Proiectarea unei fundatii izolate directe sub un stalp de

beton armat

CAPITOLUL I

ARGUMENTUL

Orice constructie indiferent de natura ei de preda sarcinile terenului de fundat pe care se

rezema prin intermediul fundatiei.

Terenul de fundat este format din roci. Pentru cercetarea calitatii fizico-mecanice ale
rocilor si a comportarii lor sub sarcini este necesar sa se cunosca in primul rand geneza acestor
roci, compozitia chimico-minereologica si procesele lor de transformare.

a) Fundatie este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare si pin intermediul caruia se transmit acestuia toate incarcarile care care
actioneaza asupra constructiei, astfel incat presiunile pe talpa fundatiei sa nu
depaseasca capacitatea portanta a terenului, iar tasarile care rezulta sa fie mai uniforme.

b) Fundatie este partea cladirii ce se gaseste sub nivelul terenului natural peste care se
executa zidaria parterului sau a subsolului.

Corpul cladirii, elevatie reprezinta partea cladirii situata deasupra terenului, ea

cuprinzand elemente de rezistenta precum si lucrarile de finisaj si protectie. Elementele de
rezistenta cuprind partile constructiei ce au rolul de a asigura rezistenta si stabilitatea cladirii
fiind alcatuite din fundatie si structura de rezistenta a cladirii.

Elementele de rezistenta ale elevatiei sunt:

-zidurile(pereti), delimiteaza spatiul interioral cladirii de mediul inconjurator smpartind

constructia in incaperi si au rolul de a prelua incarcarile transmise de acoperis, grinzi, plansee,
asupra fundatiei.

-stalpii, sunt elemente verticale de rezistenta cu rol de a prelua incarcarile provenite de la

alte elemente de constructie si ale transmite fundatiei.

-planseele, separa intre ele incaperile cladirii pe inaltimea acesteia sau inchid cladirea la
partea ei superioara formand astefl acoperisul sau terasa. Acestea suporta incarcarile utile ca:
oameni, mobila, pereti despartitori pe care le transmit zidurilor sau stalpilor.

-sarpanta este elementul de rezistenta al acoperisului cu rol de sustinere a invelitorii

cladirii.
 -scarile asigura circulatia intre nivelurile cladirii.

c) Pentru a putea proiecta si executa fundatia unei constructii este necesar sa cunostem
urmatoarele aspecte:

-dimensiunea constructiei;

-incarcarile permanente, utile si accidentele care actioneaza asupra constructiei;

-solicitarile pe suprafata de contact dintre tapla fundatiei si terenul de fundare;

-stratificarea terenului de fundare cercetandu-se natura straturilor componente,

caracteristicile fizico-mecanice, nivelul si natura apelor subterane in perioada de seceta sau timp
ploios;

-caracteristicile mecanice ale materialelor din care se executa fundatia;

-factori externi.

Dimensionarea fundatiilor se face pe baza unui studiu geotehnic care indica natura
terenului si adancimea de fundare; este necesar ca terenul sa nu aiba tasari semnificative si sa fie
neimbibatcu apa. Talpa fundatiei trebuie asezata pe un strat rezistent la o adancime de cel putin
20 cm sub limita de inghet care la noi in tara este de 0,80-1,20 m.

Repartitia reala a presiunii pe terenul de fundare, la nivelul de separatie dintre talpa de

fundatie si pamant, depinde de o serios de factori: natura terenului, marimea incarcarii, forma si
marimea talpii fundatiei, rigiditatea fundatiei, etc.

Se stie ca din punct de vedere al adancimii de fundare, fundatiile constructiilor se impart

in fundatii suprafata si adancime

Fundatiile de suprafata se utilizeaza constructiei si de limita minima de inghet.

Fundatia de suprafata transmite direct sarcina de la constructie, terenului pe care se

sprijina. Fundatiile de adancime se utilizeaza atunci cand stratul bun de fundare se gasesc la
adancimi mari fata de nivelul constructiei.

