Ministerul Educației al Republicii Moldova

Școala Profesională nr.1, mun.Bălți

Meseria PLĂCĂTOR

Lucrare de diplomă
Tema: Tencuieli pe bază de ciment (Knauf).
Domenii de aplicare.

Elaborat Butnaru Pavel, gr. 8-14

Aprobat: Reșetnic Xenia

2015 Bălți

1
 Sarcina
pentru îndeplinirea lucrării de diplomă a absolventului ȘP №1
mun. Bălți

Numele, prenumele
_____________________________________

Grupa________________________________________________

Specialitatea___________________________________________
Tema_________________________________________________
________________________________________________________________________

Conţinutul întrebărilor ce vor fi examinate la lucrare:

1. Introducere.
2. Elaborarea și descrierea procesului tehnologic de executare a
procedeului de lucru.
3. Descrierea proprietăților fizice chimice și mecanice a materialelor
folosite la executarea lucrării.
4. Descrierea utilajului, sculelor, dispozitivelor, echipamentului
pentru îndeplinirea lucrului dat.
5. Descrierea organizației locului de muncă.
6. Regulile securității și executării.
7. Concluzii cu privire la activitatea desfășurată.
8. Bibliografie.

Profesor___________________________________________________

Maistru de istruire practică__________________________________

2
 CUPRINS

1.Introducere....................................................................................................................................4

2.Cimentul – ce este cimentul?

.........................................................................................................................................................5

3.Tencuieli pe bază de ciment de la

SUPRATEN...................................................................................................................................10

3.1.Tencuială universală pe bază de ciment cu aplicare manuală și mecanizată SV 75……………..12

3.2. Tencuială pe bază de ciment cu aplicare mecanizată CŞM-50...............................................15
3.3. Amestec de tencuială armată pe bază de ciment pentru lucrări la interior şi exterior
PENOBETON . . . .......................................................................................................................18
3.4. Amestec pentru tencuire pe bază de ciment
OPTIM..............................................................21
3.5. Tencuială termoizolantă pe bază de ciment ISOLTECO
CEMENT.......................................24

4.Elaborarea și descrierea procesului tehnologic de executare a procedeului de lucru.

.......................................................................................................................................................27

5.Caracteristicile fizico – chimice principale ale amestecurilor pentru tencuieli și ale mortarelor
din ipsos
.......................................................................................................................................................32

6.Instrumente și accesorii utilizate pentru amestecurile

uscate ................................................................................................................................................
.......35

7.Descrierea organizației locului de muncă.

.......................................................................................................................................................39

8.Regulile securității și
executării........................................................................................................................................43

9.Concluzii cu privire la activitatea

desfășurată.....................................................................................................................................45

10.Bibliografie..............................................................................................................................45

3
  INTRODUCERE

  Toate lucrarile care intervin la realizarea unei constructii pot fi impartite

in  patru mari grupe si anume:
- lucrari “La Rosu”, care sunt lucrarile de baza si care determina volumul si 
forma constructiei; acestea constau din fundatii, schelet de rezistenta,  ziduri si
pereti despartitori, plansee, scari si acoperis;
- lucrari de finisaj, care in functie de destinatie completeaza si
imbraca constructia in forma finala, pentru darea ei in exploatare; la cladiri,
aceste lucrari sunt: tamplaria, tencuielile, placarile, pardoselile, zugravelile
sau tapetele, vopsitoriile si sobele;
- lucrari de instalatii, care la cladiri pot fi electrice, sanitare, de incalzire 
centrala, gaze, ascensoare si ghene de gunoi;- lucrari de montaj al utilajelor si
aparatajelor casnice.
Primele doua grupe constituie lucrarile de constructii propriu-zise.
Dintre acestea, lucrarile de finisaj reprezinta un volum destul de important
din volumul lucrarilor de constructii, iar dintre lucrarile de finisaj, tencuielile
au valoarea cea mai mare si necesita cel mai mare volum de munca. Astfel, la
cladirile de locuit, valoarea lucrarilor de tencuieli reprezinta circa o treime din
valoarea lucrarilor de finisaj, iar manopera aproape jumatate din manopera
totala a acestor lucrari.
Ce sunt tencuielile?
  Prin lucrari de tencuieli se intelege acoperirea suprafetelor elementelor de
constructie “La Rosu”, executate din lemn, piatra, caramida si beton cu mortar,
care dupa un anumit interval de timp se intareste formand un strat rezistent.
 La cladiri, peste acest strat se aplica de cele mai multe ori, si in special in
interiorul cladirii, zugraveli sau alte tipuri de finisaje finale. In alte cazuri, stratul
de tencuiala se prelucreaza in mod special (se buceardeaza, se piaptana sau se

4
spituieste), sau se acopera cu substante speciale avand un anumit scop functional
(impermeabilitate la rezervoare sau bazine).
De ce avem nevoie să executăm tencuieli?
Executarea tencuielilor se executa in urmatoarele scopuri:
- de a proteja materialele din care sunt executate zidurile, tavanele,
peretii despartitori si alte elemente de constructie, contra actiunii ploilor, gerului, 
umiditatii, razelor solare, gazelor si altor agenti nocivi, care pot deteriora aceste
materiale;
- de a acoperi toate neregularitatile peretilor si tavanelor si a le da o
forma estetica, atat in interiorul cat si la exteriorul cladirii, ceea ce se
poate realiza datorita calitatii mortarului de a primi orice forma la aplicarea lui;
- de a crea suprafete netede, pentru a usura intretinerea si a asigura conditii
ingienice corespunzatoare.
In afara de aceste scopuri, tencuiala contribuie la marirea izolarii termice  a
peretilor si tavanelor pe care se aplica.
Uneori tencuiala se aplica si in scopuri speciale, ca de exemplu pentru a
asigura impermeabilitatea la bazine si rezervoare pentru lichide, pentru a asigura
rezistenta la actiunea acizilor sau pentru a absorbi sunete.

 CIMENTUL – CE ESTE CIMENTUL?

1. Istoric
Prima formă de ciment a fost descoperită de că tre romani. Acestia înlocuind
calcarul cu marne și marnocalcare în cuptoarele de obținere a varului și
crescând temperatura de ardere, au obținut un material care, fin mă cinat și
amestecat cu cenușă vulcanică , este considerat primul ciment din istorie
(„caementum”). Amestecul s-a numit și ciment puzzolanic după numele
localită ții Pouzzolli de lângă  Vezuviu, de unde s-a exploatat prima dată cenușa
vulcanică .

2. Procesul de fabricație

5
Etapa I - Extragerea materiilor prime
Materiile prime principale necesare pentru producerea cimentului  sunt
roci de calcar, marnocalcar, creta si argila. Aceste materii prime sunt obtinute din
cariera, prin diferite procedee de extractie, dupa care sunt transportate la uzina,
macinate si omogenizate. 
 
Fiecare cariera face obiectul unui plan de reabilitare adaptat la situatia sa,
inclusiv promovarea biodiversitatii locale (specii de animale si plante).
Reabilitarea poate avea ca rezultat crearea unui parc turistic sau de mediu,
reabilitari rezidentiale sau agricole.

