Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing.
Florin BEJAN | 2018-2019
0
TEMA 6
Proiectarea fundațiilor tip radier
EJA 202
6.1. Generalități
Fundația tip radier reprezintă tipul de fundație directă,
realizată ca un planșeu întors. Radierul poate fi extins pe
toată suprafața construcției (radier general) care asigură o
suprafață maximă de rezemare pe teren a construcției sau
poate fi parțial, sub anumite elemente puternic solicitate ale
structurii. Radierul general este soluția de fundare
recomandată în zone seismice.
Se recomandă utilizarea radierelor când:
- capacitatea portantă a terenului de fundare este mică
și fundațiile continue necesită excavații adânci, spre
exemplu pe argile moi, depozite aluvionare, umpluturi
compresibile etc.;
N
F. B TIC
Figura 6.2 Discretizarea radierului prin metoda elementelor finite
AC
6.2. Predimensionarea
Grosimea minimă a radierelor se va lua 1/10 din distanța
interax maximă rotunjită la 10 cm dar nu mai puțin de 40
cm.
6.3. Verificarea la starea limită de
serviciu SLS
Adâncimea zonei de influență crește odată cu creșterea
DID
lățimii fundației. Astfel, pentru un radier zona de influență
va fi mult mai mare decât pentru fundații izolate.
Se consideră eforturile corespunzătoare SLS (Gruparea
caracteristică).
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu
valorile caracteristice ale acestora deoarece coeficienții
parțiali de siguranță au valoare unitară.
Verificarea la SLS necesită satisfacerea următoarelor
condiții:
(1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
Pentru determinarea tasărilor probabile ale terenului de
fundare folosind metodele teoriei elasticității valorile
- încărcările transmise de suprastructură sunt mari;
- structura sau echipamentele sunt sensibile la tasări
diferențiale;
- sunt necesare subsoluri;
- suprafața ocupată de fundațiile continue sau izolate
acoperă 50% din amprenta la sol;
Radierul se poate realiza în diverse soluții constructive,
cum ar fi:
- placă cu grosime constantă (Figura 6.2.a);
- placă cu grosime mai mare în dreptul stâlpilor (Figura
6.2.b)
- placă și grinzi (drepte sau întoarse) dispuse pe una sau
două direcții (Figura 6.2.c);
- placă și piedestale (Figura 6.2.d);
- Subsol casetat: placă și pereți ce au rol de rigidizare a
radierului (Figura 6.2.e).
presiunilor transmise terenului de fundare (𝑝𝑒𝑓 ) trebuie să
nu depășească valoarea presiunii plastice (𝑝𝑝𝑙 ).
Presiunea plastică (𝐩𝐩𝐥 ) este valoarea corespunzătoare
apariției în pământ a unor zone plastice cu extindere
limitată (zona plastică este zona pe conturul și în interiorul
căreia se îndeplinește condiția de rupere în pământ).
𝐩𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝐩𝐩𝐥 (6.1)
unde
𝐩𝐦𝐞𝐝 – presiunea medie pe baza fundației, calculată
pentru grupările de acțiuni (efecte ale acțiunilor)
corespunzătoare stării limită de serviciu (SLS) definite
conform CR0, după caz (caracteristică, frecventă sau
cvasipermanentă);
∑ 𝐍𝐆𝐊,𝐢 + 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫
𝐩𝐦𝐞𝐝 =
𝐀
∑ 𝐍𝐆𝐊𝐢 – suma tuturor forțelor de pe suprafața radierului
în gruparea caracteristică;
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 – greutatea proprie a radierului
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = 𝐀 ∙ 𝐡 ∙ 𝛄𝐛𝐚
𝐡 – grosimea radierului;
𝐀 = 𝐁 ∙ 𝐋 – suprafața radierului;
𝛄𝐛𝐚 – greutatea specifică a betonului armat (25 kN/m 3)
𝐩𝐩𝐥 – presiunea plastică determinată folosind Anexa 4.4.
69
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