CAPITOLUL 2

PROIECTAREA UNEI FUNDATII IZOLATE DIRECTE SUB UN STALP DE

BETON ARMAT

Fundatia ce se proiecteaza sustine stalpul unei constructii incadrata in clasa a II-a de

importanta. Incarcarile transmise de stalp la nivelul terenului sunt o forta verticala excentrica si o
forta orizontala. Stratificatia terenului de fundare si caracteristicile geotehnice ale stratelor
geologice sunte prezentate in fisa de foraj.
 Etapele realizarii proiectului:

Proiectarea fundatiei izolate sub un stalp de beton armat cuprinde urmatoarele etape:

 Determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de fundare;

 Predimensionarea fundatiei pe baza presiunilor conventionale de calcul;
 Verificarea terenului de fundare la starea limita de deformatie;
 Verificarea terenului de fundare la starea limita de capacitate portanta;
 Armarea fundatiei.

2.1 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE CALCUL ALE

TERENULUI DE FUNDARE

Prelucrarea rezultatelor incercarilor de laborator, in vederea determinarii caracteristicilor

geotehnice de calcul ale terenului pe amplasament, comporta doua etape principaleS

a – recunoasterea pe verticala si plan a alcatuirii geologice (straturi, orizonturi, lentile, zone) in

functie de valorile caracteristicilor geotehnice;

b – stabilirea valorilor si de calcul ale caracteristicilor geotehnice.

In fisa de foraj anexata datelor de tema este detailata stratificatiei terenului cu cotele si
grosimile fiecarui strat, precum si cu o serie de valori ale caracteristicilor geotehnice necesare
proiectarii fundatiei. Pentru fiecare caracteristica sunt mai multe valori in functie de numarul de
incercari efectuate pe diferite probe din acel strat. In vederea utilizarii acestor valori in calcul
trebuie realizata o prelucrare statistica a acestora pentru determinarea valorii normate, respectiv a
valorii de calcul pentru fiecare caracteristica si respectiv pentru fiecare strat.

In cele ce urmeaza se considera o prelucrare a caracteristicilor pentru un singur strat

geologic. Parametrii geotehnici pentru proiectarea fundatiei izolate de suprafata sunt: indicele de
consistenta, Ic, indicile porilor, e, greutatea volumica a pamantului in stare naturala, γ, modulul
de deformatie edometrica, M2-3, unghiul de frecare interioara, Ф si coeziunea, c.

Determinarea valorilor normate:

Valorile normale ale carcateristicilor geotehnice Ф si c se detremina prin prelucrarea

corelata a rezultatelor determinarii de teren sau laborator. Pentru acesta se traseaza dreapta medie
dupa cum rumeaza:

 Pentru incercari in aparatul de forfecare directa-prin metoda celor mai mici

patrate

 Pentru incercari in aparatul de compresiune triaxiala-prin metoda celor mai mici

patrate
 Determinarea valorilor de calcul, valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice se
obtin cu relatia:

A=(1±p)A

A =valoarea de calcul a carcateristicilor geotehnice respective;

A =valoarea normata a aceleiasi caracteristici;

P =indicele de precizie al determinarii valorii medii; semnul indicelui de precizie se alege astfel
incat sa se realizeze o crestere a sigurantei.

2.2 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI PE BAZA

PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL

Stabilirea adancimii minima de fundare, Df, se stabileste in functie de terenul de fundatie,

adancimea de inghet si adancimea apei subterane.

Pentru cazul practic propus de tema de proiect(fundatie izolata sub stalp din beton armat)
se iau in considerare doua criterii in ceea ce priveste stabilirea adancimii minime de fundare:

a- adancimea de inghet, Hi:

Df=Hi+0,100,30 m 0

Hi-nivelul cel mai coborat al izotermei de 0

b- conditiile geologice si hidrogeologice:

-ori de cate ori este posibil, se evita fundarea sub nivelul apei subterane, legata de
dificultati la executie si in exploatare;

-talpa fundatiei trebuie coborata pana la stratul capabil sa preia solicitarile, numite
strat bun de fundare. Fie adancimea acestui strat notata cu HTF.