Etapa II: Macinarea materiilor prime si clincherizarea

Pentru a se asigura compozitia chimica optima a clincherului, materiile
prime sunt dozate, macinate si omogenizate impreuna cu materii
prime suplimentare (de exemplu cenusa de pirita, bauxita). Din procesul de
macinare a materiilor prime rezulta un praf fin, cunoscut sub numele de faina.
Pentru obtinerea clincherului, faina parcurge mai multe procese fizice si
chimice, in contact cu gazele calde produse de cuptor: uscarea, decarbonatarea,
incalzirea pana la topire partiala, clincherizarea.
Temperatura maxima in etapa de clincherizare este de aproximativ
1450°C. In scopul incalzirii materialelor la aceste temperaturi foarte ridicate,
flacara necesara este produsa de injectoare speciale, adaptate tipului de
combustibil: gaze naturale, pacura, cocs, carbune si/sau combustibili alternativi
sau deseuri derivate din combustibili.
La iesirea din cuptor, clincherul este racit brusc de curentii de aer,
fiind gata de macinare pentru a produce tipul de ciment dorit.

Etapa III: Macinarea si transportul cimentului

O cantitate mica de gips (3-5%) se adauga in clincher pentru a regla
timpul de priza al cimentului. Amestecul este apoi foarte fin macinat pentru a
obtine "ciment pur".

6
 In timpul acestei faze, diferite materiale minerale, denumite "adaosuri",
pot fi adaugate alaturi de gips. Utilizate in proportii variabile, aceste adaosuri,
care sunt de origine naturala sau industriala, dau cimentului proprietati
specifice, cum ar fi permeabilitatea redusa, rezistenta mai mare la sulfati si
medii agresive, lucrabilitate mai buna.
In cele din urma, cimentul este stocat in silozuri inainte de a fi expediat in
vrac sau in saci catre locatiile unde va fi utilizat.

3. Cimentul în lucrările de construcții

Orice construcție necesită efectuarea urmă toarelor categorii de lucră ri:
 Lucră ri premergă toare execuției construcției;
 Executarea fundațiilor;
 Realizarea pereților și acoperișului;
 Lucră ri de izolație;
 Lucră ri de montare a instalațiilor;
 Lucră ri de finisare.
Lucr ări de izolații la clădiri. Pentru prevenirea degradă rii construcțiilor
sub acțiunea agenților atmosferici sau din mediul înconjură tor, asupra acestora
se execute lucră ri de izolații hidrofuge , izolații termice și fonoizolații.
Izolațiile hidrofugea. Sunt lucrari care au scopul de a apara cladirea
impotriva actiunii distrugatoare a umezelii. Pentru a impiedica patrunderea in
zidarie a umezelii din pamant (sau din exterior), se executa izolatii hidrofuge,
alcatuite din unul sau din mai multe straturi impermeabile (bitum, membrane
bituminoase, rasini etc), asezate orizontal pe fundatiile zidurilor, intre beton si
zidarie, la anumite niveluri indicate in proiecte. Pentru a impiedica patrunderea
in subsoluri si in pivnite a umezelii prin pereti, pe acestia se aplica izolatii
hidrofuge alcatuite tot din straturi impermeabile asezate vertical. De asemenea, la
terase si balcoane se pot executa izolatii hidrofuge pe planseu, peste care se
monteaza pardoseala.
Izolatiile termice reprezinta elementele care protejeaza cladirea contra
patrunderii frigului sau a caldurii excesive din exterior prin peretii exteriori sau
prin planseu. Ele impiedica pierderea de caldura din incaperi in timpul iernii.
Izolatiile termice se aplica la pereti si plansee. Pentru aceste izolatii, ca materiale

7
se folosesc: vata de sticla, vata minerala, diverse tipuri de polistiren sau materiale
mai noi, de ultima generatie.
Izolatii fonice. Spre deosebire de celelalte doua categorii de izolatii amintite,
izolatiile fonice opresc patrunderea zgomotelor dintr-o incapere intr-alta sau
dinspre exterior in interiorul cladirii. Zgomotele pot fi transmise prin aer sau
prin soc (lovituri). Pentru izolatiile fonice la cladiri se folosesc aceleasi materiale
ca si pentru izolatiile termice. Masurile pentru izolarea fonica impotriva
zgomotelor care se transmit prin aer se aplica atat la pereti, cat si la plansee, dar
cele pentru impiedicarea zgomotelor produse prin soc se iau in special la plansee
sau pardoseala.
Lucrările de finisare ale clă dirilor se referă la cele de obținere a
pardoselilor, tencuielilor, zugră velilor și vopsitoriilor, montă rii tîmplă riei și
servesc pentru a asigura cerințele funcționale, decorative și igienico-sanitare ale
încă perilor.
Lucră rile de finisare, spre deosebire de celelalte lucră ri, necesită o cantitate
redusă de material dar costisitoare, acestea pot constitui pînă la 15-20 % din
costul total al construcției și care se execute de regulă , manual, constituind pînă
la
20-30 % din manopera totală a lucră rilor de construcție.
Reducerea costului lucră rilor de finisare se poate realiza prin:
 Utilizarea unor material eficiente și a prefabricatelor pentru lucră rile de
finisare;
 Mecanizarea proceselor tehnologice;
 Utilizarea metodelor modern de lucru;
 Ameliorarea califică rii forței de muncă .

Pardoselile  sunt elemente de finisaj executat la partea superioara a

planseului sau a umflaturii de pamant de la nivelul subsolului sau parterului (in
cazul in care nu exista planseu), pe care are loc circulatia oamenilor, deplasarea
produselor, a materialelor, etc.
         Pardoselile trebuie sa fie rezistente la uzura ,sa fie durabile, usor de
intretinut, de reparat si de inlocuir, ieftine, sa prezinte carcateristici termo si
fonoizolatoare corespunzatoare, sa reziste la foc sis a aiba un finisaj aspectuos.

8
        Pardoselile sunt alcatuite din:stratul-suport si imbracaminte.Imbracamintea
este supusa direct tuturor actiunilor rezultate din exploatare, iar stratul-suport
primeste incarcarea pe care este asezata pardoseala.Stratul-suport poate
fi:elastic(format dintr-un strat de nisip, pietris, piatraSparta, ballast) sau rigid (din
beton simplu sau beton armat).
         In unele situatii, in alcatuirea pardoselilor mai este cuprins si un start
de egalizare , care are rolul sa asigure planeitatea stratului-suport si
imbracaminte (provocate de dozajul de ciment diferit al acestora).Cand
pardoseala trebuie sa asigure un confort fonic sporit se prevede si un strat
fonoizolant . 
        Alcatuirea pardoselii se stabileste in functie de :natura terenului de
fundare sau de elemental de rezistenta pe care este asezata pardoseala , de
destinatia incaperii si de solicitarile la care va fi supusa pardoseala in timul
exploatarii.
     Dupa natura materialelor din care se executa ,pardoselile pot si din:
pamant,lemn (dusumele ,parchet ,pavele),piatra naturala (placi ,dale etc.) ,piatra
artificiala arsa (placi de gresie ceramica ,caramida ,etc .),piatra artificiala nearsa
(beton , mozaic ,etc.),materiale bituminoase (bitum ,bitum filerizat etc.), materiale
plastice (covoare ,placi PVC etc.)
         Dupa modul de executie ,pardoselile sunt:monolite (turnate la fata
locului ) si din piese perforabile ,cu rosturi (dale,placi).

