UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI

FACULTATE TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE

SPECIALIZARE INGINERIA I PROTECIA MEDIULUI N
INDUSTRIE

PROIECT
Tratarea i epurarea apelor reziduale

COORDONATOR:
EF LUCR. DR. ING.: CAEN PANAITESCU

STUDENT: Toma Iuliana Florentina

AN IV, IPM, GRUPA 30202

PLOIETI 2017

1
 CUPRINS

1. Introducere ....................................................................................................... 3
2.Determinarea gradului de epurare necesar ........................................................... 5
2.1 Calculul gradului de epurare necesar dupa materii in suspensii.....................8
2.2 Calculul gradului de epurare dup materia organic exprimat prin CBO 5 ..... 9
2.3 Calculul gradului de epurare dup O2 dizolvat ............................................12
2.4 Determinarea gradului de epurare n ceea ce privete consumul chimic de
oxigen................................................................................................................15
3.Elaborarea schemei bloc tehnologice .................................................................19
4.Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare ( gratare, deznisipator,
decantor primar)....................................................................................................21
5.Determinarea utilajelor in cadrul treptei biologice (bazin de namol activ,
decantorul secundar) .............................................................................................27
6.DETERMINAREA COSTULUI APEI EPURATE ...........................................38
7.CONCLUZII:.....................................................................................................40
Bibliografie: ..........................................................................................................42

Tabel centralizator al proiectului

Caract Treapta mecanica Treapta bilogic Valoare NTPA
influent Gratar Dznisipator Decantor 1 1 2 2 final 001/200
primar mg/l 5
Val GE Val GE Val GE Val GE Val GE Val G Val G mg/l
% % % % % E E
% %

Matrii in 480 5 456 10 410,4 35 266,7 60 106,70 30 74,69 50 37,34 35 24,27 35

suspensi 6
e
5 520 0 520 5 494 5 469,3 80 93,86 8 86,35 80 17,27 8 15,88 25

650 0 650 5 617,5 8 568,1 80 113,62 8 104,53 80 20,9 8 19,22 125

2
1. Introducere
Epurarea reprezinta procesul complex de retinere si neutralizare a substantelor
daunatoare dizolvate, in suspensie sau coloidale prezente in apele uzate industriale sau menajere
in statii epurare. Principalul scop este de a imbunatatii calitatea acestor ape pentru a putea fi
deversate in emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este epurata in statii de epurare
ea poate fi chiar refolosita in anumite domenii sau procese tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi in functie de caracteristicile apei si de cerintele evacuarii in
emisar mai mult sau mai putin complexa astfel avand statii epurare simple mecano-biologice sau
statii epurare complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi tratate in statii de
epurare numai prin mijloace fizico-chimice de retinere si neutralizare: sedimentare, neutralizare,
precipitare, coagulare, floculare, adsorbtie pe carbune activ, schimb ionic. Apele uzate cu un
caracter predominant organic sunt epurate intr-o statie de epurare prin procedee fizico-chimico-
biologice.
Epurarea apelor uzate in statii de epurare se imparte in :
retinerea sau neutralizarea substantelor nocive;
prelucrarea substantelor rezultate din prima operatiune denumite namoluri.
Progresele realizate in ultimile decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus nemijlocit la
constructia unor statii de epurare mai judicios concepute si in special mai economice.
Epurarea apelor in statii de epurare se urmareste prin determinari inainte si dupa intrarea in
statie:
reactia pH;
suspensii solide fixe si volatile;
CBO 5 consumul biochimic de oxigen la cinci zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimica a materiilor organice la o temperatura de 20C si in conditii de intuneric;
CCO consum chimic de oxigen, in mg/l, pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a
substantelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; intre cei doi indicatori
exista urmatoarele corelatii CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezenta in apa a
substantelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21;
prezenta azotului intalnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotati si azotiti;

3
 prezenta microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de epurare,
iar altele ce produc boli si infectii la oameni si animale; prezenta acestora conduce la necesitatea
dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare.
Epurarea apei in statii de epurare se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta
primara, treapta secundara si treapta tertiara. Ca produsi finali ai procesului de epurare dintr-o
statie de epurare rezulta: apa purificata in diferite grade, functie de proces si de starea ei initiala,
precum si namoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative intre mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de terenuri disponibile
pentru statii de epurare sau economic inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei de
protectie sanitara in jurul statiei de epurare, obligativitatea asigurarii gradului de epurare necesar,
distanta fata de emisarul in care se deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate
in fiecare proces de epurare si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea
asigurarii statiei de epurare cu personal calificat.
In functie de volumul de apa epurata zilnic si de natura apelor se poate opta din punct de
vedere economic si constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau bazine din beton.
Tipuri de instalatii de epurare:
- separatoare de grasimi - reducerea grasimilor - sunt utilizate in general de restaurante, fast
food-uri, cantine, carmangerii inainte de deversarea in canalizare sau in statie de epurare;
- separatoare de hidrocarburi; - reducerea uleiurilor si hidrocarburilor - sunt utilizate in service
auto si in parcari;
- statie epurare ape menajere individuale;
- statie epurare ape menajere pentru comunitati; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- statii epurare ape industriale; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- sisteme recirculare apa spalatorii auto.
Unele din procesele care au loc intr-o asemenea instalatie pot fi accelerate prin dozarea
controlata de spori bacterieni, nutrienti, neutralizanti etc.
Caracteristicile initiale ale influentului:
-Qv=630 m3/h;
-CSSi=480 mg/l;
-CBO5 = 520 mg/l;
-CCO-Cr = 650 mg/l;

4
2.Determinarea gradului de epurare necesar

Gradul de epurare (GE) este definit ca procentul de reducere, ca urmare a epurrii, a unei
pri din elemente poluante de natur fizic, chimic i biologic din apele uzate astfel inct
concentraia rmas in apa epurat s reprezinte sau s se incadreze in valoarea limit admisibil
stabilit prin NTPA 001/2005.

Formula general pentru calculul gradului de epurare (GE) este:

ci c f
GE 100%
ci
unde: ci concentraia iniial a poluanilor din apele uzate pentru care se determin gradul de
epurare (mg/l);
cf concentraia final a poluanilor din apele uzate dup procesul de epurare (mg/l).

Se definete gradul de diluie, notat cu d, care se determin cu relaia:

Qe
d ,
q

unde: Qe debit de emisar (m3/s);

q debit de ape uzate considerat a fi debitul maxim zilnic (m3/s).

nlocuind cu valorile cunoscute din tema de proiectare, avem:

Qe = 5 m3/s; q = 630 m3/h = 0,175 m3/s.

5
d 28,57
0.175

Avnd n vedere faptul ca diluia nu se realizeaz n bune condiii n punctul de deversare a

apei uzate n emisari dect dup o anumit lungime a cursului de apa (Lamestec ), se va calcula un
coeficient de diluie real d cu relaia:

a Qe
d' ,
q

unde: a coeficient de diluie corespunztor seciunii considerate. Se calculeaz n doua moduri:

a = 0.7 0.9 ( cu precizarea c numai n seciunea de amestec complet, seciune ideal, teoretic,
poate avea o valoare egal cu unitatea ). Se adopt a = 0.8.

5
 ', 0.8 5
d 22,85
0.175

Acest coeficient de diluie poate fi determinat i cu ajutorul unei formule stabilit de I.B.
Rozdiler:
3
1 e a L
a '
Qe a 3 L
1 e
q

unde: - coeficient ce caracterizeaz elementele hidraulice ale emisarului asupra desfaurrii

procesului de autoepurare, respectiv asupra amestecrii i diluiei i se calculeaz cu relaia lui
Frolov:

DT
3 '
q

unde: - coeficient care arat modul de evacuare al apei epurate in emisar. Poate lua
urmtoarele valori:
= 1 evacuarea se face la mal;
= 1.5 evacuarea se face in talveg ( n mijlocul curgerii );
= 3 - evacuarea se face intr-o instalaie de dispersie in emisar.