Df=HTF +0,300,50 M

Adancimea minima de fundare va fi data de valoarea maxima rezultata in cele

doua criterii a si b:

min (a) (b)

 Df = max( Df , Df )

Stabilirea adancimii minime de fundare

Terenul de Hi(cm) H,(m) Adancimea minima de fundare,(cm)

fundatie Terenuri supuse Terenuri ferite de
Adancime Adancimea actiunii inghetului(in actiunea
de inghet apei spatii reci si inghetului(spatii
subterane neincalzite) calde sau incalzite)
fata de cota constructii Constructii
terenului definite provizorii Fara Cu
subsol subsol
Roci stancoase Oricare Oricare 3040 20 20 20
Pietrisuri curate, Oricare H≥2,00 Hi 40 40 40
balast, cuart,
nisipuri mari si
mijlocii curate, Oricare H<2,00 Hi+10 50 40 40
necoezive
Pietris sau balast Hi≤70 H≥2,00 80 70 50 40
cu liant argilos,
nisip argilos, H<2.00 90 80 50 40
argila grasa Hi>70 H≥2,00 Hi+10 80 50 40

H<2.00 Hi+20 80 50 40
Nisip fin prafos, Hi≤70 H≥2,50 80 70 50 40
praf argilos,
argila prafoasa si H<2.50 90 80 50 40
nisipoasa, mal, Hi>70 H≥2,50 Hi+10 80 50 40
namol
H<2.50 Hi+20 90 50 40

2.3 STABILIREA DIMENSIUNILOR BAZEI FUNDATIEI IZOLATE

Dimensiunile in plan (lungimea, L si latimea, B) ale talpii fundatiei se predimensioneaza

pe baza conditiei ca presiunea efectiva dezvoltata sub talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea
conventionala corespunzatoare stratului de fundare. Se considera urmatoarele incarcaturi de
calcul transmise la nivelul terenului de catre structura (stalp):

-forta verticala: -Pf-in grupul fundamentala;

-ps-in gruparea speciala;

-forta orizontala -Hf-in grupare fundamentala;

-Hs-in grupare speciala.

-moment( produs de excentricitatea fortei verticale):

-Mf-in grupare fundamentala;

-Ms-in gruparea speciala.

Conditii de determinare a dimensiunilor L si B sunt:

P ef med ≤P conv

(1) (2)

P ef max≤1,2 Pconv;P ef max≤1,4 Pconv

P ef min≥0

Pef-presiunea efectiva dezvoltata sub talpa fundatiei(in valoare medie, maxima si minima):

-Pef med=presiunea efectiva medie;

-P ef min=presiunea efectiva minima;

(1)

-P ef max=presiunea efectiva maxima)cand forta exterioara Pf este excentrica dupa doua

directii)

(2)

-P ef max=presiunea efectiva maxima(cand forta exterioara Pf este excentrica dupa doua

directii)

γmed-greutatea volumica nedie a betonului din fundatie si a pamantului care sprijina pe fundatie;
la acest stadiu de predimensionare se poate considera o valoare

aproximativa a lui γmed =20 KN/m

BL

W= -modulul de rezistenta al talpii fundatiei;

6
Pconv-presiunea conventionala a terenului in valoare corectata cu adancimea de fundare si cu
latimea fundatiei.

Intre laturile L si B ale fundatiei se va considera un raport

L =1,11,5 -in functie de marimea excentricitatii fortei verticale;valorile mai

B mari sunt necesare in cazul transmiterii unor momente importante.

