Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing.

Florin BEJAN | 2019-2020

muncă. Totuși în trecut, când costul materialelor era mai

TEMA 4 mare decât costul muncii, în general se realizau fundații
rigide.
Proiectarea fundațiilor de suprafață
izolate

4.1. Generalități
Fundația reprezintă partea inferioară a unei construcții care
are rolul de a transmite încărcările de la suprastructură la
terenul de fundare și de a participa, alături de celelalte

N
elemente structurale, la asigurarea rezistenței, stabilității,
exploatării și durabilității construcției.
Fundația directă este fundația la care încărcările

F. B FT
transmise de structură sunt preluate exclusiv prin contactul
dintre baza fundației și terenul de fundare.

Cele mai simple fundații sunt cele izolate sub stâlpi.

Dimensiunile în plan a fundațiilor depind de caracteristicile

EJA
pământului și de eforturile transmise de stâlpi. Dimensiunile
uzuale ale bazei fundațiilor izolate variază între 1,0 x 1,0 m
și 3,0 x 3,0 m, deși uneori acestea pot fi mai mari.

Figura 4.3 Fundație tip bloc și cuzinet cu o treaptă

Fundațiile sunt construite centrat față de stâlp, cu excepția

cazurilor în care din cauza anumitor restricții de construire
A
ele sunt realizate excentric ca în cazul fundațiilor realizate
la limita de proprietate sau a unor construcții învecinate.

Pentru proiectarea fundațiilor izolate trebuie parcurse

următoarele etape:
- Predimensionarea. În această etapă se aleg
Figura 4.1 Eforturile transmise de stâlp fundației izolate dimensiunile fundațiilor: adâncimea de fundare,
DR

Pentru stâlpii din beton armat monolit se pot folosi fundații
tip talpă de beton armat (fundații elastice) sau fundații tip
bloc și cuzinet (fundații rigide).
lățimea fundației (B) și lungimea fundației (L);
- Proiectarea geotehnică. În această etapă se verifică
fundațiile la starea limită de exploatare normală (SLEN)
și la starea limită ultimă (SLU). La finalul acestei etape
se stabilesc dimensiunile finale ale fundațiilor;
- Proiectarea structurală. În această etapă se alege
tipul de fundație, se stabilește înălțimea fundației (H
respectiv H și hc) și armarea elementelor din beton
armat;
- Întocmirea planurilor de cofraj și armare.

4.2. Predimensionarea fundației

4.2.1. Stabilirea adâncimii de fundare

Adâncimea de fundare este distanța măsurată de la nivelul

terenului (natural sau sistematizat) până la baza fundației.

Stabilirea adâncimii de fundare a unei fundații se face

ținând seama de:
- adâncimea la care apare un strat de pământ cu
capacitate portantă adecvată;
- nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane și presiunea
Figura 4.2 Fundație tip talpă din beton armat de formă apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) în corelare
prismatică (fundație elastică) cu problemele care pot apare în timpul execuției sau în
exploatare;
În prezent, se preferă utilizarea fundațiile flexibile datorită
ușurinței de execuție și a costurilor reduse cu forța de

41
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

- adâncimea până la care se pot produce degradări prin

îngheț; Între laturile L și B ale fundației se consideră un raport
𝐋 𝐥𝐬
Adâncimea minimă de fundare, 𝐃𝐟 , se stabilește conform =
𝐁 𝐛𝐬
Tabelului 4.1 în funcție de natura terenului de fundare, De asemenea, raportul L/B trebuie să țină cont și mărimea
adâncimea de îngheț (Anexa 4.1) și nivelul apei subterane. excentricității forței axiale; rapoarte mai mari sunt necesare în
cazul transmiterii unor momente importante.
Tabel 4.1 Stabilirea adâncimii minime de fundare Notă: Dimensiunile 𝐋 și 𝐁 obținute se rotunjesc superior la multiplu
Adâncimea Adâncimea minimă de 5 cm (beton armat) sau 10 cm (beton simplu).
apei de fundare
Adâncimea
subterane Terenuri
Terenul de de îngheț Terenuri Dimensiunile stâlpului, ls și bs sunt considerate stabilite și
față de cota supuse

N
fundare Hî ferite de cunoscute din calculul structurii.
terenului acțiunii
îngheț*)
natural înghețului
(cm) (m) (cm)
Roci
oricare oricare 30 ÷ 40 20
4.3. Verificarea dimensiunilor bazei

F. B FT
stâncoase
Pietrișuri
curate,
nisipuri mari
și mijlocii
curate
oricare
H  2,00

H < 2,00

H  2,00
Hî

Hî + 10

80
40

40

50
fundației la starea limită de
exploatare normală (SLEN)
Se consideră eforturile corespunzătoare SLEN.

Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu

EJA
Pietriș sau Hî  70 valorile caracteristice ale acestora deoarece coeficienții
nisip H < 2,00 90 50
argilos, H  2,00 Hî + 10 50 parțiali de siguranță au valoare unitară.
argilă grasă Hî > 70
H < 2,00 Hî + 20 50 Verificarea la SLEN necesită satisfacerea următoarelor
Nisip fin H  2,50 80 50 condiții:
prăfos, praf Hî  70
H < 2,50 90 50
argilos,
argilă H  2,50 Hî + 10 50 (1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
prăfoasă și Hî > 70
nisipoasă
H < 2,50 Hî + 20 50 Pentru determinarea tasărilor probabile a terenului de
fundare folosind metodele teoriei elasticității valorile
4.2.2. Stabilirea dimensiunilor bazei fundației izolate presiunilor transmise terenului de fundare trebuie limitate la
A
pe baza metodei prescriptive valoarea presiunii plastice.
Pentru etapa de predimensionare se consideră că eforturile Presiunea plastică este valoarea de calcul limită pentru
pe talpa fundației sunt egale cu eforturile de la baza care în pământ apar zone plastice cu extindere limitată
stâlpului corespunzătoare stării limită ultime (SLU) (zona plastică este zona pe conturul și în interiorul căreia
𝐍𝐒𝐋𝐔
𝐩𝐦𝐞𝐝 = (4.1) se îndeplinește condiția de rupere în pământ).
𝐋∙𝐁
𝐩𝟏 ≤ 𝛂 ∙ 𝐩𝐩𝐥 (4.3)
unde
𝐩𝐦𝐞𝐝 – presiunea medie pe baza fundației;
DR

𝐍𝐒𝐋𝐔 – forța axială la baza stâlpului pentru SLU; unde

𝐋 – lungimea bazei fundației;
𝐁 – lățimea bazei fundației;
Dimensiunile în plan (lungimea, 𝐋 și lățimea, 𝐁) ale tălpii
fundației se predimensionează pe baza condiției ca
presiunea medie pe talpa fundației să nu depășească o
presiune acceptabilă determinată empiric corespunzătoare
stratului de fundare. Presiunile acceptabile pe terenul de
fundare pot fi de tipul unor presiuni convenționale (𝒑𝒄𝒐𝒏𝒗 ).
Procedura pentru determinarea presiunii convenționale
este prezentată în Anexa A4.3, conform NP 122:2014.
Condițiile de determinare a dimensiunilor 𝐋 și 𝐁 sunt:
𝐩𝐦𝐞𝐝 ≤ 𝛂 ∙ 𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯
(4.2)
𝐩𝟐 ≥ 𝟎
unde
𝐩𝟏 – presiunea efectivă maximă dezvoltată pe baza
fundației;
𝐩𝟐 – presiunea efectivă minimă dezvoltată pe baza
fundației;
𝛂 – coeficient în funcție excentricitatea încărcării:
• 𝛼 = 1 - pentru încărcare centrică;
• 𝛼 = 1,2 - pentru încărcare excentrică pe o direcție;
• 𝛼 = 1,4 - pentru încărcare excentrică pe două direcții;
𝐩𝐜𝐨𝐧𝐯 – presiunea convențională a terenului în valoare
corectată cu adâncimea de fundare și cu lățimea
fundației, determinată conform NP 112:2014 (Anexa 4.3).
𝐩𝟏 – presiunea efectivă maximă pe baza fundației,
calculată pentru grupările de acțiuni (efecte ale acțiunilor)
corespunzătoare stării limită de exploatare normală
definite conform CR0, după caz (caracteristică, frecventă
sau cvasipermanentă);
𝐍𝐄𝐝,𝟐 𝐌𝐄𝐝,𝟐
𝐩𝟏 = +
𝐀 𝐖
𝐍𝐄𝐝,𝟐 – forța axială pe baza fundației;
𝐍𝐄𝐝,𝟏 = 𝐍𝐒𝐋𝐄𝐍 + 𝛄𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐃𝐟
𝐍𝐒𝐋𝐄𝐍 – forța axială la baza stâlpului pentru SLEN;
𝛄𝐦𝐞𝐝 – greutatea volumică medie a betonului din fundație
și a pământului care sprijină pe fundație (se poate
considera o valoare aproximativă a lui 𝛄𝐦𝐞𝐝 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/
𝐦𝟑 );
𝐃𝐟 – adâncimea de fundare;
𝐌𝐄𝐝,𝟏 – momentul încovoietor pe baza fundației
𝐌𝐄𝐝,𝟏 = 𝐌𝐒𝐋𝐄𝐍 + 𝐓𝐒𝐋𝐄𝐍 ∙ 𝐃𝐟
𝐌𝐒𝐋𝐄𝐍 – momentul încovoietor la baza stâlpului pentru
SLEN
𝐓𝐒𝐋𝐄𝐍 – forța tăietoare la baza stâlpului pentru SLEN;
𝐀 = 𝐁 ∙ 𝐋 – aria bazei fundației;
𝐖 = 𝐁 ∙ 𝐋𝟐 /𝟔 – modulul de rezistență al bazei fundației;
𝛂 – coeficient în funcție excentricitatea încărcării:
• 𝛼 = 1 - pentru încărcare centrică;
• 𝛼 = 1,2 - pentru încărcare excentrică pe o direcție;
• 𝛼 = 1,4 - pentru încărcare excentrică pe două direcții;
𝐩𝐩𝐥 – presiunea plastică determinată folosind Anexa 4.4.

