PRINCIPII DE CALCUL

CONFORM EUROCOD

III ACH, ISPM

Eurocoduri structurale
 EN 1990 Eurocod : Bazele calculului structurilor
 EN 1991 Eurocod 1 : Actiuni asupra structurilor
 EN 1992 Eurocod 2 : Calculul structurilor din beton
 EN 1993 Eurocod 3 : Calculul structurilor din otel
 EN 1994 Eurocod 4 : Calculul structurilor mixte otel - beton
 EN 1995 Eurocod 5 : Calculul structurilor din lemn
 EN 1996 Eurocod 6 : Calculul structurilor din zidarie
 EN 1997 Eurocod 7 : Calcul geotehnic
 EN 1998 Eurocod 8 : Calculul structurilor pentru rezistenta
seismica
 EN 1999 Eurocod 9 : Calculul structurilor din aluminiu
Eurocoduri structurale
Eurocod 7
 Sectiunea 1 : Generalitati
 Sectiunea 2 : Bazele proiectarii geotehnice
 Sectiunea 3 : Date geotehnice
 Sectiunea 4 : Supravegherea executiei lucrarilor, monitorizare si
intretinere
 Sectiunea 5 : Umpluturi, epuismente, imbunatatirea si ranforsarea
terenurilor
 Sectiunea 6 : Fundatii de suprafata
 Sectiunea 7 : Fundatii pe piloti
 Sectiunea 8 : Ancoraje
 Sectiunea 9 : Lucrari de sustinere
 Sectiunea 10 : Ruperea de natura hidraulica
 Sectiunea 11 : Stabilitate generala
 Sectiunea 12 : Ramblee
Eurocod 7
 (1)P Pentru fiecare situaţie de proiectare geotehnică,
trebuie să se verifice faptul că nu este atinsă nici o stare
limită pertinentă, în sensul standardului EN 1990:2002.
 (3) Stările limită pot apare separat în teren sau în
structură sau simultan în teren şi structură .
 (4) Este indicat să se verifice stările limită prin una din
metodele următoare sau printr-o combinaţie între
acestea:
 utilizarea calculelor (articolul 2.4);
 adoptarea de măsuri prescriptive (articolul 2.5);
 modele experimentale sau încărcări de probă (articolul
2.6);
 o metodă observaţională (articolul 2.7).
 VALOAREA ACTIUNILOR

Actiuni:
- permanente
- variable
- accidentale

Valoare caracteristica a actiunilor,

Fk

Valoare de calcul a actiunilor, Fd

Combinatii de actiuni

Actiuni favorabile/defavorabile
 VALOAREA ACTIUNILOR
 Valoarea de proiectare (de calcul) a actiunilor
Coeficient partial pentru actiuni

Fd   F  Frep Valoare de calcul

Frep    Fk Valoare reprezentativa

Factor de conversie Valoare caracteristica

E – efectul actiunilor, E – coeficient partial pentru efectul actiunilor

ACTIUNI/REZISTENTE

Rezistenta la incovoiere:

Aa R ad  R A 
M 1  a a 
4  2R c bd 

Actiune Aa – aria de armatura

Ra - rezistenta la intindere a otelului
Efect Rc – rezistenta la compresiune a betonului
b.D – dimensiunile grinzii

EC7:
eforturi MRd = f{Ra, Rc, Aa, b, d} = E{Xdi, adj}
VALOAREA PARAMETRILOR
GEOTEHNICI
 Valoarea de calcul (proiectare) a parametrilor
geotehnici
Xk Valoare caracteristica

Xd 
M Coeficient partial de material

R – rezistenta, R – coeficient partial pentru rezistente

VALOAREA PARAMETRILOR
GEOTEHNICI
 Parametri geotehnici

Determinare prin:
- direct, prin incercari pe teren si laborator
- indirect, prin incercari in situ + corelatii
- pe baza masuratorilor pe structuri
- pe baza datelor din literatura sau experienta
comparabila
 VALOAREA PARAMETRILOR
GEOTEHNICI