2.4 STABILIREA PRESIUNII CONVENTIONALE DE CALCUL

Presiunea conventionala de calcul este stabilita in functie de granulozitatea, umiditatea si

gradul de indesare in cazul pamanturilor necoezive si in functie de plasticitate, porozitate si
consistenta in cazul pamanturilor coezive, prezinta valori de baza ale presiunii conventionale.

a- pamanturi necoezive

Denumirea pamantului Indesate Indesate medie

P conv (Kpa)
Nisip mare 700 600
Nisip mijlociu 600 500
Nisip fin Uscat sau umed 500 350
Foarte umed sau 350 250
saturat
Nisip fin prafos Uscat 350 300
Umed 250 200
Foarte umed sau 200 150
saturat

b-pamanturi coezive

Denumirea pamantului P conv (Kpa)

Indicele porilor, e Consistenta
Ic=0,5 Ic=1,0
Cu plasticitate redusa(Ip≤10%) nisip 0,5 300 350
argilos, praf nisipos, praf 0,7 275 300
Cu plasticitate 0,5 300 350
mijlocie)10%<Ip≤20%):nisip argilos, praf 0,7 275 300
nisipos argilos, praf argilos, argila prafoasa 1,0 200 250
nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa.
Cu plasticitate mare si foarte 0,5 550 650
mare(Ip>20%):argila nisipoasa, argila 0,6 450 525
prafoasa, argila, argila grasa. 0,8 300 350
 1,1 225 300

P conv=Pconv + CD +CB unde:

CD-corectia cu adancirea de fundare

CB-corectia cu latimea fundatiei

a- Corectia lui P conv cu adancimea de fundare Df

 Pentru Df<2.0 m

Cd=Pconv Df Df-2 KPa

K2-coeficienti

γ-greutatea volumica de calcul a straturilor situate desupra nivelului talpii

fundatiei)calculata la medie ponderata cu grosimea straturilor), KN/m

b- Coretia lui P conv cu latimea fundatiei B

 B≤5,0 m

CB = P conv(B-1) KPa

K1-coeficient =0,10-pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase)

=0,05-pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive

 B>5,0 m

CB-0,4 P conv pentru pamanturi necoezive(cu exceptia nisipurilor prafoase)

CB-0,2 P conv pentru nisipuri prafoase si pamanturi coezive.

In ceea ce priveste stabilirea corectiei cu latimea fundatiei pentru presiunea conventionala, se va
porni de la o valoare B rezultata dintr-un calcul preliminar. Daca in final valoarea definita a lui B
nu difera cu mai mult de 0,5 m fata de valoarea considerata initial, atunci corectia si implicit
valoarea lui Pconv nu se schimba.

2.5 STABILIREA DIMENSIUNILOR PE VERTICALA A FUNDATIEI IZOLATE

Dupa stabilirea dimensiunilor bazei(talpii) fundatiei este necesar sa se determine celelalte

geometrice ale fundatiei.

-fundatie elastica din beton armat

In cazul alegerii variantei fundatiei elastice de beton armat, daca suarafata in plan

a acesteia este superioara a 1 m, forma fundatiei va fi de tip ,,obelisc”, cu fetele laterale tesite.

In jurul bazei stalpul se asigura o portiune orizontasa de 5-10 cm, pentru a permite
corectarea unor eventuale erori de trasaj si a asigura o buna rezemare pentru cofraje stalpului.

La baza fundatiei se dispune un strat de beton de egalizare cu grosimea de 5 cm, care

poate fi marit la 10 cm in cazul in care terenul este umed sau suprafata lui prezinta
neregularitati.

Pentru asigurarea rigiditatii necesare fundatiei in vederea repartizarii presiunilor pe teren,

raportul H/L, intre inaltimea fundatiei si latura mare a bazei fundatiei, trebuie sa respecte valorile
minime.pe considerente economice, in special pentru reducerea consumului de armatura, se
recomanda ca raportul H/L sa fie cuprins intre 0,25 si 0,35.

