Sunteți pe pagina 1din 14

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Colegiul de Muzică şi Pedagogie, Bălţi


Catedra „Discipline socio-umanistice şi reale”

Discutat şi aprobat
la şedinţa Consiliului profesoral,
proces verbal nr___ din __________2017
Director ______________Vadim Vlas

RAPORT DE AUTOEVALUARE
PENTRU CONFERIREA GRADULUI DIDACTIC ÎNTÎI

Elaborat de: Antonina Prodan,


profesor de pedagogie
şi psihologie, GDD

Bălţi, 2017

1
CUPRINS:

I. DATE GENERALE
II. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI GRADULUI
DIDACTIC:
 2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională
 2.2. Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt
 2.3. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de
învăţămînt
III. ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A COMPETENŢELOR
PROFESIONALE
IV. DIRECŢII DE PERSPECTIVĂ
V. REZULTATELE ELEVILOR

2
I. DATE GENERALE

Nume, prenume Prodan Antonina Ion


Domiciliu Str-la C.Porumbescu, 2/2, mun. Bălţi,
Telefon 069638983
E-mail tony511@mail.ru;
prodan.antonina1@gmail.com
Data naşterii 05.11.1980
Funcţia Profesor de psihologie şi pedagogie

Evoluţie profesională::
 2010 – prezent - profesor de psihologie şi pedagogie la Colegiul de Muzică
şi Pedagogie, Bălţi
 2008 – educator la Grădiniţa de copii nr.1, mun. Bălţi

Studii în domeniu:
 2013 – recalificare, modulul Psihopedagogie, IIC, mun. Chişinău
 2004-2008 – studentă a Facultăţii PPAS a USB, specialitatea „Psihologie”,
specializarea „Psihologie judiciară”
 1996-2001 – studentă la Colegiul Republican de Muzică şi Pedagogie,
Bălţi, specialitatea „Pedagogie Muzicală”

Date despre gradele didactice, cursuri, stagii:


 2012-prezent – participare la seminare informative, şedinţe de lucru,
training-uri, conferinţe organizate atît în incinta institţiei, cît şi în
municipiu, în mun. Chişinău, de către Ministerul Educaţiei al RM şi
Ministerul Culturii al RM
 2016, 03.09 – 30.09 – cursuri de formare la specialitatea Psihopedagogie,
în cadrul IIC, mun. Chişinău
 2016, 24-30 iulie – participarea la şcoala de vară în Letonia, eveniment
organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale al RM în parteneriat cu
Ministerul Afacerilor Interne a republicii Letone
 2015 – 02.11 – 14.11 – cursuri de perfecţionare la disciplina „Decizii
pentru un mod sănătos de viaţă, IIC, mun. Chişinău
 2015, martie – cursuri MOODLE pentru profesori cu durata de 40 ore,
organizat de CS Elearning Software SRL
 27.03.2013 - participarea la seminarul republican din cadrul Colegiului
Mondostud-Art” cu tematica „Strategii didactice în predarea disciplinii de
specialitate”
 10.04.2013 – participarea la seminarul metodologic pentru directorii
adjuncţi din cadrul Colegiului Financiar-Bancar, Chişinău, la subiectul
„Educaţia civică”

3
 2012 – conferirea Gradului Didactic Doi
 2012, februarie-martie – cursuri de formare continuă în cadrul
Institutului de Formare Continuă, cu modulele: Psihopedagogie, ICT,
Teorii curriculare
 2012, februarie – seminar pentru instruirea responsabililor de
introducerea datelor în sistemul operaţional SAPD
 2011, noiembrie - programul de formare a cadrelor didactice în cadrul
proiectului „Educaţie pentru sănătate”, finanţat de UCIMP în parteneriat
cu Ministerul Educaţiei al RM, Ministerul Sănătăţii al RM şi Centrul de
Training „CMB”, cu accent pe predarea Curriculum-ului pentru cursul
opţional „Decizii pentru un mod sănătos de viaţă”
 2011, ianuarie – seminar pentru responsabilii de introducere a datelor,
SAPD
 2009 – secretar la Colegiul de Muzică şi Pedagogie, Bălţi

II. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA SOLICITANTULUI


GRADULUI DIDACTIC:

2.1. Preocupările pentru dezvoltarea profesională

Alegerea unor domenii în care elevul e pregătit să opereze presupune o


deosebită rigurozitate în procesul selectării situaţiilor, scopurilor, temelor de
predare şi cercetare a psihologiei şi pedagogiei. Lucrînd mereu cu adolescenţii,
analizînd şi urmărind dezvoltarea şi comportamentele lor pe parcursul timpului, am
ales ca temă de cercetare „Impactul comunicării didactice în dezvoltarea
competenţei de comunicare la elevii din colegiu”. Este o temă cu tangenţe spre
mai multe disciplini – pedagogie, psihologie, sociologie, psihofiziologie ş.a.
Această problemă este impusă şi de schimbările care au loc în învăţămîntul
profesional tehnic postsecundar, unde apare necesitatea dezvolătrii competenţelor-
cheie:
a) competenţe de comunicare în limba română;
b) competenţe de comunicare în limba maternă;
c) competenţe de comunicare în limbi străine;
d) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;
e) competenţe digitale;
f) competenţa de a învăţa să înveţi;
g) competenţe sociale şi civice;
h) competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;
i) competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale

Este bine cunoscut faptul că comunicarea în limba maternă este abilitatea de a


exprima şi de a interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în
4
formă scrisă, cât şi orală (ascultare, vorbire, citire şi scriere), şi de a interacţiona
lingvistic adecvat şi creativ, în diverse contexte sociale şi culturale: în educaţie şi
formare, la muncă, acasă şi în timpul liber.
În contextul schimbărilor societăţii şi cerinţelor de dezvoltare a competenţelor
de bază, consider necesară o cercetare aplicativă a competenţelor comunicative la
elevii dîn colegiu, cercetare care să fie în concordanţă cu studiile ştiinţifice recente
şi cu demersurile practicii educaţionale în republică.
Interesul faţă de problema susnumită a apărut în rezultatul observărilor făcute
pe parcursul orelor de pedagogie şi psihologie cu elevii din colegiu.
În planurile de studii aprobate în anul 2016, septembrie, pentru toate
specialităţile este preconizat cursul de “Psihologia comunicării”, care face parte
din componenta de orientare socio-umanistică, fiind studiat în semestrul IV cu un
număr de 60 ore.
Reieşind din faptul că orice act de comunicare, vorbire, se înscrie în contextul
unei situaţii reale, este foarte binevenit acest curs, mai ales dat fiind faptul că
instituţia dată pregăteşte viitorii artişti ai orchestrelor, artişti-vocalişti, conducători
de colective, profesori de instrumente muzicale, interpreţi, angajaţi ai şcolilor
muzicale, personal didactic pentru care comunicarea ocupă un rol important în
activitate.
Scopul cercetării: îmbunătăţirea competenţelor specifice de comunicare ale
elevilor din învăţămîntul profesional pentru a dobândi capacităţi noi, consolidate
de relaţionare cu colegii, profesorii şi comunitatea.
Obiectivul cercetării: procesul de dezvoltare a competenţelor comunicative la
elevii din colegiu.
Ipoteza cercetării: Dezvoltarea competenţelor comunicative la elevii din
colegiu în cadrul predării/învăţării disciplinei “ psihologia comunicării”.
Schimbarea concepţiei de comunicare promovată în învăţămînt pune în mod
acut problema educării cu şi mai multã sârguinţă a capacităţii comunicative
deopotrivă la profesor şi la elevi, concomitent cu îmbunătăţirea comunicării
de ansamblu din cadrul instituţiei. Comunicarea are semnificaţia unei valori umane
şi sociale, motiv pentru care educarea comunicării constituie un scop în sine, un