Rezultate incercari
Derivare = convertirea rezultatelor incercarii in valori X
Valori derivate ale parametrului geotehnic, X
Caracterizare = alegerea unei valori potrivite Xk
Valoare caracteristica, Xk
Factorizare = aplicarea coeficientilor partiali pentru a obtine
valori de proiectare
Valoare de calcul, Xd
APLICAREA COEFICIENTILOR
PARTIALI
 Coeficientii partiali pot fi aplicati direct
actiunilor (multiplicarea Frep cu F) sau
efectelor actiunilor (multiplicarea lui E cu
E)
 Coeficientii partiali pot fi aplicati direct
proprietatilor geotehnice (impartirea lui X
cu M) sau rezistentelor (prin impartirea
lui R cu R)
APLICAREA COEFICIENTILOR
PARTIALI
Exemplu: aplicarea unei suprasarcini la
suprafata terenului modifica presiunea
activa a pamantului.
Se poate aplica coeficientul partial fie
suprasarcinii (inmultirea suprasarcinii cu
F), fie direct presiunii active rezultate din
suprasarcina (efectului) prin inmultire cu
E.
APLICAREA COEFICIENTILOR
PARTIALI
Exemplu: Pentru rezistenta la forfecare a
pamantului putem fie diminua unghiul de
frecare interna si coeziunea cu M, fie
putem lasa parametrii rezistentei la
forfecare  si c nediminuati si se
diminueaza direct rezistenta la forfecare
 STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME
— pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp
solid, în care rezistenţele materialelor structurii şi ale terenului nu
aduc o contribuţie importantă la asigurarea rezistenţei (EQU);
 STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME
- cedare internă sau deformaţia excesivă a structurii sau elementelor
de structură, cum sunt de exemplu tălpile de fundaţie, piloţii sau
pereţii de subsol, în care rezistenţa materialelor structurii contribuie
semnificativ la asigurarea rezistenţei (STR);
 STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME

— cedarea sau deformaţia excesivă a terenului, în care rezistenţa

pământurilor sau a rocilor contribuie în mod semnificativ la
asigurarea rezistenţei (GEO);

- pierderea echilibrului structurii sau terenului provocată de

subpresiunea apei (presiunea arhimedică), sau de alte acţiuni
verticale (UPL);

- ruperea hidraulică a terenului, eroziunea internă eroziunea

regrsivă în teren, sub efectul gradienţilor hidraulici (HYD);
STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME
Pierderea echilibrului static –
momentul de rasturnare dat de
vant este mai mare decat
momentul stabilizator al
fundatiei (EQU)
Rasturnarea unui batardou –
momentul de rasturnare dat de
presiunea apei este mai mare
decat momentul stabilizator dat
de greutate (EQU)
STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME

Rezistenta la forfecare a masivului

Sectiunea zidului de sprijin trebuie
trebuie sa fie suficienta pentru a
sa preia impingerea pamantului
suporta greutatea proprie a
(STR)
masivului si celelalte actiuni (GEO)
STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME

Terenul trebuie sa aiba Peretele ingropat si sistemul sau

rezistenta suficienta pentru a suport trebuie sa preia impingerea
prelua sarcinile transmise de pamantului (STR)
fundatie (GEO)
STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME

Terenul din jurul pilotului este

solicitat lateral si trebuie sa Terenul de fundare al unui zid de
impiedice o deplasare excesiva sprijin trebuie sa preia sarcinile
a pilotului (GEO) transmise de acesta si celelalte
sarcini exterioare (GEO)
STARI LIMITA
 STARI LIMITA ULTIME

Fortele de subpresiune de pe un
subsol nu trebuie sa Ridicarea hidraulica a bazei
depaseasca greutatea sa excavatiei (HYD)
proprie (UPL)
 VERIFICAREA ECHILIBRULUI
STATIC (EQU)
Valoarea de calcul a efectului actiunilor nefavorabile

Edst;d ≤ Estb;d
Valoarea de calcul a efectului actiunilor favorabile
cu

Edst;d = E{ FFrep ; Xk/M}dst

si

Estb;d = E{ γF Frep ; Xk / M}stb

VERIFICAREA ECHILIBRULUI
STATIC (EQU)
Tabelul A.1 - Coeficienţi parţiali pentru acţiuni în construcţii (F)

Acţiune Simbol Valoare

Permanentă
a
Nefavorabilă G;dst 1,1
b
Favorabilă G;stb 0,9

Temporară
a
Nefavorabilă Q;dst 1,5
b
Favorabilă Q;stb 0
a
Destabilizatoare
b
Stabilizatoare
VERIFICAREA ECHILIBRULUI
STATIC (EQU)
Tabelul A.2 – Coeficienţi parţiali pentru parametrii pământului (M)

Parametrul pământului Simbol Valoare

a
Unghiul de frecare internă  ’ 1,25

Coeziune efectivă (drenată) c’ 1,25

Coeziune nedrenată cu 1,4

Rezistenţa la compresiune cu qu 1,4

deformare laterală liberă

Greutate volumică  1,0

a
Acest coeficient se aplică la tan '
VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Ed ≤ Rd