42
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020
N
F. B FT
Figura 4.4 Presiunea efectivă pe talpa fundațiilor solicitate
de încărcare excentrică după o direcție
(2) limitarea deplasărilor și/sau deformațiilor
EJA
Valorile de calcul limită pentru care se consideră atinsă în
structură o stare limită de exploatare.
̅𝐬
𝚫𝐬 ≤ 𝚫
sau (4.4)
̅𝐭
𝚫𝐭 ≤ 𝚫
unde
𝚫𝐬 , 𝚫𝒕 – orice deplasări sau deformații posibile ale
fundației ca efect al deformației terenului datorată unei
acțiuni sau combinații de acțiuni calculate conform
A
Anexei 4.6;
̅ 𝐬 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor sau
𝚫 excentricitatea forței 𝐍 față de axa longitudinală
deformațiilor structurilor, stabilite de proiectant sau
determinate conform Anexei 4.5;
̅ 𝐭 – valorile limită ale deplasărilor fundațiilor și
𝚫 Dimensiunile (minime) ale bazei fundației se determină
deformațiilor structurilor admise din punct de vedere
tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, în cazul
construcțiilor cu restricții de deformații în exploatare
normală.
DR
4.4. Calculul la starea limită ultimă GEO
Se consideră eforturile corespunzătoare SLU.
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu
valorile caracteristice ale acestora împărțite la coeficienții
parțiali de siguranță corespunzători Abordării de Calcul 3
(Tabelul A3-3 Tema 3).
Pentru verificarea dimensiunilor în plan ale fundației este
necesar, după caz, calculul la următoarele stări limită ultime
de tip GEO:
o Capacitatea portantă;
o Rezistența la lunecare;
o Stabilitatea generală.
Verificarea la starea limită de capacitate portantă trebuie
necesită satisfacerea următoarelor condiții:
(1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
Încărcarea verticală pe baza fundației trebuie să fie mai
mică decât capacitatea portantă a terenului de fundare.
𝐕𝐝 ≤ 𝐑 𝐝 (4.5)
unde
𝐕𝐝 – valoarea de calcul a acțiunii verticale sau
componenta verticală a unei acțiuni totale aplicată la baza
fundației;
𝐕𝐝 = 𝐍𝐒𝐋𝐔 + 𝛄𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐃𝐟
𝐍𝐒𝐋𝐔 – forța axială la baza stâlpului pentru SLU;
𝛄𝐦𝐞𝐝 – greutatea volumică medie a betonului din fundație
și a pământului care sprijină pe fundație (se poate
considera o valoare aproximativă a lui 𝛄𝐦𝐞𝐝 = 𝟐𝟎 𝐤𝐍/
𝐦𝟑 );
𝐃𝐟 – adâncimea de fundare;
𝐑 𝐝 – valoarea de calcul a capacității portante (Anexa 4.7).
𝐑 𝐝 = 𝐀′ ∙ 𝐩𝐮𝐥
𝐀′ – aria efectivă (redusă) a bazei fundației
𝐀′ = 𝐋′ ∙ 𝐁′
𝐋′ = 𝐋 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐋 este lungimea redusă,
𝐞𝐋 = 𝐌𝐄𝐝,𝐋 /𝐍𝐄𝐝
𝐁′ = 𝐁 − 𝟐 ∙ 𝐞𝐁 este lățimea redusă,
𝐞𝐁 = 𝐌𝐄𝐝,𝐁 /𝐍𝐄𝐝
NOTĂ: Vd trebuie să includă greutatea proprie a fundației,
greutatea oricărui material de umplutură și toate
presiunile pământului, fie favorabile, fie nefavorabile.
Presiunile apei care nu se datorează încărcărilor
transmise terenului de fundare, trebuie incluse ca acțiuni.
(2) limitarea excentricităților
𝐞𝟐𝐋 𝐞𝟐𝐁 𝟏
+ ≤ (4.6)
𝐋𝟐 𝐁𝟐 𝟗
unde 𝐞𝐋 este excentricitatea forței 𝐍 față de axa
transversală (lățimea bazei fundației, 𝐁) și 𝐞𝐁 este
(lungimea bazei fundației, 𝐋).
astfel încât să fie îndeplinite condițiile următoare, după caz:
(1) Pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situații de
proiectare persistente (permanente) și tranzitorii (Gruparea
fundamentală), aria comprimată a bazei fundației, Ac ,
trebuie să fie egală cu aria totală, A.
(2) Pentru combinarea (efectelor) acțiunilor în situațiile de
proiectare accidentală și seismică (Gruparea accidentală și
Gruparea seismică), aria comprimată a bazei fundației, AC ,
trebuie să fie mai mare de 75% din aria totală, A, respectiv
aria efectivă (redusă) a bazei fundației, A′, trebuie să fie mai
mare de 50% din aria totală, A.
Aria comprimată a bazei fundației se definește pe baza
următoarelor ipoteze:
- rezistența la întindere pentru pământuri este nulă;
- deplasările/deformațiile sunt proporționale cu eforturile;
- distribuția presiunilor la baza fundației este liniară,
conform teoriei Navier.
În cazul fundației cu baza dreptunghiulară solicitată
excentric după o singură direcție, aria comprimată se
calculează cu relațiile:
43
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝐀𝐂 = 𝟏, 𝟓 ∙ (𝐋 − 𝟐𝐞𝐋 ) ∙ 𝐁 La baza fundației se dispune un strat de beton de egalizare