Tencuiala este o operatie de acoperire a suprafetelor elementelor de

constructie din caramida, beton, lemn, piatra, etc., cu mortar care, dupa un
anumit timp, se intareste si formeaza un strat rezistent.
Tencuielile au rolul sa protejeze zidurile, tavanele si alte elemente de
constructie de actiunea umiditatii, gerului, caldurii soarelui si altor factori nocivi,
care pot duce la deteriorarea materialelor din care sunt executate. De asemenea,
tencuielile ajuta la imbunatatirea izolarii termice a locuintei si acopera
neregularitatile, creand suprafete netede ce usureaza intretinerea locuintei si
contribuie la aspectul estetic placut al acesteia.
Toate tencuielile se aplica in cel putin 2 straturi: un strat de baza - grundul
- cu rosimea de 8-15 mm si un strat subtire de pasta de var si adaos de ipsos,

9
denumit glet de var, ori un strat subtire de pasta de ipsos fin netezit, denumit glet
de ipsos, ori prin tratare in scopuri decorative.

Placajele sunt elemente aplicate pe suprafața pereților interior sau exterior.

Ele sunt formate din plăci sau panouri din diferite material. Placajele se execute
după finalizarea lucrărilor de construcție.

 TENCUIELI PE BAZĂ DE CIMENT DE LA SUPRATEN

Compania SUPRATEN – este lider în producția de vopsele și amestecuri

uscate din Republica Moldova. SUPRATEN produce mai mult de 125 de tipuri de
vopsele, grunduri, gleturi, adezivi și alte materiale de constructii. Dar gama de
produse SUPRATEN este mult mai larga - compania produce mobilier de înaltă
calitate, usi, ferestre si usi din PVC si rolete. Produsele de calitate înaltă
SUPRATEN sunt validate de certificatul sistemului de management al calității
internațional ISO 9001: 2008, primită de companie in anul 2010.
Societatea pe acțiuni SUPRATEN a fost fondată în anul 1997. Atunci
personalul companiei a constat din trei persoane, si fabrica doar un singur tip de
produs. In prezent, fabricile SUPRATEN, echipate cu tehnologii germane de
ultima ora, în fiecare zi produce aproximativ 60 de tone de materiale de vopsit și
340 de tone de amestecuri uscate.
Vopselele si amestecurile uscate SUPRATEN sunt fabricate dupa tehnologie
germana. La cererea SUPRATEN, colegii germani dezvolta formule pentru
materiale, care apoi sunt testate în Germania. Toate materiile prime sunt
importate din - Rusia, Ucraina, Germania, Elveția, Italia, SUA și altele.
Amestecul uscat pentru construcții este un material de construcție, preparat în

10
condiții de uzină, alcătuite din component strict dozate conform unor rețete ce
corespunde tipului dat de lucrări de construcție sau reparație.
Utilizarea amentecurilor uscate a schimbat radical aspectul lucrărilor de
construcție în toată lumea. Aceste material deosebite, de nenumerate ori
experimentate și recunoscute de constructorii profesioniști, tot mai mult
înlocuiesc metoda tradițională de preparare a mortarelor și utilizarea lor la
efectuarea lucrărilor de finisare.
Utilizarea amestecurilor uscate pentru construcții sporesc considerabil
calitatea mortarelor datorită dozării precise cu ajutorul utilajului industrial și
amestecarea minuțioasă în studiul producerii amestecului propriu-zis. Se
micșorează volumul de forță fizică , volumul de material, apare posibilitatea
realizării tehnologiilor în straturi subțiri, astfel micșorînd grosimea stratului și,
implicit, consumul de material de cîteva ori.
Supraten produce diferite amestecuri uscate pentru construcții, destinate
pentru lucrările în interior și exterior. În dependență de domeniul utilizării,
amestecurile uscate pot fi divizate în următoarele tipuri:
 Pentru tencuieli;
 Gleturi;
 Adezive;
 Hidroizolatoare.

11
Tencuială universală pe bază de
ciment cu aplicare manuală și
mecanizată SV 75

12
 SV 75 — tencuială universală pe bază de ciment cu aplicare manuală și
mecanizată pentru lucră ri la interior și exterior. Este destinată încă perilor cu
umiditate ridicată . Se utilizează pentru tencuirea de calitate a pereților și
tavanelor prin metoda mecanizată , care asigură o productivitate mai înaltă în
comparație cu cea manuală , în special, în cazul unor volume mari de lucră ri.
Se utilizează pentru tencuirea pereților exteriori din beton, că ră midă , precum și
a pereților din plă ci de ipsos, a blocurilor de tip fortan, beton celular ş.a.
AVANTAJE:
 productivitate înaltă , adeziune înaltă şi plasticitate;
 aplicare şi nivelare uşoară ;
 menţine capacitatea suprafeţei de "a respira".
PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE BAZĂ:
Suprafața trebuie să fie solidă , uscată , curată , fă ră pete de gră sime și praf.
Tencuielile friabile și denivelă rile se vor înlă tura. Suprafețele obișnuite trebuie
cură țate de praf și prelucrate cu grund Supraton Lux biocid, suprafețele, care nu
absorb umezeala — cu amorsă -grund Betohgpuht.
PREPARAREA MATERIALULUI:
În cazul aplică rii manuale, într-un vas se toarnă apă în raport de 0,20-0,25 litri
de apă la 1 kg de amestec. Cantitatea necesară de amestec se presară în vasul cu
apă și se amestecă cu ajutorul unui malaxor de turație mică . După 5 minute,
mortarul se mai amestecă o dată până la obținerea unei mase omogene, fă ră
aglomeră ri.
MODUL DE APLICARE:
Prealabil, amestec uscat se introduce în rezervorul maşinii de amestecare a
mortarului. Se fixează consumul de apă ce pă trunde în pompă conform
consistenței necesare de mortar. Aplicarea se face prin stropirea tencuielii. După
aplicarea mortarului, acesta se nivelează cu ajutorul unui dreptar. În caz de
necesitate, după începutul prizei mortarului, au loc lucră ri de nivelare, gletuire și
netezire a suprafeței prelucrate. Se vor utiliza numai vase şi scule curate.
CONSUMUL NORMAT:
În funcție de starea suprafeței, consumul constituie 10-12 kg/m2 la grosimea
stratului de 10 mm.

13
DEPOZITARE:
Se pă strează în ambalaj original intact, pe palete din lemn, în spaţii uscate
şi ferite de razele solare.
Dacă sunteți în că utarea unui magazin on-line de materiale de construcții
în Moldova, unde să procurați tencuială universală pe bază de ciment SV 75 - Ați
ajuns la locul potrivit! Aici puteți cumpă ra tencuială universală pe bază de
ciment SV 75 cu livrare. Compania „SUPRATEN” efectuează livrarea tencuielii SV
75 în toate regiunile Moldovei, costul tencuielii SV 75 fiind cel mai mic din
Chișină u.

14
Tencuială pe bază de
ciment cu aplicare
mecanizată CŞM-50

15
CŞM-50 — tencuială pe bază de ciment cu aplicare mecanizată pentru lucră ri la
interior și exterior. Se utilizează pentru tencuirea de calitate a pereţilor şi
tavanelor prin metoda mecanizată , care asigură o productivitate mai înaltă în
comparaţie cu cea manuală , în special, în cazul unor volume mari de lucră ri.
Se utilizează pentru tencuirea pereţilor din beton, că ră midă , precum şi a
pereţilor din plă ci de ipsos, a blocurilor de tip fortan, beton celular ş.a.
AVANTAJE:
 productivitate înaltă , adeziune înaltă şi plasticitate;
 aplicare şi nivelare uşoară ;
 menţine capacitatea suprafeţei de "a respira".
PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE BAZĂ:
Suprafaţa trebuie să fie solidă , uscată , curată , fă ră pete de gră sime şi praf.
Tencuielile friabile şi rugozită ţile se vor înlă tura. Suprafeţele obişnuite trebuie
despră fuite şi prelucrate cu amorsă -grund Supraton sau Supraton Unic,
suprafeţele cu un nivel de absorbţie sporit — cu amorsă -grund Supraton Extra
sau Tuffuhgpuht, suprafeţele, care nu absorb umezeala — cu amorsă -grund
Betohgpuht.
MODUL DE APLICARE:
În prealabil, într-un rezervor al pompei de amestecare a mortarului în
maşină se introduce amestecul uscat. Se fixează consumul de apă ce pă trunde în
pompă conform consistenţei necesare de mortar. Aplicarea se face prin stropirea
tencuielii. După aplicarea mortarului, acesta se nivelează cu ajutorul unui
dreptar. În caz de necesitate, după începutul prizei mortarului, au loc lucră ri de
nivelare, gletuire şi netezire a suprafeţei prelucrate. Se vor utiliza numai vase şi
scule curate.
CONSUMUL NORMAT:
În funcţie de starea suprafeţei - 10 kg/m2 la grosimea stratului de 10 mm,
300 ml de apă la 1 kg de amestec uscat.

16
TIMPUL DE USCARE:
Se usucă în 21-28 zile.
DEPOZITARE:
Se pă strează în ambalaj original intact, pe palete din lemn, în spaţii uscate
şi ferite de razele solare.
Dacă sunteți în că utarea unui magazin on-line de materiale de construcții
în Moldova, unde să procurați tencuială cu aplicare mecanizată CSM-50 - Ați
ajuns la locul potrivit! Aici puteți cumpă ra tencuială cu aplicare mecanizată
CSM-50 cu livrare. Compania „SUPRATEN” efectuează livrarea tencuielii CSM-
50 în toate regiunile Moldovei, costul tencuielii CSM-50 fiind cel mai mic din
Chișinău.

P113.ro

17
 Fişă tehnică de produs 07/2012

18
 Amestec de tencuială armată pe bază
de ciment pentru lucrări la interior şi
exterior PENOBETON

PENOBETON — amestec de tencuială armată pe bază de ciment pentru lucră ri la

interior şi exterior. Se utilizează pentru nivelarea suprafeţelor blocurilor din
beton celular şi pregă tirea pentru diferite tipuri de tencuieli decorative (plaster
de marmură , Coroed-20, Barașec-15, Barașec-20 etc.).
AVANTAJE:
 acoperire elastică ;
 grad de tehnicitate înalt;
 rezistenţă la apă şi îngheţ.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE BAZĂ:
Suprafaţa trebuie să fie uscată , curată , fă ră pete de gră sime şi praf. În
prealabil, suprafaţa se prelucrează de 2 ori, din abundenţă , prin metoda „ud pe
ud“, cu ajutorul amorsei-grund de pă trundere adâncă Tuffuhgpuht. Ulterior, nu
mai devreme de 3 ore de la aplicarea pe suprafaţă a stratului precedent de
amorsă -grund, suprafaţa se prelucrează cu ajutorul unei amorse-grund pe bază
de nisip de cuarţ Betohgpuht.
PREPARAREA MATERIALULUI:
Într-un vas se toarnă apă curată , rece, în raport de 0,30-0,34 litri apă la 1 kg
amestec. Cantitatea necesară de amestec se presară uniform în vasul cu apă şi se
amestecă cu ajutorul unui malaxor de turaţie mică . După o perioadă de 5
minute, mortarul se mai amestecă o dată , până la obţinerea unei mase omogene,
fă ră aglomeră ri.
MODUL DE APLICARE:
Lucră rile se efectuează nu mai devreme de 24 ore de la prelucrarea suprafeţei cu
amorsă -grund Betohgpuht. Stratul de bază al amestecului este aplicat cu ajutorul
unei spatule din inox, cu armarea ulterioară a suprafeţei prin metoda
"afundarea", cu ajutorul unei plase din fibră de sticlă (densitatea nu mai mică de

19
160 g/m2). Grosimea stratului de bază — 3 mm.
Stratul de egalizare se aplică după priza stratului de bază . Grosimea stratului de
egalizare — 2 mm. Se vor utiliza numai vase şi scule curate.
ATENŢIE!
Lucră rile se vor executa la umbră , la temperatura cuprinsă între +5°С și +25°С.
CONSUMUL NORMAT:
În funcţie de grosimea stratului — 1,2-3,0 kg/m2.
DEPOZITARE:
Se pă strează în ambalaj original intact, pe palete din lemn, în spaţii uscate şi
ferite de razele solare.
Dacă sunteți în că utarea unui magazin on-line de materiale de construcții în
Moldova, unde să procurați amestec de tencuială armată Penobeton - Ați ajuns la
locul potrivit! Aici puteți cumpă ra amestec de tencuială armată Penobeton cu
livrare. Compania „SUPRATEN” efectuează livrarea amestecului de tencuială
armată Penobeton în toate regiunile Moldovei, costul amestecului de tencuială
armată Penobeton fiind cel mai mic din Chișină u.

20
Amestec pentru tencuire
pe bază de ciment
OPTIM

21
OPTIM — amestec pe bază de ciment pentru tencuire şi mortar pentru repararea
şi realizarea şapelor de egalizare în interiorul şi exteriorul imobilelor şi
edificiilor.
Se foloseşte cu succes la:
 tencuirea pereţilor din beton, că ră midă , blocuri din calcar, precum şi a
pereţilor din plă ci de ipsos, a blocurilor de tip fortan, beton celular etc.
 repararea şi realizarea şapelor de egalizare cu grosimea de 30-60 mm
(conform normativelor şi normelor în construcţie), exploatate în condiţiile
unui trafic moderat şi mic.
AVANTAJE:
 adeziune înaltă şi plasticitate;
 termorezistenţă +200°C.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE BAZĂ:
Suprafaţa trebuie să fie solidă , uscată , curată , fă ră pete de gră sime şi praf.
Tencuielile friabile şi rugozită ţile se vor înlă tura. Suprafeţele obişnuite vor fi
prelucrate cu amorsă grund Supraton sau Supraton Unic, suprafeţele cu un nivel
de absorbţie sporit—cu amorsă -grund Supraton Extra sau Tuffuhgpuht,
suprafeţele care nu absorb umezeala — cu amorsă -grund Betohgpuht.
PREPARAREA MATERIALULUI:
Într-un vas se toarnă apă în raport de 0,2 litri la 1 kg de amestec. Cantitatea
necesară de amestec se presară în vasul cu apă şi este amestecată cu ajutorul
unui malaxor de turaţie mică . În cazul pregă tirii şapelor, grosimea că rora
depă şeşte 30 mm, este necesar de adă ugat în amestec nisip de granulaţie mare,
cu diametru de 2-6 mm, în proporţie de 8 kg nisip la un sac de amestec. După 5
minute, mortarul se mai amestecă o dată până la obţinerea unei mase omogene,
fă ră aglomeră ri.
MODUL DE APLICARE:
Tencuirea pereţilor. Mortarul preparat se aplică pe suprafaţă şi se nivelează cu
ajutorul unui dreptar. După întă rirea mortarului, suprafaţa tencuită se va umezi
şi se va drişcui. În cazul în care suprafaţa este neregulată şi va fi necesară
nivelarea ei în mai multe straturi, atunci stratul neîntă rit se va afâna în formă de

22
"coada rândunicii". 
Grosimea maximă a tencuielii — 35 mm;
Grosimea maximă a unui strat — 20 mm;
Grosimea minimă a unui strat — 10 mm.
Realizarea ș apelor de egalizare. Pe suprafaţa anterior pregă tită , la fiecare 1,5-2
metri, se instalează profile. Amestecul se întinde pe suprafaţă cu ajutorul unui
dreptar sau al unei drişte, apoi se uniformizează şi se netezeşte. Rezistenţa
minimă , suficientă pentru a merge pe suprafaţa prelucrată , se obţine peste 48
ore. 
Rezistenţa finală este obţinută în a 28-a zi.
ATENŢIE!
Lucră rile se vor executa la umbră , la temperaturi cuprinse între +5°С și +25°С.
CONSUMUL NORMAT:
La tencuirea pereţilor — 16 kg/m2 la grosimea stratului de 10 mm, la realizarea
şapelor de egalizare — 15 kg/m2 la grosimea stratului de 10 mm.
DEPOZITARE:
Se pă strează în ambalaj original intact, pe palete din lemn, în spaţii uscate şi
ferite de razele solare.

23
Tencuială termoizolantă
pe bază de ciment
ISOLTECO CEMENT

24
ISOLTECO CEMENT — tencuială termoizolantă pe bază de ciment pentru lucră ri
la interior și exterior. Se utilizează la izolarea termică a faţadelor (se aplică pe
toate tipurile de suprafaţă — că ră midă , BCA, blocuri de calcar, fortan ș.a.), la
izolarea fonică suplimentară a pereţilor clă dirilor și a altor structuri, la izolarea
termică a pereţilor subsolurilor și la amenajarea încă lzirii suprafeţelor în
frigidere industriale.
AVANTAJE:
 izolare termică și fonică deosebită ;
 ignifug;
 greutate mică ;
 absorbţie redusă de apă ;
 permeabilitate bună la vapori;
 lipsa punţilor termice.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI DE BAZĂ:
Suprafaţa trebuie să fie uscată , curată , degresată și fă ră praf. Suprafeţele care nu
absorb umiditatea trebuie prelucrate cu amorsă -grund Betohgpuht, suprafeţele
obișnuite și cu nivel de absorbţie sporit — cu amorsă -grund Supraton Extra sau
Tuffuhgpuht, după 4 ore este obligatorie prelucrarea cu amorsă -grund
Betohgpuht. Materialul se aplică după uscarea definitivă a amorsei-grund
Betohgpuht — 24ore.
PREPARAREA MATERIALULUI:
În cazul aplică rii mecanice: staţia de tencuire automată trebuie dotată cu agitator
elicoidal, cu paletă solidă și burduf special pentru amestecuri ușoare, cu
diametrul duzei de 14 mm.
În cazul aplică rii manuale: se adaugă 11,5-12 litri de apă la fiecare sac, în
funcţie de temperatura și umiditatea aerului. Se agită timp de 5-10 minute. Se
amestecă cu ajutorul unui malaxor de turaţie mică sau a betonierei de tip
gravitaţional.
MODUL DE APLICARE:
Materialul se aplică pe suprafaţă în mod mecanic sau manual. Metoda manuală :

25
se aplică în straturi prin întindere (nu se aruncă ), cu ajutorul gletierei metalice
sau a driștei. Grosimea primului strat — până la 15 mm, grosimea celui de al
doilea și al treilea strat — în funcţie de grosimea prevă zută , însă nu mai mult de
20 mm la o aplicare. Intervalul de timp dintre aplicarea straturilor trebuie să fie
de cel mai puţin 4 ore, dar nu mai mult de 24 ore (în funcţie de temperatura
aerului și umiditate).
ATENŢIE!
Lucrările se vor efectua la umbră, la temperaturi cuprins între +5°C și +25°C. Pe
faţade, nu se aplică înainte de ploaie. Se interzice adăugarea oricăror aditivi
antigel.
DEPOZITARE:
Se păstrează în ambalaj original intact, pe palete din lemn, în spaţii uscate şi
ferite de razele solare.
Dacă sunteți în căutarea unui magazin on-line de materiale de construcții în
Moldova, unde să procurați tencuială termoizolantă Isolteco Cement - Ați ajuns
la locul potrivit! Aici puteți cumpăra tencuială termoizolantă Isolteco Cement cu
livrare. Compania „SUPRATEN” efectuează livrarea tencuielii Isolteco Cement în
toate regiunile Moldovei, costul tencuielii Isolteco Cement fiind cel mai mic din
Chișinău.

26
  Elaborarea și descrierea procesului tehnologic
de executare a procedeului de lucru.

Prepararea amestecului
1.-2. Într-un vas curat cu apă curată turnă m încet amestecul Rimano. După
ce întreaga cantitate de amestec de praf este complet cuprinsă de apă , lă să m
amestecul să se îmbibe 3 – 5 minute.
3. După aceasta omogeniză m bine amestecul, manual sau electric.
4. Astfel, obţinem densitatea optimă pentru amestec în vederea aplică rii lui,
adică nu se scurge şi este fă ră cocoloaşe. În caz de nevoie, putem dilua amestecul
cu apă , însă niciodată nu mai completă m cu praf uscat. Prin completarea
prafului uscat în apă ar putea apă rea cocoloaşe.

1 pas 2 pas

27
 3 pas 4 pas

Aplicarea tencuielilor pe bază de ipsos

Aplică m tencuielile de ipsos manual, cu întindere cu ajutorul nivelei
inoxidabile. Cel mai bine aplică m într-un singur strat iar aceasta la grosimea
necesară , în funcţie de planeitatea suportului. În unele cazuri este adecvată
aplicarea în două straturi, de ex. pe tencuiala grosieră , la grosimile mai mari sau
în cazul rosturilor din zid insuficient umplute. Al doilea strat îl aplică m
întotdeauna pe tencuiala zvântată , aşa numitul procedeul „umed pe umed”. Astfel
obţinem îmbinarea calitativă a ambelor straturi. Succesiunea operaţiilor de lucru
la aplicare este aceeaşi pentru pereţi şi plafoane.

Aplicarea pe pereţi

5. Procedeul aplică rii pe pereţi este de jos în sus. La aplicare înaintă m într-
un singur sens – tragem „de pe umed spre uscat” treptat, până este acoperită
toată suprafaţa, care poate fi terminată în perioada de prelucrare (minim 60
minute). La aplicarea în grosimea de peste 5 mm este oportună nivelarea
suprafeţei cu ajutorul unei şipci de aluminiu „h”. La aplicarea grosimilor mai
mari se realizează nivelarea suprafeţei prin tragerea unei stinghii în cruce, adică
de jos în sus şi dintr-o parte în alta.
6. După zvântarea suprafeţei nivelate aranjă m suprafaţa tencuielii cu un
burete umezit.
7. După zvântarea din nou a stratului de ipsos netezim suprafaţa cu
ajutorul şpaclului inoxidabil sau cu muchia nivelei. Astfel obţinem netezimea
perfectă .

28
5 pas 6 pas

29
 7 pas

SUGESTII: La pregă tirea şi aplicarea amestecului utiliză m ustensile şi vase

perfect curate. În caz contrar amestecul omogenizat ar putea să se comporte altfel
decât este indicat în instrucţiunile pentru folosinţă de pe ambalajul produsului.

Aplicare pe platform
8. Cu ajutorul unei nivele inoxidabile aplică m pe suport amestecul .
9.-10. La aplicarea grosimilor mai mari se realizează nivelarea suprafeţei
prin tragerea unei stinghii în cruce, adică nivelă m prima dată stratul Rimano
aplicat cu o stinghie „H” într-un sens, apoi şi în celă lalt sens.
11. După zvântare ştergem suprafaţa cu o nivelă de burete umezită .
12. Netezim cu şpaclu inoxidabil laptele de ipsos degajat.
13. Îmbinarea tencuielii în colţuri se realizează cu ajutorul netezitorului
pentru colţuri.

30
 8 pas 9 pas

10 pas 11 pas

31
 12 pas 13 pas
 Caracteristicile fizico – chimice principale ale
amestecurilor pentru tencuieli și ale mortarelor din
ciment
Materialele de construcţii se caracterizează, în principal, prin compoziţie
chimică, structură şi proprietăţi.
Structura materialelor de construc ţii reprezintă modul de asociere, de
repartiţie şi de aranjare reciprocă acomponenţilor materialelor respective. De
exemplu, un material are structură compactă dacă nu are pori vizibili
(deexemplu, laminatele, sticla), sau structură poroasă, cînd prezintă pori şi canale
capilare (de exemplu, piatra ponce,spumele de polimeri) ; în cazul celor cu
structură fibroasă (de exemplu, lemnul), materialul este dispus sub formă defibre
paralele.
  Proprietăţile materialelor  depind de compoziţia şi de  structura lor şi se pot
determina în laborator, pe bazaunor metodologii de încercare stabilite prin
prescripţii tehnice (standarde, normative sau norme interne).Încercările şi
analizele de laborator pentru stabilirea compoziţiei, a structurii şi a proprietăţilor
materialelor de construcţii şi instalaţii se efectuează asupra unor probe
reprezentative denumite probe medii.
Felul de prelevare a probei şi cantităţile necesare sînt indicate pentru
fiecare material în parte. Materialele de construcţii avînd
o omogenitate redusă şi prezentînd adesea anumite defecte
de structură,î n c e r c ă r i l e d e l a b o r a t o r s e e f e c t u e a z ă , î n g e n e r a l , p e
u n n u m ă r d e 3 . . . 6 p r o b e m e d i i , r e z u l t a t u l f i i n d m e d i a aritmetică a
rezultatelor parţiale obţinute.
Proprietăţile fizice ale materialelor de construcţii şi instalaţii sunt
următoarele: masa., densitatea, greutatea specifică, compactitatea, porozitatea,
dilatarea, contractarea. Prin proprietăţi fizice înţelegem caracteristicile

32
dimensionale, estetice (formă şi culoare) ale materialelor de construcţii şi
instalaţii. Aceste proprietăţi sunt verificate în vederea determinării calităţii
materialelor. Masa (m) a unui corp reprezintă cantitatea de materie
conţinută de acesta; ea este constantă şi nu depinde de locul de pe suprafaţa
pământului în care se află corpul. Masa se determină prin cântărire şi se exprimă
în kilograme-masă sau, pe scurt, kilogram (kg).
Densitatea sau masa specifică (p) a unui corp reprezintă masa unităţii de
volum a acestuia şi se măsoară în kg/dm3 sau g/cm3. p = m/V unde p este
densitatea, ni - masa, V - volumul corpului.
Greutatea specific ă (y) a unui corp este greutatea unităţii de volum şi se
măsoară în N/m 3. y = G/V unde G este greutatea.
Greutatea (G) a unui corp este forţa cu care acesta este atras spre centrul
pământului; depinde de latitudine şi altitudine şi se măsoară în N (Newton). G =
m x g unde G este greutatea, m - masa, g - acceleraţia gravitaţională (pentru
România g = 9,81 m /s2). 1 N este forţa care imprimă masei de 1 kg o acceleraţie
de 1 kgf=l daN= 9.80665 N= 9.81 N □ Compactitatea (C) arată gradul de îndesare
a materialului pe unitatea de volum şi se exprimă în procente.
C = pa/p -1 0 0 [% ] unde pa este densitatea aparentă.
Porozitatea (P) se exprimă în procente şi este de două tipuri: porozitate
totală şi porozitate aparentă. Porozitatea totală (Pt) reprezintă totalitateaporilor
materialului. Aici intră atât porii închişi, cât şi cei deschişi. Porozitatea aparentă
(Pa) se determină prin cantitatea de apă absorbită de materialul cufundat în apă
un anumit timp. P = 100 - C [%] - P = p/pa • 100 [%] - C + P = 100 □
Dilatarea/contractarea - toate corpurile se dilată sau se contractă sub influenţa
creşterii sau a scăderii temperaturii, adică îşi măresc sau micşorează volumul;
această mărire sau micşorare de volum dispare atunci când temperatura revine
la valoarea ei iniţială.
Propriet ăţile în raport cu apa sunt următoarele: ascensiunea capilară,
absorbţia de apă, umiditatea, permeabilitatea, rezistenţa la îngheţ - dezgheţ.

33
 Absorbţia de apă - este proprietatea unui material de a absorbi şi a reţine
apa în porii şi capilarele sale. Absorbţia se determină experimental prin saturarea
cu apă a unei probe de material uscat (la 105... 110 °C ) de volum Va şi masă
(răcită) mus. Proba saturată se cântăreşte msa, absorbţia de apă calculându-se fie
raportată la masă am , fie raportată la volum a^,: m r„ -m „ =- - 100% m„ -100%
Absorbţia de apă variază în limite foarte largi la materialele de construcţii: de ia
valori neînsemnate pâna la 300 % pentru materialele poroase. Permeabilitatea
corpurilor solide este proprietatea lor de a lăsa să treacă un volum oarecare de
apă (lichid), aer sau vapori în anumite condiţii date. Permeabilitatea la apă se
apreciază după indicele de permeabilitate care reprezintă cantitatea de apă, în
litri, ce trece printr-un metru pătrat de suprafaţă, pe o grosime de un metru, timp
de o oră, la presiune şi temperatură constante. Permeabilitatea la lichide a
materialelor depinde de porozitate, de mărimea şi orientarea porilor, de
vâscozitatea mediului lichid etc.
Umiditatea (U) - reprezintă cantitatea de apă absorbită din atmosferă în
porii materialelor poroase şi se exprimă în procente. Rezistenţa la îngheţ -
dezgheţ sau rezistenţa Ia gelivitate reprezintă umiditatea cuprinsă în porii
materialelor de construcţie folosite în aer liber. Degradarea intervine în special la
materialele cu porozitate deschisă, în care apa pătrunde şi îngheaţă, mărindu-le
volumul cu circa 10%. Rezultă că, prin îngheţ, se creează tensiuni interne care
provoacă deteriorarea acestor materiale.
Proprietăţile mecanice ale materialelor de construcţii şi instalaţii sunt date de:
rezistenţa la compresiune, la întindere şi la uzură. Prin proprietăţi mecanice
înţelegem capacitatea materialului de a se opune acţiunii forţelor mecanice
exterioare. Sub acţiunea acestor forţe, apar modificări ale formei şi ale
dimensiunii corpului, numite şi deformaţii.
Rezistenţa Ia compresiune (Rc) şi rezistenţa la întindere (Rî) a unui material
se determinăpe epruvete şi se măsoară în daN/cm2. Rc = P/A [daN/cm2] Rî = P/A
[daN/cm2] unde P - presiunea, A - aria feţei epruvetei pe care se exercită forţa.

34
 Rezistenţa la uzură este strâns legată de duritatea materialului şi se verifică
prin gradul de uzură, adică prin cantitatea de material pierdută în timp.

 Instrumente și accesorii pentru lucrări de finisaj cu

amestecurile uscate de tip Knauf

Ciocan-daltă penru îndepărtarea de pe

suprafețele tencuielii uzate și pentru fixarea clamelor la șabloanelede tencuire.
Greutatea 0,86 kg.

Malaxor electric – aparat cu o putre de peste 800

W. Se folosește pentru mecanizarea a 50-150 kg de mortar.

35
 Șchele

Mistrie de tencuit din inox pentu aruncarea

mortarului pe suprafața-suport. Are o formăspecială care ușurează accesul la cuvă
și în locurile greu accesibile.

Drișcă metalică de 130x480 mm se folosește

la aplicarea mortarului pe suprafețe mici și pentru șpăcluire.

Șpaclu elvețian din inox se folosește la

netezirea finală a suprafețelor și șpăcluire. Lă
Imea poate varia de la 17 cm la 95 cm – ceea ce permice executarea unui volum
de lucru foarte mare în timp redus.

36
 Drișcă cu burete de 15x29 cm se folosește la umezirea,
netezirea și înmuierea stratului de suprafață a tencuielii înainte de lucrările finale.

Șpaclu pentru colțuri interioare din inox se

folosește pentru netezirea și realizarea colțurilor interioare drepte.

Șpaclu pentru colțuri exterioare din inox se

folosește pentru netezirea și realizarea colțurilor exterioare drepte.

37
 Nivela de aluminiu se folosește la instalarea
reperelor de tencuit, a profilelor de colt și șabloanelor.

Prelungitor electric

Repere pentru tencuire se produc din plăci

de oțel zincat și se folosesc în calitate de support de sprijin la tencuire pentru
obținerea unei suprafețe netede.

Plasă din țesătură de sticlă

38
 Greblă pentru tencuire

 Descrierea organizației locului de muncă.

Fiecare conducă tor are în subordine mai multe locuri de muncă , a că ror
organizare pune probleme diferite (unele comportă volum mare de muncă , altele
presupun condiţii grele, riscuri de accidente etc.) În acţiunea sa de raţionalizare
a organiză rii locurilor de muncă pe care le conduce se impune parcurgerea mai
multor etape.

Selectarea locului de muncă supus raţionalizării.

În cadrul unei secţii (şantier), a unui atelier (lot) există o multitudine de
locuri de muncă . Într-un program de raţionalizare a organiză rii lor trebuie
stabilită a ordine a priorită ţilor. Pentru aceasta se pot lua în consideraţie
urmă toarele criterii: · de ordin economic: locuri de muncă ce pot genera
ştrangulă ri într-un flux al producţiei, locuri de muncă unde este necesar consum
mare de manoperă (slab mecanizate), locuri de muncă cu întreruperi frecvente
ale muncii (slaba organizare) sau unde se aplică metode vechi de muncă ;

39
  de ordin tehnic: locuri de muncă la care au survenit schimbă ri ale
tehnologiei şi dotă rii;
 de ordin social: locuri de muncă unde condiţiile sunt deosebit de grele
(efort fizic mare, microclimat special etc.), locuri de muncă unde se produc
frecvente accidente de muncă , cu fluctuaţie mare de personal sau acolo
unde nu se îndeplinesc normele de muncă (de acord sau regie).

Cunoaşterea organizării existente. Pentru locul de muncă supus

raţionaliză rii, şeful ierarhic al acelui loc de muncă (de ex. maistrul) prezintă în
detaliu elementele componente ale acestuia. Ca modalită ţi de prezentare se
folosesc:

- schiţa de amplasare a diferitelor elemente;

- graficul detaliat al procesului de produţie;

- graficul executantului (individual, colectiv, executant - maşină );

- grafice de circulaţie (a materialelor, a executanţilor) etc.

Analiza critică a organizării existente. Această etapă constă în depistarea

acelor componente ale locului de muncă analizat care prezintă deficienţe. Pentru
a uşura munca celui care face analiza, se poate folosi o listă de control (vezi lista
nr.1). Se recomandă totodată şi folosirea pentru analiză a metodei interogative.
Metoda presupune analiza, pentru orice lucrare, a celor cinci componente:
obiectul lucră rii, executantul, locul, momentul şi modul în care se execută .
Metoda se bazează pe trei seturi de întrebă ri care se referă la cele cinci
componente amintite. Întrebă rile vizează constatarea, analiza critică a şi
îmbună tă ţirile ce se pot aduce. Întrebă rile de constatare sunt urmatoarele: ce?
cine? unde? când? cum?, cele de analiză sunt: de ce? de ce acest executant? de ce
în acest loc? de ce în acest moment? de ce în acest mod?, cele de îmbună tă ţire
sunt: se poate face şi altceva? poate fi fă cut de altcineva ? se poate face în alt loc?
în ce moment ? sau în alt mod? Concluziile analizei se pot referi la: eliminarea

40
operaţiei sau combinarea ei cu altă operaţie, schimbarea executantului, a locului,
momentului şi a modului de execuţie. Analiza critică trebuie să se finalizeze cu
un pachet de mă suri, cu aplicare imediată sau de viitor (dotă ri, documentaţii
etc.).

Proiectarea şi aplicarea noii organizări. Integrarea mă surilor de

îmbună tă ţire în organizarea existentă va conduce la derularea operaţiilor
(lucră rilor) într-o nouă variantă , care se pune în practică imediat sau eşalonat şi
care trebuie însuşită de executanţi. Noutatea se poate referi la aspecte variate ca:
schimbarea numă rului şi structurii executanţilor (ca meserie şi nivel de
calificare) modificarea dotă rii, a metodei de lucru, a ordinii operaţiilor, a
repartiză rii sarcinilor pe membrii echipei, a execută rii prealabile a unor operaţii
(confecţionarea unor componente etc.), modificarea spaţiilor de depozitare, a
traseelor de mişcare etc.

Lista de control pentru aprecierea organizării unui loc de muncă (Nr.1)

1.MIJLOACE DE MUNCĂ Operaţiile sunt suficient mecanizate? Dotarea existentă

are performanţele impuse de procesul tehnologic? Numă rul de utilaje satisface
necesită ţile? Care este gradul de folosire a dotă rii existente şi care sunt cauzele
utiliză rii incomplete? Costurile determinate de dotare sunt acceptabile?
Amplasarea utilajelor satisface cerinţele procesului de producţie? Amplasarea
utilajelor creează dificultă ţi de întreţinere, reparaţii? În cazul unor mijloace de
transportat/ridicat, traseele de mişcare sunt cele mai economice? Există un sistem
de întreţinere şi reparaţie a utilajelor? Alimentarea cu energie este
mulţumitoare? Sunt uzate fizic sau moral? Privind dotarea cu scule-dispozitive: -
sunt prevă zute de tehnologie? - sunt asigurate conform prevederilor? - care sunt
improvizaţiile ce se fac? Există un sistem de întreţinere şi reparare a sculelor şi
dispozitivelor? Exista surse de alimentare cu energie pentru scule/dispozitive?
Este asigurată depozitarea sculelor la terminarea programului de muncă ? Pentru
dispozitivele unicat există o persoană care decide distribuirea? Sculele pe care le

41
utilizaţi oferă o utilizare fă ră riscuri de accidente? Sculele pe care le utilizaţi
oferă utilizatorilor comoditate în manipulare, acţionare? Există o normare a
duratei de utilizare a sculelor? Este posibilă încadrarea în această durată ?

2. OBIECTELE MUNCII Asigurarea locului de muncă cu materiale, piese se face: -

la începutul lucră rii? - eşalonat? - fă ră nici o ordine? Cât timp se pierde
(procentual) din lipsa de materiale? Există formaţii specializate care asigură
aducerea materialelor la locul de muncă ? Sunt condiţii de depozitare a
materialelor la locul de muncă ? Care este nivelul de mecanizare în activitatea de
manipulare a materialelor? Sunt folosite accesorii, precum containere, palete? Se
fac manipulă ri repetate, nejustificate pentru materiale? Este organizată
depozitarea şi sortarea deşeurilor?

3. FORŢA DE MUNCĂ Numă rul şi structura pe meserii sunt judicios stabilite?

Este corelată complexitatea lucră rilor cu nivelul de calificare al executanţilor?
Cum se face această corelare când pentru o meserie există 3-5 categorii de
lucră tori (complexitate) şi pentru fiecare sunt 7- 13 clase de salarizare? Cum se
realizează compatibilitatea între soliciă rile fizice cerute de lucrare şi starea fizică
şi de să nă tate a executanţilor? Există lucră ri speciale care necesită o testare
psihologică a executanţilor? Ştie fiecare executant (în cazul unei echipe) ce are
de fă cut? Se coordonează satisfă că tor intervenţiile componenţilor echipei? Se pot
face schimbă ri: - în conţinutul operaţiilor? - în locul şi momentul execuţiei? - în
modul de execuţie? Neutilizarea completă a fondului de timp este datorată : -
indisciplinei executanţilor? - lipsei materialelor, sculelor? - necorelă rii cu alte
formaţii? - defectă rii mijloacelor de muncă ? Normele de muncă reflectă
consumul real de muncă ?

4. CONDIŢIILE GENERALE DE MUNCĂ Sunt asigurate condiţiile de iluminat la

locul de muncă ? Se asigură echipamentul de protecţie adecvat condiţiilor de
lucru? Sunt noxe la locul de muncă şi mijloace de diminuare a lor? Sunt condiţii
de igienă legate de pregă tirea pentru masă , pentru lucru/stradă ? Sunt

42
mulţumitoare condiţiile pentru servirea mesei? Relaţiile dintre membrii echipei
sunt de cooperare, colegiale? Dar relaţiile dintre echipa şi şefi sau alte formaţii
(de exploatare sau cu alte meserii complementare)? Se cunosc riscurile locului de
muncă ce se pot transforma în accidente de munca? Pentru a nu avea loc
accidente de muncă , sunt luate toate mă surile: - de natură organizatorică ? - de
natură tehnică ? - de natură educatională (instruire)? Accidentele produse se pot
pune în seama: - executanţilor? - şefilor? - unor defecte ascunse ale materialelor
sau ale utilajelor?

 Regulile securității și executării.

Măsuri privind activitatea lucrătorilor

Lucrătorii, în timpul activității prestate trebuie:

a) să cunoască și să aplice măsurile de prevenire și protecție stabilite în urma

evaluării riscurilor;
b) să respecte tehnologia de lucru – pe care trebuie să o cunoască și să o
aplice;
c) să folosească echipamente de lucru numai după ce a verificat starea de
lucru a acestora;
d) să folosească cu precauție substanțele toxice, caustic, corozive, explosive,
dacă tehnologia de lucru o cere;
e) să respecte măsurile de prevenire și protective în toate activitățile sale,
începînd cu deplasarea spre locul de muncă în timpul echipării cu
echipamentul individual de protecție apoi cu organizarea activității proprii,
în timpul desfășurării lucrărilor, în timpul desfășurării lucrărilor, în timpul
curățeniei la locul de muncă, în timpul deplasării de la un punct de lucru la

43
 altul și nu în ultimul rind deplasarea spre locuița proprie la sfîrșitul
programului de lucru.

Obligațiile lucrătorilor în acest scop:

a) să utilizeze correct echipamentele de muncă și alte mijloace de

producție;
b) să însușească și să respecte instrucțiunile primate din partea
angajatorului, astfel să nu expună la pericol de accidentare sau
îmbolnăvire profesională atît propria persoană cît și alte personae
care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul
procesului de muncă;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea,
schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate
proprii, în special ale echipamentelor de muncă (aparate, instalații) și
să utilizeze correct aceste dispositive.

Măsuri privind echipamentele de muncă:

a) fiecare lucrător va cunoaște caracteristicile tehnice ale echipamentelor de

muncă și la primirea acestora, se va asigura că sunt dotate cu toate
accesoriile esențiale și special care să permit reglarea, întreținerea și
utilizarea acestora fără riscuri, conform prevederilor din cartea tehnică sau
instrucțiunilor tehnice elaborate d eproducător;
b) pentru exploatarea unui echipament de muncă acționat electric lucrătorul
trebuie să cunoască și săaplice măsurile din:
 instrucțiuni de exploatare;
 instrucțiuni de protecție împotriva electrocutării;
 instrucțiuni de intervenție și acordare a primului ajutor în caz de
electrocutare;

44
 c) fiecare lucrător trebuie să cunoască modul de montare și demontare a
echipamentelor de muncă care trebuie să fie realizate de manieră singură;
d) se interzice lucrătorilor:
 intervenția în instalații auxiliare ale echipamentelor de muncă;
 îndepărtarea dispozitivelor de protecție;
 continuarea lucrului atunci cînd constată o defecțiune;
e) în situații în care apare o defecțiune în funcționarea echipamentelor de
muncă, lucrătorul va întrerupe activitatea și va comunica conducătorlui

locului de muncă situația intervenită .

 Concluzii cu privire la activitatea desfășurată.

Tipurile de tencuieli pe care le-am descris mai sus au apărut din necesitatea
protecției și decoră rii fațadelorconstrucțiilor, conferind acestora o durată lungă
de viașă . Asigură protecție împotriva factorilor de mediu, se prelucrează ușor și
au o mare rentabilitate. Tencuielile contribuie la izolația hidrofugă a suporturilor
pe care se aplică.

 Bibliografie
1. Protecția muncii. Suport de curs.

2. Pace, Ș tefan. Protecția muncii. Editura Didactica și pedagogie, București, 1997,

pag. 94
3. http://www.lafarge.ro/wps/portal/ro/2_2_1-Procesul_de_fabricatie
4. www.supraten.md
5. http://www.deko-professional.eu/pdf/press/Articol-tencuieli.pdf
6. Fișa tehnică Supraten

45
46