Ed = E{ F Frep; Xk/ M}

sau
Ed = E E{Frep; Xk/ M}.
VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Rd = R{F Frep; Xk/ M}
sau
Rd = R{F Frep; Xk}/ R
sau
Rd = R{F Frep; Xk/ M}/ R
VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Abordari de calcul:

Abordarea 1. doua combinatii de factori

partiali
Comb. 1: A1 + M1 + R1
Comb. 2: A2 + M2 + R1
VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Abordari de calcul:

Abordarea 2. o combinatie de factori

partiali
A1 + M1 + R2

Nu se aplica in Romania
VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Abordari de calcul:

Abordarea 3. o combinatie de factori

partiali
(A1 ou A2) + M2 + R3
A1 – pentru actiunile structurale
A2 – pentru actiunile geotehnice
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.3 – Coeficienţi parţiali pentru acţiuni (F) sau efectele acţiunilor (E)

Acţiuni Set
Simbol
A1 A2

Permanente Nefavorabile 1,35 1,0

G
Favorabile 1,0 1,0

Variabile Nefavorabile 1,5 1,3

Q
Favorabile 0 0
VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.4 –Coeficienţi parţiali pentru parametrii pământului (M)

Parametru pământ Simbol Set

M1 M2
a
Unghiul de frecare internă  ’ 1,0 1,25

Coeziune efectivă (drenată) c 1,0 1,25

Coeziune nedrenată cu 1,0 1,4

Rezistenţa la compresiune cu deformare qu 1,0 1,4

laterală liberă

Greutate volumică  1,0 1,0

a
Acest coeficient se aplică la tan '
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.5 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (R) pentru fundaţii de suprafaţă

Rezistenţa Simbol Grupare

R1 R2 R3

Capacitate portantă R;v 1,0 1,4 1,0

Alunecare R;h 1,0 1,1 1,0

In Romania: fara R2
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.6 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (R) pentru piloţi de îndesare

Rezistenţa Simbol
Setul
R1 R2 R3 R4

Pe vârf b 1,0 1,1 1,0 1,3

Pe suprafaţa laterală s 1,0 1,1 1,0 1,3

(compresiune)
Totală/combinată (compresiune) t 1,0 1,1 1,0 1,3

Pe suprafaţa laterală (tracţiune) s;t 1,25 1,15 1,1 1,6

In Romania: fara R2 si R3
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.7 – Coeficienţi parţiali de rezistenţă (R) pentru piloţi foraţi

Rezistenţa Simbol Setul

R1 R2 R3 R4

Pe vârf b 1,25 1,1 1,0 1,6

Pe suprafaţa laterală s 1,0 1,1 1,0 1,3

(compresiune)
Totală/combinată (compresiune) t 1,15 1,1 1,0 1,5

Pe suprafaţa laterală (tracţiune) s;t 1,25 1,15 1,1 1,6

In Romania: fara R2 si R3
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.8 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă pentru piloţi cu burghiu continuu
(CFA)

Rezistenţa Simbol Setul

R1 R2 R3 R4

Pe vârf b 1,1 1,1 1,0 1,45

Pe suprafaţa laterală s 1,0 1,1 1,0 1,3

(compresiune)

Totală/combinată (compresiune) t 1,1 1,1 1,0 1,4

Pe suprafaţa laterală (tracţiune) s;t 1,25 1,15 1,1 1,6

In Romania: fara R2 si R3
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.12 - Coeficienţi parţiali de rezistenţă (R) pentru ancoraje pretensionate

Rezistenţa Simbol Set

R1 R2 R3 R4

Temporară a;t 1,1 1,1 1,0 1,1

Permanentă a;p 1,1 1,1 1,0 1,1

In Romania: fara R2 si R3
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.13 – Coeficienţi parţiali de rezistenţă (R) pentru lucrări de susţinere

Rezistenţa Simbol Set

R1 R2 R3

Capacitate portantă R;v 1,0 1,4 1,0

Rezistenţa la alunecare R;h 1,0 1,1 1,0

Rezistenţa pământului R;e 1,0 1,4 1,0

In Romania: fara R2
 VERIFICARI PENTRU STARILE
LIMITA STR SI GEO
Tabelul A.14 – Coeficienţi parţiali de rezistenţă (R) pentru taluzuri
şi pentru stabilitatea generală

Rezistenţa Simbol Set

R1 R2 R3

Rezistenţa pământului R;e 1,0 1,1

1,0

In Romania: fara R2
VERIFICARI LA STARILE LIMITA
DE SERVICIU (EXPLOATARE)