sau (4.7) cu grosimea de 5 cm, care poate fi mărit la 10 cm în cazul
𝐀𝐂 = 𝟏, 𝟓 ∙ (𝐁 − 𝟐𝐞𝐁 ) ∙ 𝐋 în care terenul este umed sau suprafața lui prezintă
neregularități.
unde 𝐞𝐋 este excentricitatea forței 𝐍 față de axa
transversală (lățimea bazei fundației, 𝐁) și 𝐞𝐁 este 4.5.1. Stabilirea înălțimii fundației
excentricitatea forței 𝐍 față de axa longitudinală
(lungimea bazei fundației, 𝐋). Înălțimea fundației (H) se stabilește funcție de următoarele
condiții:

a) Înălțimea minimă a fundației este 𝐇𝐦𝐢𝐧 = 𝟑𝟎𝟎 𝐦𝐦.

4.5. Calculul fundațiilor tip talpă din

N
beton armat la starea limită ultimă Înălțimea la marginea fundației tip obelisc (𝐇′ ) rezultă în
STR funcție de următoarele condiții:
′
După stabilirea dimensiunilor bazei (tălpii) fundației este - valoarea minimă este 𝐇𝐦𝐢𝐧 = 𝟐𝟓𝟎 𝐦𝐦;

F. B FT
necesar să se determine celelalte elemente geometrice ale
fundației (NP 112:2014).

La alcătuirea fundațiilor izolate se va ține seama de

următoarele reguli cu caracter general:
- panta fețelor înclinate ale fundației nu va fi mai mare de
1/3.

b) asigurarea rigidității fundației de beton armat

Dacă se respectă condiția 𝐇/𝐋 ≥ 𝟎, 𝟑𝟎 unde 𝐇 este

EJA
- sub fundațiile de beton armat se prevede un strat de
beton de egalizare de 5-10 cm grosime;
- fundațiile se poziționează, de regulă, centrat în axul
stâlpului;
- pentru stâlpi de calcan, de rost sau situații în care
există în vecinătate alte elemente de construcții sau
instalații, se pot utiliza fundații excentrice în raport cu
axul elementului; în acest caz momentul transmis tălpii
fundației se poate reduce prin prevederea de grinzi de
A
echilibrare;
Fundațiile tip talpă de beton armat pentru stâlpi de beton
armat pot fi de formă prismatică (Figura 4.2) sau formă de
obelisc (Figura 4.5).
Se recomandă alegerea fundațiilor sub formă de obelisc în
cazul în care suprafața în plan a fundației este mai mare de
1 𝑚2 . În jurul bazei stâlpului se asigură o porțiune orizontală
DR
înălțimea maximă a fundației și L este dimensiunea cea mai
mare în plan, se admite ipoteza distribuției liniare a
presiunilor pe teren;
c) verificarea fundației la forță tăietoare fără să fie
necesare armături transversale
Înălțimea maximă H va fi luată astfel încât să se respecte
condiția:
𝟏
(4.8)
𝐕𝐄𝐝 ≤ 𝐕𝐑𝐝,𝐜 = 𝟎, 𝟏𝟐 ∙ 𝐤 ∙ (𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝛒𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐤 )𝟑 ∙ 𝐁 ∙ 𝐇
unde 𝐕𝐄𝐝 este forța tăietoare maximă, iar 𝐕𝐑𝐝,𝐜 este
capacitatea portantă a betonului simplu la forță tăietoare,
condiție ce asigură faptul că secțiunea de beton poate
prelua forța tăietoare nefiind necesare armături
transversale.