Se adopt = 1.5 ( viteza maxim de curgere );

- coeficient de sinuozitate al rului. Se calculeaz prin raportul ntre distana real dup
talveg (L) i distana n linie dreapt (L) ntre seciunea de evacuare a apelor i seciunea
examinat.
Din tema de proiectare = 1.2;
DT coeficient de difuzie turbulent care se calculeaz cu relaia:

vH
DT ; [m2/s]
200

v viteza medie de curgere a emisarului (m/s); v = 1.2 m/s (din tema de proiectare);
H adncimea medie a emisarului (m). Se adopta H = 1.8 m;

1.2 1.8
DT 0.0108;
200

6
 0.0108
1.5 1.2 3 0.71
0.175

L distana real dup talveg de la punctul de vrsare al apelor uzate, n seciunea transversal
examinat (m). n calcul se consider situat la 1 km amonte de seciunea de folosina, care se
consider a fi de 15 km.
L = 15 1 = 14 Km = 14000 m;
q debit de ape uzate (m3/s); q = 0.175 m3/s;

Se determin coeficientul de diluie:

1 e L
3

a
Q
1 e L
3

3
1 e 0.71 14000
a 0.999
5 0.713 14000
1 e
0.175
Calculam d prin doua variante:

Pentru a = 0.8

0 .8 5
d' 22,86
0.175

Pentru a = 0.99

0.99 5
d' 28,28
0.175

Se calculeaz lungimea de amestec ( Lamestec), lungimea dup care se consider ca s-a realizat
amestecul complet ntre apa uzat epurat i apa emisarului.

7
 Se calculeaz Lamestec cu relaia:

3
2.3 a Qe q
Lam lg (m);
a (1 a) q

Se compar valorile lui Lam cu L; Lam L.

Se folosesc ambele valori ale lui a.

Pentru a = 0.8

3
2.3 0.8 5 0.175
Lam lg 212,80
0.8 (1 0.8) 0.175 m

L = 14000 m; Lam < L;

Pentru a = 0.99

3
2.3 0.99 5 0.175
Lam lg 522,40 m
0.99 (1 0.99) 0.175

Lam < L.

Dup determinarea lui a, se calculeaz gradele de epurare necesare pentru poluanii majori
sau cantitatea de O2 dizolvat, astfel nct dup epurare i amestecare cu apele emisarului acesta
din urm s se ncadreze n Normativul 1146/2002. Conform acestui normativ:

CBO5 = 5 mg/l;
CCO Cr = 10 mg/l;
Ntotal = 4 mg/l;
O2diz = 6 mg/l.

2.1Calculul gradului de epurare necesar dup materii n suspensie

Se calculeaz gradul de epurare cu ajutorul relaiei:

c i ss cssf
GE 100 (%)
cssi

8
unde: ciss cantitatea de materii n suspensii din apa uzat care intr n staia de epurare; din tema
de proiectare ciss = 480 mg/l;
cfss cantitatea de materii n suspensie din apa uzat care poate fi evacuat n emisar ( din
NTPA 001/2005); cfss = 35 mg/l.

480 35
GE 100 92,70%
480

2.2 Calculul gradului de epurare dup materia organic exprimat prin CBO5

Se calculeaz prin trei metode:

Se ine seama pe langa diluie i amestecare i de capacitatea de autoepurare
a apei, ca urmare a oxigenarii/reoxigenarii la suprafa;
Se ine cont numai de diluie i amestecare;
Se ine cont de prevederile NTPA 001/2005.

a) Se ia in considerare diluia, amestecarea i capacitatea de autoepurare a apei. La baza

calculrii gradului de epurare, n ceea ce privete CBO5 st ecuaia de bilan:

K1t K 2 t
q CCBO
a.u.
5
10 a Qe C r
CBO5
10 ( q a Qe ) C am
CBO 5

a .u .
CCBO 5
- concentraia de substane organice exprimate prin CBO5 la gura de vrsare in
emisar ( mg O/l);
q debit masic zilnic de ap uzat;
10-K1t termen ce ine cont de procesul de autoepurare a apei unde K1 constanta de
consum a O2 a crei valoare este impus prin tema de proiectare in zile-1;
K1 = 0.1 zi-1;
t = timpul ntre seciunea de evacuare i cea de calcul (zile); se determin cu relaia:

L
t zile;
v

L lungimea de la talveg la punctual de calcul (m); L = 14000m;

v viteza de curgere a apei (m/s); v = 1.2 m/s;
a coeficient de dilutie;
Qe debit de emisar (m3/s); Qe = 5 m3/s;
r
CCBO5
- concentraia de substane organice exprimate prin CBO5 a apei n amonte de
r
gura de vrsare (mg/l); CCBO5 = 2 mg/l;
K2 constanta de oxigenare a apei emisarului;

9
Emisar cu viteza foarte mic; mic; mare; foarte mare, n funcie de temperatur.

La 10C se consider emisar cu vitez mic de curgere cu valoarea coeficientului de

deversare K2 = 0.17 zile-1 ;

am
CCBO5
- concentraia de substante organice exprimate sub form de CBO5 dup seciunea
am
de amestec (mg/l). n general se impune CCBO5 = 7mg/l.

14000 11666.67
t 11666.67 s 0.135 zile ;
1.2 86400

(a Qe q) C CBO
am
a Qe C CBO
r
10 K 2t
C a .u .
CBO5 5 5
(mg / l );
q 10 K 1t

Pentru a = 0.8

(0.8 5 0.175) 7 0.8 5 2 100.170.135

C a.u .
CBO5 127,54 mg/l
0.175 10 0.10.135
Pentru a = 0.99

(0.99 5 0.175) 7 0.99 5 2 100.170.135

C a.u .
CBO5 156.12
0.175 10 0.10.135 mg/l

Gradul de epurare se calculeaz cu relaia:

i
C CBO C CBO
a .u .

GE 5
i
5
100 (%)
C CBO5

i
CCBO5
=520 mg/l;

520 127,54
GE 100 75,47%
520

520 156,12
GE 100 69,97%
520

10
b) Se ine cont de diluie i amestecare

La baza calcului gradului de epurare n ceea ce privete materia organic exprimat prin
CBO st ecuaia de bilan este:

q CCBO
a.u .
5
a Qe CCBO
r
5
(q a Qe ) CCBO
am
5
;

(a Qe q) CCBO
am
a Qe CCBO
r
a Qe am
C a .u .
CBO5
q
5 5
CCBO
a .u .
5

q
CCBO5 C CBO
r
5
CCBO
am
5

Pentru a = 0.8

0.8 5
a .u .
CCBO 7 2 7 121,28mg / l
5
0.175

Pentru a = 0.99

0.99 5
a .u .
CCBO 7 2 7 148,42 mg/l;
5
0.175

520 121,28
GE 100 76,67% ;
520

520 148,42
GE 100 71,45%
520

c) Se ine cont de valoarea impus pentru CBO5 prin NTPA 001/2005

Gradul de epurare se calculeaz cu ajutorul relaiei:

i
C CBO C CBO
NTPA.

GE 5
i
5
100 (%)
C CBO5

NTPA.
CCBO5
= 25 mg/l (NTPA 001/2005)

520 25
GE 100 95.19%
520

11
2.3 Calculul gradului de epurare dup O2 dizolvat

am
a) Se calculeaz CCBO5
al celor dou tipuri de ape (uzate i emisar) imediat dup gura de
vrsare

am
CCBO5
F Dmax (mg/l);

unde: F factor maxim de diluie care ia valori ntre 1.5 2.5. Se adopt F = 2;
Dmax deficit maxim de oxigen n aval de seciunea de evacuare i care rezult din
diferena dintre oxigenul la saturaie i oxigenul care trebuie s existe n orice moment n ap.