obiectiv major al învăţământului, drept urmare a procesului instructiv-educativ.
Cerintele de comunicare ale societăţii sunt într-o continuã crestere, Aceste
cerinţe, ca urmare, obligă cadrul didactic sã devinã un bun profesionist al
comunicãrii didactice în planul stãpânirii tehnicii comunicãrii, acesta din urmă
avînd influentă majoră în formarea personalitãtii elevilor sub multiple aspecte.
În evoluţia educaţiei axate pe formarea şi dezvoltarea competenţelor, prof.
Valeriu Cabac identifică următoarele trei etape:
 Prima etapă (anii 1960-1970), în care noţiunea de competenţă este legată de
capacitatea înnăscută a fiinţei umane de a învăţa o limbă şi de a produce fraze
corecte din punct de vedere gramatical. În cadrul primei etape s-a început studiul
diferitelor competenţe lingvistice, inclusiv, a competenţei de comunicare.
 Etapa a doua (1970-1990), în care noţiunea de competenţă este utilizată în
teoria şi practica învăţării limbilor străine, în management, în comunicare. În
5
această perioadă sunt formulate circa 40 de competenţe (capacitatea de învăţare
independentă, autocontrolul, independenţa şi originalitatea gândirii, gândirea
critică, insistenţa, utilizarea resurselor, responsabilitatea personală, capacitatea de a
ameliora conflictele, tendinţa de a controla activitatea proprie, adaptivitatea,
capacitatea de a lua decizii ș. a.) şi demarate experienţele ce aveau drept scop
identificarea modificărilor ce urmează a fi operate în procesul instruirii pentru a
forma şi dezvolta competenţele dorite.
 Etapa a treia, începută în anii '90 ai secolului trecut, care se caracterizează
prin implementarea masivă în învăţământ a abordărilor centrate pe formarea şi
dezvoltarea competenţelor.
În pofida faptului că implementarea metodelor de predare- învăţare- evaluare
orientate spre formarea şi dezvoltarea competenţelor durează de mai mult de 25 de
ani, din analiza literaturii de specialitate ajungem la concluzia că până în prezent,
în domeniul ştiinţelor educaţiei, nu există o definiţie unanim acceptată a termenului
"competenţă".
Într-un sens larg, conceptul de competenţă poate fi definit ca fiind capacitatea
unei persoane de a mobiliza un ansamblu integrat de resurse cognitive, afective,
gestuale etc. pentru a realiza o serie de sarcini sau de situaţii problemă.
În termeni pedagogici, competenţa este capacitatea elevului de a mobiliza un
ansamblu integrat de cunoştinţe, deprinderi, atitudini şi valori pentru a realiza
sarcini de învăţare.
Competenţa este un potenţial care trebuie probat/demonstrat de elev în situaţii
concrete.
Rolul comunicării în dezvoltarea psihică se explică prin ideea că orice
comunicare prezintă un tip specific de activitate. În funcţie de numărul
participanţilor şi de tipul de relaţie dintre ei, distingem cinci tipuri de comunicare,
şi anume:
 Comunicarea intrapersonală, în care emiţătorul şi receptorul sunt
indiscernabili;
 Comunicarea interpersonal diadică presupune strict doi participanţi şi ocupă
un loc aparte în ierarhia tipurilor de comunicare, deoarece prezintă mai mult
decât oricare dintre acestea, calitatea de a influenţa opiniile, atitudinile sau
credinţele oamenilor;
 Comunicarea de grup este o altă ipostază a comunicării interpersonale, ce
presupune mai mult de doi participanţi;
 Comunicarea publică implică prezenţa unui emiţător unic şi a unei
multitudini de receptori;
 Comunicarea de masă presupune adresarea de mesaje unor destinatari
necunoscuţi.
De asemenea, distingem comunicare scrisă şi comunicare orală, comunicare
verbală, paraverbală şi nonverbală.