Tasarea unei fundatii nu trebuie

sa depaseasca o valoare Deformatia unui perete ingropat nu
admisibila trebuie sa depaseasca valorile
admisibile care asigura siguranta
vecinatatilor
VERIFICARI LA STARILE LIMITA
DE SERVICIU (EXPLOATARE)

Debitul de pompat trebuie sa fie

Vibratiile induse de baterea
suficient pentru a nu permite ridicarea
pilotilor nu trebuie sa
bazei excavatiei
depaseasca anumite limite
VERIFICARI LA STARILE LIMITA
DE SERVICIU (EXPLOATARE)
Ed  Cd

Valoarea de calcul a efectelor Valoarea limita a efectului unei actiuni

tuturor actiunilor
ZID DE SPRIJIN
 Date:
- geometrie
- suprasarcini
- valori caracteristice ale parametrilor
geotehnici
ZID DE SPRIJIN
1. Alegerea starilor limita si a
combinatiilor de incarcari si
coeficienti partiali
-Pentru verificarea starilor limita ultime sunt aplicabile EQU, STR si
GEO

- Pentru fiecare stare limita (EQU sau STR-GEO) se stabilesc

abordarile de calcul si pentru fiecare combinatie de incarcari se
stabilesc coeficientii partiali corespunzatori
 ZID DE SPRIJIN
1. Stari limita ultime
Cedarea terenului de fundare: cedarea prin lunecarea pe talpă, prin
răsturnare sau prin depăşirea capacităţii portante a terenului de fundare.
 ZID DE SPRIJIN
1. Stari limita ultime
Pierderea stabilităţii generale
ZID DE SPRIJIN
1. Stari limita ultime Cedare structurala - STR
 ZID DE SPRIJIN
2. Predimensionare, evaluarea
actiunilor si parametrilor de calcul

- evaluarea actiunilor: greutati, presiune activa, suprasarcina

- Atentie! Anumite actiuni pot fi stabilizatoare (favorabile) pentru o

verificare si destabilizatoare (nefavorabile) pentru altele
 ZID DE SPRIJIN
3. Verification stabilitatii la alunecarea
pe talpa (GEO)
H d  R d  R p,d
Hd – Valoarea de calcul a lui H
H – încărcarea orizontală sau componenta orizontală a unei acţiuni
totale aplicate paralel cu baza zidului, în acest caz presiunea
pământului,
Rd – valoarea de calcul a rezistenţei faţă de o acţiune, în cazul
acesta forţa de frecare pe baza fundaţiei zidului, calculată în conformitate
cu paragraful 2.4 al SR EN 1997-1:2006.
Rp,d – valoarea de calcul a forţei datorate presiunii pasive – se
neglijeaza
 ZID DE SPRIJIN
3. Verificarea stabilitatii la alunecarea
pe talpa (GEO)
Rezistenţa de calcul la lunecare, Rd în condiţii drenate se calculează aplicând
coeficienţi parţiali fie asupra proprietăţilor pământului, fie asupra rezistenţelor
terenului: V’ – valoarea de calcul a acţiunii verticale
d
efective sau componenta normală a rezultantei
R d  V ' d tan  d acţiunilor efective aplciate asupra bazei fundaţiei
zidului
R d  V ' d tan  k  /  R ; h  - unghiul de frecare la interfaţa baza zidului –
teren de fundare
k – valoarea caracteristică a lui 
d – valoarea de calcul a lui 
R;h – coeficient parţial pentru rezistenţa la
lunecare
 ZID DE SPRIJIN
4. Verificarea stabilitatii la rasturnare
Verificarea la răsturnare a zidului de sprijin presupune verificarea următoarei
relaţii (stare limită EQU sau GEO):

E dst ; d  E stb ; d

Edst;d – valoarea de calcul a efectului acţiunilor destabilizatoare, respectiv a

momentului forţelor destabilizatoare
Estb;d - valoarea de calcul a efectului acţiunilor stabilizatoare, respectiv a
momentului forţelor stabilizatoare
 ZID DE SPRIJIN
4. Verificarea stabilitatii la rasturnare

E dst;d  E  FFrep ; Xk  M; a d 
dst
E stb;d  E FFrep ; Xk  M; a d 
stb

E – efectul unei acţiuni,

F – coeficient parţial pentru acţiuni,
Frep – valoarea reprezentativă a unei acţiuni,
Xk – valoarea caracteristică a proprietăţii unui material,
M – coeficient parţial pentru un parametru al pământului,
ad – valoarea de calcul a datelor geometrice.
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Verificarea capacităţii portante a terenului de fundare presupune satisfacerea
următoarei relaţii:

Vd  R d

Vd – valoarea de calcul a lui V

V – încărcare verticală sau componentă normală a rezultantei acţiunilor
aplicate asupra bazei fundaţiei zidului
Rd - valoarea de calcul a rezistenţei faţă de o acţiune, calculată conform
paragrafului 2.4 din SR EN 1997-1:2006.
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)

R d  R  FFrep ; Xk  M; a d  dacă coeficienţii parţiali sunt aplicaţi proprietăţilor
terenului (X)

 
R d  R  FFrep ; Xk ; a d /  R dacă coeficienţii parţiali se aplică rezistenţelor (R)

 
R d  R  FFrep ; Xk  M; a d /  R dacă coeficienţii parţiali se aplică simultan şi
proprietăţilor terenului şi rezistenţelor
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)

În acest caz, Rd este valoarea de calcul a capacităţii portante.

Vd trebuie să includă greutatea proprie a zidului, greutatea oricărui material de

umplutură şi toate presiunile pământului, favorabile sau nefavorabile, precum şi
presiunea apei.
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)

Calculul capacităţii portante în condiţii nedrenate

Rd = A' (+2) cu;d bc sc ic + q

Rd - valoarea de calcul a capacităţii portante

A' - aria redusă a bazei fundaţiei
cu;d - valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
bc - factor adimensional pentru înclinarea bazei fundaţiei:
bc = 1 – 2 / ( + 2)
 înclinarea bazei fundaţiei faţă de orizontală
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Calculul capacităţii portante în condiţii nedrenate

sc - factor adimensional pentru forma bazei fundaţiei:

sc = 1+ 0,2 (B'/L') pentru o fundaţie rectangulară
sc = 1,2 pentru o fundaţie pătrată sau circulară

ic - factor adimensional pentru înclinarea încărcării V produsă de

încărcarea orizontală H

1
) pentru H  A' cu;d
H
ic = (1+ 1-
2 A'cu; d

q - suprasarcina totală la nivelul bazei fundaţiei

 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Calculul capacităţii portante în condiţii drenate

Rd = A' (c'd Nc bc sc ic + q' Nq bq sq iq + 0,5  ' B' N b s i)

c'd - valoarea de calcul a coeziunii efective

Nc, Nq, N - factori adimensionali pentru capacitate portantă

Nq = e  tan' tan2 (45+ ′d /2) ′d - valoarea de calcul a

Nc = (Nq - 1) cot ′d unghiului de frecare internă în
N = 2 (Nq- 1) tan  , în care  = ′d /2 termeni de eforturi efective
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Calculul capacităţii portante în condiţii drenate

bc, bq, b - factori adimensionali pentru înclinarea bazei fundaţiei

bq = b = (1 -  tan ′d)2
bc = bq - (1 - bq) / (Nc tan ′d)
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Calculul capacităţii portante în condiţii drenate

sc, sq, s - factori adimensionali pentru forma bazei fundaţiei

- Fundatie rectangulara: sq = 1 + (B'/L' ) sin ′d

s = 1 – 0,3 (B'/L')
sc = (sqNq -1)/(Nq - 1)
-Fundatie patrata sau circulara: sq = 1 + sin ′d
s = 0,7
sc = (sq Nq -1)/(Nq - 1)
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Calculul capacităţii portante în condiţii drenate

ic, iq, i - factori adimensionali pentru înclinarea încărcării V produsă de

încărcarea orizontală H
ic = iq - (1 - iq) / (Nc tan ′d)
iq = [1 - H/(V + A' c'd cot ′d)]m
i = [1 - H/(V + A' c'd cot ′d)]m+1

m = mB = [2 + (B '/ L' )]/[1 + (B' / L' )] când H acţionează în direcţia lui B‘

m = mL = [2 + (L' / B' )]/[1 + (L' / B' ] când H acţionează pe direcţia lui L'
m = m = mL cos2 + mB sin2 ( este unghiul dintre direcţia pe care
acţionează H şi direcţia lui L‘)
 ZID DE SPRIJIN
5. Verificarea capacitatii portante (GEO)
Calculul capacităţii portante în condiţii drenate

q’ - suprasarcina efectivă la nivelul bazei fundaţiei

 ' - valoarea de calcul a greutăţii volumice efective a pământului sub baza
fundaţiei
PERETI INGROPATI
5. Stari limita ultime
Cedare in teren
GEO
PERETI INGROPATI
5. Stari limita ultime
Cedare in teren
GEO
PERETI INGROPATI
5. Stari limita ultime
Cedare in teren
GEO
PERETI INGROPATI
5. Stari limita ultime
Cedarea ancorajelor
GEO
PERETI INGROPATI
5. Stari limita ultime Cedare structurala

STR