Presiunea maxima pe teren, Valorile H/L peste care nu H/L

Pmax, kPa mai este necesara
verificarea la forta taietoare minim
Bc 7,5 Bc 10
100 0,20 0,20 0,20
200 0,21 0,21 0,21
300 0,23 0,22 0,22
400 0,26 0,23 0,23
500 0,28 0,26 0,24
600 0,30 0,28 0,25
Inaltimea H la marginea fundatiei se va considera de regula in intervalul H=H H

3 2

dar numai mica de 20 cm

 pentru fundatia elastica se va utiliza un beton de marca Bc 10 sau Bc15

CAPITOLUL 3

FUNDATIE DIN BETON CU CUZINET DIN BETON ARMAT

Fundatiile de acest tip sunt alcatuite dintr-n bloc de beton simplu, pe care stalpul reazema
prin intermediul unui cuzinet de beton armat.

Blocul din beton simplu alcatuit din 13 trepte, astfel incat sa se asigure o repartitie
corespunzatoare a presiunilor de talpa fundatiei.

Cuzinetul are o forma prismatica, cu dimensiunile in plan, Ic, si respectiv, bc si cu

inaltimea , h.

Latura mare, Ic, a cuzinetului trebuie sa satisfaca urmatoarele valori ale raportului Ic/L

Ic/L=0,550,65 daca blocul din beton simplu are 2 sau 3 trepte

Pentru determinarea celeilalte dimensiuni in plan a cuzinetului, bc, se va considera un

raport intre laturile cuzinetului aproximativ egal cu raportul L/B:

Ic/bc=L/Binalatimeah, a cuzinetului trebuie sa satisfaca simultan urmatoarele conditii:

h≥30 cm tg β= h/I0 >2/3 h/Ic≥0.25

inaltimea totala, H, a blocului de beton se determina din conditia:

tg α ef ≥ tg α min

unde: tg α ef= H tg α min

L-Ic/2

Din conditii constructive, inaltimea totala, H , a blocului de beton simplu este de cel putin
40 cm daca blocul are o singura treapta. Daca blocul este format din 2 sau 3 trepte, putin 50 cm
daca blocul are o singura treapta. Daca blocul este format din 2 sau 3 trepte, inaltimile H1H3 ale
fiecarei trepte sunt cel putin 30 cm. Inaltimea foecarei trepte rezulta din respectarea conditiei
tgαef ≥tgαmin scrisa in functie de inaltimile H1, H2 si lungimile in consola l1, l2corespunzatoare.

CAPITOLUL 4

VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE

Calculul terenului la starea limita de deformatie consta in respectarea conditiei:

Δ ef ≤Δadm in care:

Δef-deplasarea sau deformatie constructiei datorata tasarii terenului de fundare;

Δadm-deplasarea sau deformatia admisa pentru structura, stabilita de proiectant. In mod

orientativ, pentru constructii cu structuri in cadre se prevad valori admise ale tasarilor absolute
de 8 cm.

In cadrul proiectului se va stabili tasarea absoluta, respectiv deplasarea probabila pe

verticala a fundatiei izolate, ca urmare a deformarii terenului. In acest scop se utilizeaza metoda
insumarii pe strate elementare.

Actiunile care se iau in considerare sunt cele din gruparea fundamentala.

Carcateristicile geotehnice de calcul ale terenului de fundare trebuie indeplinite

conditiile:

 pentru fundatii incarcate centric:

P ef med ≤ P pl

 pentru fundatii incarcate excentric:

Pef med ≤Ppl ; Pef max ≤1,2 < Pef max ≤1.4 Ppl

Pef-presiunea efectiva medie pe talpa fundatiei, provenita din incarcarile de calcul din gruparea
fundamentala;

(1)

Pef max -presiunea efectiva maxima de talpa fundatiei, provenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala, in cazul excentricitatii dupa o singura directie;

(2)

Pef max –presiunea efectiva maxima pe talpa fundatiei provenita din incarcarile de calcul din
gruparea frundamentala, in cazul excentricitatii dupa ambele directii;

Ppl – presiunea corespunzatoare unei extinderi limitate a zonelor plastice in terenul de fundare.