Pentru a comunica nu este suficient să cunoaştem limba, sistemul lingvistic şi


să producem enunţuri corecte din punct de vedere gramatical.
6
În viziunea unor autori „Competenţa de comunicare reprezintă gradul în care
indivizii satisfac scopurile pe care şi le-au propus în interiorul limitelor situaţiei
sociale, fără să-şi rişte abilităţile ori oportunităţile de a urmări alte scopuri mai
importante din punct de vedere individual”(Parks); competenţa de comunicare se
referă „la propriile cunoştinţe asupra mai multor aspecte sociale ale comunicării”
(J. de Vito).
În activitatea de predare-învăţare, profesorul exercită influenţe de natură
educaţională asupra elevilor, în deosebi prin procesul de comunicare. Folosind o
comunicare inteligibilă, profesorul urmăreşte să schimbe atitudinile şi
comportamentele elevilor în vederea pregătirii lor pentru adaptarea cît mai uşoară
în mediu social. Procesul de comunicare în cadrul orelor de pedagogie şi
psihologie este unul bilateral, prin aceasta asigurîndu-se feed-back-ul.
Prin procesul comunicării verbale sau nonverbale, se urmăreşte scopul de a fi
receptaţi cum trebuie, înţeleşi cât mai corect posibil, acceptaţi de interlocutori, cît
şi schimbarea de atitudine sau de comportament.
În cadrul orelor de pedagogie şi psihologie a comunicării sînt folosite diverse
metode şi strategii pentru a le dezvolta elevilor competenţa de comunicare şi de a
folosi cunoştinţele dobîndite în diferite situaţii ale vieţii.
Sînt folosite aşa metode ca: brainstorming-ul, Philips 6/6, dezbateri, strategii
moderne care presupun o comunicare activă în situaţii variate. Folosesc orice
informaţie, eveniment, propunînd o situaţie de problemă pentru a cere elevilor să o
analizeze şi să o soluţioneze.
Pe parursul orelor elevii primesc diverse însărcinări, toate avînd ca scop
dezvoltarea abilităţilor de comunicare:
 scrierea eseelor reflexive;
 exprimarea şi exemplificarea unor exemple de comunicare nonverbală;
 analiza situaţiilor-problemă;
 exprimarea acordului/dezacordului asupra unor afirmaţii;
 studiu de caz ş.a.
În timpul orelor de pedagogie studenţii anului IV promovează desinestătător
orele din postura de profesor, prezentînd proiecte didactice, predînd teme,
rezultatele lor fiind analizate atît de profesor, de ei personal, cît şi de colegii de
grupă. Prin aceasta ei dezvoltă nu doar competenţa de comunicare, dar şi
comportamente, capacitatea de analiză şi sinteză, de a asculta şi a lua decizii, de
evaluare, etc.
În dependenţă de subiectul tratat, materialul ilustrativ conţine postere, flip-
chart, teste, fişe, cu însărcinări/afirmaţii, imagini (iluzii vizuale...) citate, date
statistice, informaţii.
Materialele enumerate sînt de un real ajutor în dezvoltarea comunicării la elevi.
Studierea procesului de comunicare în condiţiile actualei societăţi este în
concordanţă cu activitatea educaţională modernă, cu elaborările ştiinţifice asupra
problemei date. Au fost studiate aprofundat lucrările elaborate de A.Cosmovici,
V.Marcu, Cl. Hanga, A.Bolboceanu, P.Jelescu, G.Sion, A.Afanas, A. Gremalschii,
7
V.Cabac – teorii cu privire la comunicare, psihologia vîrstelor, comunicare şi
conflict, formarea competenţelor- cheie, de comunicare. La fel au fost studiate şi
izvoarele:
 V.Cruteţchii – „Psihologie”
 V.Birkenbil – „Arta de a ne înţelege”
 A.Gremalschii – „Studiu privind formarea competenţelor cheie în
învăţămîntul general”
 A.Bolboceanu – „Psihologia comunicării”
 L.Şoitu – „Comunicare şi educaţie”
 I.Nicola – „Pedagogie generală”
 G.Burdeniuc - „Aspectele reformei curriculare în perspectiva
dezvoltării curriculare”
 V.Pîslaru – „Teoria competenţelor comunicative în domeniul educaţiei
literar-artistice”
 L.Stupacenco – „Pedagogie”
 A.Afanas – „Dezvoltarea competenţelor comunicative”
 Paul Watzlawick,J.H.Beavin,D.Jackson – “Pragmatics of Human
communication”
 Ph.Carter, Ken Russel – “Teste de inteligenţă şi comunicare”
 www.abccba.ru
 www.neudoff.net

2.2. Implicarea în activitatea instituţiei de învăţămînt


Fiind o persoană dinamică, cu aptitudini de comunicare dobîndite în
experienţa mea şi interesată în perfecţionarea profesională şi personală, mă implic
frecvent în activitatea Colegiului. Asist atît la orele publice promovate de colegii
de la catedră, cît şi la activităţile extracurriculare.
Împreună cu colegii de la catedră prezentăm şi analizăm proiecte didactice.
Este o activitate binevenită în momentul schimbărilor din învăţămîntul profesional
tehnic. Ca urmare fiecare din noi vine cu propuneri pentru dezvoltarea şi
îmbunătăţirea metodelor de predare conform noilor cerinţe educaţionale.
În calitate profesor de psihologie şi pedagogie, secretar al secţiei didactice, şi,
ca urmare, şef al secţiei didactice, particip la toate întrunirile catedrei, consiliului
profesoral, administrativ.
Sunt membru al comisiilor din cadul instituţiei:
Membru al grupului de lucru în vederea elaborării curriculei naţionale la
disciplina “spihologia comunicării” - 2016
Comisia de atestare a cadrelor didactice – perioada 2012-2017;
Comisia de prevenire, identificare, raportare, referire şi sistenţă în cazurile
de abuz faţă de copii în instituţie – perioada 2015-2017;
Comisia de asigurare şi evaluare internă a calităţii – perioada 206-2017;

