Metodologie

S.C. B&T ARTĂ ȘI ARHITECTURĂ S.R.L.
Vetis, str. Principala, nr.98., jud. Satu Mare

e-mail: b.t.at.arh@gmail.com
tel./ fax.: 0261- 820 845
METODE DE LUCRU
EXTINDERE HALA INDUSTRIALA:

Depozit si birouri P+1E, Nadab,
calea Aradului, jud. Arad
Beneficiar:
CONTITECH Thermopol Romania SRL
tel./ fax.: 0261- 820 845
PANOURI TERMOIZOLANTE
Ambalare, transport, livrare, depozitare, asamblare
Designul panourilor termoizolante face posibilă asamblarea facilă şi rapidă, atât pe
verticală cât şi pe orizontală. Panourile pot fi asamblate în aproape orice condiţii
meteorologice, plus că se economiseşte timp şi se reduc costurile. Buna rezistenţă la efort
a panourilor termoizolante permite reducerea dimensiunii necesare pentru structurile de
suport. Lăţimea şi ambalajul panoului au fost proiectate pentru a exploata la maximum
spaţiul din interiorul unui camion.
1. Ambalare
Panourile termoizolante sunt livrate pe paleţi de lemn şi pe suporti din polistiren (pentru
marginile pachetului).
Caracteristicile de bază ale ambalajului panoului sunt:
înălţimea pachetului – max. 1,20 m;
lăţimea pachetului – max. 1,17 m;
lungimea pachetului – max. 21,0 m;
greutatea pachetului – max. 4 500 kg.
2. Transportare
Panourile termoizolantei pot fi transportate doar de către camioane rutiere încărcate pe
sus.
Suprafeţele pe care sunt asezate pachetele trebuie să fie curate. Nici un cui sau alt
obiect ascuţit nu trebuie să iasă din podeaua sau pereţii camionului. Obiectele ascuţite
trebuie asigurate corespunzător (de ex. cu blocuri de lemn sau deşeuri de spumă) pentru
a evita deteriorarea panourilor.
Vehiculul (podeaua camionului) trebuie să fie suficient de lung pentru a asigura sprijinirea
în totalitate a pachetului încărcat. Pachetul nu trebuie să depăşească podeaua
camionului cu mai mult de 1,5 m.
Pentru transportarea pachetelor lungi de 16÷21 m camionul trebuie să obţină un permis
pentru transport gabarit depăşit şi să prezinte un sprijin corespunzător pentru protecţia
împotriva îndoirii marginilor panoului care ies în afară. Atunci când panourile sunt
transportate cu vehicule articulate, suprafaţa ambelor suprafeţe de încărcare trebuie să
fie la acelaşi nivel.
Pachetele transportate cu camionul pot fi stivuite în maximum două straturi – consultaţi
figura 1.
Fig. 1. O modalitate de a aşeza panourile pe mijlocul de transport.

Având în vedere starea autostrăzilor, a camioanelor - şoferii sunt obligaţi să verifice
periodic (la fiecare aprox. 100 km) starea legăturilor pentru încărcătură şi s-o corecteze
după caz.Lăţimea spaţiului de încărcare recomandat este de circa 2.500 mm, iar viteza
maximă de deplasare nu poate depăşi 70 km/h.
Vehiculul care transportă panourile trebuie echipat cu chingi pentru marfă, (lăţime
minimă de 50 mm), pentru a asigura marfa. Numărul de chingi depinde de lungimea
panourilor; chingile trebuie să se afle la distanţe de circa 2 m.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se recomandă ca şi camionul să fie echipat cu 2 seturi de chingi de ridicare plate, de 6 m

lungime, cu bucle închise şi cu o capacitate de ridicare de 5 tone, pentru descărcarea
panourilor.
Pachetele de falshing-uri transportante impreuna cu pachetele de panouri trebuie fixate
separat de acestea (cu chingi separate).
3. Descărcare
Înainte de a începe descărcarea panourilor termoizolante verificaţi starea pachetelor.
Fiecare pachet de panouri furnizat pe paleţi de lemn are puncte de ancorare a chingii
de ridicare marcate cu un însemn colorat sau cu cretă.
Pachetele trebuie descărcate cu un pod rulant, cu un dispozitiv de ridicare sau cu o
macara, folosind o traversă şi 4 chingi din frânghie cu bucle, precum şi chingi plate de
circa 6 m lungime cu bucle.
Când ridicaţi pachetele cu chingile de marfă, ancorate la paleţii de lemn pentru
încărcare, utilizaţi distanţiere de lemn de 1,2 m lungime – fig. 2 pentru a menţine spaţiul
dintre chingi mai mare decât pachetul, pentru a împiedica deteriorarea panourilor
superioare. Este interzisă ancorarea chingilor de paleţii de polistiren.
Pentru pachetele lungi de 8-21 m, trebuie să se folosească o traversă suplimentară de 8 m
lungime, aşa cum se indică în fig. 3.
Este interzisă încărcarea şi descărcarea pachetelor panourilor fără utilizarea chingilor
plate de ridicare cu bucle.
Fig. 2. Descărcarea panourilor de ≤8,7 lungime, unde: 1 – chingă de transport, 2 –
separator de lemn, 3 –chingă de ridicare.
Fig. 3. Descărcarea panourilor >8,7 m lungime.

4. Depozitarea
Depozitaţi panourile termoizolante într-o poziţie uşor înclinată, pe o latură, pentru a
asigura scurgerea liberă a apei de ploaie care poate altfel pătrunde în pachet - fig. 4.
Echipaţi panourile destinate depozitării în aer liber cu o protecţie adecvată împotriva
apei de ploaie, zăpezii, vântului sau contaminării. Utilizaţi prelate de pânză pentru o
protecţie adecvată - consultaţi fig. 5 (este interzisă utilizarea unei folii de plastic pentru
protecţie).
Prelatele de pânză asigură o aerisire adecvată şi o evaporare rapidă a umezelii
acumulate. Evitaţi în totalitate colectarea de apă între panouri, ca în cazul unei
depozitări prelungite fără o aerisire corespunzătoare, care le poate deteriora.
Pentru a evita crestarea şi urmele de pe panouri este interzisă stivuirea pachetelor de
panouri la locul de construcţie – consultaţi fig. 6. Depozitaţi pachetele pe o suprafaţă
rigidă şi dreaptă pentru a evita deteriorarea panourilor. Ambalajele panourilor care sunt
parţial despachetate trebuie întotdeauna protejate împotriva apei de ploaie şi a
vânturilor puternice.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Datorită sarcinii suplimentare exercitate asupra structurii, pentru depozitarea temporară

pe acoperiş şi în timpul asamblării, panourile pentru acoperiş pot fi amplasate doar pe un
cadru care să suporte greutatea.
Acest aspect trebuie convenit de fiecare dată cu supraveghetorul şef.
Pachetele panourilor trebuie sprijinite pe cadrul de sprijin al greutăţii de către paleţii
inferiori. Din motive de siguranţă, pachetele nu pot fi stivuite atunci când sunt depozitate
pe structura acoperişului.
Fig. 4. Depozitarea panourilor cu diferenţe de nivel de-a lungul unei laturi.
Fig. 5. Protejarea corectă a panourilor cu o prelată textilă. Fig. 6. Interzicerea stivuirii

panourilor pe şantier.
5. Condiţiile meteorologice
Următoarele condiţii meteorologice sunt extreme de importante pentru asamblarea
panourilor termoizolante: datorită raportului destul de scăzut greutate – suprafaţă a
panourilor, viteza vântului nu trebuie să depăşească 4 grade Beaufort (9 m/s).
Panourile nu trebuie instalate în timp ce ninge sau plouă sau pe ceaţă densă. Lucrările de
asamblare a panoului trebuie oprite atunci când se reduce vizibilitatea, în amurg, şi
atunci când nu există surse de lumină artificială. Operaţiile de etansare trebuie efectuate
la o temperatură ambiantă, la peste 4°C.
6. Consideraţii privind sănătatea şi siguranţa
Toate lucrările referitoare la asamblarea panourilor termoizolante trebuie realizate în
conformitate cu reglementările aplicabile privind siguranţa şi sănătatea profesională
pentru lucrările de asamblare şi acoperire,sub supravegherea personalului autorizat.
7. Folia de protecţie
tel./ fax.: 0261- 820 845
Suprafeţele exterioare ale panourilor sunt protejate cu o folie de protecţie împotriva

murdăriei şi a deteriorării. Folia se aplică în timpul procesului de producţie a
panoului.Îndepărtaţi folia atunci când instalaţi panoul şi nu mai târziu de două luni de la
achiziţionarea panourilor termoizolante.
După expunerea pe termen scurt la condiţiile meteorologice folia începe să se crape,
ceea ce poate îngreuna la rândul său îndepărtarea sa de pe învelişul extern al panoului.
Îndepărtaţi folia de protecţie de pe învelişul interior al panourilor, acolo unde sunt
instalate elemente de tipul flanşelor, a luminatoarelor unor cupole sau scurgeri de apă –
consultaţi fig. 7.
Fig. 7. Ridicarea foliei de protecţie de pe partea interioară a panourilor.

După asamblare nu se poate lăsa nicio folie de protecţie pe panou. Folia, atunci când
rămâne, poate duce la pătarea lacului datorită penetrării apei – vedeţi fig. 7a.
Panourile de perete pot fi acoperite cu o folie albastră amplasată pe partea interioară a
structurii aflată în construcţie.
Asamblarea care nu respectă marcajele va determina pierderea garanţiei panourilor!
Fig. 7a. Interzicerea lăsării unei folii ridicate.

8. Tăierea panourilor şi a flashing-urilor pe şantier
Se recomandă tăierea panourilor termoizolante cu ferăstraie mecanice cu lame cu dinţi
fini, sau cu ferăstraie circulare, cu condiţia ca acestea să fie echipate cu sisteme de
ghidare exacte. Îndepărtaţi aşchiile imediat după tăiere – vedeţi imaginea 1.
Imaginea 1. Se recomandă ferăstraiele

tel./ fax.: 0261- 820 845
mecanice pentru tăierea panourilor.
Pentru tăierea panourilor şi a flashing-urilor nu sunt permise polizoarele unghiulare şi nicio

altă maşină care poate duce la supraîncălzirea zonei de tăiere – şi prin urmare la
deteriorarea protecţiei împotriva coroziunii – vedeţi imaginea 2.
Imaginea 2. Nu tăiaţi panourile cu

polizoare unghiulare, deoarece se pot
strica învelişurile de protecţie anticorozivă
Deschiderile tăiate în componentele acoperişului şi ale pereţilor, înainte de asamblarea

panoului, slăbesc structura transversală a acestuia; prin urmare, în acele locuri trebuie
amplasată o întărire adecvată.
Pentru a proteja suprafaţa împotriva deteriorării, tăiaţi panourile şi flashing-urile pe standuri
speciale, căptuşite cu un material moale, ca de exemplu pâslă, etc.
Îndepărtaţi folia de protecţie, dacă există, de pe flashing-uri înainte de a le asambla.
Este interzisă tăierea panourilor pe acoperiş, pe platformele de lucru, pe schele, etc.
9. Elemente de fixare pentru asamblarea panoului

Utilizaţi elementele de fixare prin autoînşurubare recomandate de către producător
pentru fixarea panourilor termoizolante. Tipul elementelor de fixare va depinde de
structura de încărcare şi de grosimea panoului ce urmează a fi asamblat.
Pentru a obţine o fixare corespunzătoare a panoului pe structură, este esenţial să
menţineţi poziţia perpendiculară a elementului în timp ce îl fixaţi; prin urmare, se
recomandă utilizarea unor maşini de înfiletat echipate cu capete pentru elementele de
fixare lungi.
Utilizaţi elemente de fixare din oţel inoxidabil pentru fixarea panourilor pe structură, acolo
unde sunt prezente următoarele condiţii:
- atmosfera din interior este caracterizată printr-un grad permanent de umezeală de
peste 30%.
- în interior este o atmosferă agresivă din punct de vedere chimic;
- echipamentul depozitat necesită o protecţie specială.
Datorită filetului de sprijin proiectat special, fără filet în zona de sub capul şurubului, şi unei
şaibe cu strat vulcanizat de EPDM, se obţine o fixare etanşă la apă şi durabilă printr-o
singură operaţie, care elimină spaţiul dintre panoul termoizolante şi baza acestuia (grinda
de boltă, coama sau altă componentă a structurii de oţel) - vedeţi fig. 8.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Fig. 8. Instalarea corectă a elementului de fixare.

10. Înclinarea acoperişului
Este necesară următoarea înclinare minimă a acoperişului realizat din panouri
termoizolante:
> 5 % pentru acoperişuri din panouri continue, fără îmbinări şi luminatoare transversale.
> 7 % pentru acoperişuri din panouri îmbinate sau cu luminatoare.
11. Lăţimea minimă pentru sprijinul acoperişului

Verificaţi întotdeauna suportul pentru conformarea cu specificaţiile proiectului – consultaţi
fig. 9 şi 9a.
Când se reglează lăţimea suporţilor trebuie avute în vedere observaţiile incluse în tabelele
cu sarcinile admise.
Fig. 9. Suporţi intermediari b≥60 mm, unde: 1 –profil cu perete subtire din oţel, 2 – panou
de acoperiş, 3 – element de fixare.
Fig. 9a. Suporţi la extremităţi b≥40 mm

12. Scoaterea panourilor din ambalaj
Utilizarea unui dispozitiv de ridicare este cea mai convenabilă metodă de asamblare a
panoului pe acoperiş. Panourile pot fi ridicate câte unul din pachet – consultaţi fig. 10,
utilizând instrumente adecvate disponibile pe piaţă, de genul clemelor cu pâslă sau
tampoane de metal căptuşite cu cauciuc, vedeţi fig. 11.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Fig. 10. Scoaterea panourilor din ambalaj Fig. 11. Strângere tâmplărie cu placă de
oţel şi chingă de pâslă.
Pentru asamblarea panourilor de acoperiş mai lungi de 12 m folosiţi grinzi transversale--
consultaţi fig. 13.
La asamblarea panourilor atunci când se foloseşte un dispozitiv de ridicare, nu uitaţi de
înclinarea acoperişului; în caz contrar, marginile panoului se pot deteriora - consultaţi fig.
12 şi 13.
Panourile cu o greutate specifică redusă pot fi ridicate manual şi amplasate pe acoperiş.
Îndepărtaţi folia de protecţie de pe suprafaţa interioară a panoului înainte de a-l aşeza
pe structura acoperişului.
Lucrătorii trebuie să poarte pantofi cu talpa moale (pentru a nu deteriora învelişul
panoului) atunci când instalează panourile pentru acoperiş.
Îmbinaţi fiecare dintre panourile următoare cu cel anterior prin amplasarea ramei de
formă trapezoidală a panoului de deasupra peste marginea panoului din imediata
apropiere – consultaţi fig. 14 şi 14a.
Fig. 12. Amplasarea panourilor cu macaraua, avându-se în vedere panta acoperişului.
Fig. 13. Utilizarea grinzii transversale la amplasarea panourilor mai lungi de 12 m.

Fig. 14. Etapele asamblării panourilor.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Fig. 14a. Etapele asamblării panourilor. Coborârea şi apăsarea panourilor.
13. Maşini de înfiletat

Pentru asamblarea elementelor de prindere sunt recomandate maşini de înfiletat
speciale, cu capete pentru şuruburile lungi, maşini la care poate fi reglată adâncimea
relativă a capului.
De asemenea, se permite şi utilizarea unei maşini alternative universale, echipată pentru
reglarea adâncimii relative a capului, cu următorii parametri:- putere de ieşire: 600 ÷ 750
W, viteza de operare la respective putere: 1500 – 2000 rpm,cuplu 600 – 700 Ncm.
14. Asamblarea panourilor de acoperiş
In prima faza, se fixeaza panoul cu un surub autofiletant pe grinda de sub coama
acoperisului, apoi pe cele de la stresini si de celelalte grinzi ( cu exceptia celor ce
formeaza coama acoperisului).
Panourile de pe margini sunt fixate pe structură (pană) cu trei şuruburi autofiletante prin
partea superioară a panoului trapezoidal.
Panourile din mijloc sunt fixate pe structură (pană) cu două şuruburi.
Aceleaşi şuruburi autofiletante se folosesc pentru fixarea panourilor de mijloc cât şi a celor
de pe margini, mai precis şurub L01 pentru penele laminate la cald şi şurub L02 pentru
penele îndoite la rece.
Pentru a asigura o etanşare completă a îmbinării, utilizaţi şuruburi L03A autofiletante
suplimentare, aflat la distanţe de câte cca. 430 mm.
Datorită încărcărilor variate în zonele nominale şi de margine, numărul final de elemente
de fixare este definit de către constructor în proiect.
15. Asamblarea panourilor de perete
Utilizarea unui dispozitiv de ridicare este cea mai convenabilă metodă de asamblare a
panourilor de perete.
Pregătiţi o chingă de ridicare de o lungime corespunzătoare, potrivită cu cea a panoului -
fig. 15.
Panourile următoare pot fi ridicate direct din ambalaj, utilizându-se un suport cu profil în U
căptuşit în interior cu un material moale, de tipul pâslei sau cauciucului. Lăţimea suportului
trebuie să se potrivească cu grosimea panoului – fig. 16.
Glisaţi panoul superior din ambalaj cât de departe pot fi realizate două găuri, pentru a
permite fixarea bolţurilor prin suport şi prin panou.
Fig. 15. Aşezarea panourilor
de perete cu macaraua.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Panourile cu o greutate specifică redusă pot fi ridicate din ambalaj şi amplasate manual –
fig. 18 şi 19.
Când ridicaţi panourile lungi din ambalaj pentru aranjarea pe verticală, asiguraţi
ridicarea pentru a evita deteriorarea marginilor panoului ridicat şi a panourilor rămase în
ambalaj; aceasta remarcă se aplică în special devierii de peste L/250.
Ridicaţi panourile pentru aranjarea pe orizontală utilizând suportul cu profil în U – consultaţi
fig. 20, 21.
Îndepărtaţi folia de protecţie de pe panouri înaintea asamblării şi puneţi materialul de
etanşare 20x30 impregnat cu poliuretan pe grinda de fundaţie.
Fig. 16. Lăţimea chingii trebuie reglată în funcţie de grosimea panoului asamblat.
Fig. 17. Obţinerea unei forme adecvate prin utilizarea instrumentului de asamblare.
Fig. 18. Aşezarea manuală a panourile pe perete.
Fig. 19. Scoaterea panourilor şi transferarea lor.
Fig. 20. Aplicarea plăcii de acoperire a profilului pentru panouri la aranjarea pe orizontală.
Fig. 21. Aplicarea plăcii de acoperire a profilului când se scot panourile de perete.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Fig. 22. Aplicarea plăcii de acoperire a profilului când se scot panourile de perete.
16. Scoaterea panourilor din ambalaj – aranjarea pe verticală
Ridicaţi panoul de perete destinat aranjării pe verticală, astfel încât să stea mai întâi pe
marginea laterală, pentru a permite ancorarea suportului pentru profilul în U
corespunzător şi apoi ridicaţi-l în poziţie verticală - consultaţi fig. 23, 24, 25, 26 şi 27.
Fig. 23. Etapa 1 – ridicaţi panourile din ambalaj şi fixaţi dispozitivele de prindere sau
instrumental de asamblare pentru ridicare în mod simetric de la centrul panourilor.
Fig. 24. Etapa 2 – puneţi distanţiere sub panoul ridicat pentru a nu deteriora un alt panou
şi ridicaţi cu grijă.
Fig. 25. Etapa 3 – amplasaţi panoul pe latura mai lungă pe ambalaj.
Fig. 26. Etapa 4 – aşezaţi panoul pe un suport, fixaţi un dispozitiv corespunzător de

prindere sau un instrument de asamblare pentru ridicare pentru panourile termoizolante la
aranjarea pe verticală a panoului .
tel./ fax.: 0261- 820 845
Fig. 27. Etapa 5 – rotiţi panoul pe verticală.
17. Curăţarea şi păstrarea

După finalizarea asamblării şi după îndepărtarea foliei de protecţie, îndepărtaţi manual
toate murdăriile, grăsimile şi praful, cu soluţie pe bază de apă (pH aprox. 7) a unui agent
neutru de curăţare, folosind o cârpă de bumbac sau un burete. Clătiţi apoi suprafaţa cu
apă curată. Curăţarea trebuie să se realizeze la temperaturi de peste zero grade.
tel./ fax.: 0261- 820 845
COMPARTIMENTARI SI TAVANE FALSE DIN GIPS – CARTON:
GENERALITATI
Obiectul specificatiei
In acest capitol se includ specificatiile pentru pereti de compartimentari si tavane false
din gips – carton
Documentatia de ofertare va fi însotita de Agrementul Tehnic pentru toate
obiectele ofertei.
Agrementul tehnic, conform legii nr. 10 / 1995 - privind calitatea în constructii, este
documentul prin care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor
pentru a fi utilizate la realizarea constructiilor.
Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement Tehnic în Constructii din
Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de
agrementare elaborată de unitatile acreditate în acest scop, precum si a dosarelor
tehnice puse la dispozitie de solicitanti.
Peretii despartitori din gips carton ofera un nivel ridicat de protectie fonică si
termica pentru obtinerea careia altfel ar fi necesari pereti clasici, masivi si grei.Acesti
pereti sunt din punct de vedere acustic constructii mici, modulare, care prin intermediul
unui strat elastic atenueaza energia sonora incidenta. Caldura care se pierde prin
ferestre, pereti exteriori, acoperisuri subsol trebuie înlocuită. Peretii despartitori si
plafoanele din gips carton au proprietati excelente termoizolante, deoarece în spatiul
liber interior contin un material termoizolator. Suprafata peretelui se adapteaza pe deplin
la temperatura camerei si din acest motiv devine imediat dupa încalzire calda si
confortabila, mai ales termoplacile obtinute prin placare cu polistiren sau fibra minerala
se preteaza la o aplicare usoara. Materia prima de baza pentru gips carton este gipsul.
Amestecatoare specializate prepara din gipsul pulbere o pasta fluida si omogena de
gips, care este distribuită uniform printr-un dispozitiv, pe foaia de carton ce se deplaseaza
prin translatare pe masa de formare. Peste stratul de pasta de gips obtinut pe masa de
formare se aplica alta foaie de carton desavârsindu-se astfel îmbracarea completa a
miezului de gips cu carton. Placa de gips-carton înca moale parcurge, pentru întarire, o
banda de transport până la taietorul care debiteaza placile. Apoi acestea sunt conduse
la uscator, unde excedentul de apa este îndepartat.
Domenii de utilizare: pardoseli uscate, pereti despartitori, plafoane, protectie la foc.
Definirea peretilor. Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori
despartitori neportanti care se monteaza în santier. Functiunile de rezistenta si fizică a
constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tablă de otel cu placarea
din placi de gips carton si straturile izolatoare, pozate functie de necesitati. Suplimentar,
peretii pot suporta si încărcarile obiectelor agatate.
Domenii de utilizare. Peretii cu schelet se pot folosi în amenajarile interioare la cladirile
civile (inclusiv încăperi umede). Nu se pot utiliza în spatii tehnologice umede, în aer liber în
constructii zootehnice, în spatii cu temperaturi mari permanent peste 50° C.
Realizarea peretilor - montajul – OPERATII.
- masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante,
a usilor si a altor deschideri
- aceeasi operatie pe pereti
- aceeasi operatie pe tavane
- se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
- înainte de începerea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi de
etanseizare sau se realizeaza etansarea cu alte procedee
tel./ fax.: 0261- 820 845
- planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate înaintea montarii
profilelelor mai sus mentionate
- se monteazä profilele verticale în profilele de contur
- se începe montarea placilor pe una din fetele peretelui
- prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei
cu bula de aer
- se fixează în continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid evitându-se
tensionarea placii
- se monteaza în acelasi mod urmatoarele placi
- distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona peretelui nu
trebuie sa depaseasca aproximativ 52 cm, iar în cazul realizării acustice aceasta distanta
trebuie să fie mai mica de 50 cm.
- în cazul placarii duble, al doilea rând de placi va fi însurubat dupa primul rând pun
decalarea îmbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.
- daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele
laturi ale acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa
constructia peretelui, pe de alta parte dupa înaltimea peretelui dupa marimea si
greutatea canatului de usa.
- profilele de usi se monteaza pe întreaga înaltime a peretilor si se fixeaza foarte strâns de
profilul de contur inferior si superior prin patrunderea unul într-altul, profilele verticale
trebuie sa suporte o greutate de 25 kg a canatului de usa la o înăltime de pâna la 2,80 m
pentru încapere, precum si greutati ale canatului de usa de pâna la 50 kg;
- în cazul unor înaltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare de cel putin2
mm.
- spacluirea placilor din ipsos - carton poate demara numai după consumarea tuturor
tensiunilor semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a
temperaturii. Se presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel
putin 5 °C; umiditati exagerate ale aerului (în comparatie cu conditiile ulterioare de
utilizare) în timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau încalzirea în scopul uscării
pot duce la formarea de fisuri.
- turnarea de sape de asfalt fierbinte trebuie efectuata înainte de lucrarile de spacluire.
- rosturile placilor gips carton au, în mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc făra
straifuri de acoperire a rosturilor.
- în cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hârtie sau din împâslitura din
fibra de sticla, este posibila si spacluirea cu umplutură pentru rosturi.
- în cazul în care apare necesitatea ca spăcluirea sa fie slefuită, trebuie evitata aparitia
asperitătilor pe carton (sa nu se zgârie cartonul).
- în cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de separatie.
- rosturile de dilatatie în suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu
scheleti.
- în cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu puternic sau
dungi luminoase) este indispensabila spacluirea întregii suprafete.
Tratamentul suprafetelor
-placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu
aproape toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul încaperilor, cum ar
fi: lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele
asemanatoare.
-nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
tel./ fax.: 0261- 820 845
-pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale

sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de
lipire sau aplicarea de grunduri.
PERETI GK CU SCHELET METALIC
Generalitati:
-Sarcinile se preiau din planuri, în masura în care lucrarea executata are corespondentă în
planuri. Daca astfel de planuri nu sunt întocmite, sarcina de lucru trebuie determinata prin
masurători.
- Dimensiunile si greutatea se rotunjesc la doua zecimale, dacă nu este prevuzut altceva
în caietul de sarcini.
- La baza executarii sarcinilor trebuie sa se afle dimensiunile constructiei (de exemplu,
dimensiunile constructiei “In rosu”).
- Prelucrarea colturior peretior nu se achita separat.
- Toate colturile (muchiile) vor fi rotunjite pentru evitarea riscurilor de accidentare a
copiilor.
Specificatii:
Pereti cadru ca pereti de montaj , neportanti, constructie din profile zincate C si U din
tabla de otel, grosimea tablei - cel putib 0,6 mm si stantari pentru instalatiile electrice si de
tehnică casnica. Racordurile inferioare si laterale se executa numai folosind un strat
intermediar, foarte bine fixat. Racordul superior la tavanele de orice tip cu strat
intermediar, foarte bine fixat. Izolatie lipita, un singur strat de supoti de fibre minerale,
etanse. In pretul unitar sunt incluse toate dotarile colturilor cu materiale de protectie a
colturilor si muchiilor Alux si toate rostuirile rezistent-elastice ale racordurior. La executia
peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, în cazul chiuvetelor,
vaselor de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai producatorilor. Trebuie
sa se tina seama de elementele de montaj recomandate de producatori pentru bai si
dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit de
perete printr-un strat de cauciuc, pâsla sau ceva asemanător, iar tevile trebuie captusite.
Conductele de apa rece trebuie învelite pentru izolare fonica dar si împotriva formarii de
condens. Tevile de cupru neizolate nu trebuie sa se afle în contact cu elemente zincate
din perete.
Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator
planurilor pentru instalatiile electrice respectiv în conformitate cu indicatiile electricianului.
Pereti cadru GK,1 x 12,5, Min 40, d= 100mm
Perete din cadre de metal format din:
-constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 75/50/06 mm, distanta între axe
62,5 cm si profile UW de 75/40/06 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic
consolidata cu dibluri potrivite cât si prin folosirea de banda izolanta/chit.
-spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de material A 1,
greutatea 40 kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel încât sa nu existe pericolul de
alunecare.
-căptusirea pe fiecare parte cu placi groase de 1 x 12,5 mm;
- consolidarea cu suruburi de executie rapida; rosturile de placi si capetele de suruburi
trebuiesc acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat izolant.
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Captusirea cu scândura: 1 x 12,5 mm GKF pe fiecare parte
Greutatea peretelui: 26 kg/mp
Grosimea peretelui: 100 mm
Traverse transversale pentru peretii cadru din gips carton, adaos:
tel./ fax.: 0261- 820 845
Traverse transversale din profile U si C în peretii cadru de gipscarton, ca baza de

consolidare pentru dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Lătimea traverselor: 150 mm
PLAFOANE SUSPENDATE:
Generalitati tehnice:
Pentru fixarea plafoanelor suspendate de tavane din beton se folosesc numai dibluri de
metal. Elementele suspendate si toate elementele portante se monteaza numai în
executie zincata. Elementele suspendate pe baza de arc se pot instala numai dupa
verficari. Legaturile cu magnet nu sunt permise. Pe tavanul “în rosu” din otel beton
respectiv prefabricate din otel sau table trapezoidale se aplica elementele suspendate
din benzi de otel ale fantei respectiv suspensii de tensionare. Fixarea elementelor
suspendate pe tavanul “în rosu” se face prin racordare respectiv gaurire. Fixarea benzilor
de olel ale fantei pe table trapezoidale se face exclusiv pe ambele parti la bordurile de
tabla trapezoidala cu element de suspensie tip Wangell. Fixarea trebuie facuta la cel
putin ca. 5 cm deasupra muchiei inferioare a borduri. Structura suspendata se instaleaza
perfect oriontal si aliniat , corespunzator cu împartirea rasterului si dimensiunile înaltimii.
Toate profilurile se montează perfect aliniate. Profile orizontale de racord perete se
monteaza cu dibluri la distanta de 60 cm si se însurubează. Pe stâlpi, suporturi, elemente
de perete care ies în relief etc. se pun cel putin câte 2 dibluri de fixare. Dacä nu exista
alte specificari, executia racordurilor perete, racordurilor tavan, orificiior de verificare la
cablurile de curent electric sunt incluse în pretul de ofertă. Toate elementele incorporate
ce urmeaza a fi montate în contact cu tavanul, cum ar fi corpuri de iluminat, guri de
aerisire, etc. se suspenda separat respectiv se asigura printr-o consolidare suficienta a
subconstructiei, astfel încât sa nu se exercite o solicitare suplimentara. Pentru suspendare
se accepta numai sisteme verificate ca întreg, amestecul cu elemente ale altor sisteme
nu este permis.
Tavanul fals in CORPUL VECHI se va executa cu RIDURIT.
Prestatorul garanteaza pentru întreaga constructie.
Materiale:
- Placi de gips carton 12,5mm, structura din profile zincate C si U din tablă de otel,
grosimea tablei - cel putin 0,6 mm.
- Placi ridurit
- tavan plan din gips-carton cu sistem de suspendare aferent.
Tratamentul suprafetelor
Placile de ipsos-carton standard si placile ignifugate sunt compatibile cu aproape toate
tipurile de straturi de acoperire uzate pentru interiorul incaperilor, cum ar fi: lacuri si
vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si alte asemanatoare.
Nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var. Pentru aplicarea
ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale sau rasini
artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire sau
grunduri.
Indicatii speciale: pereti cu schelet in incaperi umede
- Se folosesc de principiu placi impregnate (culoare verde).
- Distanta minima la muchiile de taiere la suprafetele umezite (treceri de conducte prin
plansee, suporturi, etc.) este de cca. 10 mm.
- Toate suprafetele taiate trebuie sa fie izolate inaintea montajului cu grund de adancime,
pentru o mai buna aderenta a chitului, care se aplica la strapungeri, racorduri si colturi.
Chiturile trebuie sa fie permanent elastic si fungicid.
tel./ fax.: 0261- 820 845
- Straturile ceramice presupun suporturi stabile, de aceea se va utiliza, o placare dubla

sau se va reduce distanta intre profile.
- Sub straturile ceramice, finisarea rosturilor se realizeaza numai in zona santurilor adanci
cu ipsos pentru umplutura.
- Intreaga suprafata a peretelui se izoleaza cu grund de adancime.
- Traversarile prin perete trebuie etansate perfect cu ajutorul pastei de etansare fata de
placutele ceramice. Acelasi lucru este valabil si pentru colturi (intre pereti, intre pereti si
pardoseala).
- Lipirea placilor ceramice se va realiza cu substanta de lipit pentru constructii (pe baza
de ciment).
In incaperile umede ce necesita masuri speciale, se vor utiliza instructiunile producatorului.
Furnizorul de ipsos-carton va comunica constructorului, beneficiarului si proiectantului
toate specificatiile tehnice ale producatorului, garantand pentru conformitatea acestora.
Detaliile anexate caietului de sarcini sunt orientative, ele urmand a fi adaptate la
prescriptiile producatorului, prescriptii ce vor fi in concordanta cu agrementul tehnic
obtinut in Romania pentru aceste produse.
TRANSPORTUL, DEPOZITAREA, PRELUCRAREA PANOURILOR DE GIPS-CARTON
2.a. Panourile de gips-carton se depoziteaza plan, pe un suport neted si se protejeaza de
umiditate. Panourile de forma mare trebuie transportate numai in plan vertical, transport
ce poate fi simplificat prin folosirea pieselor de transport speciale.
La depozitare, trebuie luata in considerare, capacitatea portanta a planseelor.
Taieturile simple
Cu ajutorul cutitului special se taie mai intai cartonul fetei vizibile si apoi se rupe miezul de
ipsos, de-a lungul taieturii. Apoi se taie cartonul fetei posterioare. Golurile pentru instalatii
se pozitioneaza si se dimensioneaza exact si apoi se executa cu freza pentru doze, cu
dornul sau cu fierastraul coada de soarece.
Taieturile precise
Taieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de vulpe sau fierastraul
circular manual. Golurile pentru instalatii se pozitioneaza si se dimensioneaza foarte exact
si se realizeaza cu freza pentru doze, dornul sau fierastraul coada de soarece.
Prelucrarea rosturilor
Prelucrarea rosturilor reprezinta lucrarea finala care incununeaza tehnologia de montaj
uscat a acestui sistem. Aceasta operatiune are un rol important si influenteaza in mare
masura calitatea estetica a lucrului finit.
Cu sistemul de rosturi special conceput rosturile pot fi prelucrate cu un singur tip de
panou, dupa dorinta si necesitati, cu sau fara banda de protectie. Aceasta libertate de
alegere simplifica si rationalizeaza depozitarea si organizarea de santier.
Panourile cu muchie obisnuita (muchii longitudinale aplatizate si imbracate cu carton) se
prelucreaza de obicei cu pasta speciala de imbinare a rosturilor, cu banda de protectie
din fibra de sticla sau hartie de protectie.
Se vor respecta prescriptiile tehnice ale producatorului.
Orice abatere de la proiect se va face numai cu acordul beneficiarului si proiectantului.
tel./ fax.: 0261- 820 845
ZUGRĂVELI
OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare şi executare a

zugrăvelilor în culori de apă, a zugrăvelilor în relief şi la finisarea ornamentelor de ipsos.
1.2. Zugrăvelile în culori de apă, preparate cu humă sau caolină, se aplică la interiorul
construcţiilor, în încăperi cu umiditate relativă a aerului sub 60%, pe suprafeţe gletuite cu
glet de var sau glet de ipsos, la clădiri de locuit şi social-culturale, construcţii industriale
(unde nu sunt supuse agresivităţii agenţilor chimici), agrozootehnice, precum şi la lucrări
provizorii.
MATERIALE
2.1. Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acţiunea

mediului în care se vor găsi suprafeţele respective în timpul exploatării. Compoziţiile
trebuie să aibă o astfel de consistenţă, încât acoperirea suprafeţelor să se poată face
corect, fără ca materialul să curgă şi fără să rămână urme vizibile de bidinea sau pensulă;
de asemenea, trebuie să aibă pigmenţii bine fixaţi. Pentru aceasta, în compoziţiile de
zugrăvit se va introduce un adaos preparat din clei de oase sau de piele.
2.2. Materialele utilizate la executarea zugrăvelilor în culori de apă trebuie să corespundă
prevederilor din următoarele standarde de stat şi norme interne ale unităţilor
producătoare:
- Ipsos de construcţii şi ipsos de modelat, STAS 545-66;
- Caolin spălat de Aghireş, STAS 232-73;
- Humă, condiţiile tehnice prevăzute în normele interne ale carierei producătoare;
- Caolin spălat de Harghita, STAS 4888-68;
- Apă pentru mortare şi betoane, STAS 790-73;
- Clei de oase, STAS 88-73;
- Clei de piele, Stas 89-69;
- Gelatină tehnică, STAS 2540-73;
- Cretă măcinată de Murflatar-Dobrogea, STAS 2706-71;
- Oxizi, pigmenţi pentru vopsele, pământuri decolorante, produse absorbante,
standardele din sectorul ˝L. Industria chimică˝, subgrupa ˝L 17˝;
- Praf de bronz alb şi galben;
- Praf de măstase ˝Micalux˝, N.I. 4589-60 a UCECOM;
- Hârtie pentru şlefuire uscată, STAS 1581-61;
- Pânză pentru şlefuire uscată, STAS 1582-61;
- Corpuri abrazive cu liant ceramic şi mineral, STAS 4593-68.
PRESCRIPŢII DE EXECUŢIE
Zugrăveli în culori de humă.

Prepararea compoziţiei de zugrăvit
3.1. La prepararea compoziţiei de zugrăvit se vor folosi: humă muiată în apă, pigmenţi şi
soluţie de clei.
3.2. Înmuierea humei cu apă se face în proporţie de 2 litri de apă la
1 kg humă bulgări frământaţi mărunt. Cantitatea de apă poate varia în funcţie de
calitatea humei.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se toarnă întâi apă, atât cât să acopere bulgării de humă; restul de apă se adaugă
după înmuierea acestora.
Pentru înmuiere, bulgării se vor lăsa în apă timp de 5...24 ore, după care amestecul se va
omogeniza bine cu o lopată.
3.3. Pigmenţii vor fi înmuiaţi în apă cu 24 de ore înainte de prepararea compoziţiei.
3.4. Soluţia de clei se va prepara din clei şi apă în proporţie de 1 kg de clei la 5 litri apă.
Plăcuţele de clei sparte în bucăţi sau cleiul granulat se înmoaie în apă timp de 24 de ore.
După aceea amestecul se fierbe, introducând vazul cu clei în alt vas cu apă care fierbe.
Fundul vasului cu clei nu trebuie să atingă fundul vasului cu apă.
3.5. Prepararea compoziţiei de zugrăveală se va face astfel:
Se toarnă în amestecul de humă cu apă soluţia de clei, în proporţie de 100 g soluţie clei la
1 litru de humă cu apă; după aceea se adaugă pigmenţii înmuiaţi în apă, până a
obţinerea nuanţei cerute de proiectant.
Este necesar ca, compoziţiile colorate să se prepare în cantităţi suficiente pentru
zugrăvirea cel puţin a unei încăperi (la interior) sau a unei faţade (la exterior) pentru a se
evita variaţiile de nuanţe, în cadrul aceluiaşi câmp vizibil.
Întreaga compoziţie se va strecura prin sita cu 900 ochiuri/cm2.
3.6. Concomitent se va prepara şi o soluţie de săpun cu apă, în proporţie de 1 kg săpun la
circa 16 litri de apă caldă, amestecând până la dizolvarea completă a săpunului. Se
adaugă apoi restul de apă caldă, se omogenizează şi se strecoară prin sita cu 900
ochiuri/cm2.
Aplicarea zugrăvelii
3.7. Se aplică un prim strat de săpun, preparat ca la punctul 3.6., după care se face
repararea defectelor mărunte la tavan şi pereţi, cu pastă de ipsos. După uscarea şi
şlefuirea reparaţiilor se aplică un strat de săpun pe porţiunile reparate, după care se va
aplica compoziţia de zugrăveală în trei straturi, pe întreaga suprafaţă.
Atât săpunul cât şi primul strat de zugrăveală, se aplică cu bidineaua.
Ultimele două straturi de zugrăveală se aplică mecanizat cu aparate de pulverizat,
conform prevederilor din caietul II, cap. 3, sau în cazuri speciale, pe suprafeţe mici, tot cu
bidineaua.
3.9. Toate celelalte indicaţii tehnologice privind aplicarea manuală sau mecanică a
zugrăvelii (modul de aplicare a stratului pe pereţi, uneltele necesare etc.) sunt indicate la
zugrăvelile cu lapte de var (Caietul II).
Zugrăveli în culori de apă cu caolină

3.10. Se întrebuinţează de obicei fără pigmenţi, pentru obţinerea unei compoziţii de
zugrăveală de culoare albă pentru zugrăvirea tavanelor. Mai rar, se întrebuinţează
împreună cu diverşi pigmenţi, la compoziţiile de zugrăvit pereţii, în locul humei.
3.11. Prepararea se face în mod similar ca la zugrăvelile cu humă şi clei, în aceleaşi
proporţii, huma fiind înlocuită cu caolină.
3.12. Zugrăveala cu caolină se aplică pe suprafeţe gletuite; tehnologia de aplicare este
aceeaşi ca la zugrăvelile cu humă şi clei.
Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite

3.13. Zugrăvelile cu desene, liniaturile şi zugrăvelile stropite, se vor executa pe suprafeţe
zugrăvite în prealabil într-o singură culoare, care constituie fondul. Zugrăveala simplă de
fond se execută în conformitate cu prevederile de la pct. 3.1...3.9 de mai sus.
Prepararea compoziţiei
tel./ fax.: 0261- 820 845
3.14. Compoziţia se prepară din soluţie de clei cu adaos de apă şi pigmenţi minerali.
Soluţia de clei preparată în conformitate cu prevederile de la pct. 3.3 se diluează cu apă
în proporţie de 100 g soluţie de clei la 1 litru apă. În locul soluţiei de clei se poate folosi
lapte animal în aceeaşi proporţie.
Pigmenţii se adaugă până la obţinerea nuanţei cerută de proiectant.
3.15. Desenele rezultate cu compoziţiile preparate ca mai sus pot fi completate cu un
desen în culoare de bronz (galben sau alb).
Compoziţia în cloare de bron se prepară din:
bronz 100 g
amidon 100 g
gelatină 50 g
apă 500...600 ml
Prepararea se face dizolvând amidonul în puţină apă caldă şi amestecând până la
desfacerea cocoloaşelor; după aceea se adaugă apă până se obţine o soluţie de
consistenţa laptelui (circa 400...500 ml), gelatina se dizolvă în restul de 100...200 ml apă
caldă şi se amestecă până la omogenizare completă.
În vasul cu amidon se toarnă gelatina, după care se toarnă bronzul, amestecând
continuu.
În timpul lucrulu, vasul cu compoziţia se ţine în alt vas cu apă fierbinte, răcirea şi întărirea
trebuind să se facă pe suprafeţe ce se finisează.
Executarea desenului cu rola

3.16. Compoziţia de zugrăveală se aplică pe cilindrul rolei confecţionat din burete, cu
ajutorul unei pensule.
Aplicarea desenului se face purtând rola pe perete de sus în jos.
Se va avea grijă ca benzile cu desen obţinute să fie perfect verticale şi să nu apară zone
de suprapunere a desenului sau zone neacoperite între benzile cu desen.
PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE:
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu placi de
faianta sau gresie ceramica.
Concept de baza. Placile de faianta sau gresie ceramica vor fi aplicate în special pe
peretii încaperilor unde se desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea unei stari
de igiena deosebita, asa cum se indica în proiect sau acolo unde va fi indicat de catre
Consultant.
Standande si normative de referinta
Acolo unde exista contraindicatii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
1.STAS 146-80- Var pentru constructii.
2.SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.
3.STAS 388-95 - Ciment Portland gri.
4.STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
5.STAS 790-84 - Apă pentrn betoane si mortare.
6.STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.
7.STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canierä, bine spälat, gränn~os
8.STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramică.
tel./ fax.: 0261- 820 845
9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.

10.STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.
11.SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM.
12.STAS 9201-80 - Var hidratat în pulbere.
13.SREN 159 : 1996- Placi de majolica.
Normative
1.C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolică si plăci
ceramice smaltuite
2.C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiantă,
majolică si plăci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.
Mostre si testari
Inainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare,
3 mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse prin proiect spre a fi folosite.
Inainte de livrarea fiecarui lot de placi de faianta sau gresie, Antreprenorul va prezenta
Consultantului certificate în trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a
plăcilor, calitatea si conformitatea cu prezentele specificatii.
Pentru încaperile unde prin proiect sunt prevăzute obiecte sanitare, furnizorul plăcilor de
faianta sau gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi de obiecte sanitane
asortate la culoare cu placile de faianta sau gresie.
Extra material. Antreprenonul va asigura pe santier un surplus de 2% din cantitatile de
placi de faianta sau gresie din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.
MATERIALE SI PRODUSE
Materiale:
Produse:
Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile
prevazute în proiect si conform SR EN 159 - 1996.
Plăci de gresie tip S (natur), de formă patrata sau dreptunghiulara, la dimensiunile, culorile
si calitătile prevazute în proiect si conform STAS 5939-80.
Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si plăci de alte dimensiuni si formate în
conditiile indicate în standardele celor doua materiale (faiantă si gresie).
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:
-coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max. 2,5%
pentru plăcile de gresie.
-la încercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de
fisurare;
-la încercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramâne nedeteriorata.
placile nu vor prezenta pete de culoare închisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la
max. 2% din esantion, fisuri în glazură, îngrosări ale glazurii sau zone insuficient glazurate,
aspect de “înghetat”sau cristalin si zone aspre.
Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru plăcile de
faianta :
- la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0..+10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-0,6%
- sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie pentru placile de gresie
ceramica:
- la grosimi nominale: +/-10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-2%
tel./ fax.: 0261- 820 845
- săgeata: 0,35mm pentru gresie fină si 0,5 mm pentru gresie natur masurata pe
diagonală si raportata la lungimea laturii mari.
Livrare, depozitare, manipulare
Placile de faiantă sau gresie vor fi depozitate în locuri ferite de umiditate, acoperite, în
ambalajele originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plană sau pe rafturi.
Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier decât cantitatea strict necesara pentru
executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel încât cutiile cu faianta sau
gresie sa nu fie depozitate în locuri neadecvate.
Plăcile se vor manipula cu grijă pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se vor feri de
contactul cu materiale care le pot pata.
Placile de faiantă sau gresie se vor transporta ambalate în cutii, cu mijloace de transport
acoperite, curate si uscate.
In mijloacele de transport cutiile se vor aseza în stive, luându-se masuri pentru
împiedicarea deplasarii stivelor în timpul transportului, spre a se evita deteriorarea
ambalajului si împrastierea plăcilor.
Mortare pentru pozarea placilor la pereti
Generalitati:
1.Componentele mortarului vor fi bine amestecate înainte de adaugarea apei.
2.Se va adauga cantitatea necesară de apa pentru a obtine consistenta dorita. Se
va evita excesul de apa.
3.Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare.
4.Din timp în timp, amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente
adecvate, dar nu se vor adăuga ingrediente.
Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit.
Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 0…3 mm) în dozaj volumetric
de 1:2.
Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment având dozajul de 400 kg ciment la m3 nisip
(granulatie 1…3 mm) în dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment: nisip:var pasta). Mortarul se
va amesteca uscat, apoi se va adauga apă suficienta pentru un amestec omogen.
Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, în dozaj volumetric 2:1:1.
Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti
Generalităti:
1.Stratul de amorsă va fi o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa, în dozaj volumetric
de 1:3. sau similar.
2.Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: Mortar adeziv rezistent la apa si
inghet, netoxic, pentru lipirea in pat subtire a placajelor ceramice la interior si
exterior.Consum: cca 3 kg/mp in functie de suport si formatul placilor Ambalaj: 25
kg
3.Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adaugă
componentii lichizi (Aracetul cu apa 1,5... 2 parti).
4. La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.
EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT
Daca nu se specifică altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta (5) 1221 sau
de gresie (5) 1222 cu mortare conform (5) 1240 san paste adezive (5) 1250, asa cum se
specifica la (5) 1310.
Operatiuni pregatitoare
Inainte de începerea operatiunilor de placare cu placi de faiantă sau gresie, se vor fi
executat celelalte lucrări de finisaj dupa cum urmeaza:
1.Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor în solutia definitiva, astfel încât suprafetele
pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice;
tel./ fax.: 0261- 820 845
2.Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, în afara pervazurilor care

se vor monta dupa executarea placajelor.
3.Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, în încaperile unde se vor
executa placaje.
4.Montarea conductelor sanitare, electrice, de încalzire, îngropate sub placaj si probarea
acestora sub presiune.
5.Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare, eventualele
gauri ulterioare urmând a fi date numai cu burghiul.
6.Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plăci mozaicate, placi de gresie, marmură,
etc.).
7.Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradeaza la
umiditate mare, se va face numai dupa montarea placajului.
Nu se va începe lucrul până ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate
satisfacator.
Inainte de începerea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce
urmeaza a fi placate. Nu se va începe lucrul pâna ce nu vor fi îndreptate eventualele
neregularitati constatate (abateri pe verticală si orizontală cât si eventuale vicii sau
degradari aparente).
Aplicarea placilor de faiantă sau gresie se va face numai pe snprafete uscate, pregatite
în prealabil si care se înscriu în abateri de la planeitate cuprinse între 3 mm/m pe verticala
si 2 mm/m pe orizontala. Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi
sau adâncituri). In cazul când aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi îndreptate
prin completarea cu mortar sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie să
depaseasca 1-2 cm.
Inainte de începerea lucrarilor de placare se vor executa urmatoarele operatiuni:
- îndepartarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grăsime, etc.
- rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adâncime
de cca 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere cât mai bine pe aceste
suprafete.
- pe suprafetele de beton turnat monolit sau pe suprafetele de beton ale
panourilor mari se va aplica un sprit, pentru obtinerea unei mai mari rugozitati,
necesara aderarii mortarului de fixare a placilor.
Generalitati
Nu se vor executa placaje în zone unde temperatura este sub +5°C.
Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar. Patul de
mortar nu se va aplica mult înainte de asezarea placilor de faianta sau gresie si în nici un
caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat.
Se va evita pe cât posibil taierea placilor, astfel încât printr-o asezare corecta a acestora,
placile care vor trebui sa fie tăiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa.
Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund. Nu se vor aplica plăci
nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate.
Rosturile între plăci vor fi realizate în continuitate, atât pe verticală cât si pe orizontalä si
vor avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii, cum se spcifica la (5)
1350.
Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20 m
lungime.
Trasarea suprafetelor pentru placare
Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face atât fată de onizontala cât si
fată de verticală.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu ajutorul

repenelor alcatuite din bucati de faianta sau gresie fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe
suprafata respectiva a tencuielii, în imediata vecinătate a suprafetei care se placheaza.
Firul cu plumb, lăsat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care
urmeaza sa se execute.
Executia lucrarilor de placare
Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii placajului în
urmatoarea succesiune de operatii.
Pentru pereti din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):
- aplicarea spritului de mortar cu consistenta fluida (10-12 cm) pe toata înăltimea
peretelui si driscuirea sa de la tavan pâna la linia despartitoare a zonei ce se placheaza;
- aplicarea grundului de mortar cu consistenta mai mare (6 cm) pe zona ce se
plachează;
- aplicarea pastei adezive si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea zugravelii lavabile
Pe pereti din zidarie de caramida sau blocuri din beton:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramâne tencuita;
- aplicarea spritului din mortar de ciment-nisip (5) 1242 si grundului din mortar de ciment-
nisip (5) 1243 pe suprafata ce urmeaza a fi placata:
- executarea placajului.
Pe pereti din gips-carton
- aplicarea grundului de mortar cu consistenta mai mare (6 cm) pe zona ce se
plachează;
- aplicarea pastei adezive si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea zugravelii lavabile
- executarea placajului.
Suprafata grundului va fi zgâriata cu ariciul.
Plăcile de faianta sau gresie se vor curata de praf si impuritati, se vor tine în apă timp de
10-15 minute înainte de începerea placarii si apoi se vor scurge de apa timp de 5 - 10
minute. Nu se vor folosi pentru placare placile ude.
Asezarea plăcilor va începe de la nivelul pardoselii, având grija sa corespunda rosturile
pardoselii în cele ale placajului dacă nu se specifica altfel si corelându-se placajul (reglat
perfect la orizontala) cu pardoseala al cărei nivel poate fi înclinat.
Montarea placilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul placii a mortarului sau a
pastei adezive , dupa caz si aplicarea placilor prin apasare pe stratul suport.
Dupa asezarea fiecarui rând de plăci se va curata mortarul în surplus si se va turna, în
golurile ramase în spatele placilor, lapte de ciment. Se controlează de fiecare data cu
dreptarul.
Rostuirea. Dupa cca. 5-6 ore de la terminarea executarii placajului, rosturile dintre placi se
vor curata prin frecare. Dupa această operatie, rosturile se vor umple cu pasta de ciment
alb, daca nu se specifica altfel, la un interval de timp de 6-8 ore de la terminarea
executarii placajului pe întreaga suprafata din încaperea respectiva.
Protejarea lucrărilor
Spatiile în care s-au executat placajele de faianta sau gresie, vor fi închise si se vor pastra
astfel pâna la uscarea perfecta a lucrarii. Placajele vor fi protejate de deteriorari pâna la
tel./ fax.: 0261- 820 845
receptia lucrarii. In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite
cu foi de pânza de sac în fâsii sau foi care timp de 2 zile vor fi în permanenta umezite.
Verificarea la receptia lucrarilor
Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel mult o unda
cu săgeata de maximum 2 mm.
Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe întreaga suprafata; nu se admit
diferentieri de tonuri între panourile montate si nici în cadrul aceluiasi panou; nu se admit
pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc.
Rândurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii în continuare sau alternate, de
latime uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb.
Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificatii.
2. Pozitionarea defectuoasä a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala.
3. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.
4. Aplicarea la muchiile peretilor sau stâlpilor a unor placi normale si nu a placilor
speciale cu muchia glazurata, asa cum este specificat.
Se vor înlocui aceste placi cu unele potrivite.
5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate în planurile din proiect.
6. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor
până la receptie: fisurari ale plăcilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete,
etc.
Amploarea remedierilor sau înlocuirilor va fi hotarâta de Consultant. Aceste operatiuni nu
vor antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.
MASURARI SI DECONTARE
Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de placaj executat.
Decontarea lucrarilor se va face la metru pătrat de placaj executat, conform planurilor
din proiect, pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.
tel./ fax.: 0261- 820 845
PARDOSELI:
PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrările de executie a pardoselilor cu placi
din gresie ceramica.
Specificatiile pentru sapa din mortar de ciment sunt cuprinse la (11) 1000.
Specificatiile pentru straturile componente ale hidroziolatiei aplicate sub pardoseala din
placi de gresie ceramica (la spatii umede: bai, bucatarii, WC-uri) sunt cuprinse la capitolul
(11)1312
Concept de baza
La lucrare se vor folosi pardoseli cu placi din gresie cenamica la sala multifunctionala, la
grupurile sanitare (bai, WC-uri, bucatarii, holuri, culoare de circulatie, etc.) sau în orice alt
spatiu indicat în proiect.
Standande si normative de refeninta
Acolo unde exista contradictii între prevederile prezentelor specificatii si recomandari din
standandele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standande:
1. STAS 388- 80 - Ciment Portland
2. SR 388- 95 - Apa pentru mortare si betoane.
3. STAS 1500-78 - Ciment M 30, ciment Pa 35 sau ciment F 25.
4. STAS 1667- 76 - Agregate grele naturale pentru mortane si betoane.
5. STAS 5939- 80 - Placi din gresie ceramica.
6. STAS 7055- 87 Cimenturi albe Portland
7. STAS 8171-84 Folie de polietilena.
Normative.
1. C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor.
Material suplimentar
Antreprenorul va asigura, la solicitarea Beneficiarului, livrarea în afara conditiilor
contractuale, a unei cantitati suplimentare de circa 2% pentru fiecare tip de placi - ca
dimensuune si culoare.
Mostre si testari
Se vor pune la dispozitia Consultantului în vedenea aprobarii, mostre, câte 3 placi, din
fiecare tip ca dimensiune si culoare ce se propun a fi utilizate la lucrare. Nu se vor emite
comenzi pentru livrarile de materiale decât dupa aprobarea mostrelor de catre
Consultant.
Mostrele vor fi însotite de fisele tehnice ale producatorului. Fisele tehnice vor atesta
compozitia si caracteristicile fizico-chimice ale produselor si vor certifica respectarea
prezentelor specificatii. Marcile de pe ambalaje vor corespunde cu cele din fisele
tehnice.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare metoda de punere în opera a placilor, conform
indicatiilor producatorului. Lucrarile nu se vor începe pâna ce nu se obtine aprobarea
Consultantului privind aceasta mctoda.
Produse
Placi de gresie ceramica, glazurate sau mate, de dimensiuni si grosimi indicate în proiect,
conform STAS 5993-89 sau similare.
tel./ fax.: 0261- 820 845
1. Glazura va fi colorata, fiid aleasa de Consultant din setul de mostre pus la dispozitie de
Antreprenor.
2. Definitie: In prezentele specificatii, prin gresie ceramica se întelege ceramica vitrifiata
(>1180°). Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-mecanice:
-coeficientul de absorbtie a apei maximum 4%.
3. Abaterile de la dimensiunile nominale permise vor fi:
-lungimea si latimea nominala a laturii: ± 2% maximum din lungimea laturii;
-grosimea nominala a placilor : maximum ± 10%;
- abaterea de la unghi drept a placilor: maximum 0,5% din lungimea laturii;
-deformare: maximum 0,5% din lungimea laturii celei mai mari.
Mateniale
Ciment gri Portland, conform STAS 388-80.
Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87.
Nisip cu granulatie fina 0-1 mm, conform STAS 1667-76.
Apa, conform STAS 790-84.
Placile de gresie ceramica se vor depozita în ambalajele originale ale producatorului, în
locuri ferite astfel încât sa se evite spargerea sau deteriorarea placilor.
Manipularea cutiilor cu placi de gresie ceramica se va face cu mare grija si numai atunci
când va fi necesar astfel ca sa se evite deteriorarea placilor.
EXECUTIA PARDOSELILOR
Operatiuni pregatitoare
Placile vor fi fixate pe o sapa care a fost lasata sa se întareasca timp de cel putin doua
saptamâni.
Sapa se va aplica conform pe hidroizolatia executata conform specificatiilor de la
capitolul.
Se va acorda o atentie cu totul deosebita executarii sapei în spatiile umede (bai, WC-uri,
bucatarii, etc.) ce urmeaza sa primeasca pardoseli din placi de gresie ceramica, pentru a
nu depsi grosimea specificata în detalii, realizând totodata pantele cerute si o suprafata
perfect nivelata.
Inainte de fixarea placilor, suprafata pe care acestea urmeaza sa fie fixate va fi uscata.
Imediat înainte de asezarea stratului suport, sape1e vor fi spalate, complet.
Placile de gresie ceramica pentru pardoseli vor fi lasate în apa curata timp de 15-30
minute înainte de fixare, dupa care vor fi lasate sa se usuce timp de cca. 10-15 minute.
Inainte de începerea executarii pardoselii, se vor executa urmatoarele operatiuni de
finisaj:
1. Executarea hidroizolatiei si a scliviselii sub cada de baie.
2. Montajul cazii de baie si toate lucrarile ascunse sub cada de baie.
3. Executarea peretelui de mascare la cada de baie.
Inainte de începerea lucrarilor se vor încheia alte lucrari cum sunt: rectificari la elementele
de beton armat;
2.rectificari la zidarii;
3.montarea tocurilor tâmp!ariei interioare;
4.montarea instalatiilor electrice circuitele pentru prize;
5.montarea elementelor de fixare (dibluri) pentru grupuri sanitare.
Se va face trasarea nivelului finit al pardoselii cu ajutoru! furtunului de nivel, dreptar, nivela
si sfoară.
Se va face o aranjare pe uscat a placilor pe conturul pardoselii pentru trasarea apoi cu
sfoara a rosturilor.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se va urmari din trasaj ca un numar cât mai mic de plăci să rezulte taiate.
Generalitäti
Nu se vor executa mai multe täieturi decât este necesar. In general nu se vor executa
taieturi prin care se obtin placi mai mici decât jumätate din dimensiune. Suprafetele
placilor vor fi centrate si echilibrate.
Se vor netezi toate muchiile taiate, cu piatra de carborund; nu se vor fixa placi cu muchii
crestate (în zig-zag) sau exfoliate.
Stratul suport
Amestecul pentru stratul suport nu va fi mai puternic decât o parte ciment Portland la trei
parti de nisip, dupa volum, si nici mai slab decât o parte ciment Portland la patru parti
nisip, după volum.
Apa va fi introdusa în amestec în cantitate suficientä pentru a se obtine lucrabilitatea
necesara (consistenta moale, densă), dar în cantitate minima, necesara. Dupa
compactare, apa nu va patrunde la suprafatä.. Mortarul va avea consistenta necesara
compactării prin batere, va fi suficient de moale pentru a primi nervurile placii si suficient
de tare pentru a sustine si mentine placa în planul corespunzator.
Daca nu se specifica altfel, stratul suport din mortar va avea o grosime uniforma de 10
mm. Se va prepara acea cantitate de mortar necesară numai pentru 2 ore de lucru.
Stratul suport din mortar va fi nivelat prin batere cu un dreptar tras peste ghidaje.
Pozarea placilor : Placile vor fi asezate uniform.
Antreprenorul va prevedea aplicarea unei paste de ciment curate pe suprafata stratului
de nisip/ciment umed, imediat înainte de asezarea placilor.
Plăcile de gresie ceramică vor fi asezate în pozitie, pe stratul suport fara adeziv.
Rosturi
Placile se vor aranja cu rosturi de 2-3 mm. Rosturile vor fi continue în ambele directii si
daca nu se cere altfel vor fi în prelungirea rosturilor de la placajul de faianta de pe pereti.
Pe conturul pardoselii, la baza peretelui, asa cum se specifica în detalii, se va prevedea
un rost de control de 6-9 mm.
Pentru asigurarea unor rosturi egale se vor folosi distantieri. Placile vor fi asezate în sah,
astfel încât o suprafata sa poata atinge gradul de contractare initial, înainte de umplerea
rostului. Pozitia placilor va fi reglata în termen de 10 minute de la asezarea lor.
Timp de cel putin 4 zile nu se va circula pe pardoseala, dupa care este permis un trafic
usor si treptat, iar dupa 14 zile, va fi permis si traficul greu.
Rosturile nu se vor umple pâna ce nu s-a facut priza suficienta între placi si stratul suport si
în nici un caz mai devreme de 24 ore de la terminarea lucrarii de pozare a placilor.
Rosturile dintre placile de gresie vor fi umplute cu cinient aib (pigment colorat) si mortar
de ciment cu nisip. Suprafata rosturilor va fi plana si neteda.
Rosturile de control vor fi curătate de materialul ramas, murdărie, grasimi etc. si se vor
umple dupa consumarea dilatarilor în pardoseală.
Curatirea placilor: dupa fixare si umplerea rosturilor, placile vor fi spalate cu un burete,
diagonal, peste rosturi, dupa care vor fi sterse cu o bucată de pânză curata si uscata.
Toate suprafetele adiacente placilor de pardoseala vor fi lasate, la terminarea lucrarilor,
curate si perfecte.
Verificari în vederea receptiei
Proba obligatorie la camerele umede având prevăzut sifon de pardoseala va fi
inundarea pardoselii si verificarea scurgerii corecte si complete a apei la sifon.
Conditii de calitate pentru receptie
Tolerantele de finisaj la pardoseli sunt de ± 3,25mm, la fiecare 2,5 m.
Toate lucrärile defectuos executate vor fi îndepartate si înlocuite, asa cum va hotarâ
Consultantul.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se vor considera defecte grave urmatoarele:

1.Nerespectarea cotelor finite de nivel ale pardoselii, conform proiectului.
2.Nerespectarea pantelor pardoselii catre sifoanele de pardoseala, conform cu
cele specificate în proiect.
3.Nerespectarea prezentelor specificatii.
MASURARE SI DECONTARE
Masurarea si decontarea lucrarilor se va face pentru numarul de m2 de placi indicat în
planse.
In articolul din cantitativul de lucrari sunt cuprinse pardoseala din placi de gresie
ceramica, inclusiv stratul suport si materialele pentru rosturi.
PARDOSELI DIN PVC

Prevederile prezentului subcapitol se refera la conditiile tehnice privind executarea
pardoselilor din covor PVC pe suport textil.
Alcatuirea pardoselii
Pardoseala din covor PVC pe suport textil este alcatuita din:
- sapa de egalizare a planseului, realizata din mortar de ciment M 100 T;
- sapa autonivelanta ;
- imbracaminte alcatuita din covor de PVC pe suport textil, montat cu adeziv adecvat
sau prenandez sau similar aprobate, peste sapa de egalizare;
- plinta va fi din lemn de stejar batuta in cuie sau PVC fixat in diblurimontate in stratul de
sapa;
- plinte din PVC din acelasi tip de material ca cel aplicat pe pardoseala ;
Pardoselile cu imbracaminte aplicata prin lipire se vor executa cu sau fara etansarea
rosturilor prin sudura cu snur din PVC plastifiat. In incaperile in care exista instalatie de apa
si prize de curent electric, rosturile pardoselilor executate cu covor PVC vor fi obligatoriu
etansate prin sudura cu snur din PVC plastifiat.
Executarea finisarilor pardoselilor
MATERIALE UTILIZATE
- Covor din PVC cu suport textil, conform STAS 7915-71;
- Pardoseli polivinilice de trafic intens ;
- Adeziv ;
- Adeziv “Prenadez 300” conform NTR 2830-75;
- Sapa autonivelanta ;
- Cuie din sarma de otel conform STAS 2111/90;
- Nisip, conform STAS 1667 – 76;
Caracteristicile care trebuie respectate de covoarele PVC de trafic intens :
Caracteristica Unitate de masura Valori admisibile
Grosime mm 2,5 – 3
Rezistenta la foc - Neinflamabil
Grad de gelifiere - Fara fisuri sau crapaturi
Absorbtia la apa mg/cm 2 1,4 – 1,7
Rezistenta la uzura g/cm2 0,0003 – 0,0005
Rezistenta la tractiune N/mm2 7,3 – 7,7
- longitudinal 7,1 – 7,3
- transversal
Elasticitatea mm 0,7 – 0,8
tel./ fax.: 0261- 820 845
Rezistenta mm 0,8 – 0,9

la compresiune
Duritatea Grade 70 - 71
In incaperile in care urmeaza sa se monteze dalele sau covorul se va asigura, inainte de
montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel putin + 16oC si
umiditatea relativa a aerului de maximum 60%.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30
zile dupa terminarea acestei operatiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de
exploatare normala a incaperilor.
Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii covorului sau
dalelor cu prenadez 300 sau similar aprobate, nu trebuie sa depaseasca 3 % (in procente
de greutate). Masurarea exacta a umiditatii stratului suport se face cu ajutorul aparatului
tip “Higrodette” (bazat pe principiul variatiei rezistivitatii electrice a materialelor in functie
de umiditate lor sau cu un alt aparat similar.
In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel:
- cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (circa 2 x 5 cm) din
suprafata stratului suport, o solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1 %, daca
portiunea respectiva se coloreaza in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate
mai mare de 3 %;
suprafata stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei rachete metalice pentru
inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul
cand dupa aceasta operatie raman bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta
cu o piatra abraziva. Praful se va inlatura, cu matura, din intreaga incapere, acordandu-
se o atentie deosebita colturilor intrande. Pentru indepartarea completa a prafului se va
curata apoi suprafata cu o perie cu parul scurt.
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide, interzicandu-se accesul
persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu
talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara incaperilor respective.
Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga
suprafata, dupa frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subtire
(maximum 1,5 mm grosime). In cazul unor adancituri izolate este suficienta o chituire
locala.
Pregatirea covoarelor pentru aplicare
Pentru montare, covorul se va croi in conformitate cu un plan de montaj, intocmit in
prealabil, cu respectarea urmatoarelor criterii:
- fasiile de covor se vor aplica paralel cu unul din peretii incaperii, cu rosturile dintre ele
orientate in directia de circulatie maxima si daca este posibil si in directia principalei surse
de lumina naturala;
- rosturile perpendiculare pe peretele care cuprinde usa nu trebuie sa cada in
dreptul golului usii;
- daca in cele doua incaperi alaturate se monteaza acelasi tip de covor cu fasia nu
se va intrerupe in dreptul usii; cand in doua incaperi alaturate fasiile cu culori diferite sau
la racordarea cu o pardoseala de alta natura, atunci rostul dintre fasiile colorate diferit
sau rostul de racordare a celor doua tipuri de pardoseli se va plasa la mijlocul grosimii foii
usii;
- se va urmari repartizarea cea mai economica a fasiilor de covor in incaperea cu
minimum de rosturi si de fasii mai inguste de 50 cm;
- Covorul va fi adus in incaperile in care va fi montat, se va derula sulul si se va taia in
fasii, cu 2…3 cm mai lungi decat dimensiunea respectiva a incaperii. Pentru valorificarea
capetelor de material, ramase dupa taierea fasiilor la dimensiunile necesare, se admite
tel./ fax.: 0261- 820 845
ca o fasie sa se realizeze din doua parti, nu mai mult de una pentru o incapere. Fasia
innadita se va amplasa langa perete, de preferinta opus usii sau ferestrei si cu rostul de
innadire intr-o pozitie cat mai putin expusa circulatiei.
Fasiile taiate se vor aseza in pozitiile de montare si se vor lasa desfasurate timp de
minimum 24 ore, pentru aclimatizare si in acelasi timp pentru eliminarea tensiunilor interne
aparute in material datorita sederii in sol a covorului.
- Dupa aclimatizare, fasiile de covor vor fi croite definitiv cu 2…3 mm mai scurte fata de
profilul peretelui;
- La nise, radiatoare, sobe, spaleti de usi, in dreptul tevilor de instalatii etc, fasiile covor
se vor taia si ajusta dupa conturul respectiv, utilizand un cutit pentru croit.
Lipirea covorului cu adeziv sau prenandaz 300
- Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport, cat si capetele fasiilor
de covor, se vor curata bine de praf, cu ajutorul unor perii si al unei carpe. De asemenea,
se va curata bine incaltamintea muncitorilor si nu se va circula cu ea in afara incaperilor
in care se lucreaza.
- Fasiile de covor curatate, vor fi asezate din nou (nelipite) in pozitie de montaj, cu
margini longitudinale petrecute pe o latime de circa 2 cm incepand cu ultima fasie
asezata se apuca unul din capetele fasiilor si se aseaza peste capatul opus, astfel ca cele
doua jumatati ale fiecarei fasii sa se suprapuna, iar spatele covorului va fi la exteriorul
fiecarei bucle astfel formate.
- Pentru lipirea cu Prenadez 300 se va incepe cu fasia de covor de langa peretele cel
mai apropiat de usa de acces din incapere.
- Se va aplica cate un strat adeziv, de catre doi muncitori, concomitent, atat pe
jumatatile fasiilor de covor intoarse cat si suprafata stratului suport care a ramas astfel
neacoperita; de-a lungul tuturor marginilor longitudinale ale fasiilor de covor cat si a
marginilor innaditurilor se va lasa cate o zona de cca 5 cm latime, neunsa de adeziv,
pentru a impiedica, in aceasta faza, lipirea covorului in dreptul marginilor.
Adezivul se va aplica in strat subtire (0,200…0,250 Kg/mp pentru fiecare strat) si cat mai
uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi de adeziv).
La portiunile curbe din dreptul buclelor formate de fasiilor de covor, pentru a putea urmari
curbarea buclei, adezivul se va aplica cu muchia larga a unei bucati dreptunghiulare de
covor PVC taiate la dimensiunile 2 x 12 cm.
Aplicarea adezivului atat pe stratul suport cat si pe spatele fasiilor de covor din pvc pe
suport textil se va face cu ajutorul unui spaclu dintat, care se va trage in contact cu
suprafata pe care se aplica adezivul, astfel ca in urma lui sa ramana numai cantitatea de
adeziv care trece printre dinti; spaclul se va tine inclinat fata de directia de intindere a
adezivului in asa fel ca excesul de adeziv sa se prelinga pe langa marginea spaclului, spre
partea inca neunsa cu adeziv.
Adezivul se va aplica in strat subtire si cat mai uniform; nu se admit aglomerari (cuiburi) de
adeziv. Cantitatea totala de adeziv va fi de circa 0,700 Kg/mp, adica cate circa 0,350
Kg/mp, atat pentru stratul suport cat si pentru fasia de covor.
- Circulatia directa pe stratul suport uns cu adeziv este interzis; nu se va face pe fasiile
de covor gata lipite sau pe petice curate (neunse) de material, care se pot aseza pe
stratul suport.
- Lipirea covorului se va face dupa 20…40 minute de la aplicarea adezivului, interval de
timp necesar pentru zvantarea excesului de solvent din adeziv, care variaza in functie de
umiditate si gradul de ventilatie a incaperii.
- O indicatie asupra momentului potrivit pentru lipire, se obtine prin aplicarea degetului
uscat pe stratul de adeziv; se considera ca lipirea se face numai atunci cand degetul nu
mai este murdarit si se simte o oarecare aderenta.
tel./ fax.: 0261- 820 845
- Jumatate de fasii de covor care au fost unse se vor aseza peste suprafetele respective
ale stratului suport, care si ele au fost unse. Aceasta asezare sa se faca dintr-o data, exact
pe locul indicat, deoarece deplasarile ulterioare ale fasiilor de covor nu mai pot fi facute
fara a provoca deteriorari ale adezivului.
Aceasta asezare a fasiilor de covor prin lipire se va face pe portiuni mici si in mod succesiv
pentru a evita prinderea de aer sub fasia de material. Contractorul va presa manual
fiecare fasie in parte; operatia de presare se va face de la mijlocul fasiei de covor catre
marginile ei si din axul fasiei de covor catre marginile sale.
In cazul folosirii cutitului pentru croit, sub portiunea de suprapunere a fasiilor de covor se
vor aseza niste benzi (straifuri) din aceleasi materiale, cu o latime de cca 5 cm care vor fi
plasate cu fata in jos; aceste benzi au rolul sa impiedice lipirea fasiilor cu adezivul din
dreptul rostului si sa ajute la taierea ulterioara a covorului.
- Dupa lipirea tuturor fasiilor de covor pe fiecare jumatate de camera, pardoseala se
va presa cu un rulou metalic (cu maner lung), avand greutatea de 25…30 Kg, lungimea
de 40…50 cm si diametrul de 12…15 cm; ruloul este imbracat la exterior cu un bandaj
elastic din cauciuc moale, avand grosimea de 1,5…2 cm (pentru lipirea covorului).
- in cazul suprafetelor mici, in lipsa acestui rulou, pardoseala se va presa cu mana prin
intermediul unei carpe.
- Eventualele urme de adeziv ramase pe suprafata covorului se vor indeparta imediat,
dupa fiecare operatie de lipire, prin frecare cu o carpa aspra si uscata, daca curatarea
nu se face imediat, suprafata covorului va ramane patata.
- Lipirea fasiilor de covor in cea de-a doua jumatate a incaperii se va face conform
instructiunilor aratate mai sus.
- Dupa minimum 24 ore de la lipirea covorului, marginile petrecute ale fasiilor de covor
ramase nelipite, se vor taia si lipi.
- Taierea se va face incepand din apropierea unui perete si se va executa prin tragere,
avandu-se grija ca platbanda de ghidare sa fie permanent in contact cu muchia
covorului. La capetele covorului dinspre pereti, la care nu ajunge lama cutitului de mai
sus, taierea se va face cu ajutorul cutitului pentru croit.
- Dupa taiere se vor inlatura straifurile, se vor ridica (rasfrange) marginile fasiilor, se va
curata bine din nou suprafata stratului suport si se va aplica adezivul cu grija, atat pe
stratul suport si pe marginile covorului.
- Se va evita introducerea adezivului pana la linia de intalnire covor – strat suport pentru
a nu se produce aglomerari de adeziv.
- Cu ajutorul unor distantiere de lemn se vor mentine rasfrante marginile covorului timp
de 20…40 minute, necesar evaporarii excesului de solvent, dupa care se vor aplica pe
stratul suport si se vor presa puternic cu ajutorul unui dispozitiv special de predare, al unei
role de circa 20 cm lungime sau in lipsa acestora, cu partea lata a unui ciocan de
500…1000 gr.
- Dupa lipirea marginilor covorului la fiecare rost, suprafata pardoselii se va curata de
toate urmele de adeziv nou aparute.
In cazul incaperilor pentru care fasiile de covor necesare rezulta mai scurte de 4 m,
aplicarea adezivului si lipirea covorului se va face intr-o singura etapa pe intreaga
suprafata a pardoselii; fasiile asezate anterior pe stratul suport pentru aclimatizare, se vor
ridica si depozita intr-o incapere alaturata cu fata in jos si peste hartii curate, pentru a se
putea aplica adezivul pe intreaga suprafata a stratului suport si a fasiilor de covor.
Modul de aplicare a adezivului, timpul necesar pentru evaporarea excesului de solvent,
modul de taiere a marginilor longitudinale, precum si modul de lipire a rosturilor vor fi
aceleasi ca si la lipirea covorului pe jumatati de incapere.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Operatia de lipire se va executa de doi muncitori care apuca fasia de ambele capete si
o aplica cu atentie exact pe locul respectv, conform planului de montaj, dintr-o singura
data deoarece deplasarile ulterioare ale fasiei sunt dificile si se produc defectiuni.
Mntarea plintelor
a) Pentru montarea plintelor de lemn se vor aseza de la turnarea stratului suport, langa
perete, dibluri tronconice de lemn de brad fixate ci gips in caviatatile pregatite din
perete, la distanta de 40 - 50 cm unul de altul.
Alternativ: diblurile din plastic se pot fixa in perete, pe care se insurubeaza pervazurile din
lemn.
b) Plinta din PVC: in loc de plintele din lemn se pot folosi plintele din PVC. Se vor prinde
ca mai sus.
c) Plinte PVC din acelasi material ca cel de pe pardoseala ;
Lucrari de finisare pentru pardoselile din PVC
- Suprafata pardoselii din PVC si a profilelor plintelor din lemn sau PVC se va curata de
eventualele resturi de adeziv prin frecare cu o carpa aspra si uscata. In cazul adezivului
prenadez 300, petele mai rezistente se vor curata cu diluant prenadez 300 sau toluen, prin
frecare cu o carpa aspra. In timpul acestei operatii se vor tine ferestrele deschise.
- In cazul adezivului poliacetal de vinil, dispersie apoasa (Aracet), petele mai rezistente
se vor inmuia cu apa circa 30 minute dupa care se vor curata cu o carpa aspra.
- Pentru indepartarea prafului se va sterge suprafata pardoselii din PVC cu o carpa
moale, umeda si bine stoarsa, dupa 15 minute se va aplica pe suprafata pardoselii din
PVC un strat subtire si uniform din ceara pentru parchet “Victoria” sau similar aprobate.
Ceara se va lasa sa se usuce timp de circa 60 minute, dupa care cu o alta carpa moale,
curata si uscata, se va freca usor suprafata pardoselii din pvc pana la lustruirea completa;
in cazul lipirii covorului pvc cu adeziv poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet),
aceasta operatie se va efectua dupa minimum 16 ore de la lipire.
- Curatarea si indepartarea prafului cu carpe, si chiar mai mult cand se folosesc
mecanice de curatire, se va face numai dupa ce se constata lipsa solventilor inflamabili,
intrucat exista pericolul formarii electricitatii statice si deci posibilitatea producerii unui
incendiu sau explozii.
- Pardoseala poate fi data in folosinta imediat dupa lustruirea covorului, in cazul lipirii cu
Prenadez 300, in cazul lipirii cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) darea in
circulatie se poate face dupa minimum 16 ore de la lipirea covorului.
Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executarii lucrarilor Contractorul si Proiectantul vor verifica in mod special
respectarea urmatoarelor conditii:
a) covorul trebuie sa fie lipit pe toata suprafata, iar la ciocanirea usoara cu un ciocan
de zidar sa prezinte un sunet plin, nu se admit colturi si margini nelipite sau umflaturi;
b) fasiile din PVC trebuie sa fie bine alaturate, nu se admit rosturi mai mari de 0,5 mm
latime la covor si mai mari de 0,4 mm latime la dale si nici denivelari la rosturi;
c) suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plata si neteda, nu se admit portiuni in
relief sau adancituri;
d) suprafata pardoselii trebuie sa fie curata, lustruita, nu se admit pete;
e) racordarile la pardoseli de alta natura, strapungerile, obiectele fixate pe stratul
suport, etc trebuie sa fie bine pasuite la croire.
SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR:
GENERALITATI
tel./ fax.: 0261- 820 845
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare

termice fatadelor.
Standarde si normative de referinte
Acolo unde exista contradictii între recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate maI jos vor avea prioritate aceste specificatii.
Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie
la difuzia vaporilor de apa.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica în constructii. Protectia împotriva zgomotului în constructii civile si
social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.
Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la
actiunea focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de încalzire.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (în
curs de revizuire).
P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile
social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii în constructii
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora.
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite în constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii în constructii. Normativ
cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.
Gradul de detaliere proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei
furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente în proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade
precum si pozitia nuturilor.
Materiale
1. Sine
- din materiale sintetice
- din aluminiu
2.Rigle de racordare
3.Placi termoizolante
- polistiren 10 cm grosime
- vata minerala
4.Adeziv pentru lipirea plăcilor izolante
5.Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6.Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
7.Diverse furnituri
Tolerante
tel./ fax.: 0261- 820 845
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.

Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune în opera
trebuie se fie de peste +5 grade C, pâna la întarirea completa.
Nu se poate lucra la vânt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor
solare). In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele în lucru trebuiesc
protejate cu materiale corespunzatoare.
Materialele se aduc, în functie de natura lor, în galeti de plastic, saci, role sau pachete
protejate cu folie.
Depozitarea, tot în functie de material se va face în locuri ferite de înghet si umezeala,
racoroase, ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare
mecanica. Sacii se depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza în
picioare. Pentru urmatoarele produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele
îndelungate pe piele; în caz de stropire în ochi se indica clatirea cu multa apă curent si la
nevoie, consult medical. Aceste produse în stare întarita nu sunt daunatoare. La procurarea
materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator
pentru depozitarea lor.
EXECUTIA
Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct
de vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc înlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie
înlaturat uleiul de cofraj.
Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificându-se orizontalitatea cu bolobocul.
Intre sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - câte 3 bucati pemetru
liniar. Sinele se fixeaza întotdeauna în ultima gaura posibilă pentru a se evita lungimile prea
mari nefixate. Pentru cladiri cu înaltimea sub 8 m se folosesc cuie, iar pentru cele cu
înaltimea mai mare de 8 m se folosesc dibluri însurubate. Eventualele inegalitati se pot
rozolva prin prevederea unor distantieri. Sinele do colt se taie corespunzator (oblic) sau se
folosesc sine cu profil de colt.
Placile termoizolante se fixează cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu înaltimea peste 8 m se
utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se întinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar
ulterior se face zimtuirea suprafetei utilizând partea cu dinti. Zonele de îmbinare
(marginile) între placi trebuie sa ramâna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe întreaga
suprafata se utilizeaza numai la suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se
aplica adezivul pe o fâsie de 5 cm pe perimetrul placii si în 3 puncte din mijlocul ei
(marimea zonei în cele trei puncte este de aproximativ o palma). La aplicarea peste
buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor fixatori, pentru a se evita
desprinderea placii cu adezivul înca umed. In zonele de colt se recomanda dispunerea
tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se înlatura prin taiere
cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu pene din
material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de
acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor.
Eclisa de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa
tencuire se înlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin
lovire sau însurubare. Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la două zile de la lipirea cu
adeziv. Lungimea diblului se alege în functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata
locului. Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp în câmp, iar la zona de margine vor fi 12
tel./ fax.: 0261- 820 845
dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi specificată de producator. La cladirile cu

înaltimea peste 20 m se iau masuri suplimentare fata de cladirile cu înaltimea sub 20 m
prin prinderea plăcilor cu un număr marit de dibluri, conform schemei producatorului.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv în benzi, pentru a putea fixa plasa
din fibre do sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta
se aplica umed pe umed pâna când spaclul adeziv înca nu s-a uscat. masa de spaclu de
fixare care trebuie să acopere plasa. Plasa nu trebuie să se mai vada. Grosimea acestui
strat este de cca. 3 mm.
Colturile se protejeaza cu plasa specială de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare
puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa. In zona golurilor din fatada
(ferestre, usi) este necesara o întarire suplimentara a coltului. Suprapunerea se face între
glaf si buiandrug cu o plasă de vinclu. In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala
poate fi întarita cu plase blindate, care însa nu se mai suprapun. Se aplica masa de spaclu
adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se aplica masa de spaclu
prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plasă din fibra de
sticla, care se montează cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime în asa fel încât marginea de scurgere sa fie iesita
în afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui
sant uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o
distanta de cca. 20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce în rost banda de
rost se aseaza plasa de colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si
se spacluieste. Profilele se aseaza de jos în sus, suprapunându-se pe o distantă de cca. 2
cm pentru a asigura eliminarea completă a apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se dă pe masa de spaclu bine uscată. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau
cu trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara întreruperi. Timpul de uscare este de minimum
24 do ore.
Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru
o tencuiala periata, imediat dupa întinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu
peria din material plastic, uniform si fara întrupere. Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda întregii cantităti de tencuiala o data, pentru evitarea
abaterilor de nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar în cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai în cazul în care tencuiala nu se
comanda de la început în culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa în
raport 1:1 sau în functie de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu
înainte de minimum 12 ore se mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca
si la tencuieli, este recomandata coandarea întregii cantitati de vopsea o data. Ochii si
pielea, cât si suprafetele din jurul zonelor pe care se aplica tinciul, tencuiala sau
vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite. In caz de necesitate se va
clati imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii
apei, pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfârsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi
cu capace în tonul de culoare al stratului de acoperire.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Se va verifica planeitatea (± 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala (± 1 mm/m).
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a

rezistentei la foc.
Se va verifica corespondenta între mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de
garantie si a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
Dacă nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate,
consultantul va putea decide înlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste
cerinte.
MASURARE SI DECONTARE
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse în sistem.
Decontarea se face la suprafata în metri patrati, conform cantitatilor real executate.
tel./ fax.: 0261- 820 845
TAMPLARIE PVC
GENERALITĂŢI
Sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru executarea, verificarea şi recepţionarea lucrărilor
pentru următoarele tipuri de tâmplărie: tâmplărie din p.v.c.: ferestre, uşi şi glaswanduri
interioare şi exterioare;ferestre cu ochi mobil, cu ochiuri fixe şi mobile, cu dublă
deschidere;
Specificul acestor lucrări este operaţiunea de montare a subansamblurilor şi elementelor,
confecţionate industrializat de către producători specializaţi.
MATERIALE şi produse
TAMPLARIE DIN PROFILE DIN P.V.C.:
Caracteristicile tehnice şi de calitate ale ferestrelor trebuie să se înscrie în limitele impuse
de standardele româneşti: STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Fereste metalice. Condiţii tehnice generale şi de calitate.” şi de Ghidul pentru
Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.
Accesorii:
Accesoriile normale (mânere, cremoane, foarfeci) vor fi cele originale ale producătorului
de tâmplărie);
Rezistenţa la acţiuni exterioare:
PERMEABILITATEA LA AER:
mai mare decât valoarea minimă din STAS 6472/7 Ramin = 41,0 x 102 x v2 x Ronec
PERMEABILITATEA LA APA ŞI CONDENS:
se vor respecta valorile din STAS-urile 6472/2; 6472/4 + NP 200 (cantitatea de apă rezultată
din condens în sezonul rece trebuie să fie mai mică decât cea care se poate evapora din
structură în sezonul cald) şi GAT 009/1995
PRESIUNEA VÂNTULUI
tâmplăria exterioară va rezista la presiunile standardizate pentru regiunea
amplasamentului, dar minimum, 1000Pa (STAS 10101/20 şi GAT 009/1995);
COEFICIENTUL DE TRANSFER TERMIC
la tâmplăria exterioară, coeficientul de transfer termic total minim va fi: 2,5 w/m2 k *STAS
12057/83 şi GAT 009/1995)
COEFICIENTUL DE INFILTRATIE
- la tâmplăria exterioară va fi de 0,2 – 0,3 x 104 m3 (m.s.Pa);
- se va asigura un număr de schimburi orar de aer cuprins între 6-10 volume/oră.
IZOLARE ACUSTICA
- minim 30 dBA la fatade (STAS 6691; 6161/1-4; C 125 şi GAT 009/1995)
MOSTRE Şi TESTĂRI
Vor fi prezentate mostre conform cerinţrlor specifice cuprinse în CSGA punctul 3. Mostre
realizate pe şantier: panouri caracteristice de uşi şi vitrină, echipate complet cu geam şi
feronerie
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

Livrarea materialelor şi produselor se va face conform cerinţrlor specifice cuprinse în
CSGA punctul 4.
Elementele de tâmplărie din PVCse livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din
P.V.C., care asigură menţinerea calităţii în timpul transportului şi manipulării.
Ferestrele şi uşile din PVC se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe
cât posibil în încăperi închise, ferite de radiaţiile solare şi intemperii.
tel./ fax.: 0261- 820 845
La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de căldură, a căror

temperatură depăşeşte 60oC.
Tâmplăria se livrează cu toate accesoriile necesare (mânere, cremoane, foarfeci, etc.);
EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Execuţia se va face conform proiectului şi detaliilor furnizorului de sistem, în concordanţă
cu prescripţiile caietului de sarcini, ţinând cont de normativele specifice acestei categorii
de lucrări şi de prescripţiile tehnice în vigoare.
Montajul se va face numai de către firme specializate agregate de furnizorul şi
executantul sistemului (furniturii).
Furnizorul va întocmi programul de asigurare a calităţii furniturii pentru tâmplărie, care va fi
urmărit de antreprenor şi proiectant.
Se vor respecta de asemenea condiţiile generale din CSGA punctul 5.
OPERATIUNI PREGATITOARE GENERALE

Verificarea lucrărilor ce trebuie să fie complet terminate înainte de montarea tâmplăriei
- realizarea şi recepţionarea zidăriilor şi pereţilor în care urmează a se monta uşile;
- asigurarea golurilor (spaleţilor) la dimensiunile tocului tâmplăriei plus lufturile de montaj;
- verificarea pieselor înglobate, a diblurilor, etc.
- realizarea şi recepţionarea tencuielilor interioarelor;
- pregătirea golurilor în zidărie pentru fixarea praznurilor la tâmplăria metalică;
- verificarea dimensiunilor golurilor.
Dacă situaţia constatată nu este conformă cu prevederile din proiect, se va solicita
reexaminarea soluţiei de către proiectant.
Verificarea tâmplăriei :
Se referă la: aspect, etanşeitate, rezistenţă şi funcţionalitate:
- dimensiunile tâmplăriei şi rigurozitatera rectangularităţii tocului;
- forma muchiilor şi fetelor (stirbituri, crestături şi zgarieri în profunzime, crăpături, etc);
- corecta montare în balamale foilor de uşi;
- planeitatea cercevelelor şi perfecta suprapunere a lor în falturile tocului pe tot
conturul acestora cu respectarea lufturilor în falţuri;
- corecta montare a elementelor de închidere-blocare;
Curăţirea suprafeţelor şi conturului golului, verificarea pieselor înglobate, a diblurilor, etc.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE TAMPLARIE DIN P.V.C.

Montajul se va face numai de către firme specializate agreate de furnizorul şi executantul
sistemului (furniturii).
In lista de cantitati este inclusa si desfacerea tamplariei existente din lemn, fara
recuperarea materialului, transportul acesteia in curtea Colegiului, la dispozitia
beneficiarului pentru a putea fi transportata la locul de depozitare stabilit.
Punerea în operă se face conform detaliilor din proiect însuşite de proiectant şi beneficiar
şi a prescripţiilor tehnice a ale producatorului şi tinând cont de normele tehnice specifice
în vigoare.
La terminarea lucrărilor ferestrele şi uşile se curăţă Ia interior şi Ia exterior cu agentul de
curăţire indicat de firma producatoare, in funcţie de tipul finisajului.
Se interzice folosirea substanlor abrazive de curăţire. Dupa curăţire, ferestrele şi uşile se
spala temeinic cu apă.
In documentatie este inclusa si tencuirea spaletilor cu mortar de var-ciment pe o
latime de 20-25 cm, zugravirea locala a acestor spaleti precum si montarea glofurilor de
PVC la interior si glofurilor din aluminiu la exterior.
tel./ fax.: 0261- 820 845
VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

Se va verifica la tâmplăria din p.v.c.:
- corespondenţa cu proiectul şi detaliile respective;
- funcţionarea cu uşurinţă a canatelor şi a feroneriei;
- prinderea tâmplăriei de zidărie, sau în pereţii din gips-carton;
- modul în care s-au realizat montările garniturilor de cauciuc;
MĂSURATOARE SI DECONTARE
Vor fi avute în vedere şi cele menţionate în CSGA punctul 8.
Lucrările de tâmplărie se vor măsura la metru pătrat de suprafaţă a elementului montat.
Decontarea se va face la metru pătrat.
STANDARDE DE REFERINŢĂ
Pe lângă cele generale specificate în CSGA punctul 8, vor fi respectate următoarele:
- Prescripţiile tehnice de bază după care se execută lucrările de tâmplărie sunt cele
prevăzute în Normativul C 199 – 79 (B.C. – 1/80).
- Soluţiile constructive, alcătuirea şi calitatea tâmplăriei va fi conform standardelor:
- STAS 9322 – 73 – Tâmplăria pentru construcţii civile şi industriale. Temonologie.
- STAS 4670-85 – Coordonarea modulară pentru construcţii. Goluri pentru uşile şi
ferestrele clădirilor de locuit şi social-culturale. Dimensiuni.
- STAS 1637-73 – Uşi şi ferestre. Denumirea convenţională a feţelor uşilor şi ferestrelor, a
sensului de rotaţie pentru închiderea lor şi notarea lor simbolică.
- C 47-1979 – Folosirea şi montarea geamurilor în construcţii;
- STAS 8282-80: „Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Fereste metalice.
Condiţii tehnice generale şi de calitate.”
- Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.
- „Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în
cadrul construcţiilor noi” nr. 177/1999.
tel./ fax.: 0261- 820 845
LUCRARI DIN BETON ARMAT
CAP I. LUCRARI DIN BETON ARMAT - NORMATIVE

1. NE 012 – 1 -2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea I: Producerea betonului.
2. NE 012 – 2009 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
3.C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul.
Constr. 1-2/86.
LUCRARI DE ARMARE
1.STAS 1799 – 88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
1. NE 012 – 1 -2007 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat. Partea I: Producerea betonului.
2. NE 012 – 2009 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat.
C 117 – 70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din
demetre de beton armat (Bul. Constr. 9/70)
C 129 – 71 Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metode
nedistructive combinate (Bul. Constr. 8/85)
C 26 – 85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete (Bul. Constr. 8/85)
C 56 – 2002 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul.
Constr. 1-2/86).
TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu 5…9 cm, respectiv 10…15
cm) se face cu autoagitatoare, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1…4 cm)
cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate l3 cu autobasculanta cu conditia ca locul
de descarcare sa se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi
transportatoare, jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel incat
sa se evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se considera din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport
si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile de mai jos decat daca se
utilizeaza aditivi intarzietori:
In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 minute.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reancarcarea cu beton a
mijloacelor de transport depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi
curatate cu jet de apa.
PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:

a. corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din
proiect;
tel./ fax.: 0261- 820 845
b. orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;

c. verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si corespondenta acestora in raport
cu elementele nivelelor inferioare;
d. existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii
lor;
e. masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
f. rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a
sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a stalpilor pentru
repartizarea presiunilor pe teren etc.;
g. dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere) existenta in
numar suficient a distantierilor;
h. instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care
servesc pentru creerea de goluri.
In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata
rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.
Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele
corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. si se va
proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus, se va proceda la
consemnarea celor constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la
inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata
(intreruperi, accidente etc.), se va proceda la o noua verificare.
Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat,
va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment si de
betonul slab compactat, indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau
aer comprimat.
Cofrajele din lemn, beton vechi si zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 23
ore inainte si imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in denivelari va fi
indepartata.
Se vor verifica, de asemenea, suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se turna betonul,
prin confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la curatirea costurilor
de mortar.
Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea
acestuia, ele vor fi astupate.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de
transport local si de compactare a betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efecuarea verificarilor si masurilor indicate .
BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE SI PARTI DE CONSTRUCTIE

. Betonarea radierelor trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli:
a) inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului, a ferestrei
de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1 m;
b) betonarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin
ferestre laterale;
c) turnarea se va face in straturi orizontale de 30 … 40 cm inaltime; acoperirea cu un strat
nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
tel./ fax.: 0261- 820 845
COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica; in cazul imposibilitatii de
continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent
electric etc.), turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui
rost, compactand manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice
si functionale si pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra
modului de utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice.
In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei
operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa
corespunzatoare acesteia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si de
posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armatura.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau
L3/L4.
Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico – economic, se situeaza intre
durata minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului
si tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditii speciale locale, nu este
de natura sa dauneze calitatii betonului.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt
urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1.4 r,
unde “r” este raza de actiune a vibratorului.
In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei
armaturilor, a unor piese inglobate sau alte cauza) se recomanda utilizarea concomitenta
a mai multor vibratoare, distanta intre ele depasind 2 r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din
lungimea capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa
patrunda 5 … 15 cm in stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de
constructie de suprafata mare si grosimi de 3 … 35 cm, domeniul de grosime optima fiind
de 3 ....20 cm.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se recomanda sa fie L2
(tasare 1…4 cm).
Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 … 60 sec. Timpul optim de vibrare se
stabileste prin determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se
compacteaza.
Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 … 1,35 ori mai
mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului.
In cadrul determinarilor de proba se stabileste si grosimea stratului de beton necompactat
necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa
fie astfel stabilita incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton
de compactat.
tel./ fax.: 0261- 820 845
ROSTURI DE LUCRU
In masura in care este posibil, se va evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone de
slaba rezistenta, organizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara
intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita, tinand seama
de marimea solicitarilor din diferitele sectiuni ale elemntelor de constructie si de
posibilitatile de organizare a lucrului. De regula, ele vor fi prevazute in zonele in care
solicitarile sunt minime.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de urmatoarele reguli:
a) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de
incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment
se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri si
respectiv 1,5 ore in cazul cimentului fara adaos.
b) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta suprafetelor rosturilor, prin curatirea
betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment intarie ce
eventual s-a format, iar imediat inainte de turnare a betonului proaspat suprafata rosturilor
va fi spalata abundent cu apa.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din

contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare,
protejand
suprafetele libere prin:
-acoperirea cu materiale de protectie;
-stropirea periodica cu apa;
-aplicarea de pelicule de protectie.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip etc.
Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca
materialul sa nu adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 – 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment
utilizat si de temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit
pantru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 – 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa fie
mentinuta umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a
betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +50C nu se va proceda la
stropirea cu apa.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de
tel./ fax.: 0261- 820 845
polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de
ciment.
Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea
acestora prin devierea provizorie a apei de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme
etanse de protectie (palplanse sau batardouri).
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Prevederi generale
In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din normativele
NE 012-1-2007 si NE 012-2009.
Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama
de:
-regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul prepararii, transportului, turnarii
betonului;
-dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;
-gradul de expunere a lucrarilor – ca suprafata si durata – la actiunea timpului friguros in
cursul
intaririi betonului;
-intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un
control permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii,
delegatului CTC si al beneficiarului si – oricand va fi nevoie – din partea proiectantului. In
procesele verbale de lucrari ascunse se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia
lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora.
Lucrari executate monolit
Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata.
Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea
finala prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.
In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita rezemarii lor,
luandu-se masurile corespunzatoare, in functi de comportarea la inghet a terenului si
anume:
-pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se va face pe talpi asezate pe
pamantul curatat in prealabil de zapada, gheata si stratul vegetal si nivelat;
-pentru pamanturi nestabile, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu
suprafata mare de rezemare, pe fundatii existente etc.
In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa si forma elementelor, se va
stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de
incalzire, precum si modul de rezemare a sustinerilor.
Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite; in lipsa unor
asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa evite caderea zapezii sau
formarea ghetii pe suprafata barelor.
Barele acoperite cu gheata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare, prin ciocanire cu
un ciocan de lemn.
Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz, spatii
incalzite.
Dezghetarea cu ajutorul flacarei este interzisa.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la tratament
termic in scopul accelerarii intaririi betonului.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau

antigel, in functie de particularitatile lucrarilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform Normativului NE 012-1-2007 si NE 012-1999.
La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse
de apa de amestecare.
Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele:
-temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura agregatelor in
ziua prepararii betonului;
- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre
+15ºC si + 30ºC.
. La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de
caldura ale betonului prin:
-evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu si a transbordarilor
betonului;
-in cazul benelor si basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport
utilizat nu exista gheata sau beton inghetat, acestea vor fi indepartate cu grija in cazul ca
exista, folosind un jet de apa calda.
Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanica.
Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare a temperaturii
de minimum +5ºC, pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei
de minimum 50 daN/cm2, moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai
poate periclita calitatea acestuia.
In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnarea prin
acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele si
beton sa ramana un strat de aer stationar (neventilat) de 3 .. 4 cm grosime.
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se
numeste “ durata de preantarire “ si este determinata de:
-tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C;
-temperatura medie a betonului din lucrare.
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei de probe de beton
pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta a calitatii
betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest scop unele
decofrari partiale, de proba.
LUCRARI DE ARMARE
Curatirea si indepartarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si
fasonarii acestora.
La curatire se va indeparta:
-pamantul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuritati;
-rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
-rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care
urmeaza sa fie indoite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor
sectiunii bare nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute
Normativul NE 012-1-2007, NE 012-1-1999 si anume:
-pentru bare cu d – 25 mm abaterea limita de – 0,5 mm
-pentru bare cu d – 25 mm abatere limita de – 0,75 mm.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliu,
alungirea maxima nu va depasi 2 mm / m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentilor in cursul operatiei de indreptare.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in
stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in
pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea
formei si curateniei in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180º cu raza interioara a min 1,25 d si portiunea
dreapta de la capat de 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90º, cu raza interioara de
minimum 2 d si portiunea dreapta de la capat de 7 d.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin
20 d in zona intinsa si cel putin 10 d in zone comprimate.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La
masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil
periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se
face la cald.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10ºC.
Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma
neagra sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1…1,5 mm diametru.
Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat, monolit sau
prefabricate (placi de beton) solicitate de regula numai de incarcari statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Normativului NE 012-1-
2007, NE 012-1999, a Instructiunilor P 59 – 86.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamant pe loturi
de aceleasi tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu grija, evitandu-se
izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete, precum si
prin incercari pe plase.
In cazul in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia
prin periere in cel putin 5 zone de cate minimum 20 cm pentru fiecare armatura care intra
in alcatuirea plasei.
Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului. In cazurile in care prin
proiect nu se indica locul si modul de inadire a barelor, se vor respecta urmatoarele reguli:
-pozitia inadirii se va stabili de catre conducatorul de lot, care conduce direct executia
lucrarilor respective cu cele mai reduse solicitari;
Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma de
subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau organizate
in apropierea obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale,
asigura o crestere a productivitatii muncii.
La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei
acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu
mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate, incheindu-se procese verbale de
lucrari ascunse.
Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize,
este
tel./ fax.: 0261- 820 845
necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETONARE

Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu Normele NE 012-1-2007, NE 012-1999
din care prezentam un extras.
Inaintea inceperii betonarii in afara verificarilor prevazute la pct. 2.2 se va verifica si daca
sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa
vina in contact betonul nou, respectiv daca:
-s-a indepartat stratul de lapte de ciment;
-s-au indepartat zonele de beton necompactate;
-suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
betonul nou si cel vechi.
Constatarile acestor verificari se vor inscrie in proces verbal de lucrari ascunse.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
-datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a
depasit durata de transport;
-lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
-conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
-se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;
-se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate;
-se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor si comportarea elementelor de
sustinere si sprijinire;
-se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.
In condica de betoane se vor consemna:
-fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare;
-ora inceperii si terminarii betonarii;
-temperatura mediului (in perioada de timp friguros);
-masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
-evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.).
In cazul in care conducatorul de lot rasunde direct si de prepararea betonului, acesta
este obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si agregatelor, precum si modul de
dozare, amestecare si transport al betonului. Constatarile acestor verificari se trec in
condica de betoane.
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in proces verbal de
lucrari ascunse:
-aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator
(necompactat, segregat, goluri, rosturi etc.);
-distantele dintre diferitele elemente;
-pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare
situate la nivelul imediat inferior;
-pozitia golurilor de trecere;
-pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.
Calitatea betonului pus in lucrare, pentru fiecare parte de structura (fundatii, nivel,
tronson) se apreciaza tinand seama de:
-constatarile examinarii vizuale si prin ciocanirea tuturor elementelor;
-concluzile aprecierii calitatii betonului livrat;
-analiza rezultatelor incercarilor efecuate pe epruvetele confectionate pe santier;
-analiza rezultatelor incercarilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate) sau ale
incercarilor pe carote extrase.
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:
tel./ fax.: 0261- 820 845
-nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, intreruperi de

betoane etc.);
-la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform;
-calitatea betonului livrat este corespunzator;
-rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor
nedistructive sunt corespunzatoare.
Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se
consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si executant.
Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masuri ce
se impun.
CONFECTII METALICE
1. Generalităţi
1.1 Scopul
Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru execuţia în uzină, controlul calităţii
execuţiei şi montarea structurii metalice.
1.2 Uzina constructoare este răspunzătoare de stabilirea proceselor tehnologice de

execuţie şi sudare ale elementelor, de alegerea regimului de sudare, de calitatea
materialelor de adaos, precum şi de calitatea lucrărilor executate în uzină, în conformitate
cu planurile de execuţie şi cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
2. Documentaţia tehnică
2.1 Documentaţia tehnică elaborată de proiectant pentru faza de detalii de execuţie

conţine următoarele:
a) Piese scrise
- Foaie de capăt
- Memoriu tehnic
- Breviar de calcul
- Caiete de sarcini
- Program pentru controlul calităţii lucrărilor
b) Piese desenate
- Planuri de ansamblu privind alcătuirea structurii de rezistenţă
- Planuri de detalii de execuţie
2.2 Documentaţia tehnică care se va elabora de către întreprinderea care uzinează

construcţia metalică, va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:
a. operaţii de uzinare pe care le necesită realizarea elementelor de construcţii,
b. tehnologia şi ordinea de executare a tăieturilor şi a sudurilor,
c. depozitarea, marcarea şi asamblarea pentru transport.
2.3 Documentatia tehnica care se va elabora de catre unitatea care monteaza

constructia metalica:
- Masuri privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii
metalice.
- Organizarea platformelor de preasamblare pe şantier, cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicat.
tel./ fax.: 0261- 820 845
- Verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj.

- Pregatirea si executia imbinarilor de montaj.
- Verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect, pentru constructia montata.
- Ordinea de montaj a elementelor.
- Metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj.
- Tehnologia de sudura.
- Programul de control calitativ pe faza de executie.
2.4 Observaţie: Înainte de începerea oricărei lucrări, întreprinderea care uzinează

construcţia din oţel, precum şi întreprinderea de montaj, au obligaţia să verifice
documentaţia tehnică de execuţie şi să semnaleze elaboratorului acesteia orice lipsuri sau
nepotriviri constatate (vezi punctul 1.5 din STAS 767/0-88).
3. Materiale
3.1 Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile

mecanice corespunzătoare pentru mărcile şi clasele de calitate prevăzute în proiect,
garantate prin certificate de calitate, conform standardelor de produs.
Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor materialelor de bază, precum şi
caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (suduri, şuruburi, piuliţe şi şaibe) nu
pot fi schimbate fără acordul scris prealabil al proiectantului de specialitate.
3.2 Pentru realizarea confecţiilor metalice s-au prevăzut în proiect următoarele materiale
principale:
a. Materiale de bază (laminate)
- tablă groasă din …………………… S235 JR G2
- teava metalica din…………………. S235 JR G2
b. Organe de asamblare
- electrozii de sudură ………………..SUPERBAZ
- şuruburi semiprecise ………………..grupa 10.9 ZN
3.3. Pentru a preîntâmpina introducerea în fabricaţia confecţiilor metalice a

eventualelor table care prezintă defecţiuni de exfoliere, se va solicita din partea
furnizorului de laminate controlul ultrasonic al tablelor şi emiterea buletinelor cu
rezultatele încercărilor o dată cu livrarea produselor.
Aceasta nu exclude obligaţia întreprinderii de confecţii metalice să efectueze controlul

ultrasonic al tablelor cu grosimea peste 15 mm cu ocazia sortării şi pregătirii materialelor
pentru fabricaţie.
3.4. Controlul de calitate al întreprinderii va lua toate măsurile ca în elementele structurii

metalice, să nu se introducă alte materiale decât cele prevăzute în proiect cu calităţile
prescrise de normativele şi standardele în vigoare.
4. Condiţii tehnice generale de calitate
4.1. Din punct de vedere al condiţiilor tehnice de calitate conform STAS 767/0-88,
construcţia metalică se încadrează în categoria A.
tel./ fax.: 0261- 820 845
4.2. Clasa de abateri la uzinare respectiv valorile abaterilor conform STAS 767/0-88
Tabelele: 1, 2 si 3.
4.3. Toate operaţiile legate de execuţia sudurilor se vor efectua în hale închise, ferite de
umiditate şi curent de aer. Temperatura mediului ambiant în hale va fi peste +5C.
- sudurile se vor executa numai de către sudori autorizaţi
- grosimile cordoanelor de sudură vor respecta indicaţiile proiectantului
4.4. Pentru confecţia metalică uzina va întocmi fişa paşaport (documentaţia AQ) cu
următoarele componente:
- procesul verbal de autorecepţie în uzină;
- certificate de calitate pentru materialele de bază şi adaos;
- certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor (acolo unde este cazul)
- certificate de control radiografic (acolo unde este cazul);
- certificate de control cu lichide penetrante (acolo unde este cazul);
- tabelul sudorilor cu nr. de poanson;
Fişele paşaport se vor trimite la beneficiar şi proiectant odată cu livrarea produsului.
4.5. Pregătirea materialelor se va face în conformitate cu procesul tehnologic de uzinare

şi cu caietul de sarcini. În lucrare se vor introduce numai laminate care corespund
prevederilor proiectelor. Verificarea se va face pe baza nr. şarjei şi a lotului, imprimate pe
laminat şi pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor.
4.6. Tăieturile ca şi găurile date în elementele de rezistenţă nu trebuie să prezinte fisuri sau
crestături. Muchiile care prezintă fisuri sau crestături se vor prelucra până la dispariţia
acestora.
Se admite tăierea cu flacără oxigaz a pieselor din oţel; acolo unde după tăiere apar
neregularităţi se va poliza.
Şanfrenarea pieselor care se îmbină prin sudură se va executa conform procesului
tehnologic de execuţie elaborat de uzină.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atât mecanic prin aşchiere cât şi cu flacără.
După şanfrenarea cu flacără este obligatorie curăţirea de ţundări şi zgură prin polizarea
marginilor şanfrenate.
Toleranţele la prelucrarea muchiilor ce se sudează sunt cele cuprinse în STAS
6726-86.
4.7. Marginile pieselor care se sudează vor fi curăţate prin polizare pe o lăţime de 20-30
mm. La sudurile cap la cap curăţirea se face pe ambele feţe. În momentul începerii sudării,
marginile ce se sudează trebuie să prezinte luciu metalic.
4.8. În procesul tehnologic de îmbinare se vor prevedea condiţii care să asigure în zona
sudurilor de prindere o bună pătrundere la rădăcină şi evitarea durificării şi fragilizării
materialului de bază sub cordon.
4.9. Suprafeţele pieselor în zonele de îmbinare cu şuruburi trebuie să fie plane, fără
bavuri, ţunderi, rugină sau grăsimi în aşa fel încât să asigure un contact cât mai bun.
- găurile se execută cu burghiul sau prin ştanţare la piesele mai subţiri de 12 mm
- găurirea cu burghiul se execută la diametru definitiv conform prevederilor proiectului
cu respectarea STAS 3336-81
tel./ fax.: 0261- 820 845
- găurirea prin ştanţare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmând ca înainte de

asamblare să se facă alezarea la diametrul definitiv
- nu se admite găurirea prin tăiere cu flacără oxiacetilenică sau ajustarea găurilor cu
pila sau lărgirea lor cu dornuri
- găurile pentru şuruburi se vor executa după operaţiile de îndreptare şi sudare
- găurile trebuie să fie circulare, fără rizuri şi pereţii lor trebuie să fie perpendiculari pe
suprafaţa materialului. Muchiile găurilor trebuie curăţite de bavuri.
- toleranţele la distanţele dintre centrele găurilor vor fi de  0.5 mm, abaterea găurilor
faţă de axa teoretică de aşezare se admite de  0.5 mm.
4.10. Asamblarea.
Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile) se vor executa
în hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant peste +5o C.
Asamblarea elementelor de construcţie metalică se va face pe schele de montaj
sau dispozitive potrivite, care să asigure păstrarea precisă a pieselor poziţionate în vederea
sudării.
Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de construcţie
metalică va fi stabilită printr-o procedură detailată elaborată de “serviciul tehnologic” al
uzinei. Această procedură trebuie astfel concepută încât să asigure posibilitatea sudării
tuturor pieselor componente, în condiţii normale de lucru.
Asamblarea prin prinderea provizorie (haftuirea) cu puncte de sudură se va executa
de sudori autorizaţi, cu electrozi de aceeaşi marcă cu cele cu care se vor suda cordoanele
de rezistenţă definitive. Lungimea prinderilor (provizorii) va fi de minim 50 mm, iar grosimea
în funcţie de procesul de sudare, dar nu sub 3 mm.
Prinderile provizorii şi asamblarea propriu-zisă trebuie astfel realizate, ca după
sudarea definitivă să rezulte subansamble cu dimensiuni corecte faţă de proiect,
eventualele abateri să se încadreze în limitele toleranţelor admisibile, conform punctului 2.3
din STAS 767/0-88.
4.11. Sudarea.
Procedeele şi metodele de sudare şi eventualele tratamente termice necesare se
vor stabili de către sudorul tehnolog şef al uzinei, folosind numai procedee tehnologice
omologate, care se vor alege în primul rând pe considerente de calitate şi în al doilea rând
pe considerente economice.
Toate materialele de adaos (electrozi, sârme şi fluxuri) pentru sudurile manuale,
semiautomate şi automate, vor fi de tip bazic şi se vor utiliza în aşa fel încât caracteristicile
mecanice de rezistenţă a cordoanelor de sudură să depăşească cu minim 20% rezistenţa
materialelor de bază.
În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite măsuri pentru reducerea
deformaţiilor şi prevenirea creării concentrării tensiunilor, prin indicarea modului de fixare a
pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudură, succesiunea trecerilor, etc. şi
precizarea parametrilor optimi a regimului de sudare.
Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevăzute în desenele detaliilor de
execuţie şi cu respectarea abaterilor limită prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare.
În eventualitatea neindicării în proiect a unor suduri (omise), se vor executa
cordoane de colţ continue cu grosimea a=0,7 tmin (0,7 din grosimea cea mai mică a
pieselor care se sudează) pe lungimea perimetrului de contact între piese, sau se solicită
precizarea proiectantului de specialitate.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Se recomandă ca pe cât posibil sudarea să se facă în poziţie orizontală, evitându-

se sudarea în poziţie verticală şi peste cap.
Condiţiile tehnice de calitate pentru materiale, execuţie, şi control vor avea nivelul
de acceptare ’B’ conform Normativului C. 150-99 tabel 2.
Lucrările de sudură se vor executa numai de către muncitori autorizaţi cu poanson,
având calificările corespunzătoare calităţii impuse.
4.12. Protecţia anticorozivă

Soluţia de protecţie a elementelor metalice trebuie să fie în acord cu prevederile
Avizului P.S.I. Dacă nu se cer prevederi speciale din partea beneficiarului, se va proceda
astfel:
Pregatirea suprafetelor metalice care urmeaza sa fie protejate anticoroziv se va
face prin sablare cu alice metalice la gradul de curatire 2,conform STAS 10166/1-77.
Acoperirea protectoare pentru constructia metalica se va realiza prin sistemul de
vopsire, cu uscarea peliculelor la aer, conform STAS 10702/2-80.
Grosimea totala a sistemului de acoperire va fi de minim 80 m, care se compun din
1 strat de grund de grosimea de 40 m si doua straturi de vopsele de grosimea totală de
minim 40 m.
Inceperea aplicarii primului strat de grund se va face numai dupa controlul si
acceptarea elementelor sudate, de catre organele C.T.C. ale uzinei.
Produsele folosite vor fi agrementate.
4.13. Marcarea
Toate elementele de construcţii metalice trebuie marcate înainte de recepţia în
uzină.
Marcarea se va face cu vopsea contrastantă, rezistentă la intemperii sau cu
poanson. Marcarea elementelor se va face in asa fel încât dupa montajul structurii sa se
poata face identificarea în momentul fazei de recepţie finală.
5. Tehnologia de montaj pe santier

5.1. Structura este alcătuita din stilpi metalici. La lucrările de asamblare la sol şi la
montajul în poziţie a subansamblurilor metalice (stalpi, rigle, etc.) se vor utiliza una sau două
macarale în funcţie de dimensiunile şi greutăţile subansamblurilor în cauză.
Asigurarea stabilităţii elementelor şi aducerea lor în poziţie pe durata montajului va
fi asigurată cu legături provizorii cu cabluri.
5.2. Unitatea de montaj va adapta tehnologia de montaj propusă în funcţie de

particularităţile conditiilor de teren şi în funcţie de performanţele utilajelor din dotare.
Pe întreg parcursul operaţiunilor de montaj se vor asigura măsurile de stabilitate ale
elementelor, respectând întocmai prevederile „Normelor de protecţie a muncii” specifice
condiţiilor de lucru.
Orice modificare faţă de prevederile documentaţiei de execuţie se va face numai
cu avizul proiectantului de specialitate.
5.3. Îmbinări cu şuruburi

Îmbinările elementelor între ele la montaj sunt îmbinări obişnuite, nepasuite, cu
şuruburi semiprecise de calitate 10.9
Momentul de strângere al şuruburilor la montaj corespunde nivelului de 50% din forţa
de pretensionare, conform Normativului P100/92. Valorile corespunzătoare şuruburilor
tel./ fax.: 0261- 820 845
folosite în prezenta structură sunt de 60daNm pentru M36, 30daNm pentru M30, 20daNm
pentru M20, 10daNm pentru M16 şi 5daNm pentru M12.
În situaţiile în care se folosesc şuruburi de ancorare a elementelor metalice în
structura de beton armat prin metode mecanice sau chimice, se va respecta întocmai
procedura şi utilajele prevăzute de în fişa tehnică a ancorelor folosite.
Controlul calităţii acestor îmbinări se va efectua în următoarele faze:
a. controlul vizual
- se verifică corespondenţa cu prevederile proiectului, calitatea şuruburilor, diametrul,
numărul, poziţionarea şi lungimea lor;
- la montaj se interzice lărgirea găurilor cu dornul, prin pilire sau cu flacără.
- la montaj şuruburile se strâng cu cheie fixă sau tubulară, fără a folosi prelungitoare
b. Controlul prin strângere cu chei obişnuite.
Acest control se va efectua la 5% din numărul şuruburilor fiecărei îmbinări şi cel puţin la
unul singur din fiecare îmbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strângerii
corecte a piuliţelor prin rotirea lor în sensul de strângere. Dacă la cel puţin unul din
şuruburile controlate se constată strângere insuficientă, se vor controla toate şuruburile
îmbinării şi se vor efectua strângerile corecte.
După terminarea verificării şi recepţionării fazei determinante a structurilor de
rezistenta, se va trece la vopsirea constructiilor metalice, apoi la montarea panourilor de
tabla cutata ale acoperisului si ale peretilor perimetrali.
În acest proiect se folosesc îmbinări obişnuite nepăsuite realizate cu şuruburi de
calitate superioară gr. 10.9 zincate la cald. Condiţiile de calitate pentru acest tip de
îmbinare fac obiectul normativului C56-85.
6. Controlul calitatii execuţiei
Conditiile tehnice generale de calitate sunt impuse de legislaţia în vigoare STAS

767/0-88 si Normativul C 56-85.
Verificarea calităţii construcţiilor din oţel se realizează pe baza programelor de
control al executantului.
6.1. Controlul uzinării

Se vor verifica în mod obligatoriu:
- calitatea materialelor, marcajelor si transmiterea lor.
- respectarea tehnologiei de executie pe fiecare dintre faze.
- Îmbinările care se execută în uzină, sudate sau cu şuruburi. Controlul sudurilor se
va efectua corespunzător condiţiilor tehnice impuse de clasele de calitate
indicate prin proiect, conform Normativului C 150-99.
- Conformitatea cu documentaţia şi cu prevederile prescripţiilor tehnice.
- Protecţia anticorozivă.
- Aspectul general pe subansambluri.
- Intocmirea documentelor de consemnare a calităţii.
6.2. Controlul de montaj

Se vor verifica în mod obligatoriu:
- Documentele de recepţie a elementelor la primirea pe şantier.
tel./ fax.: 0261- 820 845
- Geometria exterioară a elementelor de constructii din oţel şi respectarea

condiţiilor de prindere şi rezemare.
- Verificări ale îmbinărilor.
- Aspectul exterior al subansamblurilor.
- Protecţia anticorozivă.
- Calitatea materialelor utilizate la montaj (electrozi, şuruburi, piuliţe, şaibe, etc)
- Geometria ansamblului montat.
- Ordinea succesiva a controalelor va fi urmatoarea:
o la primirea confecţiilor pe şantier;
o pe parcursul lucrărilor de montaj pe faze;
o la terminarea lucrărilor de montare;
o la recepţia preliminară a obiectului
Responsabilitatea pentru urmărirea calităţii execuţiei conform normelor în vigoare şi

desenelor de execuţie, revine uzinei producătoare şi firmei care asigură montajul structurii,
având obligaţia de a semnala cu promptitudine proiectantului, eventuale abateri faţă de
proiect sau calitatea necoresunzătoare a materialelor utilizate, constatate în momentul
recepţiei pe santier.
7. Recepţia
7.1. Recepţia în uzină.
Toate elementele de construcţii din oţel trebuie să fie recepţionate înainte de livrare
de către organele de control tehnic de calitate al uzinei.
Recepţia în întreprinderea care uzinează elementele de construcţii metalice se face
după încheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv straturile de protecţie anticorozivă
prevăzute a fi executate în uzină. Rezultatele verificărilor efectuate atât pe parcursul uzinării
cât şi la recepţia în uzină, se vor consemna în certificatele de calitate eliberate de uzină în
conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va constitui un dosar de recepţie
care trebuie să cuprindă datele prescrise la punctul 5.1.3. din STAS 767/0-88.
Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor punctului
4.10.2. din STAS 767/0-86.
7.2. Depozitarea, livrarea şi transportul

Aceste operaţiuni se vor desfăşura conform prevederilor punctelor 6.2. şi 6.3. din STAS
767/0-88.
Livrarea elementelor de construcţii metalice către şantier se va realiza pe baza unui
grafic aprobat de beneficiar, având în vedere ordinea normală de montaj.
7.3. Recepţia pe şantier

La recepţia elementelor pe şantier se va ţine seama de reglementările în vigoare,
privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum şi stabilirea răspunderii
expeditorului, cărăuşului şi destinatarului, cu care ocazie se vor încheia procese verbale.
Procedurile recepţiei pe şantier a confecţiilor metalice uzinate se vor desfăşura cu
respectarea prevederilor punctului 5.2.2. şi 5.2.3. din STAS 767/0-88.
8. Norme de protectie a muncii
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative:

8.1. Norme generale de protectia muncii, editia 1996 aprobat de M.M.P.S. si M.S.
tel./ fax.: 0261- 820 845
8.2. Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu Ordin

M.L.P.A.T. Nr. 9/N/1993.
8.3. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari la inaltime, aprobat de
M.M.P.S. cu Ordin Nr. 235/27.07.95.
La executarea lucrarilor la inaltime se vor respecta prevederile normativului privind
urmatoarele aspecte:
- Incadrarea si repartizarea lucratorilor la locul de munca.
- Instruirea lucratorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protectie.
- Organizarea locului de munca.
8.4. Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea si transportul prin purtare
si cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, aprobat de M.M.P.S. cu
Ordinul Nr. 719/07.10.97.
La executarea lucrarilor de manipulare si transport, se vor respecta prevederile
normativului, privind urmatoarele aspecte:
- Repartizarea adecvata a lucratorilor.
- Instruirea lucrătorilor.
- Dotarea cu echipamente individuale de protecţie.
- Alegerea mijloacelor de transport corespunzătoare.
- Depozitarea corectă a materialelor pentru a nu provoca accidente.
8.5. Norme specifice de protectie a muncii pentru lucrari de izolare termică, hidrofuge şi
protecţie anticorozive, aprobat de M.M.P.S. cu Ordinul Nr. 700/16.11.99
La executarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile normativului, privind
următoarele aspecte:
- Repartizarea corespunzătoare a personalului la locul de muncă.
- Instruirea personalului.
- Dotarea cu echipamente individuale.
- Circulaţia pe drumurile din santier.
- Protecţia împotriva electrocutării.
- Izolaţii la acoperişuri, terase şi pereţi.
- Conducătorul punctului de lucru va stabili măsurile specifice de protecţie
colectivă si individuală, sculele, uneltele, dispozitivele şi accesoriile necesare
execuţiei lucrărilor.
9. Prevenirea şi stingerea incendiilor
La execuţia lucrărilor se vor respecta prevederile următoarelor normative:

9.1. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor. Indicativ P118-1999.
9.2. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata execuţiei lucrărilor de
construcţii. Indicativ C300-1994.
10. Program de urmarire in timp

Urmarirea comportarii in timp a constructiei se face conform cu P130-97 Normativ
privind urmarirea in timp a constructiilor. Categoria de urmarire in timp, stabilita de
proiectant si acceptata de beneficiar este de tip urmarire curenta.
Urmarirea curenta se efectueaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace de
masurare de uz curent permanent. Organizarea urmaririi curente se face de catre
proprietar cu mijloace si personal propriu sau cu o firma abilitata in aceasta activitate.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Personalul trebuie sa fie atestat conform instructiunilor privind autorizarea responsabililor

cu urmarirea speciala a comportarii in exploatare a constructiilor. Instructiunile de urmarire
curenta sunt cele din P130-97.
10. Dispoziţii finale
Proiectantul îşi declină orice răspundere faţă de elementele metalice executate sau
montate necorespunzător, precum şi fată de orice fel de modificare adusă structurii (sarcini
suplimentare, goluri în elemente de rezistenţă) aduse ulterior realizării construcţiei, dacă nu
au fost cuprinse în tema de proiectare iniţială şi nu s-au luat în considerare la proiectare.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completează cu
memoriul tehnic justificativ cuprins în proiect, putându-se completa cu orice măsură
suplimentară propusă de uzină si de unitatea de montaj, dacă nu contravine cu cele
prevăzute mai sus, ducând la sporirea calităţii execuţiei.
tel./ fax.: 0261- 820 845
INSTALAŢII SANITARE
DISPOZIŢII GENERALE
1. Indicaţii generale:
1.1. - Executarea lucrărilor de instalaţii de sanitare se vor coordona cu celelalte instalaţii,
ţinând seama de planul coordonator al reţelelor. Aceasta coordonare se va urmari pe
întregul parcurs al execuţiei începând cu trasarea.
1.2. - La traversarea planşeelor sau pereţilor de beton armat se vor folosi golurile prevăzute
din proiect, pe care constructorul este obligat să le execute odată cu realizarea structurii
respective.
2. Verificarea materialelor:
2.1. - La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic
şi calitativ prevederilor din proiect.
2.2. - Înainte de punerea în operă, toate materialele şi aparatajele se vor supune unui
control cu ochiul liber pentru a constata dacă nu au suferit degradări.
2.3. - Se verifică dacă recipienţii sub presiune au fost supuşi controlului ISCIR, dacă au placă
de timbru şi cartea tehnică de exploatare.
2.4. - La aparatele de măsură şi control montate de executant se va verifica existenţa
sigiliului si buletinul de verificare emis de metrologie.
3. Depozitare şi manipulare:
3.1. - Păstrarea materialelor pentru instalaţii se va face‚ în depozitele de materiale ale
şantierului, cu respectarea prescripţiilor în vigoare, privind prevenirea incendiilor.
3.2. - Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influentă negativă pe
durata depozitării (tuburi de fontă, alte piese speciale etc.) se pot depozita şi în aer liber
pe platforme special amenajate ‚în stative sau rastele, cu respectarea normelor specifice
de tehnica securitaţii muncii.
3.3. - Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (ţevi
PVC, materiale de izolaţie, obiecte sanitare) se depozitează sub acoperiş în şoproane şi vor
fi acoperite cu prelate sau foi de polietilenă.
3.4. - Materialele care se deteriorează la umiditate sau radiaţii solare (armături fine, fitinguri,
aparate de măsura şi control, aparate cu motoare electrice, etc.) se vor pastra în încăperi
închise.
3.5. - Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de securitate a muncii

şi se va da o deosebită atenţie materialelor casante sau uşor deformabile, tuburi fontă şi
beton, obiecte sanitare, oglinzi, etc.
INSTALAŢII SANITARE
1. Lista prescripţiilor tehnice de bază pentru instalaţii sanitare şi de incendiu:
I.9-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;

C.142 - Instrucţiuni tehnice pentru executarea, receptionarea termoizolaţiilor
la elementele de instalaţii
C.56 - Normativ pentru verificarea calitaţii şi receptionarea lucrărilor de
construcţii şi a instalatiilor aferente
STAS 1478 -Constructii civile si industriale.Alimentare cu apa
tel./ fax.: 0261- 820 845
STAS 7335/1 -Protecţia contra coroziunii

STAS 7656 -Ţevi din oţel, sudate longitudinal pentru instalaţii
STAS 7657 -Ţevi din otel, sudate longitudinal pentru construcţii
STAS 1518 - Robineţi cu sertar Pn 6 si Pn 10
STAS 1181 - Robineti cu ventil
P118
2. Obiectele sanitare şi tehnologice:
2.1. - Obiectele sanitare pentru grupurile de vestiare şi accesoriile acestora vor trebui să
îndeplinească condiţiile prevazute în STAS 1478.
2.2. - Sifoane de pardoseală din fontă emailată sau prevazut in grupurile sanitare, in
camerele unde se desfasoara procese tehnologice care folosesc apa.
2.3. - Apa care alimenteaza obiectele sanitare, precum si pentru scopuri tehnologice
indeplineşte condiţiile de potabilitate conform STAS 1342 (s-au facut analize de laborator).
3. Executarea lucrărilor de instalaţii tehnico-sanitare:
3.1. - Executarea instalaţiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalaţii, tinând

seama de planul coordonator al reţelelor. Aceasta coordonare se va urmari pe întregul
parcurs al execuţiei, începând de la trasare.
3.2. - La traversarea planeşeelor sau a pereţilor din beton armat se vor folosi goluri
prevazute in proiect sau a pieselor de trecere.
3.3. - Îmbinarea ţevilor din oţel zincat se va face prin fitinguri zincate sau prin flanşe.
Îmbinarea prin sudură nu se admite în general decit la confecţii metalice (distribuitoare,
rezervoare).
3.4. - Filetul ţevilor corespunde prevederilor din STAS 402 şi trebuie să permită înşurubarea
pieselor cu mâna până la cel puţin jumatate şi cel mult trei sferturi din lungimea piesei.
3.5. - La îmbinarea cu filet, etansarea se va executa cu fuior de cinepa îmbibat cu pastă
de minium de plumb sau pastă de grafit amestecat cu ulei de in dublu fiert.
3.6. - Îmbinarea prin flanşe, se va face cu garnituri confecţionate din carton STAS 1733, unse
cu pastă de minium de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert. Pentru realizarea
îmbinarilor prin flanşe se recomandă utilizarea flanşelor plate cu filet.
3.7. - Montarea conductelor se va face după ce în prealabil s-a facut trasarea lor. La trasare
se vor respecta cu stricteţe pantele prevăzute în proiect, astfel ca sa fie asigurate aerisirea
si golirea completa a conductelor. La derivaţiile spre obiect, golirea conductelor se va face
fie la obiectele sanitare, fie la coloane.
4. Armături de închidere, reglaj, golire:
4.1. - Pentru instalaţiile care functionează până la presiunea de 6 bar, se recomandă

folosirea robineţilor cu sferă şi mufă
4.2. - La legarea funcţională a conductelor de apă caldă şi rece de agregatele
tehnologice, se va folosi racordarea prin flanşe, pentru a fi mai usor de demontat, la fel şi
robineţii ce deservesc aceste legături.
5. Condiţii de amplasare şi montaj pentru conductele de canalizare:

tel./ fax.: 0261- 820 845
5.1. - Canalizarea apelor menajere se va face cu tuburi de polipropilenă, cu etanşare cu

inel de cauciuc.
5.2. - Montarea conductelor se va face după trasarea amplasamentului, ţinându-se cont
ca acestea să ajungă la obiectele sanitare şi la utilajele pe care le deservesc.
5.3. - Conductele de canalizare vor avea o panta continuă, variind cu sectiunea tubului cu
gradul de umplere conform STAS 1795/74 (2 - 3,5 %).
5.4. - Se va reduce la minimum numarul schimbărilor de direcţie. Racordarea legăturilor
0
conductelor la colectare nu se va face sub un unghi mai mare de 45 .
0
5.5. - Schimbările de direcţii se vor face sub un unghi de min.90 .Se va evita utilizarea
ramificaţiilor duble pe orizontală.
5.6. - S-au prevazut tuburi (piese) de curăţire conform prescriptiilor în vigoare.Înălţimea de
montaj a pieselor de curăţire va fi de 0,4 - 0,8 m faţă de pardoseala finită.
5.7. - Toate coloanele de ventilatie directe sau indirecte, se vor prelungi peste terasa sau
învelitoare cu 0,5 m şi se vor termina cu căciuli de ventilaţie.
5.8. - Instalaţia interioară de canalizare se va lega de cea exterioara prin intermediul unor
cămine de racord, care vor fi amplasate la 2 -3 m de fundaţia clădirii.
5.9. - Susţinerea conductelor orizontale, se va face cu brăţări ancorate în planşeu, sau cu

console din oţel lat sau rotund, în cazul montării în lungul zidului. Distanţa maximă între 2
puncte de susţinere va fi de 2,0 m. Prinderea se va face in general sub mufa pentru
conductele montate vertical.
6. Executarea izolaţiilor si vopsirilor:
6.1. - Toate materialele, de orice fel, vor fi introduse în lucru numai dacă în prealabail
conducatorultehnic a lucrarii a verificat:
- existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate;
- rezultatele încercărilor de laborator prevăzute în prescripţiile tehnice specifice.
6.2. - Lucrările de izolaţie a conductelor vor fi începute numai dacă în prealabil s-au
efectuat probele de presiune.
6.3. -Operaţiunea de izolare a conductelor trebuie ferită de precipitaţii atmosferice.
6.4. - Izolaţiile termice la conducte şi aparate se vor aplica numai după curăţirea şi
protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive.
6.5. - Izolaţiile termice aplicate pe conducte vor fi intrerupte în dreptul organelor de
închidere şi manevră, a elementelor de susţinere şi la îmbinările cu flanşe, precum şi la
treceri prin elementele de construcţie.
6.6. - La executarea lucrărilor de izolaţie, se vor respecta prevederile din Instrucţiunile
tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii" - C.142/85.
7. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile sanitare în vederea efectuării

recepţiei:
7.1. - Recepţtionarea lucrărilor de instalaţii sanitare se efectuează în conformitate cu

prescripţiile în vigoare, privind verificarea şi recepţionarea lucrărilor, şi anume:
C.56/1986 - Normativ pentru verificarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii
I.25 - Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi pneumatice
la
recipienţi.
tel./ fax.: 0261- 820 845
7.2. - În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a facut în conformitate
cu documentatia tehnico-economică si cu prescripţiile tehnice în vigoare, cu privire la
executarea lucrărilor, şi anume:
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate şi agregate corespunzătoare;
- respectarea traseelor conductei;
- folosirea materialelor prevăzute;
- funcţionarea normală a obiectelor sanitare, armăturilor şi a agregatelor (utilaje);
- rigiditatea fixării în elemente de construcţie a conductelor, agregatelor şi aparatelor;
- asigurarea dilatării libere a conductelor
- echiparea corespunzătoare şi buna funcţionare a hidranţilor de incendiu
- calitatea izolaţiilor şi vopsirilor
- aspectul estetic general al montării instalaţiilor.
7.3. -În vederea diminuării posibilităţii de coroziune şi prelungirea duratei de funcţionare a
instalaţiilor, se va face obligatoriu "RODAJUL" instalatiei de apa calda de consum timp de
60 zile la temperatura de regim de 450, după darea în folosintă a instalaţiilor şi
recepţionarea lucrărilor.
7.4. - Pentru lucrări ascunse se vor respecta prescripţiile privind modul de verificare a calităţii
şi efectuarea recepţiei lucrărilor ascunse la executarea construcţiilor aferente.
7.5. - Lucrarile de verificare a calităţii se efectuează în trei faze, şi anume:
A.- organizarea operaţiunilor de verificare: prin stabilirea punctelor de control corecte-

pregatirea documentelor specifice necesare pentru verificari (verificarea scriptica a
calitatii)
B.- verificarea punerii în operă a materiilor şi materialelor de construcţie şi instalaţiilor

(eşalonate pe parcursul execuţiei)
C.- Verificarea parametrilor de funcţionare, documentele certe şi autentice emise pe toată

durata execuţiei, precum şi constatările directe şi folosite in cele 2 etape de recepţie
preliminară şi finală de factorii de execuţie şi controlul calităţii construcţiei conform Legii
nr.8/1977.
tel./ fax.: 0261- 820 845
INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE
CAP.I. - DISPOZIŢII GENERALE
A. Indicaţii generale:
1 Executarea lucrărilor de instalaţii de acest tip se vor coordona cu celelalte instalaţii,

ţinând seama de planul coordonator al reţelelor. Aceasta coordonare se va asigura pe
întregul parcurs al execuţiei începând cu trasarea.
2 La traversarea planşeelor sau pereţilor de beton armat se vor folosi golurile prevăzute din
proiect, pe care constructorul este obligat sa le execute odată cu realizarea structurii
respective.
B. Verificarea materialelor:
1 La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi utilaje ce corespund tehnic si

calitativ prevederilor din proiect.
2 Înainte de punerea în operă, toate materialele si utilajele se vor supune unui control vizual
pentru a constata daca nu au suferit degradări mecanice.
3 Se verifica dacă recipienţii sub presiune au fost supuşi controlului ISCIR, dacă au placă de
timbru si cartea tehnică de exploatare.
4 La aparatele de măsură şi control montate de executant se va verifica existenţa sigiliului

si buletinul de verificare metrologică.
C. Depozitare si manipulare:
1 Păstrarea materialelor pentru instalaţii se va face in depozitele de materiale ale şantierului,

cu respectarea prescripţiilor in vigoare, privind prevenirea incendiilor.
2 Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directa a soarelui

(materiale de izolaţie, utilajele) se depozitează în magazii închise, acoperite cu folie de
polietilenă.
3 Măsura anterioară se aplică şi pentru armaturi fine, fitinguri, aparate de măsură şi control,
aparate cu motoare electrice, etc..
4 Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de securitate a muncii şi se

va da o deosebita atenţie materialelor care sunt uşor deformabile,aparate de măsură şi
control.
tel./ fax.: 0261- 820 845
CAP.II. - INSTALATII DE ÎNCĂLZIRE
A. Lista prescripţiilor tehnice de bază:
Legea 10/95 privind calitatea în construcţii

P118/99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
STAS 6648/1,2 Instalaţii de ventilare şi climatizare
ISO 9001 Referitor la garanţia calitativă a produselor
ISO 14001 Referitor la sistemul standard de management al mediului
înconjurător
I13-2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire
centrală
B. Executarea lucrărilor de montare a conductelor:
1 Executarea acestor instalaţii se va face coordonat cu celelalte instalaţii, ţinând seama

de planul coordonator al reţelelor. Această coordonare se va urmări pe întregul parcurs al
execuţiei, începând de la trasare.
2 La traversarea planşeelor sau a pereţilor din beton armat se vor folosi goluri prevăzute în
proiect sau a pieselor de trecere.
3 Îmbinarea conductelor PE-Xa si PPR se va face cu fitinguri prin presare, respectiv prin
elctrofuzoiune, conform specificatiilor producătorului.
4 Pentru a se asigura rezistenţa lipirii, acolo unde este necesară debitarea ţevii, aceasta se
va face cu dispozitive specifice, astfel încât să se asigure planeitatea secţionării.
5 Montarea conductelor se va face în plasă orizontală sa/şi verticală pe confecţii metalice

realizate din profile laminate I, U, T uzuale.
9 Ţevile se izolează cu izolaţie din PE cu grosimea de 9mm.
10 Diametrele conductelor utilizate este cuprins între 16 şi 40 mm
11 Conductele utilizate trebuie să fie însoţite de documente care să ateste că materialul

este agrementat.
C. Armaturi de inchidere, reglaj, golire:
1 Armăturile folosite în aceste tipuri de instalaţii vor avea presiunea nominală minimă de 6
bari.
2 Armăturile se montează pe conducte prin intermediul îmbinărilor sudate şi demontabile.
3 Va fi acordată o atenţie deosebită sensului de circulaţie a fluidului indicat pe corpul

armăturii.
D. Probe de presiune, proba de funcţionare şi eficienţă:

tel./ fax.: 0261- 820 845
1 Proba la rece constă în umplerea cu apă a instalaţiei de încălzire şi verificarea instalaţiei

la 1,5xpresiunea de regim , dar nu mai puţin de 6 bar. Proba întregii instalaţii, inclusiv a
recipienţilor este obligatorie şi în cazul efectuării anterioare a unor părţi componente ale
instalaţiilor.
2 Înainte de probă, instalaţiile vor fi spălate cu apă potabila. Spălarea constă în umplerea
si menţinerea la presiunea reţelei de alimentare, până când apa evacuată nu mai conţine
impurităţi vizibile (nămol, nisip). Operaţiunea se va repeta după inversarea sensului de
circulaţie a apei in instalaţie. Golirea se face cu viteză mare de scurgere a apei.
3 Proba la presiune se va face pentru presiunea de 6 bar. Proba de presiune va începe

după cel puţin 3 ore de la punerea instalaţiei sub presiune.
4 Verificarea instalaţiei poate fi începută imediat după umplere şi punere sub presiune, prin
controlul etanşeităţii îmbinărilor. La îmbinări sudate controlul se va face mecanic, iar la restul
îmbinărilor prin examinare cu ochiul liber.
5 Măsurarea presiunii se va face cu un manometru înregistrator cu citire din 10 in 10 minute,

manometrul va avea clasa de precizie 1,6.
6 Rezultatele probei se vor considera corespunzătoare, daca pe toată durata probei

manometrul nu indică variaţiuni de presiune. După efectuarea probei, golirea instalaţiei
este obligatorie.
7 Proba la cald are drept scop verificarea etanşeităţii, a modului de comportare la dilatare,
contactare, circulaţia agentului termic la temperatura cea mai înaltă/scăzută de
funcţionare a instalaţiei.
8 Proba la cald se face înainte de vopsirea si izolarea instalaţiei.
9 Pentru efectuarea probei la cald, instalaţiile vor fi alimentate cu agent termic de la sursa
definitivă, care trebuie să asigure debitul, presiunea şi temperatura agentului termic
conform prevederilor din proiect.
10 Odată cu proba la cald se face si reglajul instalaţiei.
11 În timpul probelor se vor verifica îmbinările corpurilor încălzitoare şi armăturile, spre a

constata eventualele pierderi, dacă se face în bune condiţii aerisirea instalaţiei.
12 După terminarea acestui examen şi răcirea instalaţiei la temperatura mediului

înconjurător, se procedează la o noua încălzire urmată de un control identic. Dacă şi după
repetarea probei se îndeplinesc condiţiile din proiect, proba se consideră corespunzătoare.
E. Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile de încălzire în vederea recepţiei :
1 Recepţionarea lucrărilor de instalaţii se face în conformitate cu prescripţiile în vigoare,

privind verificarea si recepţionarea lucrărilor, şi anume:
Regulamentul de recepţie al lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
ale acestora.
tel./ fax.: 0261- 820 845
2 Recepţia lucrărilor se face în două etape :

- la terminarea lucrărilor
- la expirarea perioadei de garanţie finală, fiecare etapă încheindu-se cu
întocmirea unui proces verbal
3 În vederea recepţiei se va urmări dacă executarea lucrărilor s-a făcut in conformitate cu

documentaţia tehnico-economică şi cu prescripţiile tehnice in vigoare, cu privire la
executarea lucrărilor, si anume:
- echiparea cu utilajele corespunzătoare prevăzute în proiect;
- respectarea traseelor conductei;
- folosirea materialelor prevăzute;
- funcţionarea normală a instalaţiei
- rigiditatea fixării în elemente de construcţie a conductelor şi aparatelor;
- calitatea izolaţiilor;
- aspectul estetic general al montării instalaţiilor.
4 Pentru lucrări ascunse se vor respecta prescripţiile privind modul de verificare a calităţii şi
efectuarea recepţiei.
5 Lucrările de verificare a calităţii se efectuează în trei faze, si anume:
- pregătirea documentelor specifice necesare pentru verificări (verificarea scriptica a

calităţii)
- Verificarea punerii in operă a materialelor de instalaţii (eşalonate pe parcursul execuţiei)
- Verificarea parametrilor de funcţionare, documentele certe si autentice emise pe toată

durata execuţiei, precum şi constatările directe si folosite in cele 2 etape de recepţie
preliminară şi finală de factorii de execuţie si controlul calităţii construcţiei conform Legii
nr.8/1977.
tel./ fax.: 0261- 820 845
INSTALATII DE VENTILATIE
INSTALAŢII INTERIOARE DE VENTILAŢIE
1.1. MONTAJ ECHIPAMENTE
Montajul echipamentelor se face în strictă conformitate cu prevederile notiţei tehnice ce

însoţeşte ehipamentul la livrare, precum şi cu instrucţiunile furnizorului. Orice
neconcordanţă va fi adusă la cunoştinţă proiectantului de specialitate, pentru rezolvare,
sau pentru confirmarea soluţiei de rezolvare propusă de executant.
Racordarea recuperatoarelor de caldura la tubulaturile de aer se vor realiza prin racorduri
elastice care să împiedice complet transmiterea vibraţiilor mecanice către canalele de
aer.
Racordarea la canalelor de aer se va face prin intermediul flanşelor cu garnituri de
cauciuc, care să realizeze etanşarea conexiunii, concomitent cu izolarea fonică şi a
vibraţiilor.
Gurile de aspiraţie au dimensiuni rectangulare, potrivite pentru montajul pe tubulatura.
Înainte de fixarea definitivă pe poziţie, se va regla orizontalitatea aşezării fiecărui agregat.
1.2. MONTAJ TUBURI DE AER:
Tubulatura de aer este confectionata din placi de ALP cu grosimea de 20mm, cu folie de
aluminiu gofrata.
Canalele de aer se vor monta în linie dreaptă, nu se admit săgeţi sau devieri. Canalele de
aer montate vertical nu vor avea abateri de la verticală mai mari de 2-3 mm pe 1m înălţime.
Pe porţiunile de canal care traversează pereţi sau planşee nu se vor face îmbinări. De
asemenea, golul din jurul canalului se va închide etanş cu materiale incombustibile.
Conductele se fixează cu clemă metalică cu şurub, tije şi profil “U” metalic pentru canale
rectangulare.
Schimbările de direcţie pe traseul reţelei de distribuţie se vor realiza cu piese speciale
(coturi, teuri).
Confecţionarea, transportul, depozitarea, rigidizarea, îmbinarea şi montarea canalelor de
ventilare se supun prescripţiilor Normativului I.5-98, art. 24.1 - 24.55.
La traversarea elementelor de construcţie, conductele vor fi protejate cu tuburi de
protecţie etanşe.
1.3. VERIFICĂRI ŞI PUNERE ÎN FUNCŢIUNE:
Pe parcursul realizării instalaţiei se va verifica corespondenţa caracteristicilor

echipamentelor şi materialelor ce se pun în operă cu prevederile proiectului.
După finalizarea montajului, înaintea montării tavanului fals se va verifica funcţionarea
instalaţiei din punctul de vedere al transmiterii vibraţiilor şi zgomotului. Dacă sunt necesare,
se vor realiza prinderi, fixări şi izolaţii fonice suplimentare.
Se va verifica corecta funcţionarea ansamblelor guri de aer – ventilatoare, inclusiv a
panourilor de comandă ale acestora.
tel./ fax.: 0261- 820 845
2. EXPLOATAREA INSTALAŢIEI
Exploatarea instalaţiilor de ventilare se va realiza în conformitate cu prevederile

normativului I5/2-1998.
Verificarea stării instalaţiilor se efectuează permanent şi priveşte atât instalaţiile de ventilare
cît şi instalaţiile auxiliare. Se verifică integritatea şi funcţionarea elementelor componente,
inclusiv nivelul de zgomot produs de ventilatoare şi/sau transmis de canalele de aer.
Supravegherea şi urmărirea funcţionării instalaţiilor constă în principal în aprecierea directă
a modului de funcţionare al instalaţiei, precum şi a parametrilor aerului din spaţiile deservite
de aceasta.
În scopul asigurării bunei funcţionări a instalaţiei, este necesară realizarea întreţinerii,
reviziilor şi reparaţiilor eventual necesare, conform prevederilor cărţii tehnice a
ventilatoarelor şi indicaţiilor furnizorului acestora.
3. IZOLAŢII TERMICE ŞI ANTICOROZIVE AFERENTE INSTALAŢIILOR DE VENTILARE
Deoarece se va folosi tubulatura din ALP nu este necesara o termoizolatie suplimentara.
4. PROBELE INSTALAŢIEI DE VENTILARE
Punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare se face conform

prescripţiilor Normativului I.5 - 98, capitolele 25, 26.
Verificarea instalaţiei de ventilare va cuprinde :
- confruntarea instalaţiei executate cu proiectul
- controlul stării de curăţenie a instalaţiei
- verificarea calităţii execuţiei
- verificarea etanşeităţii instalaţiei
- verificări mecanice şi electrice.
Verificarea va decurge conform Normativ I.5-98, art. 26.1 - 26.8.
Pornirea instalaţiilor de ventilare se va efectua în conformitate cu prescripţiile date
în Normativ I.5-98, art. 26.9 - 26.12 şi va conţine următoarele operaţii :
- pornire în sarcină redusă
- pornire în sarcină normală
- funcţionare de probă
Reglarea aeraulică a instalaţiilor de ventilare, se va realiza conform I.5-98, art. 26.13
- astfel încât :
- cu ajutorul dispozitivelor de reglare montate în ramificaţii şi la gurile de ventilare, să se
obţină debitele de aer indicate în proiect, la toate gurile de aspiraţie sau de refulare.
- cu ajutorul dispozitivelor de reglare centrală montate la ventilator, să se obţină debitul
total al instalaţiei, indicat în proiect.
- cu ajutorul organelor de reglare să se obţină alimentarea echipamentului de ventilare la
parametrii înscrişi în proiect (temperatură, presiune).
Probarea echipamentului înaintea predării către beneficiar a instalaţiilor de ventilare, are
drept scop verificarea, prin măsurare, a caracteristicilor tuturor aparatelor montate în
instalaţie în poziţie normală de lucru.
Procedeele de efectuare a probelor, toleranţele admise, precum şi verificarea eficacităţii
globale a instalaţiei de ventilare mecanică, vor fi cele indicate de Normativ I.5-98, art. 26.14
- 26.32.
5. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII ŞI DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCEDIILOR

tel./ fax.: 0261- 820 845
La elaborarea prezentului proiect s-au avut în vedere următoarele normative şi prescripţii

privind protecţia muncii şi prevenirea şi stingerea incendiilor :
- Legea 90/1996 Legea protecţiei muncii
- NGPM-96 Norme generale de protecţia muncii
- P 118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
- MP 008-2000 Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor
normativului P 118-99, Siguranţa la foc a construcţiei
- C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente acestora
- DG PSI -003 Dispoziţii generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor
tehnologice şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a
incendiilor.
- CE 1-95 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de
siguranţă în exploatare
- Ord.MI 775/22.07.98 Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor
- OG nr.114/2000 pt.modificarea OG nr.60/1997privind apărarea împotriva incendiilor,
modificată şi aprobată de Legea nr.212/1997.
Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a

instalaţiilor proiectate se va urmării respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor
normative menţionate. Lista de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul
prevederilor legale în domeniu, aflate în vigoare la momentul respectiv.
Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime
executantului lucrării în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de
exploatare normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a
punerii in functiune).
tel./ fax.: 0261- 820 845
ELECTRICE
1. GENERALITĂŢI
1.1 Obiectul lucrărilor

În prezentul caiet de sarcini sunt cuprinse condiţiile tehnice pentru execuţia lucrărilor
de instalaţii electrice şi anume:
• instalaţii de iluminat si prize
• instalaţii de forţă
• instalaţii de protecţie impotriva şocurilor electrice
Cerinţele prezentului caiet de sarcini nu vor exonera antreprenorul de responsabilitatea

de a realiza şi alte verificări, încercări şi activităţi pe care le considera necesare pentru
asigurarea calităţii execuţiei si materialelor.
1.2 Nominalizări planşe

- conform borderoului de piese desenate anexate
1.3 Sarcini pentru executant

Pentru realizarea în bune condiţiuni a tuturor lucrărilor din prezentul proiect,
executantul va desfăşura următoarele activităţi:
• studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi
desenate din documentaţie precum şi a legislaţiei
standardelor şi instrucţiunilor tehnice anexate, astfel
ca până la începerea execuţiei să fie clarificate toate
lucrările ce urmează a fi executate.
• va sesiza proiectantul în termen legal de eventualele
neconcordanţe între elementele grafice şi cifrice în
vederea rezolvării lor.
• va asigura aprovizionarea cu materialele şi produsele din
proiect.
• va sesiza proiectantul în cazul imposibilităţii procurării
unor materiale sau aparataje prevăzute în
documentaţie prezentând în acelaşi timp o ofertă a
altui material similar, cu caracteristicile cel puţin
identice cu cel prevăzut în documentaţie din punct
de vedere tehnic şi economic.
• va asigura forţa de muncă şi mijloacele de
mecanizare ritmic în concordanta cu graficul de
execuţie si cu termenele parţiale sau finale stabilite.
• va respecta cu stricteţe tehnologia de lucru caracteristică.
Executantul este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toata perioada

de execuţie a lucrărilor şi a efectuării probelor, întreaga documentaţie pe baza căreia
se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de şantier date pe parcurs.
Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse,
documentele care să ateste calitatea materialelor instalaţiilor, celelalte documente
care atestă buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor
din teren, vor fi puse la dispoziţia organelor de îndrumare-control (Inspecţia de Stat în
Construcţii).
tel./ fax.: 0261- 820 845
Modificările prevederilor documentaţiei tehnice se vor executa numai cu avizul scris

al proiectantului. Modificările consemnate în caietul de procese-verbale vor fi
stipulate şi în partea desenată a documentaţiei, în scopul cunoaşterii de către
beneficiar la punerea în funcţiune a elementelor principale reale din teren. În caz
contrar executantul poate deveni răspunzător de eventualele consecinţe negative
cauzate de nerespectarea documentaţiei.
1.4 Sarcini pentru Beneficiar

Beneficiarului, prin dirigintele de şantier, îi revin următoarele sarcini:
• recepţionează documentaţia primită de la proiectant,
verificând piesele scrise şi desenate, coraborarea între
ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee, etc.)
• să sesizeze proiectantul asupra neconcordanţelor
sau altor situaţii specifice apărute în execuţie, în
scopul analizei comune şi găsirii rezolvării urgente.
• să anunţe proiectantul în vederea prezentării în fazele
determinante, punerea în funcţiune sau alte situaţii
care impun schimbarea soluţiilor din proiect.
• să nu accepte la montaj modificări faţă de documentaţie,
decât cu avizul proiectantului
• să urmărească ritmic execuţia lucrărilor în scopul
respectării documentaţiei, conform sarcinilor sale de
serviciu, controlând calitatea lucrărilor, să participe
la confirmarea efectuării lucrărilor ascunse şi
cantităţilor de lucrări efectuate de executant la
nivelul fiecărei faze determinante.
• să nu accepte trecerea la o altă fază sau recepţia
lucrărilor executate fără atestarea tuturor elementelor
care concură la o bună calitate a materialelor şi
execuţiei.
Pentru orice nerespectare a prevederilor documentaţiei, beneficiarul prin dirigintele de

şantier va solicita proiectantul în scopul clarificării problemelor.
2. NORMATIVE, PRESCRIPŢII ŞI STANDARDE DE REFERINŢĂ
Elaborarea prezentei documentaţii tehnice s-a făcut în conformitate cu

prevederile normativelor, prescripţiilor tehnice, standardelor naţionale şi a
standardelor europene şi internaţionale adoptate ca standarde naţionale în
vigoare.
Constructorul va avea în vedere ca toate materialele şi echipamentele
necesare punerii în operă a lucrărilor coform cu cele precizate în memoriul tehnic,
planşe şi listele cu cantităţi de lucrări să fie conforme cu cerinţele specificate în
următoarele:
NP-I7-2011 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni

până la 1000 V ca.
Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii
Legea 123 /2007 Pentru modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
Legea 307/2006 Legea privind apărarea împotriva incendiilor
tel./ fax.: 0261- 820 845
Legea 319/2006 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

Legea 608/2001 Legea privind evaluarea conformităţii produselor
HG 1146/2006 Cerineţele minime de securitate şi sănătate pentru
HG 971/2006 Cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la
locul de muncă
HG 457/2003 modificat cu HG 1514/2003 Asigurarea securităţii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasă tensiune.
HG 622/2004 Privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii
HG 1091/2006 Privin cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
HG 300/2006 Privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporale şi mobile
NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul al cerinţelor de scurtcircuit în
reţelele electrice cu tensiunea sub 1 kV.
NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
electrice. C56 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a
instalaţiilor aferente NP - 061 - 02 Normativ pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de iluminat artificial din clădiri.
PE 103/92 Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea
instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în
condiţiile curenţilor de scurtcircuit.
PE 116/94 Normativ de încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţii
electrice P 118 Normativ de securitate la incendiu a construcţiilor
NTE 401/03/00 Metodologia privind determinarea secţiunii economice a
conductoarelor în instalaţii electrice de distribuţie 1 - 110 kV.
3. EXECUTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Inainte de a începe montarea instalaţiilor electrice se vor verifica şi identifica viitoarele
trasee electrice de executat.
La traseele alese (trasaje, marcaje) se va verifica dacă:
• lungimea traseelor este cea mai scurtă;
• s-au respectat distanţele minime admise până la
elementele altor instalaţii;
• s-au respectat distanţele minime admise faţă de
elementele de construcţie combustibile;
• s-au evitat locurile periculoase în timpul exploatării;
• au fost respectate condiţiile în care este permisă
executarea de trasee ale instalaţiei.
Toate traseele care nu satisfac condiţiile impuse vor fi reexaminate şi retrasate. Înainte
de începerea lucrărilor de instalaţii trebuie să se verifice dacă golurile necesare au
fost executate în bune condiţii din punct de vedere al poziţiilor, dimensiunilor şi
calităţii.
Este strict interzis a se executa de către instalatori străpungeri sau goluri prin structura
de rezistenţă a construcţiei. Se admite efectuarea lor numai pe baza unui aviz scris de
la proiectantul structurii de rezistenţă. Executarea de goluri în elementele de construcţie
se va face numai cu mijloace mecanizate adecvate.
Toate aparatele, echipamentele şi utilajele vor fi controlate pentru a corespunde
caracteristicilor prevăzute în proiect şi calităţii funcţionale garantate de fabricant.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Materialele, echipamentele, aparatele, utilajele vor fi verificate scriptic, vizual şi, după
caz, prin măsurători de sondaj cu ocazia preluării din depozit pentru montare.
Materialele, aparatele, echipamentele ale căror caracteristici nu corespund cu cele
din proiect sau prezintă defecte de calitate vor fi respinse.
Conductele, cablurile, tuburile şi accesoriile se vor verifica vizual la locul de montare,
după transport. Materialele care prezintă defecţiuni iremediabile se vor respinge.
La conductele cu izolaţie şi la cabluri se va verifica continuitatea electrică pe fiecare
colac, tambur înainte de montare. La cabluri, după verificarea continuităţii electrice
pe faze se vor verifica şi eventuale scurtcircuite între faze. Verificarea se face cu
ohmetrul. Conductele care prezintă rezistenţă infinită (întreruptă) vor fi respinse.
Tragerea conductelor în tuburi se va executa numai după montarea tuburilor (la
montaj îngropat după uscarea tencuielilor).
Calitatea circuitelor electrice se va verifica după ce conductele au fost trase în tuburi sau
montate pe pereţi, înainte de acoperirea lor. Se va verifica vizual respectarea
prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, în vederea uşoarei
lor identificări.
Legăturile electrice ale conductelor se vor verifica vizual prin sondaj la cel puţin 15%
din numărul total, dacă sunt executate canform prevederilor în vigoare.
Legăturile identificate ca fiind necorespunzatoare vor fi refăcute conform prescripţiilor.
La circuitele electrice se va măsura rezistenţa de izolaţie între conducte şi pământ. În
timpul măsurării, circuitul va fi deconectat de la sursa de alimentare. Rezistenţa de
izolaţie se consideră admisibilă dacă are o valoare de cel puţin 500.000 ohmi.
Circuitele care nu au aceeaşi rezistentă de izolaţie se vor remedia şi se vor verifica
din nou.
Eventualele reverificări se vor executa după efectuarea remedierilor necesare.
La verificarea instalării aparatelor şi tablourilor electrice se vor controla vizual şi prin
măsurători, după caz, cel puţin:
• modul si calitatea fixării pe suporţi;
• înălţimile de montaj admise;
• distanţe admise până la elementele altor instalaţii;
• existenţa tuturor aparatelor de protecţie, conectare,
măsură, etc. prevăzute în proiect;
• modul şi calitatea executării legăturilor;
În cazul în care se constata ca nu sunt îndeplinite condiţiile impuse, se vor remedia

defectele şi se vor face din nou verificările necesare.
Dispozitivele de suspendare a corpurilor de iluminat se vor alege astfel încât sa suporte
fără deformări o greutate egală cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat, minim 10
kg.
Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductele de alimentare.
Tablourile electrice se comandă pentru execuţie la furnizori specializaţi autorizaţi în
construcţia acestora.
Toate circuitele vor fi prevăzute cu inscripţii vizibile şi neechivoce, care să indice
destinaţia fiecărui circuit. Inscripţiile se vor amplasa cu vedere din direcţia de
deservire a tabloului. Nu se accepta etichete metalice ambutisate.
La transportul tablourilor electrice se va asigura:
• protecţie contra prafului si umezelii;
• poziţie verticală si ferire de zdruncinături;
• aparatele de măsura şi control vor fi plasate în lădiţe
tel./ fax.: 0261- 820 845
Depozitarea tablourilor electrice se va face în incăperi cu atmosferă neutră,

necorozivă, temperatura 0-40°C, umiditate de maxim 80%, la 20°C.
Tablourile electrice se vor monta vertical, bine fixate, spre a nu fi supuse vi braţiilor
sau deplasărilor în caz de scurtcircuit sau cutremur.
Verificarea legăturilor interioare se va face cu tensiune redusă 24V, tabloul nefiind
cuplat la reţea. Se vor verifica: strângerea legăturilor, fixarea aparatelor, rigiditatea
barelor, rezistenţa de izolaţie între circuite şi mână.
Se va verifica legătura de protecţie prin punerea la pământ a aparatelor precum şi
între bara generala de protecţie şi centura de legare la pământ. În cazul în care se
constată că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse, se remediază defectele şi se fac din
nou verificările necesare.
4. EXECUTAREA INSTALAŢIILOR DE LEGARE LA PĂMÂNT

Instalaţia de protecţie prin legare la pământ este realizata pentru prevenirea
accidentelor produse prin atingere indirectă în instalaţiile electrice de joasă tensiune.
Se prevede executarea a unei prize de pământ artificiale având valoarea rezistenţei de
dispersie de maxim 1 ohm realizată cu electrozi zincati profil cruce de lungime de 1.5 m
cu legături sudate la armătura din oţel a fundaţiei si elemente de egalizare a potenţialelor,
din platbandă de Ol zincat 40 x 4 mmp.
Acoperişul are o structura metalica realizata prin mijloace care asigura menţinerea
continuitatii electrice. Ea a fost utilizata ca dispozitiv de captare natural, conform I7-2011,
art. 6.2.3.7.6.
Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ trebuie să fie mai mică de 1 Ohm, indiferent de
umiditatea solului sau de anotimp.
Daca la măsurătorile efectuate rezistenţa de dispersie a prizei de pământ va fi mai mare
decât cea prevăzută, se vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia prin introducerea
de electrozi suplimentari şi a unui pat de bentonită cu grosimea de cca. 20 cm.
Instalatia de paratrasnet se realizeaza cu un element de captare cu dispozitiv de
amorsare si doua coborari la priza de pamant.
Instalaţia de protecţie prin legare la pământ se va verifica după montarea receptoarelor,
de preferat pe măsura executării ei, în ordinea următoare:
• se verifică priza de pământ (continuitate electrică,
rezistenţa de dispersie);
• se instalează conductorul principal de protecţie şi se
verifică continuitatea electrică;
• se leagă la conductorul principal prin conductoare de
ramificaţie elementele metalice ale
instalaţiilor electrice, verificându-se continuitatea electrică a legăturilor.
Eventualele reverificări se vor executa după efectuarea remedierilor necesare.
VERIFICĂRI, PROBE Şl RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Antreprenorul este obligat să execute lucrările conform proiectului, condiţiiior

contractuale şi prescripţiilor tehnice în vigoare.
Locul de montaj trebuie pus la dispoziţie în situaţia de a se putea desfăşura normal si în
siguranţă lucrările prevăzute.
În execuţie, orice modificări sau completări ale proiectului se fac numai cu acordul scris
al proiectantului. La constatarea unor neconcordanţe intre proiect şi situaţia de pe
teren, necesitatea unor lucrări neprevăzute în proiect, lipsa unor detalii care împiedică
continuarea lucrului, constructorul este obligat să comunice beneficiarului şi
tel./ fax.: 0261- 820 845
proiecetantului soluţii şi să ceară indicaţiile de urmat. Cu ocazia deplasărilor pe şantier,

proiectantul va verifica calitatea lucrărilor. În cazul constatării unor abateri de la proiect
este obligat să ceară în scris executantului oprirea lucrărilor necorespunzatoare.
Dirigintele de şantier este obligat sa anunţe beneficiarul.
Instalaţiile electrice se dau în exploatare numai după ce s-au respectat următoarele:
• încadrarea cu personal tehnic corespunzător;
• întocmirea şi afişarea instrucţiunilor de exploatare la locul
de muncă;
• asigurarea documentaţiei tehnice a instalaţiilor;
• asigurarea unui stoc de rezervă minimal de aparataj.
Verificările, incercările şi probele premergătoare dării în exploatare se fac astfel:
• la inceput, în timpul şi la terminarea montajului se fac
probe mecanice şi electrice
inclusiv rodajul individual;
• în timpul perioadelor de punere în funcţiune şi de
exploatare de probă se face rodajul în
ansamblu şi probele tehnologice;
• în timpul perioadei de exploatare continuă, se verifică
principalele caracteristici tehnice.
Înainte de începerea fiecărei probe se verifica condiţiile tehnice si organizatorice de
desfăşurare astfel încât sa fie exclusă defectarea, avaria instalaţiei şi accidentarea
personajului.
Verificările, încercările şi probele în perioada de la începulul, din timpul şi după
terminarea montajului se fac pentru a constata calitatea montajului. Acestea
dovedesc că lucrările de montaj sunt terminate şi corect executate, putându-se trece
la recepţia provizorie.
Toate probele se fac de către societatea de construcţii-montaj. Aceasta verifică,
încearcă şi probează materialele şi echipamentele care vor fi folosite în execuţia
instalaţiei.
Materialele şi echipamentele care nu corespund calitativ conform certificatelor de
calitate sau certificatelor de verificări şi probe vor fi respinse.
Beneficiarul va asigura când este necesar personal calificat propriu pentru efectuarea
probelor. Coordonarea şi răspunderea executării verificărilor şi probelor revine integral,
după caz, executantului sau furnizorului.
Recepţia provizorie se face cu condiţia asigurării utilităţii necesare perioadei următoare
de rodaj în ansamblu şi de probe tehnologice. În acest scop, beneficiarul va urmări şi
convoca din timp comisia de recepţie şi punere în funcţiune. Comisia are rolul de a
stabili daca instalaţia poate trece la perioada următoare de punere în funcţiune şi
exploatare de probe în condiţii de securitate pentru instalaţie şi pentru personal.
La recepţia provizorie executantul şi furnizorii vor trebui să probeze prin documente
tehnice legale calitatea materialelor folosite şi execuţia corectă a lucrărilor ascunse,
precum şi rezultatele probelor prevăzute a se executa înaintea, în timpul şi la
terminarea lucrării.
Daca instalaţiile au fost admise la recepţie iar lucrările de construcţii montaj sunt
terminate se va incheia un proces verbal de recepţie cu constructorul şi cu montorul,
precizându-se obligaţiile şi răspunderile fiecăruia.
Prin recepţia provizorie constructorul rămâne cu obligaţia eventualelor completări şi
remedieri stabilite prin proces verbal sau ivite ulterior ca urmare a unor vicii ascunse.
Recepţia provizorie şi preluarea de către beneficiar a instalaţiei se poate face şi pe
părţi, dacă acestea pot funcţiona separat.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Verificările, încercările şi probele în perioada de punere în funcţiune şi exploatare de

probă se fac în vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat, după care se
trece la proba tehnologică complexă.
Lucrările de mai sus se fac pe baza raportului comisiei de recepţie şi de punere în
funcţiune împreună cu executantul, furnizorul şi beneficiarul, care stabilesc probele şi
programul de desfăşurare al acestora.
Executarea probelor se face de către beneficiar cu asistenţă tehnică din partea
proiectantului, executantului şi furnizorului.
Responsabilitatea manevrelor şi apl icării normelor de protecţia muncii revine
personalului de exploatare care va lua măsurile necesare.
Proba finală se va efectua conform normelor în vigoare şi ale prevederilor proiectantului.
Instalaţiile vor fi complete; dacă lipsesc unele părţi care pot fi înlocuite prin provizorate
iar punerea în funcţiune este imperioasă se pot face probele finale şi darea în funcţiune
pe timp limitat. În urma efectuării probei finale se încheie procesul verbal de punere în
funcţiune semnat de membrii comisiei.
Cu punerea în funcţiune se poate începe activitatea de exploatare.
Probele de garanţie se fac după trecerea instalaţiilor în exploatare, pe un timp limitat,
în vederea verificării performantelor din proiect. Se execută de organizaţia de
explotare singură sau
cu ajutorul altor societăţi de specialitate, în prezenţa executantului şi după caz a
furnizorului.
Dacă în perioada de garanţie instalaţia nu realizează performanţele garantate,
beneficiarul are dreptul sa ceară remedierea defectelor, daune de la furnizor sau chiar
respingerea furniturii.
Daca probele de garanţie sunt trecute se efectuează recepţia contractuala a
echipamentelor si instalaţiilor încheindu-se un proces verbal.
În cazul în care rămân sau apar deficienţe în perioada de garanţie, acestea se vor
specifica în procesul verbal, cu modul şi termenul de rezolvare, precum şi cu sarcinile
ce revin părţilor implicate.
Daca la sfârşitul perioadei de garanţie nu există litigii se încheie procesul verbal de
recepţie definitivă în care se trec rezultatele probelor de garanţie şi se confirmă
remedierea deficienţelor consemnate anterior.
6. INSTRUCŢIUNI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
Generalităţi
Prezentele instrucţiuni au un caracter preliminar prezentând principalele masuri de
protecţia muncii care trebuie respectate la montajul, verificarea, punerea în funcţiune,
exploatarea şi întreţinerea instalaţiior electrice. Instrucţiunile sunt în conformitate cu
normele şi normativele în vigoare la data întocmirii proiectului.
Unităţile care execută montaje, verificarea, punerea în funcţiune, exploatarea şi
întreţinerea instalaţiei au obligaţia de a pune în aplicare aceste instrucţiuni.
Toate abaterile de la normele de protecţia muncii vor fi analizate şi sancţionate
imediat după constatare, conform regulamentului de ordine interioară al unităţii
raspective precum şi prevederilor codului muncii. Cauzele deosebite de abateri vor fi
semnalate organelor de resort în vederea analizei şi stabilirii de măsuri.
Persoanele care au atiribuţii în activitatea de montaj, verificare, punere în funcţiune,
exploatare şi intretinere a instalaţiei vor indeplini condiţiile necesare.
tel./ fax.: 0261- 820 845
Instruirea personalului se va efectua în conformitate cu regulamentele în vigoare în

următoarele faze distincte:
• instructajul de angajare;
• instructajul periodic;
• instructajul la schimbarea locului de muncă.
Obligaţia efectuării instructajului o au cei care organizează şi conduc procesul de
muncă.
Personalul răspunde de orice acţiune care ar scoate din funcţiune sau avaria
dispozitive, instalaţiile de lucru, cele de protecţia muncii, instrucţiunile afişate la locul de
muncă.
Întreţinerea şi repararea în caz de avarie a instala ţi ei se face numai de personal
autorizat. Este interzis personalului de exploatare să facă remedierea defecţiunilor.
Personalul de exploatare este obligat să sesizeze imediat orice defecţiune observată la
sculele şi dispozitivele de protecţia muncii utilizate.
Dotarea cu mijloace de protecţie a personalului, păstrarea evidentei şi încercarea
periodică a mijloacelor de protecţie se fac prin grija conducerii unităţii respective.
Mijloacele de protecţie individuală se păstrează, intreţin, utilizează şi prezintă periodic
la control de cel care le are în dotare. Personalul va refuza executarea lucrărilor dacă
nu se asigură dotarea cu mijloacele de protecţie necesare.execută cu centură de
siguranţă. Zonele unde există pericol de accidentare vor fi semnalizate
corespunzător cu afişe avertizoare. Se interzice lucrul în zonele întunecoase sau
noaptea fără o lumină aitificială corespunzătoare.
Instrucţiuni specifice
Instalaţiile electrice trebuie sa fie astfel construite şi intretinute încât să nu se producă
accidente tehnice sau umane, ca urmare a accesului persoanelor neavizate.
Manevrele în instalaţii se execută numai de personalul de deservire operativă
(personalul de exploatare).
Se vor respecta prevederile standardelor în vigoare şi documentaţia de proiectare în
ceea ce priveşte instalaţiile de legare la pământ şi la nul şi valorile rezistenţelor prizelor
de punere la pământ.
Se interzice utilizarea conductelor din instalaţiile de protecţie drept conductor de faza
sau nul de lucru. Se interzice conectarea în serie la instalaţia de legare la pământ a mai
multor elemente care trebuie împământate. Se interzice executarea de lucrări la
instalaţia de legare la pământ în timpul funcţionarii instalaţiei.
Toate sculele, utilajele alimentate la tensiuni peste 24 V vor avea obligatoriu conductor
de punere la pământ.
Toate echipamentele se vor fixa definitiv în suporţi imediat după montare şi se va
executa legarea la pământ.
În punctul în care se realizează scoaterea de sub tensiune a unei instalaţii se montează
indicatoare mobile cu inscripţia:
Personalul care desfăşoară activitate în instalaţiile electrice în funcţiune trebuie sa aibă
în permanenţă asupra sa mijloace de protecţie necesară. Dotarea cu mijloace de
protecţie a personalului, păstrarea evidenţei şi încercarea periodică a mijloacelor de
protecţie se fac prin grija conducerii unităţiii respective.
Concluzii
Prezentele instrucţiuni prezintă principalele masuri de protecţia muncii care trebuie
respectate la montajul, verificarea, punerea in funcţiune, exploatarea si intretinetea
instalaţiilor electrice. Aceste instrucţiuni vor fi completate de conducerea tehnica a
tel./ fax.: 0261- 820 845
unităţilor de montaj şi exploatare şi constituie baza de instruire a personalului care

lucrează în instalaţiile electrice.
Conducerea tehnica a unităţii care execută montajul, punerea în funcţiune,
exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor va revizui perodic instrucţiunile de protecţia
muncii pe baza experienţei acumulate şi a reactualizării normelor şi dispoziţiilor
organelor superioare.
7 SPECIFICAŢIE TABLOURI ELECTRICE

Tablourile electrice se vor echipa conform specificaţiilor şi pe baza planşelor cuprinzând
şi schemele electrice monofilare din proiect.
Se pot folosi echipamente de diferite provenienţe, cu condiţia să corespundă din punct
de vedere al caracteristicilor tehnice prevăzute în proiect şi să posede toate
agrementele tehnice necesare folosirii lor.
SATU MARE INTOCMIT

decembrie 2016 arh. Tóth Ágnes

Metodologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. B&T ARTĂ ȘI ARHITECTURĂ S.R.L.

Vetis, str. Principala, nr.98., jud. Satu Mare

EXTINDERE HALA INDUSTRIALA:

Fig. 1. O modalitate de a aşeza panourile pe mijlocul de transport.

Se recomandă ca şi camionul să fie echipat cu 2 seturi de chingi de ridicare plate, de 6 m

Fig. 3. Descărcarea panourilor >8,7 m lungime.

Datorită sarcinii suplimentare exercitate asupra structurii, pentru depozitarea temporară

Fig. 4. Depozitarea panourilor cu diferenţe de nivel de-a lungul unei laturi.

Fig. 5. Protejarea corectă a panourilor cu o prelată textilă. Fig. 6. Interzicerea stivuirii

Suprafeţele exterioare ale panourilor sunt protejate cu o folie de protecţie împotriva

Fig. 7. Ridicarea foliei de protecţie de pe partea interioară a panourilor.

Fig. 7a. Interzicerea lăsării unei folii ridicate.

Imaginea 1. Se recomandă ferăstraiele

mecanice pentru tăierea panourilor.

Pentru tăierea panourilor şi a flashing-urilor nu sunt permise polizoarele unghiulare şi nicio

Imaginea 2. Nu tăiaţi panourile cu

Deschiderile tăiate în componentele acoperişului şi ale pereţilor, înainte de asamblarea

9. Elemente de fixare pentru asamblarea panoului

Fig. 8. Instalarea corectă a elementului de fixare.

11. Lăţimea minimă pentru sprijinul acoperişului

Fig. 9a. Suporţi la extremităţi b≥40 mm

Fig. 13. Utilizarea grinzii transversale la amplasarea panourilor mai lungi de 12 m.

Fig. 14a. Etapele asamblării panourilor. Coborârea şi apăsarea panourilor.

13. Maşini de înfiletat

Fig. 19. Scoaterea panourilor şi transferarea lor.

Fig. 26. Etapa 4 – aşezaţi panoul pe un suport, fixaţi un dispozitiv corespunzător de

Fig. 27. Etapa 5 – rotiţi panoul pe verticală.

17. Curăţarea şi păstrarea

COMPARTIMENTARI SI TAVANE FALSE DIN GIPS – CARTON:

-pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale

Traverse transversale din profile U si C în peretii cadru de gipscarton, ca baza de

- Straturile ceramice presupun suporturi stabile, de aceea se va utiliza, o placare dubla

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului caiet se referă la modul de preparare şi executare a

2.1. Amestecurile preparate cu culori de apă trebuie să reziste la lumină şi la acţiunea

Zugrăveli în culori de humă.

Zugrăveli în culori de apă cu caolină

Zugrăveli cu desene, liniaturi şi stropite

Executarea desenului cu rola

PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA SAU GRESIE:

9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.

2.Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, în afara pervazurilor care

Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu ajutorul

PARDOSELI DIN PLACI DE GRESIE CERAMICA

Se vor considera defecte grave urmatoarele:

PARDOSELI DIN PVC

Rezistenta mm 0,8 – 0,9

SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR:

Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare

Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.

dibluri/mp. Latimea zonei de margine va fi specificată de producator. La cladirile cu

VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a

LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de căldură, a căror

OPERATIUNI PREGATITOARE GENERALE

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE TAMPLARIE DIN P.V.C.

VERIFICĂRI IN VEDEREA RECEPŢIEI LUCRĂRILOR

LUCRARI DIN BETON ARMAT

CAP I. LUCRARI DIN BETON ARMAT - NORMATIVE

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:

b. orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;

BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE SI PARTI DE CONSTRUCTIE