0
(2) limitarea deplasărilor și/sau deformațiilor Pentru radierele generale având forma dreptunghiulară în
plan (L, B) și grosimea uniformă (h), indicele de rigiditate,
Valorile de calcul limită pentru care se consideră atinsă în
𝐾𝐺 , se determină cu expresia:
structură o stare limită de exploatare.
̅𝐬 𝟏𝟐 ∙ 𝛑(𝟏 − 𝛎𝟐 ) 𝐄𝐬 𝐋 𝟐 𝐁
𝚫𝐬 ≤ 𝚫 𝐊𝐆 = ∙ ∙ ( ) ∙ (6.4)
𝟏 − 𝛎𝟐𝐬 𝐄 𝟐𝐡 𝟐𝐡

EJA 202
sau (6.2)
̅𝐭
𝚫𝐭 ≤ 𝚫
unde
𝚫𝐬 , 𝚫𝒕 – orice deplasări sau deformații posibile ale
fundației ca efect al deformației terenului datorată unei
acțiuni sau combinații de acțiuni calculate conform
Anexei 4.6;
̅ 𝐬 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor sau
𝚫 condiția:
deformațiilor structurilor, stabilite de proiectant sau
determinate conform Anexei 4.5;
̅ 𝐭 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor și
𝚫 √𝐋
deformațiilor structurilor admise din punct de vedere
tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, în cazul
construcțiilor cu restricții de deformații în exploatare
normală.
6.4. Verificarea la starea limită ultimă
unde
𝛎 = 𝟎, 𝟐 – coeficientul lui Poisson pentru beton;
𝛎𝐬 = 𝟎, 𝟑 – coeficientul lui Poisson pentru pământ;
E – modulul de elasticitate al betonului;
𝐄𝐬 – modulul de deformație liniară al pământului.
Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită
𝟖
𝐊𝐆 ≤
(6.5)
𝐁
În cazul radierelor încărcate de forțe concentrate din stâlpi
dispuși echidistant pe ambele direcții iar încărcările din
stâlpi nu diferă cu mai mult de 20% între ele, se definește
coeficientul de flexibilitate, 𝜆:
𝟒 𝐤 ∙𝐛

N
F. B TIC
SLU-GEO
𝛌=√
𝐬 𝐟
𝟒 ∙ 𝐄𝐈𝐟
(6.6)

Se consideră încărcările din gruparea fundamentală. unde

𝐕𝐄𝐝 ≤ 𝐑 𝐄𝐝 (6.3) bf , If – lățimea, respectiv momentul de inerție ale unei
fâșii de radier considerată între mijloacele a două
unde deschideri consecutive ale stâlpilor.
𝐕𝐄𝐝 – rezultanta forțelor axiale la baza stâlpilor în
gruparea fundamentală; Radierul poate fi considerat flexibil dacă este îndeplinită
𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐆𝐅,𝐢 + 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 condiția:
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 – greutatea proprie a radierului; 𝟏, 𝟕𝟓
𝐛𝐟 ≥ (6.7)
𝛄𝐆 – coeficientul parțial de siguranță pentru acțiuni 𝝀
permanente (1,35);
6.5.1. Metoda reducerii încărcărilor în centrul de
𝐑 𝐄𝐝 – capacitatea portantă a terenului de fundare;
𝐑 𝐄𝐝 = 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐩𝐜𝐫 greutate al radierului
𝐩𝐜𝐫 – presiunea critică a terenului de fundare (Anexa Această metodă poate fi folosită pentru calculul radierelor
AC

4.7) calculată cu valorile de calcul a caracteristicilor

geotehnice; rigide
𝐋 – lungimea grinzii de fundare; (a) Se determină centru de greutate al suprafeței radierului
𝐁 – lățimea tălpii grinzii de fundare;
𝐍 = ∑ 𝐍𝐢

6.5. Calculul eforturilor secționale 𝐁

̅=
𝐗
Calculul eforturilor secționale (𝐌, 𝐕) în secțiunile 𝟐
caracteristice ale radierului se efectuează, de regulă, cu 𝐋
̅=
𝐘
programe de calcul care permit modelarea fenomenului de 𝟐
interacțiune structură-fundație-teren.
Determinarea excentricității încărcării, 𝐞𝐱 și 𝐞𝐲 în direcțiile x
Dacă în radier apar eforturi axiale de compresiune sau și y. Acestea pot fi determinate folosind coordonatele (𝑋′,
DID