În această relație:
de 5 – 10 cm, pentru a permite corectarea unor eventuale
erori de trasaj și a asigura o bună rezemare pentru cofrajele 𝟐𝟎𝟎
𝐤=𝟏+√ ≤𝟐
stâlpului. 𝐝
𝐁 este dimensiunea fundației pe direcția perpendiculară
lungimii 𝐋 și 𝐝 este înălțimea utilă a secțiunii: 𝐝 = 𝐇 − 𝐚;
𝐀𝐬𝐥 este aria armăturilor întinse care se prelungesc cu o
lungime 𝐥 ≥ 𝐥𝐛𝐝 + 𝐝.
Se va respecta condiția:
𝟑 𝟏
𝟐 ∙𝐁∙𝐇
𝐕𝐑𝐝,𝐜 ≥ 𝛎𝐦𝐢𝐧 ∙ 𝐁 ∙ 𝐇 = 𝟎, 𝟎𝟑𝟓 ∙ 𝐤 𝟐 ∙ 𝐟𝐜𝐤 (4.9)

d) verificarea la străpungere fără a fi nevoie de

armătură;

Înălțimea maximă 𝐇 va fi luată astfel încât să îndeplinească

condițiile:

(1) în lungul perimetrului 𝐮𝐢 (la distanța 2d de marginea

stâlpului trebuie să respecte condiția:

Figura 4.5 – Fundație tip talpă din beton armat sub formă
de obelisc

44
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝛎𝐅𝐝 ≤ 𝛎𝐑𝐝 = 𝟎, 𝟏𝟐 ∙ 𝐤 ∙ (𝟏𝟎𝟎 ∙ 𝛒𝟏 ∙ 𝐟𝐜𝐤 )𝟏/𝟑 (4.10)

unde
𝛒𝟏 = √𝛒𝐱 ∙ 𝛒𝐲
𝛒𝐱 și 𝛒𝐲 sunt coeficienții de armare pe cele două direcții,
iar
𝐍𝐅𝐝
𝛎𝐅𝐝 = 𝛃 ∙
𝐮𝐢 ∙ 𝐝
𝛃 este un coeficient care ține seama de influența
momentului încovoietor. Valoarea lui 𝛃 se poate calcula
conform metodei din SR EN 1992-1-1, sau se poate lua
1,15 pentru stâlpii centrali și 1,5 pentru restul stâlpilor. În

N
cazul unei încărcări centrice 𝛃 = 𝟏. Înălțimea 𝐝 este
media înălțimilor utile pe cele două direcții ale fundației,
𝐝 = (𝐝𝐱 + 𝐝𝐲 )/𝟐;

F. B FT
Valoarea netă a forței de străpungere poate fi redusă:

unde
𝐍𝐅𝐝,𝐫𝐞𝐝 = 𝐍𝐅𝐝 − 𝚫𝐍𝐅𝐝

𝐍𝐅𝐝 – forța aplicată

(4.11)

𝚫𝐍𝐅𝐝 – forța de reacțiune verticală din interiorul conturului

Figura 4.6 Schema de calcul a momentelor încovoietoare
în secțiunile x-x și y-y
Armăturile se distribuie uniform (cu barele așezate la

EJA
considerat, adică reacțiunea terenului minus greutatea
proprie a fundației
(2) în lungul unor contururi de calcul 𝑢 situate la cel mult 2d
de la fața stâlpului.
În acest caz membrul drept din relația 4.12 se multiplică cu
coeficientul 𝟐𝐝/𝐚 în care 𝐚 este distanța la care se
consideră perimetrul 𝐮.
4.5.2. Armarea fundației
A
a) armătura de pe talpă, realizată ca o rețea din bare
dispuse paralel cu laturile.
Aria de armătură rezultă din dimensionarea la moment
încovoietor în secțiunile de la fața stâlpului. În calculul
momentelor încovoietoare din fundației se consideră
presiunile pe teren determinate de eforturile transmise de
stâlp. Se vor considera situațiile de încărcare (presiuni pe
DR
distanțe egale) pe lățimea fundației și se prevăd la capete
cu ciocuri cu lungimea minimă egală cu 𝐇𝟎 , înălțimea utilă
a secțiunii, la margine. Armăturile paralele cu latura mare
se plasează sub armăturile paralele cu latura mică a bazei
fundației (Anexa A4.8).
Procentul minim de armare pe fiecare direcție, raportat la
secțiunile utile 𝐻0 𝐿 și respectiv 𝐻0 𝐵 este de 0,10% (𝐻0 –
înălțimea utilă a secțiunii);
Diametrul minim al armăturilor este Φ=10 mm;
Distanța maximă între armături este de 250 mm;
Distanța minimă între armături este de 100 mm.
b) armătura de la partea superioară este realizată din
minim trei bare dispuse în dreptul stâlpului sau ca o rețea
dezvoltată pe toată suprafața fundației.