Dmax = OS OR

OR concentraia oxigenului n apa receptoare, concentraie ce ar trebui s existe permanent n

ap; OR = 6 mg/l;
OS concentraia oxigenului dizolvat la saturaie pentru temperatura de 20C; OS = 9.2 mg/l;

Dmax = 9.2 6 = 3.2 mg/l

am
CCBO 5
2 3.2 6.4mg / l
Se aplic ecuaia de bilan, care permite calcularea concentraiei de materie organic n ceea
ce privete CBO5 pentru apa epurat deversat n apa receptoare:

q CCBO
a .u .
5
a Qe CCBO
r
5
(q a Qe ) CCBO
am
5

(q a Qe ) CCBO
am
a Qe CCBO
r

C a .u .
CBO5 5 5

q
Pentru a = 0.8

(0.175 0.8 5) 6.4 0.8 5 2

a .u .
CCBO 106,97mg / l
5
0.175

Pentru a = 0.99

(0.175 0.99 5) 6.4 0.99 5 2

a .u .
CCBO 130,85mg / l
5
0.175

b) Se calculeaz valoarea concentraiei de materie organic exprimat prin CBO dup 20 zile:

12
 a.u.
CCBO 20
1.46 CCBO
a.u.
5
(mg/l)
a .u .
CCBO 20
1.46 106,97 156,17 (mg/l)
a.u.
CCBO 5
1.46 130,85 191,04 (mg/l)
r
CCBO20
1.46 CCBO
r
5
(mg/l)
r
CCBO20
1.46 2 2.92mg / l

a) Se calculeaz deficitul de oxigen din apa de suprafaa n amonte de gura de vrsare, dup
am
ce n prealabil s-a calculat CCBO20
.

q CCBO
a.u ..
a Qe C r
CBO
C am
CBO20 20 20
(mg/l)
q a Qe

0,175 156,17 0.8 5 2.92

am
CCBO 9.3436 mg/l
20
0.175 0.8 5

0.175 197,51 0.99 5 2.92

am
CCBO 9.5679 mg/l
20
0.175 0.99 5

Se calculeaz deficitul de oxigen ca fiind diferena dintre concentraia oxigenului dizolvat la

saturaie i concentraia de oxigen dizolvat, care ar trebui s existe n apa de suprafat:

DO = OS Or (mg/l)

unde: OS oxigen la saturaie n funcie de tipul emisarului (la temperatura de 10C);

OS = 11.3 mg/l;

Or cantitatea minim de oxigen din apa emisarului ( Ordin 1146/2002);

Or = 6 mg/l.

DO = 11.3 6 = 5.3 mg/l.

b) Se calculeaz timpul critic la care se realizeaz deficitul maxim de oxigen (dup gura
de vrsare din apa emisarului).

13
 K D K K
lg
2
1 o am 2 1

K1 CCBO20 K1
tcr (zile)
K 2 K1

0.17 5.30.17 0.1

lg 1
0.1 9.3436 0.1
tcr 0.153 zile
0.17 0.1

0.17 5.30.17 0.1

lg 1
0.1 9.5679 0.1
tcr 0.143 zile
0.17 0.1

c) Se calculeaz deficitul critic (Dcr) de oxigen cu relaia:

K 1 C CBO
am

Dcr 5
(10 K 1tcr 10 K 2tcr ) DO 10 K 2tcr ,
K 2 K1

0.1 9.3436 0.10.153

Dcr (10 10 0.170.153 ) 5.3 10 0.170.153 5.305
0.17 0.1

0.1 9.5679 0.10.153

Dcr (10 10 0.170.153 ) 5.3 10 0.170.153 5,313
0.17 0.1

d) Se compar valoarea deficitului critic prin determinarea concentraiei minime de oxigen

n apa emisarului

COmin = OS Dcr,

OS = 11.3 mg/l (la 10C);

COmin = 11.3 5.305 = 5.9 mg/l > 4 mg/l ;

COmin = 11.3 5.313 = 5.98 mg/l > 4 mg/l ;

14
2.4 Determinarea gradului de epurare n ceea ce privete consumul chimic de oxigen

Calculul consumului chimic de oxigen se face cu ajutorul relaiei:

i
CCCOCr CCCOCr
a .u .
GE i
100 (%)
CCCOCr

i
unde: C CCOCr - concentraia iniial a materiei organice la intrarea n staia de epurare,
exprimat prin CCO-Cr;
a .u .
C CCOCr - concentraia de materie organic exprimat prin CCO-Cr n apa epurat
deversat n emisar, ce corespunde valorii din NTPA 001/2005;
a .u .
C CCOCr = 125 mg/l

676 125
GE 100 81.52%
676

Avem urmatoarele caracteristici initiale ale influentului:

-CSSi=480 mg/l;
- CBO5 = 520 mg/l;
- CCO-Cr = 650 mg/l;

Pentru fiecare utilaj avem eficienta constructiilor de epurare, exprimata in %. Cu ajutorul acestor
grade de epurare standard, calculam concentratia la iesire care reprezinta si intrarea in
urmatoarea treapta.
Folosim urmatoarea relatie:

ci 100 GE ci
c
f
(mg/l)
100

15
 Schema 3.1 Epurarea mecano-biologica

Apa D.P. B.N.A.

uzata G/S Dz

D.S. Apa
epurata

Schema 3.1

G/S gratare/site
Dz deznisipator
D.P.- decantor primar
B.N.A.- bazin cu namol activ
D.S.- decantor secundar

16
 a) Pentru solide in suspensie

Gratare/site : GE=5% ; = 480 mg/l
480 (100 5)
cf 456 mg/l
100

Deznisipator : GE= 10% ; =456 mg/l
456 (100 10)
cf 410,4 mg/l
100

Decantor primar : GE=35% ; = 410,4 mg/l
410,4 (100 35)
cf 266,76
100 mg/l

Bazin cu namol activ : GE=60% ;

= 266,76 mg/l
266,76 (100 80)
cf 106,70 mg/l
100

Decantor secundar:GE=30%; =106,70 mg/l

106,70 (100 35)

cf 74,69 mg/l
100
Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia c ss .35mg / l , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

b) Pentru CBO5:

i
Gratare/site : GE=0% ; cCBO 5 = 520 mg/l

520 (100 0)
5 520 mg/l
f
cCBO
100

i
Deznisipator : GE=5% ; cCBO 5 = 520 mg/l

520 (100 5)
5 494 mg/l
f
cCBO
100

i
Decantorul primar : GE=5% ; cCBO 5 = 494 mg/l

494 (100 5)
5 469,3 mg/l
f
cCBO
100

i
Bazin cu namol activ : GE=80% ; cCBO 5 =469.3 mg/l
469,3(10080)
5 = = 93,86mg/l
100

17

Decantor secundar:GE=8%; =93,86 mg/l

93.86 (100 8)
cf 86.35 mg/l
100

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia cCBO5 25mg / l , se constata
ca valoarea obtinuta prin calcul este mai mare decat valoarea din NTPA 001/2005.

c) Pentru CCO-Cr :

Gratare/site : GE=0% ; = 650 mg/l
650 (100 0)
Cr 650 mg/l
f
cCCO
100

Deznisipator : GE=5 % ; = 650 mg/l
650 (100 5)
Cr 617,5 mg/l
f
cCCO
100

Decantor primar : GE=8% ; =617,5 mg/l
617,5 (100 8)
Cr 568,1 mg/l
f
cCCO
100

i
Bazin cu namol activ : GE=80% ; cCBO 5 =568,1 mg/l

568,1 (100 80)

Cr 113,62 mg/l
f
cCCO
100

Decantor secundar:GE=8%; =113,62 mg/l

113,62 (100 8)
cf 104,53 mg/l
100

Comparand cu valoarea din NTPA 001/2005 , conform careia cCCO Cr .125mg / l , se constata ca
valoarea obtinuta prin calcul este mai mica decat valoarea din NTPA 001/2005.

18
3.Elaborarea schemei bloc tehnologice

S-a constatat ca varianta tehnologica optima este statia de epurare mecano biologica.
Schema bloc este prezentata mai jos:

19
 Gratarele si sitele , conform STAS 12431/86, se prevad la toate statiile de epurare, indiferent
de sistemul de canalizare adoptat si indiferent de procedeul de intrare a apei in statia de epurare.
Scopul gratarelor este de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate pentru a
proteja mecanismele si utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare a
canalelor de legatura dintre obiectele statiei de epurare.

Deznisipatoarele se prezinta sub forma unor bazine speciale din beton armat unde sunt
retinute suspensiile granulare sub forma de particule discrete care sedimenteaza, independent
unele de altele, cu o viteza constanta. In compozitia acestor depuneri predomina particulele de
origine minerala, in special nisipuri antrenate de apele de canalizare de pe suprafata centrelor
poluante. Necesitatea tehnologica a deznisipatoarelor in cadrul unei statii de epurare este
justificata de protectia instalatiilor mecanice in miscare impotriva actiunii abrazive a nisipului,
de reducerea volumelor utile ale rezervoarelor de fermentare a namolului organic ocupate cu
acest material inert, precum si pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau pe canalele
de legatura care pot modifica regimul hidraulic al influentului.