întindere ca efect al conlucrării acestuia cu substructura, la 𝑌′)

dimensionarea secțiunilor de beton și a armăturii pentru
∑ 𝐍𝐢 ∙ 𝐱𝐢
moment încovoietor și forță tăietoare se va considera și 𝐗′ =
𝐍
efectul acestora.
̅
𝐞𝐱 = 𝐗′ − 𝐗
În calculul radierelor trebuie luați în considerare numeroși
factori între care cei mai importanți sunt rigiditatea și ∑ 𝐍𝐢 ∙ 𝐲𝐢
𝐘′ =
geometria radierului, mărimea și distribuția încărcărilor, 𝐍
caracteristicile de deformabilitate și de rezistență ale ̅
𝐞𝐲 = 𝐘′ − 𝐘
terenului, precum și etapele de execuție.
(b) Se calculează presiunile pe talpa radierului
Calculul urmărește determinarea presiunilor de contact și a ∑ 𝐍𝐢 𝐞𝐲 𝐞𝐱
deformațiilor precum și a momentelor încovoietoare și 𝐩(𝟏÷𝟒) = ± ∑ 𝐍𝐢 ∙ ∙ 𝐲 ± ∑ 𝐍𝐢 ∙ ∙ 𝐱 (6.8)
𝐀 𝐈𝐱 𝐈𝐲
forțelor tăietoare.
(c) Se examinează radierul ca un întreg pe fiecare dintre
În calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. cele două direcții paralele cu axele x și y:

70
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019
0
- forța tăietoare totală acționând în orice secțiune dusă
prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor
încărcărilor și presiunilor de contact la stânga secțiunii
considerate;
- momentul încovoietor total acționând în aceeași
EJA 202
secțiune este egal cu suma momentelor acelorași
încărcări și presiuni față de secțiunea considerată.
Metoda nu permite determinarea distribuției forței tăietoare
totale și momentului încovoietor total în lungul secțiunii.
6.5.2. Metoda împărțirii radierului în fâșii de calcul
Atunci când încărcările din stâlpi și distanțele dintre stâlpi
nu diferă între ele cu mai mult de 20%, radierul poate fi
împărțit în fâșii de calcul independente.
Fiecare fâșie de calcul este încărcată de forțele
corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâșia respectivă.
Se determină diagrama presiunilor de contact, admițându-
se o lege de variație liniară de tip Navier
Valorile obținute ale momentelor încovoietoare și forțele
N
F. B TIC
tăietoare în secțiunile semnificative pot fi folosite pentru
armarea radierului, deși poziția rezultantei încărcărilor din
stâlpi nu coincide cu poziția centrului de greutate al
rezultantei presiunilor de contact.
6.5.3. Metoda elementelor finite
Metoda elementelor finite este o metodă numerică de calcul
care ia în considerare interacțiunea dintre fundație și teren.
Radierul este modelat printr-un set de elemente
interconectate la noduri, în timp ce pământul se modelează
prin resoarte izolate.
Discretizarea poate să cuprindă radierul și restul structurii.
Nodurilor structurii li se atribuie un număr de grade de
AC
libertate în funcție de tipul analizei.
Figura 6.2 prezint un exemplu de analiză în care radierul
este discretizat printr-un element de tip placă, iar pământul
printr-un mediu Winkler. În acest caz gradele de libertate
sunt o translație pe direcție verticală (tasarea) și două rotații
(după axele din plan).
DID
Figura 6.2 Discretizarea radierului prin metoda
elementelor finite
6.6. Armarea radierelor
6.6.1. Armături longitudinale
Pentru preluarea momentelor încovoietoare pozitive și
negative radierele se armează cu rețele orizontale de
armătură, dispuse pe fețele plăcii.
De asemenea, poate fi necesară și o armare pe zona
mediană a plăcii pentru preluarea solicitărilor din contracție,
în special atunci când radierul are grosimea mai mare sau
egală cu 600 mm. Armarea intermediară pentru contracție
se dispune, astfel încât distanța între plasele de armătură
să nu depășească 500 mm, și se determină prin calcul.
6.6.2. Armături transversale
Se prevăd armături pentru forță tăietoare sau pentru
străpungere în condițiile în care nu se respectă relațiile din
SR 1992-1-1, și anume:
- pentru calculul la forță tăietoare:
𝛎𝐅𝐝 ≤ 𝛎𝐑𝐝,𝐜 (6.9)
în care lățimea elementului se va lua egală cu un metru
(1,00 m)
- pentru calculul la străpungere
𝐍𝐅𝐝
𝛎𝐅𝐝 = 𝛃 ∙
𝐮𝐢 ∙ 𝐝
≤ 𝛎𝐑𝐝,𝐜 (6.10)
în care
𝐍𝐅𝐝 - forța axială de străpungere în situația de încărcare
considerată la proiectare
𝐮𝐢 - perimetrul conturului de calcul considerat
𝛃 - coeficient care ține seama de influența momentului
încovoietor
𝐝 - înălțimea utilă medie a dalei, care poate fi luată egală
cu (dx + dy )/2, în care dx și dy reprezintă înălțimile utile
în direcțiile x și y ale secțiunii de calcul;
𝛎𝐑𝐝,𝐜 - rezistența betonului la forță tăietoare
Din valoarea forței axiale de străpungere se poate scădea
rezultanta presiunilor pe teren de pe aria mărginită de
conturul 𝑢𝑖 .
Dacă sunt necesare armături se vor aplica prevederile de
la II.6.1.1(1) pct.d) din NP 112:2014.
Armăturile transversale pot fi armături înclinate, minim trei
bare Φ14 pe fiecare direcție, sau armături verticale.
Acestea se dispun conform pct. 9.4.3 din SR 1992-1-1.
Coeficienții minim de armare pentru placa radierului sunt
0,0020 pentru fiecare față și direcție și 0,00075 pentru
armătura intermediară. Distanța între axele barelor se va
lua între 150 mm și 400 mm. Diametrul minim este 14 mm
pentru barele rețelelor de pe cele două fețe și minim 12 mm
pentru barele intermediare.
Înnădirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare
pentru barele cu diametre mari (Φ = 25 ÷ 40).
71
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

