PROGNOZE HIDROLOGICE.

EVALUAREA VOLUMULUI
DE APA DIN STRATUL DE ZAPADA

Intrrile n sistemul hidrologic sunt reprezentate de precipitaiile lichide sau solide czute pe
suprafaa bazinului hidrografic.
Apa este elementul cel mai rspndit i cel mai mobil i deine un rol foarte important n toate
procesele fizice, chimice i biologice, condiionnd existena vieii pe glob, precum i dezvoltarea
economic i social a unei comuniti. n natur, apa se poate ntlni sub trei stri de agregare:
- solid: zpad i ghea;
- lichid: apa chimic pur sau n soluii;
- gazoas: vapori sub diferite grade de presiune i saturaie.
Schimbarea fazei n care se afl apa depinde esenial de temperatur i de presiune dar i de
gradul de poluare al atmosferei.
Precipitaii nregistrate pe suprafaa unui bazin hidrografic
Una din problemele principale ale hidrologiei este evaluarea corect a afluxului meteoric dintrun bazin, deci a cantitii de precipitaii care este recepionat de o suprafa ntr-un interval de
timp.
ntr-un bazin hidrografic pot exista un numr insuficient de posturi pluviometrice sau
acestea pot fi situate doar n zonele accesibile ale acestuia. n plus distribuia precipitaiei pe
suprafaa unui bazin este foarte diferit de la o zon la alta. Mai mult n zonele de munte i cele
colinare se recepioneaz cantiti mai mari de precipitaii n comparaie cu zonele de cmpie.
Precipitaiile nregistrate pe un bazin hidrografic reprezint valori de calcul obinute admind
anumite ipoteze privitor la distribuia spaial a precipitaiilor. Cantitile de precipitaii czute n unitatea
de timp sunt maxime n zona nucleului ploii i descresc neliniar spre periferia ariei cu precipitaii.
Msurarea cderilor de zpad
Cderile de zpad se msoar prin topirea unei coloane-eantion de zpad i reducerea la
echivalentul n ap. Astfel, nregistrrile privind cantitatea de ploaie i de zpad pot fi combinate n
vederea unor comparaii. Un strat de zpad de 10 cm echivaleaz cu un centimetru de ap de ploaie,
raportul putnd ns varia de la 30/1 n zpad foarte afnat pn la 2/1 n zpada veche i parial
topit.
Stratul de zpad are o mare varietate de densiti, de la zpada proaspt, spulberat, la cea
veche, umed n curs de topire. Aceast densitate se msoar prin cntrirea probei de zpad, cu
ajutorul densimetrului pentadic sau prin topirea la temperatura camerei.
Densimetrul gravimetric const dintr-un cilindru similar cu cel al pluviometrului, care ntors n jos
se nfige n zpad, proba cntrindu-se cu o balan, cu greutate (tip cursor) (figura 1).
Determinarea densitii se face cu relaia dz = m/v g/cm3, ca raport ntre masa cntrit i
volumul probei, ce se citete pe exteriorul gradat al cilindrului.
Suprafaa cilindrului este de 50 cm2, iar cu adncimea msurat pe cilindru hz vom avea volumul
V = 50 hz cm3. Cu aceasta densitatea va fi dz = m/50 hz g/cm3, rezultnd prin cntrire.
Echivalentul n ap al zpezii, adic rezerva de ap n zpad se obine prin relaia: ha=hz . dz
2
l/m sau mm.
Echivalentul de ap se mai poate obine i prin topirea lent la temperatura camerei a probei de
zpad i msurarea cantitii de ap cu o epruvet pluviometric. Astfel se poate obine densitatea prin
relaia:

dz = ha /hz

(1)

Dac este cazul se poate msura i grosimea crustei de ghea la sol.

Figura 1 Densimetru pentru zpad. 1 - cilindru receptor gradat;

2 - greutate glisant; 3 - tij gradat; 4 - sistem de fixare la cntrire
STUDIU DE CAZ
Se considera un bazin hidrografic cu suprafata de 10 km2, avand un coeficient de impadurire
Cp=10% (Fp=1 km2) si o panta medie de 30o care este acoperit in data de 25 martie cu un strat de
zapada cu grosimea de 60 cm in zona impadurita si cu un strat de 40 cm in restul bazinului.
Prognozele meteorologice indica pentru temperatura media zilnica Tm, precipitatia hp si viteza
vantului W valorile prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1
Ziua
Tm (oC)
Hp (mm)
W (m/s)
25.03
10
0
2
26.03
12
50
4
27.03
14
0
4
Din cauza ca zapada se afla in plin proces de topire se considera necesar sa se stabileasca
echivalentul de apa din stratul de zapada, stratul de apa cedata zilnic de stratul de zapada si volumul
total de apa cedat de stratul de zapada in perioada 25-27 martie.