Bazinul de egalizare a debitelor este de forma cilindrica. Variatiile de debit si de concentratie

ce apar ca urmare a proceselor tehnologice industriale si activitatii umane sau gospodaresti,
provoaca dereglari in functionarea statiei de epurare, de aceea se impune a proiecta un bazin de
egalizare si uniformizare a debitelor respective. Operatia de uniformizare si egalizare a debitelor
si concentratiilor apelor uzate prezinta urmatoarele avantaje: evitarea problemelor de operare si
instabilitatea regimului hidraulic, evitarea instabilitatii parametrilor de operare si scaderii
gradului de epurare a diferitelor trepte de epurare, pentru epurarea fizico chimica si biologica
concentratiile uniforme reprezinta un avantaj atat prin prisma consumului de reactivi, cat si a
problemelor de mentinere constanta a eficientei procesului de epurare si in special pentru
evitarea incarcarilor soc, prin utilizarea unor debite si concentratii uniformizate se evita
cheltuieli suplimentare datorita supradimensionarii utilajelor.

Decantoarele primare sunt bazine deschise in care se separa substantele insolubile mai mici
de 0.2 mm care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si
substantele usoare care plutescla suprafata apei. In functie de gradul necesar de epurare a apelor
uzate, procesul de decantare este folosit, fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea
epurarii lor in treapta biologica, fie ca procedeu de epurare finala daca in conformitate cu
conditiile sanitare locale se impune numai separarea suspensiilor din apele uzate.

Bazinele cu namol activ sunt constructii in care epurarea biologica aeroba a apei are loc in
prezenta unui amestec de namol si apa uzata, agitat in permanenta si aerat. Epurarea apei in
aceste bazine poate si asemuita cu autoepurarea care se produce in apele de suprafata ; in
bazinele cu namol activ insa in afara de agitarea si aerarea ametecului, se realizeaza si
accelerarea procesului de epurare, ca urmare a maririi cantitatii de namol prin trimiterea in
bazine a namolului de recirculare. Influentul cu continut de impuritati organice este pus in
contact intr-un bazin cu namol activ cu cultura de microorganisme care consuma impuritatile
degradabile biologic din apa uzata. Apa epurata se separa apoi gravitational de namol activ in
decantorul secundar. O parte din namolul activ, separat in decantorul secundar este recirculata in
bazinul de aerare, iar alta parte este evacuata cu namol in exces in decantorul primar in asa fel
incat in bazinele de aerare se mentine o concentratie relativ constanta de namol activ; in bazinul

20
de aerare cultura de microorganisme este mentinuta in conditii de aerare printr-un aport
permanent de aer sau oxigen.

Decantoarele secundare constituie o parte componenta importanta a treptei de epurare

biologica ; ele au drept scop sa retina namolul, materiile solide in suspensie separabile prin
decantare.Namolul din decantoarele secundare are un continut mare de apa, este puternic
floculant, este usor si intra repede in descompunere ; daca ramane un timp mai indelungat in
decantoarele secundare, bulele mici de azot, care se formeaza prin procesul chimic de reductie, il
aduc la suprafata si astfel nu mai poate fi evaluat.

21
 4.Calculul utilajlor din cadrul trptei mecanice de epurare (gratare, deznisipator,
decantor primar)

Dimensionarea gratarelor
Gratarele retin aproximativ 3 5% din materialele solide transportate de apele uzate. Din
varianta tehnologica aleasa s-a propus un grad de epurare in ceea ce privesc materiile solide de 5
%.
a) Debitul de calcul al gratarului

Qc = 0.175 m3/s
b) Viteza apei uzate prin interspatiile gratarelor, vg
Ea trebuie sa fie cuprinsa intre 0.7 1.0 m/s. Se adopta vg = 0.8 m/s.
c) Caracteristicile celor doua gratare
- latimea gratarelor (a); a = 10 mm = 0.01 m;
- coeficientul de forma al barelor ( ); = 2.42;( dreptunghi)
- distanta dintre (b); b = 16 mm = 0.016 m;
- unghiul de inclinare ( ); = 45.
d) Viteza apei in amonte de gratar, va
Va = 0.4 0.6 m/s. Se adopta Va=0.5 m/s.

e) Se calculeaza pierderile de sarcina pe gratar, h

4/3
a v a2
hg sin ; (4.6)
b 2g
unde: - coeficient de forma a barelor; = 2.42;
s latimea barelor; s = 0.01 m;
b interspatiu dintre bare; b = 0.016 m;
va viteza apei in amonte; va = 0.5 m/s;
g acceleratia gravitationala; g = 9.81;
- unghiul de inclinare; = 45;

22
 4/3
0.01 0.5 2
hg 2.42 sin 45 0.0117m 1.117cm
0.016 2 9.81
Pierderile de sarcina nu trebuie sa depaseasca 15 cm.

Limea camerei grtarelor este mai mare dect canalul de acces, iar, imediat n aval de grtar,
radierul trebuie s fie cobort cu 7, 5-15 cm. Limea camerei grtarului este:

sb
Bc b ( b
) C; m

Q
b v c h ; m
g max max

C=latimea pieselor de prindere a gratarului de peretii camerei [m];De obicei 0,25-0,30 m.

Se adopta 0,30 m.

vg max = 0, 41 m/s i am ales vg max = 0, 7 m/s.

hmax= nlimea apei n faa grtarului care se alege 500-600 mm hmax = 600 mm = 0,
6m

Qc 0,169
b v h

0,7 0 ,6
0,121m m
g max max

sb 0,01 0,016
Bc b( ) C 0,416 ( ) 0.3 0,976m B standardizat=1,0
b 0,016
m

Numrul de bare:
Bc 1,0
N bare 38,46bare 39bare
b a 0,016 0,01

B. Deznisipatoare
Dimensionarea deznisipatorului

Am ales GE = 10% pentru materii solide, GE = 5%, pentru CBO 5 si GE = 5% pentru CCOCr.
a) Debite de calcul si verificare
Qc =0,175 m3/s
b) Seciunea transversal a deznisipatoarelor orizontale se determin cu relaia:

23
 Qc
Atr ; m2
V0
unde: Qc este debitul de calcul al deznisipatorului, [m3/s];
V0 viteza orizontal, [m/s];
Viteza orizontal se va determina n funcie de diametrul particulelor reinute n deznisipator.Se
adopta V0=0,3 m/s.
0.175
Atr = = 0,583 m2
0,3

c) Sectiunea orizontala a deznisipatorului rezulta in urma impartirii debitului de calcul la

viteza de sedimentare,dar tinand seama de curentul care se formeaza in deznisipator(datorita
vantului si turbulentei),ea trebuie marita cu 30-50%,uneori chiar mai mult:
Qc
A0=(1,3-1,5) ; m2
Vs

VS=viteza de sedimentare=2,3 cm/s;

0,175
A0=1,4 0,023 =10,65 m2

d) Lungimea deznisipatorului:

L=V0t ; m

L=0,350=15 m

D. Decantorul primar

Decantorul este un bazin deschis in care se separa substantele insolubile mai mici de 0.20
mm, care in majoritatea lor, se prezinta sub forma de particule floculente, precum si substante
usoare care plutesc la suprafata apei.
In functie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantare este folosit,
fie in scopul prelucrarii preliminare a acestora inaintea epurarii lor in treapta biologica, fie ca
procedeu de epurare finala, daca in conformitate cu conditiile sanitare locale se impune numai
separarea suspensiilor din apele uzate.

Dimensionarea decantorului

In conformitate cu STAS 4162/1-89, in decantorul primar se pot obtine orientativ urmatoarele

eficiente:
-40 60% in reducerea concentratiei suspensiilor solide cu doua decantoare;
-5% in reducerea concentratiei CBO5.

In cazul decantorului primar s-au propus urmatoarele grade de epurare:

GEss = 35%, GECBO5 = 5%, GECCOCr = 8%, GENt = 8%.

24
 a) Debit de calcul

Qc = 0,175 m3/s.

b) Determinarea vitezei de sedimentare, vs

Viteza de sedimentare se determina in doua moduri:

-cu ajutorul testelor de sedimentare;
-se adopta din STAS 4126 1/1989 in functie de gradul de epurare stabilit pentru solidele in
suspensie si in functie de concentratia initiala a materiilor in suspensie din tema de proiectare.