0
o Coeficienții presiunii plastice
ANEXA 6.1 𝐍𝟏 = 𝟎, 𝟐𝟑𝟓
𝐍𝟐 = 𝟏, 𝟗𝟒𝟎
Exemplu de calcul 𝐍𝟑 = 𝟒, 𝟒𝟐𝟏
𝐦𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎

EJA 202
Date de intrare o Presiunea plastică
(1) Caracteristicile terenului de fundare 𝐩𝐩𝐥 = 𝐦𝐥 ∙ (𝛄 ∙ 𝐁 ∙ 𝐍𝟏 + 𝐪 ∙ 𝐍𝟐 + 𝐜 ∙ 𝐍𝟑 )
o Valoarea caracteristică a greutății volumice 𝐩𝐩𝐥 = 𝟏, 𝟒𝟎 ∙ (𝟐𝟎 ∙ 𝟏𝟖, 𝟖 ∙ 𝟎, 𝟐𝟑𝟓 + 𝟏, 𝟓𝟎 ∙ 𝟐𝟎 ∙ 𝟏, 𝟗𝟒𝟎 + 𝟏𝟎
𝛄𝐤 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟑
∙ 𝟒, 𝟒𝟐𝟏) = 𝟐𝟔𝟕 𝐤𝐏𝐚
o Valoarea caracteristică a unghiului de frecare internă
𝛟𝐤 = 𝟏𝟐° o Verificarea
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝
o Valoarea caracteristică a coeziunii 𝚲𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎
𝐩𝐩𝐥
𝐜𝐤 = 𝟏𝟎 𝐤𝐏𝐚
𝟓𝟑
o Coeficientul de pat 𝚲𝟏 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟐𝟎% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜ă!
𝟐𝟔𝟐
𝐤 𝐬 = 𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐 /𝐦
(2) Caracteristicile radierului Verificarea la starea limită ultimă (SLU)
o Lungimea radierului
𝐋 = 𝟐𝟓, 𝟏𝟎 𝐦 (2) Presiunea medie pe talpa fundației
o Lățimea radierului o Greutatea radierului
𝐁 = 𝟏𝟖, 𝟖𝟎 𝐦 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = 𝛄𝐛 ∙ 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐡
𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = 𝟐𝟓 ∙ 𝟏𝟖, 𝟖𝟎 ∙ 𝟐𝟓, 𝟏𝟎 ∙ 𝟎, 𝟖𝟎 = 𝟗𝟒𝟑𝟖 𝐤𝐍