Figura 2 Bazinul hidrografic

a. Echivalentul de apa din stratul de zapada se poate determina cu ajutorul formulei:

ha = z . hz

(2)

unde hz este grosimea stratului de zapada in cm; z densitatea zapezii, care in perioada de topire are
valoarea de aproximativ 0,4 g/cm3.
Conform formulei , echivalentul de apa din stratul de zapada in zona impadurita (hai) respectiv in
zona despadurita (had) are urmatoarele valori:
hai = z . hzi = 0,4 . 60 = 24 cm = 240 mm
had = z . hzd = 0,4 . 40 = 16 cm = 160 mm
b. cedarea zilnica din stratul de zapada haz se determina pe baza formulelor urmatoare:
-

in perioadele fara ploaie

haz = M (Tm Te)

(3)

unde Te este temperature de echilibru in oC la care inceteaza schimbul de caldura cu mediul

inconjurator care uzual are valoare de 0oC; Tm este temperature medie zilnica a aerului in oC peste Te;
M este factorul de topire sau factorul grad-zi in mm/oC zi care se determina in functie de perioada din
timpul anului si viteza vantului (figura 3).

Figura 3 Corelatia dintre factorul de topire a zapezii si viteza vantului

Relatia se aplica diferentiat pentru zona impadurita respective zona despadurita prin intermediul
unor factori de topire adecvati, notati cu Mi, respective Md. Cedarea zilnica din stratul de zapada
pentru zona impadurita hazi (W=0 m/s), respective pentru zona despadurita hazd (w = 2 m/s) in ziua
de 25.03 va fi:

hazi = 1 . 10 = 10 mm
hazd = 2,8 . 10 = 28 mm
Echivalentul in apa al stratului de zapada din ziua 26.03 va fi:
hai = 240 10 = 230 mm
had = 160 - 28 = 132 mm
-

in perioadele cu ploaie cedarea din stratul de zapada haz se determina pe baza ecuatiei
urmatoare:

haz 1,1 k i C p 1,52 k v (1 0,3w) 0,0125h p Tm Te 1,5

unde, hp este cantitatea de ploaie in mm/zi; w, viteza vantului in m/s; Cp, coeficientul de impadurire
(Cp = 1 pentru zona impadurita respectiv Cp = 0 pentru zona despadurita); kv parametru cu valoarea de
0,2 pentru un bazin impadurit, respective 1,0 pentru zona despadurita; ki coeficient de inclinare a
suprafetei cu valori intre 1 si 0,6 atunci cand panta variaza intre 0o si 60o.
Cedarea din zapada pentru zona impadurita hazi, respective pentru zona despadurita hazd are
valorile urmatoare:
hazi= [ 1,1 . 0,8 . 1 + 1,52 . 0,2 . (1 + 0,3 . 4) + 0,0125 . 50] (12-0)+1,5 = 27,6 mm
hazd= [ 1,1 . 0,8 . 0 + 1,52 . 1 . (1 + 0,3 . 4) + 0,0125 . 50] (12-0)+1,5 = 49,5 mm
Calculele pentru ziua de 27.03 se efectueaza similar ca pentru ziua de 25.03. rezultatele sunt
prezentate in tabelul 2.
Tabelul 2
Ziua
25.03
26.03
27.03

Mi
(mm/oC)
1
1
1

Md
(mm/oC)
2,8
3,2
3,4

hai
(mm)
240
230
202,4

had
(mm)
160
132
82,5

hazi
(mm)
10
27,6
14

hazd
(mm)
28
49,5
47,6

c. cantitatea total de apa provenita din topirea stratului de zapada in perioada 25-27.03 este:
hazi = 10 + 27,6 + 14 = 51,6 mm
hazd= 28 +49,5 + 47,6 = 125,1 mm
Volumul total de apa V scurs din bazin va fi:
V = hazi . Fi + hazd . Fd = 51,6 . 10-3 . 1 . 106 + 125,1 . 10-3 . 9 . 106 = 51600 + 1125900 = 1,1775 mil. mc