea atmosferică şi în vid; HP – hidrogenarea petrolului; DSM –

desulfurarea motorinei; DPC – deparafinarea catalitică; DMPCC – desulfurarea
materiilor prime pentru cracarea catalitică fluidă; HCB – hidrocracare blândă; AM
– amestecare motorină.

61
• https://youtu.be/jk0WrtA8_T8

62