N
F. B TIC
o Grosimea radierului
o Rezultanta forțelor axiale
𝐋𝐦𝐚𝐱 𝟏𝟐
𝐇𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 = = 𝟖𝟎 𝐜𝐦
𝟏𝟎 𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐢(𝐆𝐅) + 𝛄𝐆 ∙ 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫
𝐢=𝟏
𝐕𝐄𝐝 = 𝟐𝟏𝟓𝟐𝟎 + 𝟏, 𝟑𝟓 ∙ 𝟗𝟒𝟑𝟖 = 𝟑𝟒𝟐𝟔𝟏 𝐤𝐍
o Presiunea efectivă medie
𝐕𝐄𝐝 𝟑𝟒𝟐𝟔𝟏
𝐩𝐞𝐟,𝐦𝐞𝐝 = = = 𝟕𝟑 𝐤𝐏𝐚
𝐁 ∙ 𝐋 𝟏𝟖, 𝟖 ∙ 𝟐𝟓, 𝟏𝟎
(3) Capacitatea portantă a terenului de fundare
o Valoarea de calcul a unghiului de frecare internă
𝐭𝐚𝐧𝛟𝐤
𝛟𝐝 = 𝐚𝐭𝐚𝐧 ( ) = 𝟗, 𝟔𝟓°
𝟏, 𝟐𝟓
o Valoarea de calcul a coeziunii
𝐜𝐤
AC

𝐜𝐝 = = 𝟖, 𝟎𝟎 𝐤𝐏𝐚
𝟏, 𝟐𝟓
o Factorii capacității portante
𝐍𝛄 = 𝟎, 𝟐𝟑𝟓
𝐍𝐪 = 𝟐, 𝟑𝟗𝟑
𝐍𝐜 = 𝟖, 𝟏𝟗𝟒
o Presiunea critică
𝐩𝐜𝐫 = 𝟏𝟖𝟐 𝐤𝐏𝐚
o Capacitatea portantă
𝐑 𝐝 = 𝐁 ∙ 𝐋 ∙ 𝐩𝐜𝐫 = 𝟖𝟓𝟔𝟖𝟐 𝐤𝐍
(4) Coeficientul de utilizare
𝐕𝐄𝐝
𝚲𝟐 = ∙ 𝟏𝟎𝟎
DID

𝐑𝐝
𝟑𝟒𝟐𝟔𝟏
Verificarea la starea limită de serviciu 𝚲𝟐 = ∙ 𝟏𝟎𝟎 = 𝟒𝟎% < 𝟏𝟎𝟎% − 𝐬𝐞 𝐯𝐞𝐫𝐢𝐟𝐢𝐜ă‼!
𝟖𝟓𝟔𝟖𝟐
(SLS)
(3) Presiunea efectivă pe talpa fundației
Calculul structural al radierului
o Rezultanta forțelor axiale
𝟏𝟐 Pentru stabilirea ariilor de armare necesare se folosește
𝐕𝐄𝐝 = ∑ 𝐍𝐢(𝐆𝐊) = 𝟗𝟎𝟓 + 𝟏𝟐𝟑𝟎 + 𝟏𝟎𝟑𝟓 + 𝟏𝟒𝟑𝟎 + 𝟏𝟔𝟐𝟓 programul de calcul cu elemente finite AxisVM. În
𝐢=𝟏
continuare sunt prezentate rezultatele obținute.
+ 𝟏𝟒𝟐𝟎 + 𝟏𝟓𝟖𝟎 + 𝟏𝟕𝟐𝟓 + 𝟏𝟐𝟔𝟎 + 𝟗𝟑𝟓
+ 𝟏𝟐𝟖𝟎 + 𝟗𝟓𝟎 = 𝟏𝟓𝟑𝟕𝟓 𝐤𝐍 (1) Armare radier pe direcția x la partea inferioară
o Presiunea medie pe talpă
𝐕𝐄𝐝 + 𝐆𝐫𝐚𝐝𝐢𝐞𝐫 As,max = 1017 mm2 → 𝟔𝚽𝟏𝟔/𝐦 (As,ef = 1206 mm2 )
𝐩𝐞𝐟 𝐦𝐞𝐝 =
𝐀
𝟏𝟓𝟑𝟕𝟓
𝐩𝐞𝐟 𝐦𝐞𝐝 = + 𝟐𝟓 ∙ 𝟎, 𝟖𝟎 = 𝟓𝟑 𝒌𝑷𝒂
𝟏𝟖, 𝟖𝟎 ∙ 𝟐𝟓, 𝟏𝟎