Viteza de sedimentare se propune a avea valori de v s = 1.5 m/h = 0.00041 m/s pentru incarcari
initiale cu materii in suspensie mai mic de 200 mg/l.

c) Calculul vitezei de circulatie a apei prin decantor, va

Va = 10 mm/s = 1010-3 m/s

d) Timpul de stationare in decantor, t s

Variaza intre 1.5 2.5 h, dar conform STAS 4162 1/89, se recomanda a fi de maxim 1.5 h.
Ts = 1.5 h = 5400 s.

e) Calculul volumului spatiului de decantare, VS

Vs = Qcts (m3)
Vs = 0.1755400 = 945m3.

f) Se calculeaza aria orizontala si aria transversala

Q
A0 c (m 2 )
vs

0.175
A0 416,6m 2 ;
0.00042

Qc 2
Atr (m )
va

0.175
Atr 17,5m 2 .
0.01

g) Se calculeaza lungimea decantorului, L

L = va ts (m)
L = 0.01 5400 = 54 m.

h) Se calculeaza inaltimea totala a decantorului, H

H = Hs + Hu + Hd (m)

25
 Hs inaltimea de siguranta; H s = 0.2 0.6 m; se adopta Hs = 0.5 m;
Hu inaltimea efectiva a zonei de sedimentare, m;

Hu = vs ts = 0.00042 5400 = 2.26 m;

Hd inaltimea zonei de depuneri; H d = 0.2 0.6 m; se adopta Hd = 0.4 m;

H = 0.5 + 2.26 + 0.4 =3.16 m.

i) Se calculeaza latimea decantorului, B

A0
B ( m)
L
416,6
B 7,36m
54

Deoarece B depaseste valoarea standardizata de 4 5 m, se recurge la decompartimentarea

decantorului si la calcularea numarului (n) de compartimente functie de latimea adoptata pentru
un compartiment si notata cu B1. Se adopta B1 = 5m.

B 7,36
n 1,5 adoptam n = 2 compartimente
B1 5

j) Calculam volumul total de namol depus in decantor, Vt,namol

GEss 100
Vt ,namol Qc cssi (m 3 / zi )
n 100 p
unde GE = 40% = 0.4;

n - densitatea namolului rezultat in bazinul de decantare primar;

n = 1100 1200 Kg/m3; adoptam n = 1150 Kg/m3;
c ssi - concentratia initiala de solide in suspensie la intrarea in decantor;
c ssi = 480 mg/l
p umiditatea namolului; alegem p = 95%;
Qc = 0.175 m3/s
0.4 3 100
Vt ,namol 0,175 410.4 10 0,00237 m3/s=204.76 m3/zi
1150 100 95

26
5.Determinarea utilajelor in cadrul treptei biologice (bazin de namol
activ, decantorul secundar)

Epurarea biologica constituie un proces prin care se elimina prin fenomene biochimice
continutul de substante organice dizolvate si uneori a unor suspensii coloidale de natura
organica.In cadrul procesului ce are loc in epurarea biologica sunt folosite microorganisme care
participa la procese ce pot fi grupate in aerobe si anaerobe.

A. Bazinul de namol activ

Bazinul de namol activ, are ca scop principal degradarea sau eliminarea substantelor
organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scaderea CBO5 si a materiei
solide coloidale preponderent de materie organica.
Avantajele folosirii bazinului cu namol activ sunt: realizarea unei eficiente mai ridicate, atat
iarna cat si vara, sunt lipsite de mirosul neplacut si de prezenta mustelor, suprafetele specifice
constituente sunt mai reduse, permite o mai buna adaptare a procesului tehnologic din statia de
epurare la modificari de durata ale caracteristicilor apelor uzate.
Marele incovienent al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesita un consum
mare specific de energie mai ridicat, aceasta energie fiind absorbita de utilajele care furnizeaza
oxigenul necesar proceselor aerobe.
Schema de baza in trepta biologica este prezentata in figura 6.1, care presupune existenta
unui BNA alimentat cu aer,urmat de un DS in care are loc separarea flocoanelor.

Figura 6.1 Schema bloc a treptei de epurare biologica

27
 Dimensionarea bazinului cu namol activ

a) Calculul materiei organice la intrarea in treapta biologica exprimata prin concentratia la

intrarea in bazin a CBO5:
CBO5=93,86 mg/l
b) Debitul de calcul:
Qc=0,175 m3/s
c) Calculul gradului de epurare pentru treapta biologica in conformitate cu conditiile de
deversare(NTPA 001/2005)
GESS=80%; GECBO5=80%; GECCOCr=80
d) Calculul incarcarii organice a bazinului.I 0B reprezinta cantitatea de CBO5 din influent
exprimata in kg CBO5/zi care poate fi indepartata dintr-un m3 de bazin de aerare.Se poate calcula
in 3 moduri:
-folosind relatia de calcul:

CBO 5 K
I OB V GBb
1

GEb-gradul de epurare in CBO5;

V-volumul bazinului de aerare, m3;
K-coeficientul influentat de temperatura.Daca temperatura in bazin este:
T=10-20C, atunci K=5;
T=30-40C, atunci K=7;
T=20-30C, atunci K=6;
IOB=5 1 0.8 =2.236kg CBO5/m3zi
e) Incarcarea organica a namolului activ, se poate calcula:
-folosind relatia:
Q C CBO 5
I ON c

V C N

QC-debit de calcul;
CCBO5ib-concentratia initiala a CBO5;
V-volumul bazinului cu namol activ;
CN-concentratia namolului; CN=2,5-4 kg/m3
ION I OB

C N

ION=K(1-GEb)=5(1-0,8)=1 kg CBO5/kg NAzi

f) Se calculeaza concentratia namolului activ:
ION I OB

2.236
kg / CBO5 / m3
I ON
1
g) Volumul bazinului cu namol activ
Q C CBO 5 Q C CBO 5ib 0,175 93,86 10
3
3
V c
c
3600 24 634,69 m
I OB C I N ON
2,236 1
h) Calculul debitului de namol activ recirculat:
QR=rQc , (m3/s);

28
 r-raport de recirculare
r C N
100 ;
CR CN
CR=10kg MTS/m3
CN-concentratia namolului activ
CR-concentratia namolului recirculat
2.236
r 100 28.8%
10 2.236
28.8
Qr 0.175 0.0504 m3/s
100

i) Timpul de aerare

Daca se ia in calcul recircularea namolului

V 634,69
t ra
'

(0.175 0.123) 3600
0,59ore
Q Q
c r

Unde Qr=debitul maxim de recirculare; se reomanda a fi maxim

Qr=0,7Qc=0,70,175=0.123 m3/s
j) Calculul namolului in exces
Acest calcul se face cu relatia Huncken:
QNex 1.2 I GE CBO 5 L SB , kg/zi
0.23

ON 100
Unde: LSB=VBIOB= 634,69 2,236=1419,17 kg/zi
QNex=1,210.230.81419,17=1362,39 kg/zi

k) Calculul necesarului de oxigen se face cu relatia:

CO=aGECBO5C+bCNt, kgO2/zi
aGECBO5C-corespunde necesarului de oxigen pentru respiratia substratului
bCNt-reprezinta necesarul de oxigen pentru respiratia endogena neluand in considerare procesul
de nitrifiare
a=coeficientul corespunzator utilizarii substratului de catre microorganisme.Pentru apele
uzate municipale a=0,5 kgO2/kgCBO5
GEb=gradul de epurare realizat in treaptade epurare biologica.GE=80%
C=cantitatea totala de materie organica exprimata prin CBO5 adusa de catre apa uzata
influenta.C=Qc(CCBO5)ib, [kg CBO5/zi]
C=0,17593,8610-3360024=1419,16 kg CBO5/zi
b=coeficientul necesar respiratiei endogene a microorganismelor, respectiv de oxigenul
consumat de unitatile de namol activ aflat in bazin, in timp de o zi. Se adopta b=0,15 kgO2/kg
CBO5 zi
CNt=cantitatea totala de materii solide totale de namol activ si se determina cu relatia:

C 1419,16
CN 1419,16
I ON
1

29
 CO=0.50.81419,16+0.151419,16=780,53 kgO2/zi

l)Se calculeaza capacitatea de oxigenare, CO care reprezinta cantitatea de oxigen ce trebuie

introdusa prin diferite sisteme de aerare.