teren) care conduc la solicitările maxime în fundație. Fundațiile care nu au desprindere de pe terenul de fundare
Pentru calculul momentelor încovoietoare din fundație se se prevăd la partea superioară cu armătură constructivă.
consideră secțiunile de încastrare de la fața stâlpului și La fundațiile care lucrează cu arie activă, armătura de la
presiunile aferente fiecărei laturi a stâlpului, stabilite prin partea superioară rezultă din calculul la încovoiere.
trasarea unor drepte înclinate la 45° față de axele de Dimensionarea armăturii se face în secțiunile de consolă
simetrie, din fiecare colț al stâlpului (Figura 4.6) cele mai solicitate, considerând momentele încovoietoare
negative rezultate din acțiunea încărcărilor din greutatea
Pentru fundații cu baza de formă dreptunghiulară încărcate
fundației, a umpluturii peste fundație și a încărcărilor
excentric pe o direcție, momentele încovoietoare în
aplicate pe teren sau prin repartizarea momentului
secțiunile y-y și x-x se calculează cu relațiile:
încovoietor transmis de stâlp. În această situație de
𝟑 (𝐩𝟐 + 𝐩𝟏 )𝟐 𝐁 ∙ 𝐥𝟐𝐱 𝐥𝟑𝐲
𝐌𝐄𝐝,𝐱 = ∙ ∙( − ) solicitare armătura se realizează ca o rețea de bare dispuse
𝟒 𝐩𝟐 + 𝟐 ∙ 𝐩𝟏 𝟐 𝟑
𝟐
(4.12) paralel cu laturile fundației.
𝐩𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐥𝐲
𝐌𝐄𝐝,𝐲 = (𝟑 ∙ 𝐥𝐬 + 𝟒 ∙ 𝐥𝐲 ) Diametrul minim al armăturilor este Φ=10 mm.
𝟔
unde Distanța maximă între armături este de 250 mm; distanța
𝐍𝐒𝐋𝐔 𝐌𝐒𝐋𝐔 + 𝐓𝐒𝐋𝐔 ∙ 𝐃𝐟 minimă este de 100 mm.
𝐩𝟏,𝟐 = ±
𝐋∙𝐁 𝐖
𝐩𝟏 + 𝐩𝟐 c) armătura transversală necesară pentru preluarea
𝐩𝐦𝐞𝐝 =
𝟐 forțelor tăietoare sau pentru străpungere se realizează ca
𝐁 ∙ 𝐋𝟐
𝐖= armătură înclinată dispusă în dreptul stâlpului. Se prevede
𝟔
𝐍𝐒𝐋𝐔 ; 𝐓𝐒𝐋𝐔 ; 𝐌𝐒𝐋𝐔 – eforturile la baza stâlpului pentru SLU în cazul în care nu se respectă recomandările de la pct.
4.5.1.c și se calculează conform SR EN 1992-1-1.
Ariile de armătură 𝐀𝐬𝐱 și 𝐀𝐬𝐲 se determină cu relațiile de
d) armăturile pentru stâlpi (mustăți)
calcul corespunzătoare secțiunilor dreptunghiulare simplu
armate supuse la încovoiere. Armăturile verticale din fundație, pentru conectarea cu
stâlpul de beton armat, rezultă în urma

45
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

dimensionări/verificarea stâlpului. Se recomandă ca Se recomandă ca latura mare, 𝐥𝐜 , a cuzinetului să satisfacă

armăturile din fundație (mustățile) să se alcătuiască astfel următoarele intervale ale raportului 𝐥𝐜 /𝐋:
încât în prima secțiune potențial plastică a stâlpului, aflată
(1) bloc de beton simplu cu o singură treaptă
deasupra fundației, barele de armătură să fie continue (fără
𝐥𝐜
înnădiri). = 𝟎, 𝟓𝟎 … 𝟎, 𝟔𝟓
𝐋
Armătura trebuie prelungită în fundație pe o lungime cel (2) bloc de beton cu mai multe trepte
puțin egală cu lbd , unde lbd se determină având ca referință 𝐥𝐜
= 𝟎, 𝟒𝟎 … 𝟎, 𝟓𝟎
SR EN 1992-1-1 și codul P100-1. 𝐋
Etrierii din fundație au rol de poziționare a mustăților; se Pentru determinarea celeilalte dimensiuni în plan a