72
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

0
EJA 202
N
F. B TIC
(2) Armare radier pe direcție y la partea inferioară

As,max = 931 mm2 → 𝟓𝚽𝟏𝟔/𝐦 (As,ef = 1005 mm2 ) (4) Armare radier pe direcție y la partea superioară

As,max = 1932 mm2 → 𝟕𝚽𝟐𝟎/𝐦 (As,ef = 2199 mm2 )

AC
DID

(3) Armare radier pe direcția x la partea superioară

As,max = 1729 mm2 → 𝟔𝚽𝟐𝟎/𝐦 (As,ef = 1885 mm2 )

73
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

ANEXA 6.2

0
Proiectarea structurală a fundațiilor tip
radier - metoda împărțirii radierului în
a radierului se determină prin împărțirea valorilor
momentelor la lățimea corespunzătoare a secțiunii.
Pentru a obține valorile maxime ale tensiunilor, radierul este
împărțit în fâșii delimitate de mijlocul a două deschideri

EJA 202
fâșii de calcul consecutive. Fiecare fâșie este analizată ca fundației
continuă independentă folosind o analiză statică simplă.
Să se proiecteze radierul din Figura A.6.1 pentru a prelua
Folosind încărcările de la stâlpi pe fiecare fâșie presiunea
încărcările transmise la baza stâlpilor (Tabelul A.6.1). Toți
pământului sub fiecare fâșie este determinată fără a lua în
stâlpii au dimensiunea de 230x450 mm, marca betonului
considerare distribuția în plan determinată pentru întregul
𝐟𝐜𝐤 = 𝟑𝟎 𝐍/𝐦𝐦𝟐 și rezistența la întindere a oțelului este
radier.
𝐟𝐲𝐤 = 𝟓𝟎𝟎 𝐍/𝐦𝐦𝟐. Capacitatea portantă admisibilă a
terenului de fundare este 𝟔𝟎 𝐤𝐍/𝐦𝟐 . Se consideră că excentricitatea încărcării și distribuția
presiunii sub radier variază liniar.

(1) Excentricitatea în lungul direcției x

Se calculează considerând momentul față de axa 5

(770 + 1050 + 776 + 350)
x = 22,4 ×
18296
(870 + 1450 + 860 + 660)
+ 16,8 ×
18296
(1211 + 1850 + 1000 + 779)

N
F. B TIC + 11,2 ×
18296
+ 5,6 × (875 + 1400 + 865 + 660)

x = 11,258 m
L 22,4
ex = x − ( ) = 11,258 − ( ) = 0,058 m
Figura A.6.1 Plan structură 2 2

Tabelul A.6.1 Încărcările la baza stâlpilor (2) Excentricitatea în lungul direcției y

Încărcarea Se calculează considerând momentul față de axa D
Stâlp
(kN)
A1 770 (770 + 870 + 1211 + 875 + 770)
A2 870 𝑦 = 15,1 ×
18296
A3 1211
A4 875 + 9,1
A5 770 (1050 + 1450 + 1850 + 1400 + 1050)
AC

B1 1050
×
18296
B2 1450 (776 + 860 + 1000 + 865 + 700)
B3 1850 + 3,1 ×
B4 1400
18296
B5 1050 𝑦 = 7,8045 𝑚
C1 776
C2 860 B 15,1
C3 1000 ey = y − ( ) = 7,8045 − ( ) = 0,2545
2 2
C4 865
C5 700 (3) Momentul dat de excentricitate
D1 350
D2 660 Mx = P ∙ ex = 18296 × 0,058 = 1061,168 kNm
D3 779
D4 660 My = P ∙ ey = 18296 × 0,2545 = 4656,332 kNm
DID