Pentru fundatiile dreptunghiulare, presiunea, plastica, Ppl se calculeaza:

 pentru constructii fara subsol

 pentru constructii cu subsol

Pentru calculul tasarii fundatiei este necesara cunoasterea modului de deformatie liniara
E( in kPa) al fiecarei strat de pamant cuprins in zona activa, delimitata asa cum se va prezenta
mai departe. Intrucat aceste valori nu au fost stabilite direct pe teren, ele pot fi obtinute pe baza
valorilor modulului de deformatie edometric, M, inscrise in fisa de foraj, dupa cum urmeaza:

E=M0M

M0-coeficient de corectie pentru trecerea de la modulul de deformatie edometrica la modulu de

deformatie liniara. Valoarea lui M0 se pot adopta, orientativ. Pentru pamanturi prafoase si
argiloase avand Ic<0,5 sau e>1,10, daca nu se dispune de date experimentale, se poate accepta
M0=1

M1-valoarea de calcul a modulului de deformatie edometric pentru stratul respectiv, determina

in intervalul de presiuni curpinse intre presiunea geologica existenta la nivelul probei si
presiunea medie ce apare in stratul comprimat in urma incarcarii fundatiei, kPa.

Valorile coeficientului de corectie M0

Denumirea Ic Coeficientul de corectie M0 pentru indicele

pamanturilor porilor, e, egal cu:
0,41/0,60 0,61/0,80 0,81/1,00 1,01/1,10
Nisipuri)cu - 1,0 1,0 - -
exceptia nisipului
argilos)
Nisip argilor, praf 0,00/1,00 1,6 1,3 1,0 -
nisipos,argila
prafoasa
Praf, praf argilos, 0,76/1,00 2,3 1,7 1,3 1,1
argila prafoasa 0,50/0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Argila, argila grasa 0,76/1,00 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50/0,75 1,5 1,3 1,1 1,0

Starea de eforturi din teren se determina pornind de la valoarea presiunii nete , Pnet , pe
talpa fundatiei calculata cu relatia:

Pnet=Pefmed-γDf

Pefmed-presiunea efectiva medie pe talpa fundatiei, rpovenita din incarcarile de calcul din
gruparea fundamentala 3

Γ-greutatea volumica medie a pamantului situat deasupra nivelului talpii fundatiei, kN/m

Pentru aplicarea metodei insumarii pe strate elementare, terenul situat sub nivelul talpii
fundatiei se imparte in strate de calcul, pana la limita inferioara a zonei active. Un strat elementar
va avea grosimea maxima egala cu 0,4B si va fi constituit dintr-un singur strat geologic(adica
planele de separatie intre stratele geologice reprezinta plane de separatie intre stratele
elementare de calcul).
 Pe verticala centrului fundatiei, la limitele de separatie ale stratelor elementare, eforturile
unitare verticale datorate presiunii nete transmise de talpa fundatiei se vor determina cu relatia:

σz =α0Pnet

α0-coeficientul de distributie al eforturilor verticale, in centrul fundatiei, pentru presiuni uniform

distribuite pe talpa, in functie de rapoartele L/B si z/B( unde z este adancimea planului de
separatie al stratului melementar, in metri, masurata de la talpa fundatiei.

Zona activa in cuprinsul careia se calculeaza deformatiile stratelor este delimitata inferior
de adancimea ,, Z0” sub talpa fundatiei, pentru care este indeplinita conditia:

σZ0 < 0.2 σ g(Z0+Df)

Se determina valorile presiunii geologice la separatiile intre stratele elementare.

Valoarea medie pe strat va fi media aritmetica a valorilor la limita superioara, respectiv

inferioara a stratului.