CO CO2
1
C OS
k 10

760 ,kg/zi
C SA C B k t
p
Unde: CO2=cantitatea de oxigen necesara consumului materiilor organice de catre
microorganisme. CO=6992.42kg/zi
=raportul dintre capacitatea de transfer a O2 in apele uzate si capacitatea de transfer de
O2 prin apa curata.=0,9 pentru apele uzate municipale.
COS=concentratia de saturatie a O2 in apa in conditii standard(la temperatura de 10C si
760 mmHg in apa curata).COS=11,3mg/l(conform STAS 11566/91)
CSA=conditii de saturatie a O2 in amestecul de apa uzata si namol activ la temperatura de
lucru (20C).CSA=7,4mg/l(conform STAS 11566/91).
CB=concentratia efectiva a O2 in amestec de apa uzata si namol activ la temperatura de
lucru. Se recomanda pentru CB valori cuprinse intre 1,5-2mg/l, se adopta CB=1,5mg/l
k10/kt= raportul dintre coeficientul de transfer al O2 pentru temperatura de 10C si
k10
coeficientul de transfer al O2 pentru temperatura de lucru (20C). Se adopta 0.83
kt
(conform STAS 11566/91).
p=presiunea barometrica anuala calculata cu o medie a valorilor zilnice in orasul unde se
realizeaza epurarea apelor uzate.Se adopta p=782mmHg
1 11.3 760
CO 6992.42 0.83 13175.2 kg/zi
0.9 7.4 1.5 782
m) Utilizarea sistemelor de aerare-pentru eficientizarea activitatii biologice, respiratia de
oxigenare biologica care permit degradarea substantelor organice foloseste un sistem de
distributie a aerului generat in compresoare sau turbosuflante folosind dispozitive pneumatice de
dispersie a aerului. Dispersia aerului se poate face sub forma de bule fine(avand diametru mai
mic de 0,3mm), bule mijlocii (D=0,3-3mm) si bule mari(D=10mm). In proiectare se va alege
dispersarea aerului prin bule fine care caracterizeaza sistemul de distributie prin materiale
porose.Se calculeaza capacitatea de oxigenare orara:
CO 13175.2
CO , 548.97 kg/zi
24 24
n) Se calculeaza debitul de aer necesar si acesta se afla cu formula:
' 3

Qaer CO *10 m3 / h
CO * H s imersie

Unde : COs-capacitatea specifica de oxigenare a BNA-ului prin insuflarea aerului care variaza
intre 8-10 g O2/m3 aer si m3 bazin pentru bule fine. Se alege CO s=9 gO2/m3 aer.
Se va calcula suprafata placilor poroase Ap in ipoteza in care distribuitorul de aer este
pozitionat la o inaltime de imersie in masa de apa uzata fata de suprafata bazinului. Se adopta
Himersie=4m.
548,97 103
Q aer

94
15249.08m3 / h

30
 Q 15249.08
A aer
254.15m 2 aer
p
I
aer
1 60
Unde: Iaer-intesitatea aerarii.Se adopta 1m3/m2min aer
Se calculeaza energia bruta a sistemului de aerare,E b.
Eb=HimersieEsp, kWh/m3
Unde : Esp-consumul energetic specific,Esp=5.5Wh/m3
EB=45.5103=22000kWh/m3

o) Se calculeaza dimensiunile BNA-ului si numarul de compartimente

-inaltimea BNA-ului este cuprinsa intre 3-5 m
Ht=Himersie+Hsig=4+0.5=4.5m
-latimea BNA-ului
B=1.5H=1.54.5=6.75 m
-lungimea BNA-ului: L=(8-18)B=107,36=73,6 m

31
 B. Decantorul secundar

In decantoarele secundare se retine membrana biologica sau flocoanele de namol activ

evacuate odata cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare.Rezulta ca
decantorul secundar constituie o parte componenta de baza a treptei de epurare biologica.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal si radial, echipate cu
dispozitive adevate pentru colectarea si evacuarea namolului in mod continuu sau cu
intermitenta, intrevalul de timp dintre 2 evacuari de namol sa nu fie mai mare de 4 ore. Avand in
vedere ca acest namol prezinta un continut mare de apa, evacuarea lui se face prin sifonare sau
prin pompare, podul raclor este echipat cu conducte de suctiune care dirijeaza spre o rigola
pentru evacuarea lui in exterior.
Se va proiecta un decantor secundar radial in conformitate cu urmatoarele date:
a) Debitul de calcul si debitul de verificare

Qc=Qzi,max(m3/s)
Qc=0.175 m3/s
b) Se stabilesc incarcarile superficiale ale DS cu materii solide:

I SS
C (Q Q ) kg / h m
N c R 2

A u

Unde: CN-concentratia namolului activ (kg/m3)

QR-debitul de recirculare, m3/h
Au-suprafata utila a decantorului radial.
'
Se determina v SD - incarcarea hidraulica a decantorului, se determina pe baza experientelor
' '
in conformitate cu v SD
<1.9m3/m2h. la valoarea lui IBN<150 cm3/g. Se va adopta valoarea lui v SD
=1.2 m3/m2h
' Q Q 0.175
v c
A c
3600 525m 2
A
SD u '
u v 1.2
SD
2.236(0.175 0.123)3600
I SS 525
24 109,65 kg/m 2 zi

c) Se determina timpul de decantare

In conformitate cu STAS 4162/2-89 valoare lui t dc=3.5-4h.Se adopta tdc=4h.

d) Se calculeaza inaltimea utila a decantorului si respectiv a volumului decantorului secundar
'
hu=tdc v SD =41.2=4.8m
V=Qctdc=0.17543600=2520 m3
Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale cu Vutil=2520 m3.
e) Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar

32
 GE 100
CSSQ
i
V n

c 100 - p
n

Unde : GE-eficienta separarii namolului activ in DS=35%

n-greutatea specifica a namolului care pentru o umiditate a namolului de 95% este intre
1100-1200kg/m3.
Cssi-concentratia initiala a materiei solide intrate in decantorul secundar, C ssi=315.67 mg/l
p=umiditatea namolului decantat; p=95%
0,35 -3 100
V n

1150
106,70 10 0.175
100 - 95
3600 0,409m 3 / h

Se mai proiecteaza o baterie formata dintr-un bazin cu namol activ si un decantor secundar:

Dimensionarea bazinului cu namol activ 2:

a) Calculul materiei organice la intrarea in treapta biologica exprimata prin concentratia la
intrarea in bazin a CBO5:
CBO5=86,35 mg/l
b) Debitul de calcul:
Qc=Qzi,max=0,175 m3/s
c) Calculul gradului de epurare pentru treapta biologica in conformitate cu conditiile de
deversare(NTPA 001/2005)
GESS=60%; GECBO5=80%; GECCOCr=80%;
d) Calculul incarcarii organice a bazinului.I 0B reprezinta cantitatea de CBO5 din influent
exprimata in kg CBO5/zi care poate fi indepartata dintr-un m3 de bzin de aerare.Se poate calcula
in 3 moduri:
-folosind relatia de calcul:

CBO 5 K
I OB V GBb
1

GEb-gradul de epurare in CBO5;

V-volumul bazinului de aerare, m3;
K-coeficientul influentat de temperatura.Daca temperatura in bazin este:
T=10-20C, atunci K=5;
T=30-40C, atunci K=7;
T=20-30C, atunci K=6;
IOB=5 1 0.8 =2.236kg CBO5/m3zi
e) Incarcarea organica a namolului activ, se poate calcula:
-folosind relatia:
Q C CBO 5
I ON c

V C N

QC-debit de calcul;
CCBO5ib-concentratia initiala a CBO5;
V-volumul bazinului cu namol activ;
CN-concentratia namolului; CN=2,5-4 kg/m3

33
 ION I OB

C N

ION=K(1-GEb)=5(1-0,8)=1 kg CBO5/kg NAzi

f) Se calculeaza concentratia namolului activ:
CN I = 2.236 2.236 kg CBO5/m3
OB

I 1
ON

g) Volumul bazinului cu namol activ

Q C CBO 5 Q C CBO 5ib 0,175 86,35 10
3

V c
c
3600 24 583,91m 3
I OB C IN ON
2,236 1
h) Calculul debitului de namol activ recirculat:
QR=rQc , (m3/s);
r-raport de recirculare
r C N 100 ;
C C
R N

CR=10kg MTS/m3
CN-concentratia namolului activ
CR-concentratia namolului recirculat
2.236
r= 100 28.8%
10 2.236
28.8
Qr 0.175 0.0504m 3 / s
100

i)Timpul de aerare

Daca se ia in calcul recircularea namolului

V 583,91
t ra
'

(0.175 0.123) 3600
0.54ore 32,4 min ute
Q Q
c r

Unde Qr=debitul maxim de recirculare; se reomanda a fi maxim

Qr=0,7Qc=0,70,175=0.123 m3/s
j) Calculul namolului in exces
Acest calcul se face cu relatia Huncken:
Q 1.2 I GE CBO5 LSB , kg/zi
0.23

Nex ON 100
Unde: LSB=VBIOB=583,192,236=1304,01 kg/zi
QNex=1,210.230.81304,01= 1564,8 kg/zi
k) Calculul necesarului de oxigen se face cu relatia:
CO=aGECBO5C+bCNt, kgO2/zi
aGECBO5C-corespunde necesarului de oxigen pentru respiratia substratului
bCNt-reprezinta necesarul de oxigen pentru respiratia endogena neluand in considerare procesul
de nitrifiare
a=coeficientul corespunzator utilizarii substratului de catre microorganisme.Pentru apele
uzate municipale a=0,5 kgO2/kgCBO5

34
 GEb=gradul de epurare realizat in treaptade epurare biologica.GE=80%
C=cantitatea totala de materie organica exprimata prin CBO5 adusa de catre apa uzata
influenta.C=Qc(CCBO5)ib, [kg CBO5/zi]
C=0,17586.3510-3360024=1305,6 kg CBO5/zi
b=coeficientul necesar respiratiei endogene a microorganismelor, respectiv de oxigenul
consumat de unitatile de namol activ aflat in bazin, in timp de o zi. Se adopta b=0,15 kgO2/kg
CBO5 zi
CNt=cantitatea totala de materii solide totale de namol activ si se determina cu relatia:

C 1305,6
CN 1305,6
I ON
1

CO=0.50.81305,6+0.151305,6=718,08 kgO2/zi
l)Se calculeaza capacitatea de oxigenare, CO care reprezinta cantitatea de oxigen ce trebuie
introdusa prin diferite sisteme de aerare.

CO CO2
1
C OS
k
10

760 ,kg/zi
C SA
CB k t
p
Unde: CO2=cantitatea de oxigen necesara consumului materiilor organice de catre
microorganisme. CO=6992.42kg/zi
=raportul dintre capacitatea de transfer a O2 in apele uzate si capacitatea de transfer de
O2 prin apa curata.=0,9 pentru apele uzate municipale.
COS=concentratia de saturatie a O2 in apa in conditii standard(la temperatura de 10C si
760 mmHg in apa curata).COS=11,3mg/l(conform STAS 11566/91)
CSA=conditii de saturatie a O2 in amestecul de apa uzata si namol activ la temperatura de
lucru (20C).CSA=7,4mg/l(conform STAS 11566/91).
CB=concentratia efectiva a O2 in amestec de apa uzata si namol activ la temperatura de
lucru. Se recomanda pentru CB valori cuprinse intre 1,5-2mg/l, se adopta CB=1,5mg/l
k10/kt= raportul dintre coeficientul de transfer al O2 pentru temperatura de 10C si
k10
coeficientul de transfer al O2 pentru temperatura de lucru (20C). Se adopta 0.83
kt
(conform STAS 11566/91).
p=presiunea barometrica anuala calculata cu o medie a valorilor zilnice in orasul unde se
realizeaza epurarea apelor uzate.Se adopta p=782mmHg
1 11.3 760
CO 6992.42 0.83 2481.21kg / zi
0.9 7.4 1.5 782
m) Utilizarea sistemelor de aerare-pentru eficientizarea activitatii biologice, respiratia de
oxigenare biologica care permit degradarea substantelor organice foloseste un sistem de
distributie a aerului generat in compresoare sau turbosuflante folosind dispozitive pneumatice de
dispersie a aerului. Dispersia aerului se poate face sub forma de bule fine(avand diametru mai
mic de 0,3mm), bule mijlocii (D=0,3-3mm) si bule mari(D=10mm). In proiectare se va alege
dispersarea aerului prin bule fine care caracterizeaza sistemul de distributie prin materiale
porose.Se calculeaza capacitatea de oxigenare orara:
CO 2481.21
CO , 103.38kg / zi
24 24

35
 n) Se calculeaza debitul de aer necesar si acesta se afla cu formula:
' 3

Qaer CO *10 m3 / h
CO * H s imersie

Unde : COs-capacitatea specifica de oxigenare a BNA-ului prin insuflarea aerului care variaza
intre 8-10 g O2/m3 aer si m3 bazin pentru bule fine. Se alege CO s=9 gO2/m3 aer.
Se va calcula suprafata placilor poroase Ap in ipoteza in care distribuitorul de aer este
pozitionat la o inaltime de imersie in masa de apa uzata fata de suprafata bazinului. Se adopta
Himersie=4m.
103.38 103
Q aer

94
2871.77m3 / h

Q 2871.77
A aer
47.86m2
p
I aer
1 60
Unde: Iaer-intesitatea aerarii.Se adopta 1m3/m2min aer
Se calculeaza energia bruta a sistemului de aerare,E b.
Eb=HimersieEsp, kWh/m3
Unde : Esp-consumul energetic specific,Esp=5.5Wh/m3
EB=45.5103=22000kWh/m3

o) Se calculeaza dimensiunile BNA-ului si numarul de compartimente

-inaltimea BNA-ului este cuprinsa intre 3-5 m
Ht=Himersie+Hsig=4+0.5=4.5m
-latimea BNA-ului
B=1.5H=1.54.5=6.75 m
-lungimea BNA-ului: L=(8-18)B=107,36=73,6 m

Dimensionarea decantorului secundar2:

a)Debitul de calcul si debitul de verificare

Qc=Qzi,max(m3/s)
Qc=0.175 m3/s
b)Se stabilesc incarcarile superficiale ale DS cu materii solide:

I SS
C (Q Q ) kg / h m
N c R 2

A u

Unde: CN-concentratia namolului activ (kg/m3)

QR-debitul de recirculare, m3/h
Au-suprafata utila a decantorului radial.
'
Se determina v SD - incarcarea hidraulica a decantorului, se determina pe baza experientelor
' '
in conformitate cu v SD
<1.9m3/m2h. la valoarea lui IBN<150 cm3/g. Se va adopta valoarea lui v SD
=1.2m3/m2 h
' Q Q 0.175
v c
A c
3600 525m 2
A
SD u '
u v 1.2
SD

36
 2.236(0.175 0.123)3600
I SS

525
24 109.65kg/m 2 zi

c)Se determina timpul de decantare

In conformitate cu STAS 4162/2-89 valoare lui t dc=3.5-4h.Se adopta tdc=4h.

d)Se calculeaza inaltimea utila a decantorului si respectiv a volumului decantorului secundar

'
hu=tdc v SD =41.2=4.8m
V=Qctdc=0.17543600=2520 m3
Se impune un numar minim de 2 decantoare radiale Vutil=2520 m3.
e)Se calculeaza volumul de namol rezultat din decantorul secundar

GE 100
CSSQ
i
V n

c 100 - p
n

Unde : GE-eficienta separarii namolului activ in DS=35%

n-greutatea specifica a namolului care pentru o umiditate a namolului de 95% este intre
1100-1200kg/m3.
Cssi-concentratia initiala a materiei solide intrate in decantorul secundar, C ssi=41.03 mg/l
p=umiditatea namolului decantat; p=95%