D5 350
TOTAL 18296 (4) Proprietăți geometrice ale radierului

Momentul de inerție al radierului față de direcția x

Abordarea clasică pentru proiectarea fundațiilor tip radier
17,1 × 24,43
utilizează o analiză statică simplă fără luarea în considerare Ix = = 20700,6672 m4
12
a proprietăților de deformabilitate ale radierului și ale
pământului. Radierul este analizat ca o grindă Momentul de inerție al radierului față de direcția y
independentă în ambele direcții. Încărcările de la șirurile de 24,4 × 17,13
stâlpi poziționați perpendicular pe lungimea grinzii sunt Iy = = 10167,0957 m4
12
însumate într-o singură încărcare. Apoi pentru aceste
Aria radierului
încărcări ce acționează asupra grinzi se calculează
presiunea pământului și se determină momentele A = 17,1 ∙ 24,4 m = 417,24 m2
încovoietoare și forțele tăietoare în orice secțiune folosind
(5) Presiunea pământului
o analiză statică simplă. Momentul pe unitatea de lungime

74
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

0
(7) Grosimea efectivă
𝐏 𝐌𝐲 𝐌𝐱
𝐩= ± ∙𝐱± ∙𝐲 20
𝐀 𝐈𝐲 𝐈𝐱 d = 700 − 70 − ( ) = 620 mm (se consideră o acoperire
2
P 18296 cu beton de 70 mm și un diametru la barelor de 20 mm)
= = 43,85 kN/m2
A 417,24

EJA 202
(8) Analiza fâșiilor
My 4656,332
= = 0,45798 kN/m2 Se calculează fâșia A-A pe care sunt transmise cele mai
Iy 10167,0957
mari încărcări
Mx 1061,168
= = 0,05126 kN/m2
Ix 20700,6672

p = 43,85 ± 0,45798 ∙ x ± 0,05126y

pA1 = 43,85 − (0,45798 × 12,2) + (0,05126 × 8,55)

= 38,7 kN/m2

pA5 = 43,85 + (0,45798 × 12,2) + (0,05126 × 8,55) - lățimea fâșiei = 4 m

= 49,975 kN/m2 - presiunea medie pe un metru = 38,7 + 49,75)/2 =
44,3375 kN/m2
pD1 = 43,85 − (0,45798 × 12,2) − (0,05126 × 8,55)
- presiunea medie înmulțită cu lățimea fâșiei =
= 37,824 kN/m2
44,3375 kN/m2 × 4 m = 177,35 kN/m
pD5 = 43,85 + (0,45798 × 12,2) − (0,05126 × 8,55) - factorizare pentru starea limită ultimă = 1,37 ×

N
F. B TIC = 48,999 kN/m2 177,35 = 242,9695 kN/m

(6) Verificarea la străpungere la fața stâlpului

Pentru determinarea valorilor încărcărilor corespunzătoare

stării limită ultime se folosește un factor de multiplicare de
1,37.

Grosimea radierului se poate determina considerând

rezistența la străpungere la fața stâlpului.

𝐯𝐄𝐝 < 𝐯𝐑𝐝,𝐦𝐚𝐱

unde
𝐕𝐄𝐝
𝐯𝐄𝐝 = 𝛃 ∙
𝐮𝟎 ∙ 𝐝
AC

se consideră forța axială maximă de la baza stâlpului B3

VEd = 1,37 × 1850 = 2534,50 kN

β = 1,15

u0 = 2 × 230 + 2 × 450 = 1360 mm (9) Armarea la partea inferioară

1,15 × 2534,5 × 1000 2914675 MEd = 781,67 kNm
vEd = =
1360 × d 1360 × d
MEd 781,67 × 106
𝐯𝐑𝐝,𝐦𝐚𝐱 = 𝟎, 𝟓 ∙ 𝛎 ∙ 𝐟𝐜𝐝 As1 = =
0,87 ∙ fyk ∙ z 0,87 × 500 × 0,95 × 620
fck 30 = 3050,836 mm2
DID