N
dispun la distanțe de maximum 250 mm și cel puțin în 3 cuzinetului, 𝐛𝐜 , se va considera un raport între laturile
secțiuni. cuzinetului aproximativ egal cu raportul 𝐋/𝐁:
𝐥𝐜 𝐋
≅ (4.13)

F. B FT
4.6. Calculul fundației tip bloc și cuzinet
la starea limită ultimă STR
Fundațiile de acest tip sunt alcătuite dintr-un bloc de beton
simplu, pe care reazemă un cuzinet de beton armat în care
se încastrează stâlpul (Figura 4.3, Figura 4.6).
următoarele condiții:
𝐛𝐜 𝐁

Înălțimea, 𝐡𝐜 , a cuzinetului trebuie să satisfacă simultan

𝐡𝐜 ≥ 𝟑𝟎𝟎 𝐦𝐦

EJA
𝐡𝐜
≥ 𝟎, 𝟐𝟓 (4.14)
4.6.1. Stabilirea înălțimii blocului din beton simplu 𝐥𝐜
𝐭𝐠𝛃 ≥ 𝟎, 𝟔𝟓
Blocul din beton simplu este alcătuit din 1...3 trepte, astfel
alese încât să se asigure o repartiție corespunzătoare a NOTĂ: Dacă valoarea hc se alege astfel încât tgβ ≥ 1 nu mai este
presiunilor pe talpa fundației: necesară verificarea la forță tăietoare conform SR EN 1992-1-1.

- înălțimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de
beton cu o treaptă;
- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror
înălțime minimă este de 300 mm; înălțimea treptei
A
inferioare este de minimum 400 mm;
- clasa betonului este minim C8/10, dar nu mai mică
decât clasa betonului necesară din condiții de
durabilitate;
- înălțimea blocului de beton se stabilește astfel încât
tan 𝛼 să respecte valorile minime din tabelul II.4;
această condiție va fi îndeplinită și în cazul blocului
DR
Rosturile orizontale dintre bloc și cuzinet se vor trata astfel
încât să se asigure condiții pentru realizarea unui coeficient
de frecare între cele două suprafețe 𝛍 = 𝟎, 𝟕 conform
definiției din SR EN 1992-1-1, prin realizarea de asperități
de cel puțin 3 mm înălțime distanțate la 40 mm.
4.6.3. Calculul momentelor încovoietoare din cuzinet
Calculul momentelor încovoietoare pozitive în cuzinet se
face considerând încastrarea consolelor în secțiunile de la
fața stâlpului.
Presiunile pe suprafața de contact dintre cuzinet și bloc,

realizat în trepte; funcție de care se determină eforturile secționale în cuzinet,

- rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata sunt determinate de eforturile din stâlp (nu se ține seama
astfel încât să se asigure condiții pentru realizarea unui de greutatea cuzinetului).
coeficient de frecare între cele două suprafețe 𝛍 = 𝟎, 𝟕
conform definiției din SR EN 1992-1-1, prin realizarea Presiunile pe suprafața de contact dintre cuzinet și blocul
de asperități de cel puțin 3 mm înălțime distanțate la 40 de beton, dacă nu apar desprinderi (excentricitate mică), se
mm. determină cu relația:
Tabel 4.2 Valori minime tanα pentru beton de clasă C8/10 𝐍𝐜 𝟔𝐌𝐜(𝐱)
𝐩𝐜𝟏,𝐜𝟐 = ± (4.15)
Valori minime 𝐭𝐚𝐧𝛂𝐦𝐢𝐧 pentru 𝐥𝐜 ∙ 𝐛𝐜 𝐥𝟐𝐜 ∙ 𝐛𝐜
Presiunea efectivă
beton de clasă C8/10 sau mai
pe teren (kPa) Dacă 𝐩𝐜𝟐 < 𝟎 (excentricitate mare), atunci lungimea zonei
mare
200 1,05 active (comprimate) este
250 1,15 𝐥𝐜 𝐌𝐜(𝐱)
300 1,30
𝐀𝐱 = 𝟑 ∙ ( − ) (4.16)
𝟐 𝐍𝐜
350 1,40
iar pc1 se determină cu relația:
400 1,50
𝟒 𝐍𝐜
600 1,85 𝐩𝐜𝟏 = ∙
𝟑 𝐌𝐜(𝐱) (4.17)
𝐛𝐜 ∙ (𝐥𝐜 − 𝟐 ∙ )
4.6.2. Stabilirea dimensiunilor cuzinetului 𝐍𝐜

Cuzinetul se proiectează cu formă prismatică, cu unde 𝐍𝐜 și 𝐌𝐜(𝐱) sunt forța axială și momentul încovoietor
dimensiunile în plan, 𝐥𝐜 și respectiv, 𝐛𝐜 și cu înălțimea, 𝐡𝐜 . la nivelul tălpii cuzinetului.