CAPITOLUL 5

VERIFICAREA TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITA DE CAPACITATE

PORTANTA

In cazul fundatiei directe cu talpa orizontata se recomanda verificarea capacitatii portante cu

relatie:

P`efmed<mcPcr

P`efmed-presiunea efectiva medie dezvoltata pe talpa fundatiei, raportata la dimensiunile reduse

ale talpii fundatiei, kPa

mc-coefiientul al conditiilor de lucru, egal cu 0.9

Pcr-presiunea critica, kPa

P`efmed=Ps + γmedDf

L`B`

Ps-incarcatura verticala de calcul transmisa de structura, in gruparea speciala, in kN

γmed-greutatea volumica medie de calcul a fundatiei si a pamantului care sprijina pe

 3

fundatie; calculata ca media poderata cu volumele respective, in KN/m

L`si B` -dimensiunile reduse ale talpii fundatiei, in metrii, determinate cu relatiile

L`=L-2e1

B`=b-2e2

Unde e1, e2 sunt excentricitatile incarcarii verticale de calcul fata de axa transversala, respectiv
longitudinala a fundatiei, in metrii.

Presiunea critica, pcr, va fi determinata cu relatia

Pcr=γBNγλγ+qNqλq+cNcλc

γ=greutatea volumica de calcul a stratului de pamant de sub talpa fundatiei(pentru un

nivel de asigurare α=0,95), in kN/m

B`=latimea redusa a talpii fundatiei, in metrii

Nγ, Nq, Nc=coeficientii de capacitate portanta care depinde de valoarea de calcul a unghiuluin
de frecare interioara, Ф*, al stratului de pamant de sub talpa fundatiei .

q= suprasarcina de calcul care actioneaza la nivelul talpii fundatiei, lateral fata de fundatie, in
kPa;

c*=valoarea de calcul a coeziunii stratului de pamant de sub talpa fundatiei(pentru un nivel de

asigurare α=0,95), in kPa

λγλqλc=coeficientii de forma ai talpii fundatiei.

CAPITOLUL 6

ARMAREA FUNDATIEI

6.1 ARMAREA FUNDATIEI ELSATICE

Fundatia se armeaza la partea inferioara cu o retea din bare dispuse paralel cu laturile.
 Diametrul minim al barelor este 8 mm, iar distanta dintre ele este cuprinsa intre 10-25
cm. Pe fiecare directie procentul minim de armare, raportul la sectiile utile H0L si respectiv H0B
este de 0,05 %(H0-inaltimea utila a sectiunii)

Sectiunea de armatura este determinata pe baza momentelor incovoietoare produse in

sectiunile din dreptul fetelor laterale ale stalpului de catre presiunile reactive, p, pe talpa. Pe
calculul acestor momente se iau in considerare presiunile pe suprafetele aferente fiecarei laturi a
stalpului, stabilite prin ducerea cate unei drepte inclinate la 45 grade fata de axele de simetrie,
din fiecare colt al stalpului.

Momentele Mx si My fiind astel cunoscute sectiuniole de armatura Aax si Aay se

determina cu relatiile de calcul corespunzatoare sectiunilor dreptunghiulare simplu armate
supuse la incovoiere.

Armatura se distribuie uniform(cu barele asezate la distante egale), paralel cu fiecare din
laturile fundatiei, cele paralele cu latura mare plasandu-se dedesubt.

CAPITOLUL 7

ARMAREA CUZINETULUI IN CAZUL FUNDATIEI RIGIDE

Armarea cuzinetului la partea inferioara se realizeaza cu o retea de bare dispuse paralel cu

laturile, diametrul minim al barelor fiind 8 mm, iar distanta intre ele fiind curpinsa intre 10 si 25
cm.

Dimensionarea armaturilors se va face pe baza momentelor in covoietoare calculate a.

Presiunile externe pe talpa cuzinetului se determina cu relatiile:

Pmax,min= Ps ± Ms+Hs[Df-(Hf+H2)]

lcbc Wc

Procentul minim de armare, raportat la sectiunile utilse h0lc si respectiv h0bc este de
0,05%(h0-inaltimea utila a sectiunii)

Daca valoarea momentului exterior Ms este mare in raport cu incarcarea verticala, Ps,
este posibil ca intre cuzinet si blocul de beton se poate recurge la ancorarea cuzinetului in blocul
de sub el, prin armaturi capabile sa preia intreaga forta de tractiune T(inkN).

Aria necesara de armatura se determina in functie de forta totala e intindere T.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE