Ministerul Educației al Republicii Moldova

Școala Profesională nr.1 din mun. Bălți

“ Aprobat”
La Ședința Consiliului Profesoral,
Procesul verbal ___ din _______________
Director ______________ V. Zaporojan

RAPORT DE AUTOEVALUARE

Pentru conferirea gradului didactic II

Autor: DIMA Xenia,

profesor de disciplini tehnice

Bălți, 2016
 CUPRINS

1. DATE GENERALE.

2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC.

2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională.

2.2. Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.

2.3. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt.

3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A COMPETENȚELOR PROFESIONALE.

4. DIRECȚII DE PERSPECTIVĂ.

5. REZULTATELE ELEVILOR.

6. BIBLIOGRAFIE.

2
1. DATE GENERALE.

Mă numesc Dima Xenia și sînt născută la 26 aprilie 1992 în orașul Drochia.

Am absolvit cu succes în 2008 școala gimnazială “Ion Creangă” din satul Țarigrad, r-nul
Drochia cu nota medie 8,66. În 2011 obțin diploma de Bacalaureat, studii liceale cu media 8,33.
În același an sunt înmatriculată la Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți, Facultatea de Științe
Reale (în prezent Științe Reale Economice și ale Mediului), specialitatea Educație tehnologică, cu
media de concurs 8,00.
La 12 iunie 2014, ca absolventă a Universității din Bălți, obțin titlul de Licențiat în științe ale
educației cu media examenului de licență 9,00 și media generală 8,36.
După absolvirea ciclului de licență, în luna iulie al aceluiași an susțin cu nota 9 (nouă)
examenele de înmatriculare pentru studiile de masterat. În prezent sunt masterantă al Universității
Bălțene la specialitatea Tehnologii de Instruire și Producere. Deoarece sunt în anul II de studii
(anul de absolvire), cercetez tema pentru teza de master: Elaborarea curriculumului experimental a
meseriilor conexe pentru specialitatea zugrav – tapetar; conducător ştiinţific dr., lector superior
Rotari Elena.
Totodată, după ce am obținut diploma de licență, sunt angajată din toamna anului 2014 pînă în
prezent, în cadrul Școlii Profesionale nr.1 din Bălți în calitate de profesor de disciplini tehnice,
specializînd elevii în meseriile de Zugrav, Tencuitor, Placator cu plăci și Asamblor montator
profile aluminiu și geam termopan.
Pe parcursul activității profesionale am obținut certificatul de absolvire a cursurilor de
perfecționare la specialitate Psihopedagogie. Formarea abilităților de instruire practică și
certificatul de absolvire a cusurilor de formare continuă pentru cadrele didactice la specialitatea
Construcții și materiale de construcții. Am participat activ în cadrul Stagiului de formare de lungă
durată în prevenirea violenței asupra adolescenților – 30 aprilie 2015.
În afară de aceasta, la moment, particip la concursul pentru înființarea în cadrul școlii
centrului de informare în energoeficiență care este finanțat de fundația germană “BERD”.
În prezent sunt diriginte a grupei 8-15, meseria placator cu plăci și, specializez elevi în
meseria Asamblor montator profile aluminiu și geam termopan. Vechimea în muncă în învățămînt
este de 2 ani.
Activînd în cadrul profesiei, m – am format ca o persoană independentă, socială, creativă,
receptivă, responsabilă, mereu dispusă și capabilă să învăț permanent lucruri noi din viață și de la
colegii de muncă.

3
 2. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI DIDACTIC.

2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională.

Dezvoltarea profesională este un proces care include schimb colegial de experiență,

participare în proiecte, activități colaborative, vizate de studii, cercetare pedagogică în domeniul de
specializare, experianța și reflecția asupra propriei activități didactice. Totodată, dezvoltarea
profesională prin participarea la cursurile de perfecționare este necesară pentru ca profesorul să
poată să ofere o imagine asupra lumii științifice contemporane și să își însușească maniere eficiente
de interacțiune cu elevii.
Pe parcursul activității am participat la cursuri de perfecționare la specialitate
Psihopedagogie. Formarea abilităților de instruire practică . Cusurile de formare continuă pentru
cadrele didactice la specialitatea Construcții și materiale de construcții. Am participat activ în
cadrul Stagiului de formare de lungă durată în prevenirea violenței asupra adolescenților.
În perioada anului școlar 2014-2015, am specializat elevi în meseria “zugrav” și “placator
cu plăci”, cu durata studiilor un an. În cadrul pregătirii profesionale teoretice, instruirii practice,
am format elevilor capacități de rezistență la efort fizic, atenție, îndemînare și capacitate de
desfășurare a unor activități repetitive.
În timpul orelor teoretice utilizez diferite exemple de strategii didactice, cum ar fi:
 metoda studiului de caz, pentru analizarea unor situaţii de conflict între valori şi
responsabilităţi;
 simularea unor practici profesionale care presupun apelul la legi,regulamente, norme şi
valori;
 jocul de rol, pentru identificarea unor moduri specifice de comunicare interpersonală /
profesională, pentru exersarea limbajului specific meseriei;
 comentarea unor imagini foto sau desene cu conţinut profesional;
 mese rotunde - învăţarea prin colaborare, pentru dezvoltarea unei idei într-un grup
restrîns;
 discuţia dirijată pe marginea unor eventuale cazuri generatoare de conflicte la locul de
muncă şi căi decente de soluţionare a acestora;
 analiza unor exemple despre atitudini, experienţe şi comportamente profesionale;
 recensămîntul problemelor, în scopul valorificării reflecţiilor tuturor elevilor pentru o mai
bună înţelegere a unor probleme;
 dezbaterea unor subiecte cu caracter controversat, referitoare la meserie;
 realizarea unor activităţi de tip proiect unde elevii propun soluţii pentru probleme
profesionale concrete.
4
 Pentrucă specialitatea de “zugrav” ocupă un rol important și principal în domeniul de
construcții, am început să lucrez asupra proiectării curriculumului experimental centrat pe
competențe pentru specialitatea zugrav - tapetar. De aici vine și tema de cercetare: Elaborarea
curriculumului experimental ale cursurilor meseriilor conexe pentru specialitatea zugrav -
tapetar.
Pentru studierea temei cercetez următoarele izvoare bibliografice:
1. BONTAȘ, Ioan. Pedagogie. Bucureşti : Ed. ALL, 1998. 383 p. ISBN: 973-9337-22-8.
2. BONTAȘ, Ioan. Tratat de pedagogie. Bucureşti : ALL, 2008. 410 p. ISBN: 978-973-
571-738-4.
3. ISTRATE, Elena, JINGA, Ioan. Manual de pedagogie. Bucureşti : ALL, 2001. 463 p.
ISBN: 973-684-390-4.
4. BALAN, Bogdan, BONCU, Ștefan et. al. Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare şi grade didactice : Curs elab. în tehnologia învăţământului deschis la

distanţă. Iaşi : Polirom, 2005. 316 p. ISBN: 973-683-213-9.

5. MÂNDÂCANU, Virgil. Tehnologii educaţionale moderne : Vol.2 : Conţinutul în context
curricular, 1994. Ch. : Centrul Ed.-poligr. al UPS "Ion Creangă", 1994. 172 p.
6. BOTEZATU, Mariana, CONSTANTINOV, Svetlana et. al. Pedagogie : Suport de curs.
Ch. : CEP USM, 2010. 226 p. ISBN: 978-9975-70-962-0.
7. SILISTRARU, Nicolae. Note de curs la pedagogie. Ch. : S.n., 2002. 295 p.
8. CUCOȘ, Constantin. Pedagogie. Iași: Polirom, 1996. 230 p. ISBN 973-9248-03-9.
9. CRISTEA, Sorin. Fundamentele pedagogiei. Iaşi : Polirom, 2010. 396 p. ISBN: 978-973-
46-1562-9.
10. ARDELEAN, Aurel, MÂNDRUȚ, Octavian. Contribuţii la teoria curriculumului:
proiectarea documentelor reglatoare şi metodologic. Arad: „Vasile Goldiş” University
Press, 2015. 94 p. ISBN 978-973-664-713-0.
Această lucrare este structurată pe două mari secţiuni. Prima secţiune, intitulată
Fundamentarea teoretică. Analize şi meta-analize pe baza literaturii de specialitate, cuprinde două
capitole, în care valorificăm cele mai relevante şi actuale studii realizate asupra curriculumului
centrat pe competenţe, întâlnite în literatura de specialitate, naţională şi internaţională. De
asemenea, în cadrul acestei secţiuni contribuim cu o serie de abordări teoretico-fundamentale ale
proiectării curriculare centrate pe competenţe la specialitatea zugrav - tapetar propunînd diverse
definiţii pentru concepte ca: proiectarea curriculară, competenţe pedagogice, cunoştinţe pedagogice,
abilităţi pedagogice, atitudini pedagogice, conţinuturi cognitive, conţinuturi acţionale, conţinuturi
atitudinale.

5
 A doua secţiune, Demersul experimental. Model de proiectare a curriculumului centrat pe
competenţe , reprezintă cea mai extinsă parte a lucrării, cuprinzând 2 capitole, în care, cu
respectarea etapelor consacrate ale unui experiment pedagogic: etapa pre-experimentală, etapa
experimentului formativ şi etapa post-testului, urmăresc implementarea şi testarea funcţionalităţii
modelului de proiectare curriculară centrată pe competenţe la specialitate, model pe care l-am
denumit modelul curricular 3C.
Scopul proiectării curriculumului constă în formarea și dezvoltarea unui ansamblu de
competențe profesionale și sociale care permit realizarea acestei meserii la nivelul de performanță
cerut de piața muncii.
Proiectarea curriculum-ului se axează pe realizarea obiectivelor majore ale învățământului
profesional și urmărește asigurarea premiselor pentru angajarea pe termen lung a absolvenților
prin: 
 dezvoltarea acelor competențe cheie, care sunt necesare pentru integrarea socio-
profesională a absolvenților;
 dobîndirea competențelor generale pe domeniu, care sporesc angajabilitatea unui
absolvent și-i asigură flexibilitatea pe piața muncii în cadrul unei arii ocupaționale;
 dobândirea  competențelor specifice meseriei, care sunt necesare pentru adaptarea continuă
la cerințele angajatorilor, potrivit dinamicii pieței muncii;
Competența reprezintă un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi
atitudini dobândite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte profesionale specifice, în scopul
realizării activităţilor ocupaţionale la nivelul calitativ cerut la locul de muncă.
Competențele cheie reprezintă un set multifuncțional, transferabil de cunoștințe, abilități și
atitudini, necesare oricărui individ pentru dezvoltare și realizare personală, cetăţenie activa, muncă
si incluziune sociala.
Competenţele generale reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini
relevante unei arii ocupaţionale, fiind transferabile de la o meserie la alta în cadrul aceluiaşi
domeniu.
Competenţe specifice reprezintă un sistem de cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini
relevante unei ocupaţii/meserii, necesare pentru realizarea unei sarcini/grup de sarcini de lucru la
nivelul aşteptărilor angajatorului, fiind aplicabile în diverse contexte de muncă.
Din competenţele cheie stabilite pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova
pentru ocupația ZUGRAV - TAPETAR cu grad mare de solicitare au fost constatate următoarele: de
învățare, de comunicare în limba maternă, acțional-strategică, de autocunoaștere și autorealizare,
interpersonale, civice, morale; cu grad mediu de solicitare: de bază în matematică, științe și
tehnologie, digitale/în domeniul informațional; cu grad mic de solicitare: de comunicare într-o
6
limbă străină, culturale interculturale. Formarea continuă a competențelor cheie se realizează în
mod transversal corespunzător gradului de solicitare a acestora.
Curriculum-ul profesional pentru zugrav - tapetar propune un model de studiu modular, care
contribuie la formarea la elevi a întregului set de competențe necesare pentru a asigura inserția cu
succes pe piața muncii. În acest context, se conturează următoarele principii care contribuie la
eficientizarea demersului educațional pentru această meserie:
Abordarea modulară oferă posibilitatea parcurgerii treptate a conținuturilor ocupaționale, de
la simplu la complex, în vederea obținerii unei calificări și permite evaluarea progresului, înregistrat
de formabil, la finele fiecărei etape de instruire. În cazul beneficiarilor adulți, formarea pe module
asigură mobilitate și sporește șansele de avansare profesională pe piața muncii. Caracterul modular
asigură receptivitate la schimbările de pe piața muncii și flexibilitate în structurarea ofertelor de
instruire pentru diverse categorii de beneficiari.
Axarea pe finalități de învățare orientează procesul de instruire către un șir de rezultate
scontate, care reflectă ceea ce se așteaptă de la un formabil să cunoască, să înțeleagă și să fie capabil
să execute/demonstreze la finalizarea programului de pregătire profesională.
Integrarea teoriei cu practica presupune ca tot ceea ce se însușește în procesul didactic
urmează să se valorifice în cadrul activităților practice (în atelierul școlar sau la locul de muncă),
asigurînd dobîndirea competențelor generale și specifice ocupației.
Centrarea pe cerințele pieței muncii asigură racordarea ofertei instituției profesionale atît la
necesitățile/așteptările angajatorilor, cît și la tendințele noi şi tehnologiile moderne din domeniul
profesional, ceea ce contribuie la integrarea eficientă a absolvenţilor în cîmpul muncii și
consolidarea pleiadei de muncitori calificați.
Centrarea pe elev presupune adoptarea unui demers de învățare activă prin realizarea unor
activități individuale sau în grup, în care elevul acționează independent, soluționează probleme, ia
decizii mai puțin influențate și își asumă responsabilitate pentru propriile acțiuni.
Principiul perspectivei integrării profesionale presupune utilizarea în calitate de metode de
instruire a studiilor de caz, proiectelor, situațiilor de problemă, care ar stimula gîndirea critică a
formabilului, astfel încît procesul de învățare să devină mai dinamic şi mai eficient pentru
beneficiari, asigurîndu-le şanse sporite de angajare în cîmpul muncii și oportunităţi de realizare
profesională.
CONCLIZII:
1. Formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice meseriei (dobîndirea deprinderilor de
cunoştinţe, deprinderi practice şi atitudini relevante unei ocupaţii/meserii,) nu e posibilă
decît punînd elevii sistematic în situaţia de a exersa, de a lucra practic. Ei trebuie antrenaţi să

7
 asiste la demonstraţii practice, pentru că îndeplinirea operațiilor tehnologice este numai
responsabilitatea elevilor.
2. Programele de învăţămînt prevăd ca activitatea profesorilor în cadrul atelierelor să înceapă cu
operaţiunile de antrenare a elevilor în exerciţii pregătitoare, continuînd cu introducerea lor în
tehnica elaborării lucrării propriu-zise, apoi cu corectarea şi discutarea acestora şi terminînd
cu evaluarea lor.
3. Priceperile şi deprinderile care se formează în cadrul atelierelor de practică și în cadrul orelor
de teorie nu vin numai în ajutorul însuşirii temeinice a disciplinelor de profil, ci constituie un
sprijin valoros şi în aplicarea cunoştinţelor dobîndite la alte discipline, precum matematica,
chimia, fizica, etica profesională, bazele antreprenoriatului.
4. Motivînd corect elevii, se pot crea multiple oportunităţi întru dezvoltarea imaginaţiei care, nu
în ultimul rînd, contribuie la dezvoltarea succesului elevilor în cadrul școlii.
5. Deoarece actualmente învăţămîntul este centrat pe elev, iar în cadrul disciplinelor de profil se
pune accentul pe dezvoltarea competenţelor, profesorul trebuie să recurgă la metode ce ar
crea un cadru adecvat de cercetare şi de expunere a rezultatelor muncii formabililor.

2.2. Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt.

Pentru a asigura eficiență educației în timpul actului didactic, pe lîngă cunoștințele pe care le
dețin, posed și calități precum dragostea pentru copii, capacitatea de empatie, delicatețea
sufletească, măiestria și tactul pedagogic, pasiunea pentru profesia aleasă. În timpul activității ca
pedagog mă strădui să respect și să iubesc elevii; să țin cont de opinia lor; să fiu un bun organizator;
să – i încurajez; să fiu indulgentă, inventivă; să fiu coerentă și explicită. Un profesor bun trebuie să
fie activ nu numai în plan propriu, dar și în viața și activitatea de zi cu zi a instituției natale.
Odată cu angajarea mea la ȘP1, m – am inclus activ în viața școlii. Încerc să fac față cerințelor
actuale, mă strădui să fiu prezentă la toate Consiliile profesorale și adunări ale colectivului
pedagogic.
În prezent activez, ca dirigintă a grupei 8-15, an.I, specialitatea - plăcător cu plăci; fiind ca
al doilea părinte, sper să servesc un model de urmat, un bun psiholog, calmă, democrată,
prietenoasă, generoasă dar și perseverentă.
În noiembrie 2015, în calitate de tînăr specialist, am prezentat o oră demonstrativă la
disciplina design interior, cu grupa 8-15, meseria placator cu plăci: tema lecției: “Stilul hi-tech în
decorațiunile interioare”.

8
 În decembrie 2015, în cadrul comisiei de atestare, am prezentat o lecție la disciplina studiul
materialelor împreuna cu grupa 11-15, meseria Asamblor montator profile aluminiu și geam
termopan: “Tipurile de sticlă. (Sticla float, low E, reflectorizantă, colorată, sticla ornament )”
Deasemenea în cadrul comisiei de atestare, am prezentat o lecție publică la disciplina
tehnologia specială cu grupa 11-15: „Debitarea, frezarea și fixarea teurilor”.
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, am organizat cu elevii grupului școlar Cercul de Creație
Tehnică, o expoziție cu genericul: “Obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă din toată lumea “.
În februarie 2015, m-am implicat activ cu grupa 7-15, în activitățile preconizate: “Cea mai
bun în meserie” la specialitatea tencuitor, cu obținerea locului III, “Concursul gazetelor de perete -
cea mai bună meserie”.
În perioada decadei Mărțișor 2016, am participat active împreună cu grupa 8-15, la
“Concursul modelării mărțișorului” și concursul felicitărilor, desenelor și gazetelor de perete
“Primăvara”.
La fel, în perioada decadei Mărțișor 2016, am organizat concursul “HAIDEȚI FETELOR”, la
concurs au participat fetele grupelor 1-14, 1-15 și 8-15, unde echipa Steaua a obținut locul I, echipa
Speranța, locul II și echipa Fulger locul III. Echipele au fost premiate cu diplomă de participare.
De fiecare data, în calitate de dirigintă particip active cu grupa la toate edițiile expoziției:
Toamna de aur.
Munca depusă pe parcursul activității mele ca profesoară mă ajută la rezolvarea problemelor
actuale ale conducerii cu succes a progresului educațional,ce trebuie format adecvat și în sens
managerial. Dascălul trebuie inițiat, format, activat, sprijinit în dobîndirea de competențe care
să - i permită să rezolve orice situație educațională, să treacă de la empiric la științific, rațional,
creativ.
Din punctul meu de vedere, cadrele didactice au una din cele mai frumoase meserii, pentru
că sunt la locul potrivit exact în momentul în care începe dezvoltarea omului; joacă un rol
deosebit de important în alegerile pe care le fac elevii în momentele importante ale vieții lor,
pentru că aceștia acționează conform sau în pofida celor spuse de un anumit profesor. Este dificil
și necesită în afară de pregătire profesională corespunzătoare, răbdare, calm, dragoste pentru
copii și dorința de a ajuta noile generații.

2.3. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt.

În cazul în care apare întrebarea la ce folosesc relațiile publice în școală, răspunsul este: la
crearea unei imagini de succes a instituției de învățămînt care, în condițiile actuale ale
descentralizării, trebuie să atragă de partea ei cît mai mulți elevi capabili de performanță, cît mai

9
mulți părinți mulțumiți de procesul educativ, cît mai multe și mai diverse resurse materiale. Toate
acestea se pot realiza dacă managerul unității de învățămînt posedă abilități de relații publice, dacă
știe să găsească în școală omul potrivit pentru această muncă și dacă colectivul profesoral nu este
indiferent de viitorul școlii. Pe lîngă activitatea grupului managerial ce se ocupă cu promovarea
imaginea școlii, profesorul trebuie să fie nemijlocit implicat în această acțiune. Ca membru pedagog
al ȘP1 nu sunt indiferentă de imaginea școlii noastre în comunitate. De aceea mă strădui să particip
la diferite activități care duc la ridicarea atît a prestigiului cît și a imaginii școlii în care activez.
În prezet, particip la Concursul pentru „formarea centrului pe zona de nord în
energoeficiență. Î-mi planific să elaborez cursul opțional care va fi implimentat în programa
învățămîntului profesional secundar tehnic, în scopul informării tinerilor despre eficiența energetică.
Acest proiect este conceput pentru a creşte gradul de conştientizare în domeniul resurselor
nerecuperabile de economisire a energiei, precum și utilizarea unor surse alternative de energie
Proiectul include etape , cum ar fi crearea centrului de informare si educare a economiei de
energie și a eficienței energetice în incinta școlii profesionale nr.1 " Centrul de soluții”.
Proiectul v-a promova , de asemenea, gradul de conștientizare a eficienței energetice în
mediul academic între profesori, elevi , studenți , familiile lor , depășirea informațiilor și bariere
educaționale care împiedică punerea în aplicare a tehnologiilor eficiente energetic prin intermediul
unor activități educaționale și de formare.

10
11
 3. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUĂ A COMPETENȚELOR PROFESIONALE.

Competenţa cadrului didactic din învăţămîntul tehnic secundar profesional semnifică acel
ansamblu de capacităţi cognitive, afective, motivaţionale şi manageriale care interacţionează cu
trăsăturile de personalitate ale profesorului, conferindu-i acestuia calităţi necesare efectuării unei
prestaţii didactice care să asigure îndeplinirea obiectivelor proiectate de către marea majoritate a
elevilor, iar performaţele obţinute să se situeaze aproape de nivelul maximal al potenţialului
intelectual al fiecăruia.

DOMENIUL DE COMPETENȚĂ
Indicatori de Obiective Acțiuni Rezultate Dovezi Concluzii
performanță întreprinse acumulate
vizat
Competența de Cunoașterea Elaborarea Repartizarea Analizarea Competențele
cunoaștere a materialului; proiectelor de sarcinii rezultatelor pot fi
specialității. Capacitatea de a lungă și scurtă didactice în elevilor proiectate în
stabili legături durată la corespundere conform raport cu
între teorie și profesia cu obiectivele cunoștințelor subiectul
practică; “asamblor preconizate. accumulate la lecției și
capacitatea de montator fiecare lecție particularitățile
înnoire a profile teoretică. grupei de
conținuturilor în aluminiu și elevi.
consesns cu noile geam
achiziții ale termopan”
științei în
domeniul de
constr.
Competența Competența de a Organizarea, De a forma Desfășurarea Calitatea
psihopedagogic cunoaște elevii și conducerea și elevilor, următoarelor procesului
ă de a lua în desfășurarea abilități de activități instructive-
considerare activităților explorare și didactice: educativ este
particularitățile educative cu planificare a Cunoaștete pe dependent de
lor de vîrstă și grupa 8-15. creșterii sine însuți – relația
individuale la profesionale. “Cine sînt, de profesor –
proiectarea și unde vin, elev.
realizarea încotro
activității merg ?”.
instructive- De ce merg la
educativă. școală? ;
O meserie
pentru fiecare.
Activitatea de Utilizarea În procesul de Prin aplicarea Aplic Calitatea
predare- diverselor metode predare- și utilizarea următoarele procesului de
învățare de predare- învățare, diverselor metode predare-
învățare care să stabilesc metode interactive de învățare este
stimuleze relații de interactive, predare- dependent de
activitatea de cooperare elevii î-și învățare, ce duc relația
învățare a între elevi, și dezvoltă la gîndirea profesor –
elevilor. îndemn prin aptitudinile critică a elev.
efort propriu cognitive și elevului:
la creative la braistormingul;
descoperirea orele de teorie. știu-vreau să
 cunoștințelor. știu-am
învățat; cubul;
mozaicul; masa
rotunda/cercul;
eseul de cinci
minute; tehnica
ciorchinelui.
Procesul de Utilizarea Stimulez Verific Utilizez Organizez ore
evaluare a diverselor metode activitatea de rezultatele următoarele de consultații
elevilor de evaluare care evaluare a elevilor și metode pentru elevii
să consolideze elevilor prin comentez alternative de doritori de a
competențele diferite fiecare evaluare: cunoaște
adecvate. metode, activitate. testele de informații și
tehnici și evaluare, tehnici
instrumente hărțile suplimantare.
moderne de conceptuale,
evaluare metoda R.A.I.,
formative și portofoliul,
normative. integrama.
Procesul de Capacitatea de ai Elaborarea Informaiile Pentru Obiectivele
autoevaluare a ajuta pe elevi să- chestionarelor obținute în autoevaluarea autoevaluării
elevilor. și dezvolte de urma elevilor, reciproce sunt,
capacități autoevaluare autoevaluării, utilizez un șir de a dezvolta
autoevaluative, să pentru elevii le folosesc de modele de capacitatea
reflecteze la meseriei pentru a le chestionare de elevilor de a se
conținutul celor “asamblor compara cu autoevaluare. aprecia correct
învățate, la montator cele ale pe sine și de a
propriile acțiuni și profile copiilor pentru promova
să-și impună un aluminiu si a le prezenta tehnicile
program propriu geam periodic învățării
de învățare. termopan” părinților. bazate pe
cooperare.
Competența Capacitatea de a Studierea Din tabelul Mijloace Profesorul are
psihosocială și organiza elevii în relațiilor sociometric, folosite în datoria de a
managerială. raport cu sarcinile interpersonale cuprinzînd cunoașterea veni în
instruirii și de a și dinamica indicia de elevilor: întîmpinarea
stabili relații de relațiilor statut cconversația, nevoilor
cooperare, în intragroup preferential, chestionarul, fiecărui copil,
climat adecvat în prin reese că în ancheta să-l cunoască,
grupul de elevi și intermediul grupa 8-15 să-l ajute să se
de a soluționa matricei sunt: 5 elevi dezvolte, să
conflictul. sociometrică. populari, 10- crească astfel
acceptați, 1- încît să se
indiferenți și 9 poată adapta la
– lumea reală.
marginalizați.

Ținînd cont de aceste competențe ale cadrului didactic, și prin intermediul utilizării metodelor
de predare-învățare-evaluare, ofer elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor
abordări complexe; solicit gîndirea elevului; dezvoltă abilități de comunicare; lărgește viziunea
asupra lecției predate; nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individual
13
 DIRECȚII DE PERSPECTIVĂ.
Un profesor erudit este un autodidact de performanță, care nu se limitează la cunoştinţele deja
achizițonate, de aceea pentru viitor îmi propun:

1. Să adaug anual portofoliul profesorului la normele şi principiile fundamentate de curriculumul

modernizat, la recomandările Scrisorilor metodice anuale la disciplinele de profil prin: reevaluarea
proiectarii de lungă durată, proiectarea pe unitați de învățare, prin elaborarea proiectelor didactice
zilnice, prin proiecte inedite ale activităților extracurriculare, prin întocmirea testelor, a fișelor de
lucru etc.;

2. Să asigur caracterul aplicativ al proiectării curriculare, incluzînd în proiectare strategiile vizate de

programă. Pornind de la premisa ca metodologia predării joacă un rol deosebit de important într-un
sistem educațional în care a ști și a face sînt adevărate etaloane ale formării individului, vom
insista în continuare pe dezvoltarea aptitudinilor implementînd noile metode şi strategii didactice;

3. Să evaluez continuu şi să notăm conform reglementărilor legale şi ale standardelor naţionale în

vigoare (proiectarea instrumentelor de evaluare continuă în vederea stabilirii nivelului de pregătire a
copiilor; aplicarea consecventă şi coerentă a probelor de evaluare; valorificarea rezultatelor
evaluării în procesul instructiv-educativ);

4. Să realizez activităţi extracurriculare ce ar contribui direct la atingerea obiectivelor curriculare

sau ale celor propuse de beneficiarii de educaţie (elaborarea documentelor proiective pentru
activităţi extracurriculare);

5. Să studiez perseverent înscriindu-mă la programele de formare obligatorii stabilite la nivel

naţional sau local, participînd la seminare și trainiguri de orice nivel, la activităţile metodice şi
ştiinţifice stabilite la nivel de catedră, de instituție;

6. Să aplic în activitatea didactică rezultatele participării la activităţile metodice ştiinţifice şi de

dezvoltare profesională (organizarea şi desfăşurarea de lecţii publice; organizarea şi prezentarea de
materiale în cadrul cercurilor de creație tehnică / comisiilor metodice; scrierea de lucrări ştiinţifice
şi articole de specialitate);

7. Să-mi dezvolt disponibilitatea afectivă, prin participări la traininguri și seminare psihologice;

8. Să dezvolt proiectul pentru energoeficiență ce ar asigura o atitudine a elevilor cît mai pozitivă
faţă de mediul înconjurător și problemele legate de mediu.
 4. REZULTATELE ELEVILOR.
În învățămîntul preuniversitar din Republica Moldova curriculum școlar implementat
actualmente reprezintă o nouă etapă de dezvoltare curriculară, iar aceasta vizează trecerea de la
proiectarea demersului educațional în baza obiectivelor pedagogice la centrarea acestuia pe
formarea – dezvoltarea de competențe școlare. Înzestrarea fiecărui elev cu un minimum de
competențe funcționale necesare acestuia, fie pentru accederea la un nou nivel de învățămînt, fie
pentru o inserție mai reușită în viața socială – rămîne a fi problema ce stă în fața mea și a școlii.
În contextul curriculumului modernizat, rezultatele școlare care trebuie înregistrate la finele
procesului integrat de predare – învățare – evaluare sunt competențele elevului formate la nivel
transdisciplinar, dar și la o disciplină sau alta. Astfel, profesorul trebuie să formeze, dar și să
evalueze, atît prin procesul de evaluare formativă – cognitivă, cît și sumativă – finală, nivelul de
formare al competențelor disciplinare, care, la rîndul lor, asigură formarea – dezvoltarea
competențelor transdisciplinare, cum ar fi: rezolvarea de probleme, competența de comunicare,
relaționarea cu colegii, a învăța să înveți ect.
Evaluarea inițială – o efectuiez la începutul programului de instruire. Acest tip de evaluare
îmi permite să prevăd șansele de succes ale programului de mai departe, pot să verific punctele forte
și punctele slabe ale elevilor ca apoi să aleg modul de predare a noului conținut. Evaluarea elevilor
o desfășor nu numai la începutul anului de învățămînt, dar și la mijlocul sau sfîrșitul lui, înaintea
unei teme, cît și în orce moment al ei, deoarece această evaluare este utilă pentru refacerea unei stări
de fapt, pentru aplicarea unui scurt program de recuperare sau de refacere a unor noțiuni
fundamentale ce le voi aplica în susținerea învățării următoare pentru a omogeniza fondul de
cunoștințe și abilități, pregătind elevii pentru un nou proces.
Pe parcursul desfășurării procesului de învățare aplic și Evaluarea continuă – folosesc probe,
teste formative și de progres, adecvate, administrate la sfîrșitul fiecărei unități parcurse. În acest caz
determin dacă fiecare elev a ajuns să însușească materia corespunzătoare. Acest tip de evaluare
furnizează profesorului și elevului un feed – back despre gradul de acumulare a materiei și despre
dificultățile întîmpinate, denotă faptul – reluarea explicației, modificarea unor elemente ale
demersului didactic sau la organizarea unor programe de recuperare. Îmi permite diagnosticarea și
ameliorarea procesului instructiv – educativ.
O evaluare de bilanț al instruirii indică rezultatele obținute la sfîrșitul unei perioade de
învățare – semestru, an școlar, ciclu de studii – Evaluarea sumativă. Evaluarea sumativă
evidențiază finalul, efectul terminal rezultat de pe urma învățării parcurse. Eu desfășor această
evaluare într – o perioadă compactă la sfîrșitul fiecărui semestru – realizez recapitulări,
sistematizări ale materiei, care vor permite elevului să se concentreze asupra aspectelor esențiale ale
conținuturilor parcurse, asupra conceptelor – cheie și a exercițiilor obligatorii.
15
 Evaluarea este permanentă în orce domeniu de activitate umană, avînd un rol important în
eficientizarea activităților de orce tip, unde învățămîntul este un domeniu central și de maximă
importanță socială, arie în care activitatea de evaluare se manifestă cu precădere și al cărei demers
este profund justificat.
Practica scoate în evidență numeroase disfuncții și dificultăți în evaluarea corectă și obiectivă
a rezultatelor școlare – alegerea metodelor și strategiilor de evaluare în raport cu obiectul evaluării
sau cu obiectivele evaluării, influiențe datorate contextului pedagogic în care se efectuează
evaluarea, unele particularități ale relației dintre profesor și elev ș.a.
Analiza statistică a rezultatelor elevilor anului I de studiu conform evaluărilor
Nr. grupei Evaluări Nota Cîți elevi au obținut
nota
Evaluarea inițială 5 5
6 7
7 7
8 3
9 3
11-15 Evaluarea continuă 5 3
6 5
Asamblor montator 7 6
profile aluminiu și 8 5
geam termopan 9 6
Evaluarea finală 5 2
6 5
7 7
8 3
9 3
10 3