0,35 -3 100
V n

1150
37,34 10 0.175
100 - 95
3600 0.14m 3 / h

37
 6.DETERMINAREA COSTULUI APEI EPURATE

Aprecierea eficienei unei staii de tratare a apei trebuie fcut i din punct de vedere al
aspectelor economice. Pentru aceasta este necesar a stabili costul apei.
Exploatarea staiilor de epurare se reflect n costul epurrii apei (lei/m3 ap epurat), n
condiiile n care se realizeaz integral indicii stabilii, conform normelor n vigoare pentru
primirea apelor epurate n receptor.
Cheltuielile anuale de exploatare se calculeaz cu relaia:
A = a + b + c + d + e + f + g + h V=28855440 RON
unde:
A totalul cheltuielilor care se fac n timp de 1 an pentru exploatarea tehnic a
staiei de epurare;
a cotele de amortisment ale staiei de epurare;
b costul energiei electrice necesare pentru: pompare, micarea mecanismelor,
iluminat, semnalizri, nclzit tehnologic etc.;
c costul combustibililor i energiei calorice consumate la fermentare, deshidratare,
dezgheare i nclzit;
d costul reactivilor folosii pentru epurare, dezinfecie i deshidratare;
e costul apei potabile i de incendiu sau alte folosine;
f cheltuieli de transporturi tehnologice;
g retribuii i alte drepturi bneti ale personalului;
h cheltuieli generale de exploatare;
V venituri rezultate din valorificarea produselor.
Costul energiei electrice se stabilete pentru fiecare obiect lund consumul pe durata de
funcionare respectiv; calculul se face pentru un consum anual n vigoare la data proiectului sau
a exploatrii.
Costul energiei calorice se stabilete pentru fiecare obiect, n funcie de sursele de energie
folosite.
Costul reactivilor se stabilete pentru fiecare material, pe obiect, se aplic preurile de la
magazia staiei de epurare.

38
 Costul apei potabile i pentru combaterea incendiilor sau alte folosine se apreciaz pe
baza altor staii de epurare similare.
Cheltuielile de transport privesc evacuarea gazelor, nmolului i depunerilor la lacul de
depozitare i consum.
Retribuiile i alte drepturi bneti ale personalului se stabilesc conform indicaiilor
oficiale i experienei pentru staii similare.
Veniturile pot rezulta din vnzarea gazelor produse prin fermentare a nmolului
deshidratat, a nisipului de la deznisipatoare i a grsimilor reinute n separatoarele de grsimi.
Toate cheltuielile artate se stabilesc n proiect pentru fiecare variant de staie de epurare
studiat i pentru fiecare etap de dezvoltare a acestuia.
Costul apei epurate se stabilete cu relaia:
A lei
C m 3 ,
Q
unde:
A - cheltuielile anuale de exploatare;
Q - cantitatea de ap epurat ntr-un an.
Pentru a calcula costul apei epurate se ine seama de bilanul energetic pe staie.
Debitul mediu anual de ap epurat este:
Qm anual = Qzi med x 365 = 15120m/zi x 365 = 5518800 m3/an
n consecin se poate determina preul apei epurate raportnd volumul cheltuielilor
anuale la debitul mediu anual de ap epurat:
C = A/Qm = 5,2 lei/m3 (fr TVA)

39
 7.CONCLUZII:

In urma proiectarii acestei baterii formate dintr-un bazin cu namol activ si un decantor secundar,
se constata o scaderea volumului bazinului cu namol activ, a timpului de aerare, a volumului de
namol rezultat din decantorul secundar si volumului de namol in exces.
Cantitatea de oxigen necesara microorganismelor scade, debitul de aer necesar scade si el ceea ce
conduce la costuri mai mici necesare energiei pentru a asigura aerarea si consumul de materii
organice de catre microorganisme.
Avem astfel o statie de epurare eficienta din punct de vedere al costurilor de intretinere.

O cantitate importanta de deseuri provin de la treapta mecanica de epurare si sunt constituite

din corputi plutitoare de dimensiuni mari care sunt retinute de gratare si site si in depuneri
minerale de la deznisipatoare. Aceste deseuri sunt colectate in containere unde se usuca si apoi
sunt deversate la groapa de gunoi a localitatii.
Epurarea apelor uzate, in vederea evacuarii in receptorii naturali sau recircularii lor, conduce
la retinerea si formarea unor cantitati importante de namoluri ce inglobeaza atat materiile
poluante din apele brute, cat si cele formate in procesul de epurare. O statie de epurare poate fi
considerata eficienta nu numai daca efluentul se incadreaza in limitele impuse de calitatea
receptorului, ci si daca namolurile rezultate au fost tratate suficient de bine in vederea
valorificarii lor finale, fara a afecta calitatea factorilor de mediu din zona respectiva.
La baza tuturor procedeelor de tratare a namolurilor stau 2 procese tehnologice si anume
stabilizarea prin fermentare (anaeroba sau aeroba) si eliminarea apei din namol(deshidratarea).
Intre aceste 2 procedee de baza exista diverse combinatii de procedee a caror aplicare se face
diferentiat in functie de conditiile locale definite de cantitatea si calitatea namolurilor, de
posibilitatea asigurarii terenurilor pentru amplasarea instalatiilor de energie.
Procedeele de prelucrare conduc la obtinerea urmatoarelor tipuri de namoluri:
-namol stabilizat (aerob sau anaerob);
-namol deshidratat (natural sau artificial);
-namol igienizat (prin pasteurizare, tratare chimica sau compostare);
-namol fixat rezultat prin solidificare in scopul imobilizarii compusilor toxici;
-cenusa rezultata din incinerarea namolurilor.
Principalele tipuri de namol ce se formeaza in procesele de epurare a apelor uzate sunt:
- namol primar, rezultat din treapta mecanica de epurare;
- namol secundar, rezultat din treapta de epurare biologica;
-namol amestecat (mixt), rezultat din amestecul de namol primar cu namol activ in exces;
In functie de compozitia chimica, namolurile pot fi:
- namoluri cu compozitie predominant anorganica, care contin peste 50 % substante minerale;
- namoluri cu compozitie predominant organica, care contin peste 50 % substante volatile.
Tinand seama de stadiul de prelucrare in cadrul statiei de epurare, deosebim:
- namol primar brut;
- namol activ in exces proaspat (namol secundar);
- amestec de namol proaspat;
- namol stabilizat (aerob sau anaerob).
.

40
Valorificarea si evacuarea finala
Valorificarea namolurilor nu constituie un scop in epurarea apelor uzate urbane, ea trebuie
considerata numai ca fiind un mijloc de indepartare rationala a substantelor nocive din apele
uzate.Namolul din statiile de epurare urbane contin, in afara de gazele de fermentare, unele
substante care pot fi valorificate. Unele dintre acestea, cum sunt substantele hranitoare pentru sol
si plante si-au gasit o larga utilizare. In schimb, recuperarea de metale si de alte substante utile se
aplica in special la namolurile provenite din apele uzate industriale.Folosirea namolului in
agricultura se face sub forma de namol lichid proaspat, namol lichid stabilizat aerob, namol
lichid pasteurizat, namol deshidratat, namol compostat, namol uscat, in toate cazurile fiind
obligatoriu a respecta normele si restrictiile ecologice recomandate de agentiile de protectia
mediului.Pentru namoluri ce nu se preteaza la valorificare sau pentru cele care nu au inca create
conditii de valorificare, se pune problema unei depozitari finale, in conditii corespunzatoare de
protectie a mediului inconjurator. In acest scop, se pot folosi iazurile de namol, halde speciale de
depozitare, in subteran, evacuarea in mare la distante convenabile fata de tarm si la o anumita
adancime.

CONCLUZIE:

Proiectarea statiei avand ca obiectiv epurarea apelor uzate, alegand ca schema tehnologica
alcatuita din doua trepte de epurare: una mecanica si cea de-a doua treapta biologica, a necesitat
adaugarea unei baterii formate dintr-un decantor secundar si un bazin cu namol activ pentru a
scadea timpul de aerare, volumul bazinului cu namol activ, a timpului de aerare, volumul de
namol rezultat din decantorul secundar si volumului de namol in exces, precum si concentratia
de materii in suspensie si continutul in CBO5.

41
 Bibliografie:

1)Panaitescu, Casen, -Note de curs

4)http://www.scribd.com/doc/49658198/Tehnogii-de-Tratare-si-Epurare-a-Apei
5)http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Proiectul-tehnologic-al-unei-
i85847.php
6)***STAS 4162/1-89

42
43
44
45
46
47
48
49
50