ν = 0,60 (1 − ) = 0,6 (1 − ) = 0,528

250 250
Aria minimă de armare
fck 30
fcd = αcc ∙ = 1,0 × = 20 N/mm2 As,min = 0,0013 ∙ b ∙ d = 0,0013 × 1000 × 620
γc 1,5
= 806 mm2 /m
vRd,max = 0,5 × 0,528 × 20 = 5,28 N/mm2
𝚽𝟏𝟔⁄𝟐𝟐𝟓 𝐦𝐦 → As,ef
𝟐𝟗𝟏𝟒𝟔𝟕𝟓
= 𝟓, 𝟐𝟖 ⇒ 𝐝𝐦𝐢𝐧 = 𝟒𝟎𝟓, 𝟖𝟗 𝐦𝐦 = 893 mm2 ⁄m sau 𝟑𝟐𝟏𝟔 𝐦𝐦𝟐 (în lungul fâșiei)
𝟏𝟑𝟔𝟎 × 𝐝
(10) Armarea la partea superioară
În mod normal, se admite, că poziția perimetrului de calcul,
de referință este situat la o distanță 2d de aria încărcată. Se MEd = 529,47 kNm
consideră perimetre de calcul la o distanță mai mică de 2d
MEd 529,47 × 106
dacă forța concentrată este echilibrată de o presiune As1 = =
0,87 ∙ fyk ∙ z 0,87 × 500 × 0,95 × 620
ridicată (de exemplu presiunea pământului pe o fundație).
= 2066,506 mm2
Se consideră un radier cu grosimea de 700 mm.
Aria minimă de armare

75
 Îndrumar de proiectare Fundații | Asist.dr.ing. Florin BEJAN | 2018-2019

0
As,min = 0,0013 ∙ b ∙ d = 0,0013 ∙ 1000 ∙ 620 = 806 mm2 /m

𝚽𝟏𝟔⁄𝟐𝟐𝟓 𝐦𝐦 → As,ef
= 893 mm2 ⁄m sau 𝟑𝟐𝟏𝟔 𝐦𝐦𝟐 (în lungul fâșiei)

EJA 202
(11) Verificarea la străpungere

Secțiunea de calcul este secțiunea care urmează

perimetrul de calcul și care se întinde pe înălțimea utilă d.
Pentru dalele de grosime constantă, secțiunea de calcul
este perpendiculară pe planul median al dalei. Pentru
dalele sau tălpile de fundație cu grosime variabilă, dar nu în
trepte, înălțimea utilă poate fi luată egală cu grosimea la
perimetrul ariei încărcate.

Verificare la distanța 𝐝 de la fața stâlpului ce transmite

încărcarea cea mai mare.

VEd = 1,37 × 1211 = 1659,07 kN

VEd,red = VEd − ΔVEd

unde ΔVEd valoarea netă a forței de reacțiune verticală din

N
F. B TIC
interiorul perimetrului de calcul considerat (reacțiunea
pământului minus greutatea proprie a radierului).
- aria de calcul = 1,69 m × 1,47m = 2,4842 m2
- presiunea pământului = 242,97 kN/m2
- greutatea volumică a betonului armat = 25 kN/m3
- perimetrul de calcul u = 2 × 1690 + 2 × 1470 = 6320
VEd,red 1659,07 × 1000
vEd,red = = = 𝟎, 𝟒𝟐𝟑 𝐍/𝐦𝐦𝟐
u∙d 6320 × 620
Calculul rezistenței la străpungere
1 d d
vRd,c = [CRd,c ∙ k ∙ (100 ∙ ρ1 ∙ fck )3 ] ∙ 2 ∙ ≥ (Vmin ∙ 2 ∙ )
a a
0,18
AC

CRd,c = = 0,12
1,5

200 200
k=1+√ =1+√ = 1,568 > 2,0 deci k = 1,568
d 620

3
0,5
Vmin = 0,035 ∙ k 2 ∙ fck = 0,035 × (1,568)1,5 × 300,5
= 0,391 N/mm2
As 804
ρ1 (pe direcție transversală) = =
b ∙ d 1000 × 620
= 0,00129
DID

1
vRd,c = [0,12 × 1,568 × (100 × 0,00129 × 30)3 ] × 2
= 𝟎, 𝟓𝟗𝟎𝟖 𝐍/𝐦𝐦𝟐

Folosind această abordare, se poate obține armarea pentru

tot radierul pe direcție longitudinală și transversală

76