Diagrama privind datele statistice evaluării inițiale

8

0
Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10

16
 Diagrama privind datele statistice evaluării continuă
7

0
Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10

Diagrama privind datele statistice evaluării finale

8

0
Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10

În concluzie pot spune că:

• Succesul școlar reflectă gradul de eficiență pedagogică a activității de instruire.
• Evaluarea bazată pe succese depinde de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor și
instrumentariului de predare – învățare.
• Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiectivelor evaluării cu posibilitatea de
reflectare asupra rezultatelor învățării.
• Succesul școlar depinde mult de relația profesor – elev și de modul de organizare a lecțiilor.

17
 5. BIBLIOGRAFIE.

1. BONTAȘ, Ioan. Pedagogie. Bucureşti : Ed. ALL, 1998. 383 p. ISBN: 973-9337-22-8.

2. BONTAȘ, Ioan. Tratat de pedagogie. Bucureşti : ALL, 2008. 410 p. ISBN: 978-973-571-738-4.
3. ISTRATE, Elena, JINGA, Ioan. Manual de pedagogie. Bucureşti : ALL, 2001. 463 p.
ISBN: 973-684-390-4.

4. BALAN, Bogdan, BONCU, Ștefan et. al. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi
grade didactice : Curs elab. în tehnologia învăţământului deschis la distanţă. Iaşi : Polirom, 2005.

316 p. ISBN: 973-683-213-9.

5. MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA. Planul – Cadru de învățămînt

profesional tehnic secundar cu durata de studii de doi ani. Chișinău, 2015.

6. ROTARI, Elena, PATRAȘCU, Dumitru. Dezvoltarea aptitudinilor creative ale studenţilor la

profilul inginer – pedagog. Chişinău 2012, Edit. Univ. Ped. „Ion Creangă” , p. 257.

7. ZISULESCU, Şt. Aptitudini şi talente. Bucureşti, Ed. Didactică şi pedagogică, 1971, p. 217.
8. REȘETNIC Xenia. Teză de licență: Dezvoltarea aptitudinilor creative la educația tehnologică
(modulul “Arta acului” și “Croșetarea”). Bălți, Universitatea de Stat “Alecu Russo”, 2014.

9. DIMA Xenia. Teză de masterat: Elaborarea curriculumului experimental ale cursurilor

meseriilor conexe pentru specialitatea zugrav – tapetar. Bălți, Universitatea de Stat “Alecu
Russo”, 2016.

10. ROTARI Elena. Metodologia dezvoltării creativității viitorilor pedagogi de discipline

tehnico-tehnologice, REVISTA DE ȘTIINȚE SOCIOUMANE., ISSN 1857-0119., Chișinău 2010,
pg.42-49.

11. ROTARI Elena. Mijloace de învățămînt pentru formarea creativității în cadrul formării
inițiale a profesorilor de educație tehnologică., revista Didactica Pro, REVISTA DE TEORIE ȘI
PRACTICA EDUCAȚIONALĂ., ISSN 1810-6455., Chisinau 2010, pg.50-62.

12. ROTARI Elena. Creativitatea și pregătirea viitorilor profesori de educație tehnologică,

revista Didactica Pro, REVISTA DE TEORIE ȘI PRACTICA EDUCAȚIONALĂ., ISSN 1810-
6455., Chișinău 2009, pag.49-51.

18
19