Dimensiunile în plan ale cuzinetului se aleg astfel încât să Momentele încovoietoare în cuzinet se calculează cu
se asigure limitarea presiunilor pe planul de contact cu relațiile
blocul la valori mai mici decât rezistența de calcul la
compresiune a betonului.

46
 Îndrumar de proiectare Fundații | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2019-2020

𝟑 (𝐩𝐜𝟐 + 𝐩𝐜𝟏 )𝟐 𝐛𝐜 ∙ 𝐥𝟐𝐜𝟏 𝐛𝟑𝐜𝟏 4.6.4. Armarea cuzinetului

𝐌𝐄𝐝,𝐜,𝐱 = ∙ ∙( − )
𝟒 𝐩𝐜𝟐 + 𝟐 ∙ 𝐩𝐜𝟏 𝟐 𝟑
𝟐
(4.18) a) Armătura de la partea inferioară
𝐩𝐜.𝐦𝐞𝐝 ∙ 𝐛𝐜𝟏
𝐌𝐄𝐝,𝐜,𝐲 = (𝟑 ∙ 𝐥𝐬 + 𝟒 ∙ 𝐛𝐜𝟏 ) - se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu
𝟔
laturile cuzinetului; aria de armătură rezultă din
verificarea la moment încovoietor în secțiunile de la
fața stâlpului
- procentul minim de armare pe fiecare direcție este de
0,10%;
- diametrul minim al armăturilor este 𝚽 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦;

N
- distanța maximă între armături va fi de 250 mm;
distanța minimă este 100 mm;
- armătura se distribuie uniform pe lățimea cuzinetului și
se prevede cu ciocuri cu lungimea minimă egală cu

F. B FT lungimea de ancoraj, măsurată de la margine, eventual

întoarsă pe orizontală.

b) Armătura de la partea superioară

Armătura de la partea superioară se dispune când cuzinetul

EJA
are desprinderi de pe blocul fundației;

Aria de armătură pe fiecare direcție rezultă din

- verificarea la compresiune excentrică a secțiunii de
beton armat pe suprafața de contact dintre cuzinet și
bloc;
- preluarea întinderilor când zona comprimată pe talpa
cuzinetului este mai mare de 70% din aria tălpii, ca
armătură de ancorare;
A
- verificarea la moment încovoietor negativ a cuzinetului
încărcat cu forțele dezvoltate în armăturile de ancorare;
- se realizează ca o rețea de bare dispuse paralel cu
laturile cuzinetului și ancorate în blocul de beton
simplu;
- diametrul minim al armăturilor este 𝚽 = 𝟏𝟎 𝐦𝐦;
Figura 4.7 Fundație tip bloc și cuzinet cu două trepte - distanța între armături va fi de minim 100 mm și maxim
250 mm.
DR

Dacă aria activă de pe suprafața de contact cuzinet-bloc

este mai mică decât 70% din talpa cuzinetului (𝐥𝐜 ∙ 𝐛𝐜 ),
atunci cuzinetul se va ancora de bloc cu armături. Aria
acestor armături poate fi calculată din condiția ca forța din
armături să fie egală cu volumul de întinderi obținut pe baza
unei distribuții liniare a presiunilor.
c) Armăturile pentru stâlpi (mustăți)
- armăturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu
stâlpul de beton armat, rezultă în urma dimensionării
stâlpului sau peretelui;
- se recomandă ca armăturile din cuzinet să se
alcătuiască astfel încât în prima secțiune potențial
plastică a stâlpului, aflată deasupra fundației, barele de
armătură să fie fără înnădiri;
- etrierii din cuzinet au rol de poziționare a armăturilor
verticale pentru stâlp și se dispun în cel puțin 2 secțiuni;
- armăturile trebuie prelungite în fundație pe o lungime
cel puțin egală cu lungimea de ancorare.

d) Armăturile înclinate

Armăturile înclinate dispuse pentru preluarea forței

tăietoare în consolele cuzinetului dacă tanβ < 1 se vor
dimensiona conform SR EN 1992-1-1.

Figura 4.8 Schema de calcul a momentelor încovoietoare

din cuzinet

47