Sunteți pe pagina 1din 3

Materii prime bio pentru petrochimie

Biomasa reprezint componenta vegetal a naturii. Ca form de pstrare a energiei


Soarelui n form chimic, biomasa este unul din cele mai populare i universale resurse
de pe Pmnt. !a asigur nu doar hrana, ci i energia, materiale de construc"ie, hrtie,
"esturi, medicamente i substan"e chimice. Biomasa este utilizat in scopuri energetice
din momentul descoperirii de ctre om a focului. #stzi combustibilul din biomas poate
fi utilizat in diferite scopuri $ de la nclzirea ncperilor pn la producerea energiei
electrice i combustibililor pentru automobile.
Biomasa prezint un poten"ial ma%or ca surs de energie regenerabil, fiind considerat
un combustibil relativ curat i reducnd emisia de C&'. !a are un con"inut de sulf redus,
iar valoarea nitrogenului i a emisei de particule, mai mici dect la combustibilii fosili.
Biomasa reprezint ntregul material ("esut) al plantelor, n stare crud sau procesat, din
plante salbatice sau culti*vate. !sen"ial este c biomasa stocheaz energie solar pe care
omul o poate converti n electricitate, combustibil sau caldur.
+ntruct dezvoltarea industriei de bioetanol din cereale a dus la creterea pre"ului
acestora, se promoveaz cercetrile pentru ob"inerea de biocombustibili din biomasa
lignocelulozic (paie, coceni, plante nefura%ere i nealimentare etc.), sau din de%ec"ii i
deeuri (gunoi de gra%d, ape uzate, gunoaie oreneti, deeuri industriale etc). #ceti
biocombustibili au fost denumi"i a doua genera"ie de biocombustibili. Biocombustibilii
solizi se ob"in cel mai simplu, din biomas vegetal nevaloroas. !,ist echipamente de
producere a brichetelor (pele ilor), fi,e, sau chiar i mobile, care convertesc deeurile
celulozice (rumegu , paie, alte produse vegetale, care nu sunt valorificate n alt mod, sau
pur i simplu sunt arse pe cmp fr a se folosi acea energie dega%at) ntr*o marf
vandabil. Biocombustibilii lichizi sunt biodieselul i bioetanolul. Biodieselul se ob"ine
foarte simplu din plante oleaginoase. +n schimb, bioetanolul de genera"ia a doua, (cel care
se ob"ine din celuloz, i nu din cereale), necesit un proces de fabrica"ie mai comple,.
!,ist un poten"ial mare de biomas ce poate fi i mai mult mrit printr*o utilizare mai
bun a resurselor e,istente i prin creterea productivit"ii culturilor.
B-&C#.B/.#01- 2-0 C3#S# #3C&&3-3&.
(biometanol, bioetanol, biobutanol)
#vanta%e fata de alti biocarburanti4
5.Continut ridicat de o,igen in molecula (678 biometanol9:;,<8 bioetanol9 '5,=8
biobutanol * fata de >,'*558 in biodiesel) ducand la ardere completa9
'.!misii de gaze cu efect de sera reduse fata de alti biocarburanti (<78 grad de reducere
a emisiilor fata de carburantii clasici in cazul bioetanolului si biobutanolului9 =78 grad
de reducere a emisiilor in cazul biodieselului)9
:. Surse de materii prime mai accesibile decat in cazul altor biocarburanti (in afara
materiilor prime clasice $ amidonoase sau bogate in zaharuri, se intrevede posibilitatea
valorificarii deseurilor lignocelulozice).
B-&M!1#0&3
Se poate obtine din deseuri de biomasa bogate in pectine prin procedee biotehnologice
(hidroliza enzimatica utilizand pectin* metil*esteraza9 materii prime4rumegus, tarate de
orez, pulpa ramasa de la sfecla de zahar dupa e,tragerea zaharului9 randamentele sunt
destul de scazute (sub 678), procedeelenefiind inca fezabile economic9
2atorita cifrei octanice foarte mari, poate fi utilizat in amestec cu benzina in proportie de
57*'78 fara a fi necesare modificari ale motorului9!ste utilizat mai eficient in
componenta celulelor de combustie9/tilizarea ca biocarburant pur este limitata de faptul
ca este un compus foarte to,ic, inclusiv la contactul cu pielea.
Cercetari recente sunt orientate spre obtinerea acestuia din gaz de biosinteza (bio*s?n*
gas4 amestec de @' si C& obtinut prin fermentatia specifica a biomaei)9
-n faza de laborator, cu perspe ctive promitatoare (sunt estimate randamente de pana la
5778) se desfasoara e,perimente de obtinere directa a metanolului prin electroliza
solutiilor apoase cu C&' supercritic9
-n prezent se obtine metanol prin sinteza chimica pornind de la metan pur9
Procedeele AB-&B de obtinere a metanolului vor capata aplicabilitate practica odata cu
eficientizarea acestora si cu epuizarea resurselor de gaze naturale.
B-&!1#0&3/3
*Cel mai important biocarburant din clasaalcoolilor9
*Se obtine in prezent preponderent din materii
*prime amidonoase sau bogate in zahar, prin procese fermentative9
*Materii prime traditionale4 cereale (porumb,
grau, orz, orez, etc.), sfecla de zahar, trestie de
zahar, topinambur, sorg zaharat9
Cazele tehnologiei clasice de obtinere a bioetanolului carburant
5. Macinarea materiei prime9
'. @idroliza enzimatica cu alfa*amilaza si amiloglucozidaza a
amidonului (numai pentru materiile prime amidonoase)9
:. Cermentarea plamezii cu dro%die9
;. 2istilarea plamezii (se obtine alcool etilic de concentratie =7*<78)
6. .ectificarea alcoolului etilic (alc
ool etilic de conc. ma,. >=,;8 *azeotrop)
=. #nhidrizarea bioetanolului (2istilare azeotropa cu benzen, tricloretilena, dietileter, n*
pentan9 2istilare e,tractiva cu etilenglicol sau benzina9 Pervaporatie prin procedee
membranare).
&BS. &peratia de anhidrizare este obligatorie pentru utilizarea bioetanolului ca
biocarburant, apa continuta de alcoolul rectificat diminuand performantele in procesul de
combustie.
1!02-01! #C1/#3! -0 P.&2/C1-# 2! B-&!1#0&3
&B1-0!.!# 2! B-&!1#0&3 2-0 .!S/.S! C!3/3&D-C!
(solutie .!E&3/1-&0#.# in domeniul biocarburantilor)
Materii prime4
2eseuri lignocelulozice
$paie(grau, orz, orez), tulpini de porumb,rumegus, frunze, stuf.
1ehnologie4 Macinarea materiei prime
F@idroliza enzimatica a materialelor lignocelulozice cu 3igninaze siCelulaze
FCermentatia biomasei
F2istilarea primara
F.ectificarea
F#nhidrizarea.
/tilizarea bioetano lului obtinut4 0/M#-ca biocarburant
B-&B/1#0&3
.eprezinta un biocarburant de viitor, avand proprietati similare cu ale benzinei9
Se poate folosi in motoarele cu ardere interna fara a se face modificari constructive ale
acestuia.Prezinta avanta%ul fata de bioetanol ca este mai putin higroscopic, absorbind mai
putina apa din aer.Se obtine prin procedee biotehnologice utilizand ca substrat de
fermentare biomasa bogata in glucoza (zahar, amidon) si ca microorganisme specii de
Clostridium