8
Comisia de monitorizare a activităţii de scolectare, stocare şi păstrare a
datelor despre candidaţii la examenul de Bacalaureat – perioada 2012-2017;
Comisia de echivalare a creditelor profesionale accumulate de cadrele
didactice – perioada 2014-2017;
Responsabil de administrarea SAPD la examenul de Bacalaureat – perioada
2012-2017;
Comisia de transmitere a documentelor şi bunurilor material prin act de
primire-predare – 2016-2017;
Responsabil pentru instroducerea datelor cu referire la absolvenţii insituţiei –
perioada 2012-2017;
Comisia de anchetă de serviciu – 2016;
Secretar al centrului de organizare şi desfăşurare a Olimpiadei Zonale Nord
la Limba şi Literatura romană – 2013-2015;
Secretar al Centrului de Bacalaureat pentru susţinerea probei practice de
profil (artă) – 2012-2017;
Comisia de conflict – 2015-2016;
Consiliul Metodico-artistic, - 2015-2017;
Coordonator pentru elevi în instituţie referitor la sistemul de învăţămînt în
baza Creditelor Transferable de Studii – 2015-2017;
Diriginte – 2012-2014.

Activitatea pedagogică poate fi urmărită la catedra “Discipline socio-


umanistice şi reale”, prin orele publice şi activităţile extracurriculare atît în calitate
de diriginte, cît şi profesor de psihologie şi pedagogie. În perioada anilor 2012-
2017 am promovat următoarele activităţi:
Ore publice:
 13.02.2017, grupa anul IV, pedagogie - “Educaţia estetică”
 16.01.2017, grupa, anul III, psihologie - “Principalele momente în evoluţia
psihologiei ca ştiinţă”
 20.02.2017, grupa anul III, psihologie – “Tipuri de emoţii”

Activităţi extracurriculare:
 07.04.2017, conferinţa ştiinţifică a studenţilor anului IV – “Educaţia
pestalozziană”
 17.02.2017, training cu elevii – “Stresul. Identificarea simptomelor şi
cauzelor stresului. Managementul stresului”
 27.01.2014, conferinţa ştiinţifică a elevilor – “Dmitrie Cantemir – istoric,
scriitor, pedagog, muzician”
 2013, decembrie, training cu profesorii – “Prevenirea HIV-SIDA: căi de
transmitere, situaţii de risc şi comportament de prevenire”

Comunicări la catedră:
9
 2014, aprilie – “Comunicarea eficientă profesor-elev”
 2013, decembrie - “Prevenirea HIV-SIDA: căi de transmitere, situaţii de risc
şi comportament de prevenire”
 2013, noiembrie – “Dezvoltarea competenţelor communicative şi de
relaţionare la elevi şi profesori”

2.3. Contribuţia personală la prestigiul şi imaginea unităţii de învăţămînt


Reieşind din faptul că instituţia dată este un centru care asigură continuitatea
studiilor muzicale şi este binevenită pentru absolvenţii tuturor şcolilor de muzică şi
artă din zona de Nord a ţării şi în vederea compatibilităţii cu sistemele de
învăţămînt ale altor ţări, în care se pune accentul pe mobilitatea forţei de muncă,
standardele învăţămîntului în colegiu trebuie să fie armonizate şi apropiate de
procesele reale din instituţiile de învăţămînt cu acelaşi profil, aceasta fiind
principala condiţie care atestă nivelul profesionalismului şi rezistenţa instituţiei
într-un moment de concurenţă aprigă.
Deci, ca urmare, sistemul educaţional modern necesită dezvoltarea continuă a
cadrelor didactice, o mobilitate academică care ar duce atît la dezvoltarea
profesională, cînt şi la dezvoltarea personală a lor.
Atît din dorinţa de a presta servicii educaţionale de calitate în cadrul colegiului,
cît şi pentru dezvoltarea profesională şi personală, pe parcusrul ultimilor cinci ani
am frecventat seminare, master-class-uri, traininguri naţionale şi internaţionale:
 30.03.2015 - 03.04.2015 - Conferinţa Internaţională Moodle Moot
Moldova, ediţia a III-a;
 05.03.2015 – Şedinţa de lucru cu managerii instituţillor de învăţămînt mediu
de specialitate, Colegiul Tehnologic, Chişinău;
 04.03.2015 - Şedinţa de lucru cu directorii Colegiilor de arte, Ministerul
Culturii al RM;
 13.10.2014 – Conferinţa pedagogilor şi maştrilor din învăţămîntul
profesional tehnic;
 26.06.2015 – Şedinţa de lucru cu managerii instituţiilor de învăţămînt mediu
de specialitate, Colegiul Pedagogic „A. Mateevici”, Chişinău;
 17.12.2014 – seminar privind perfectarea actelor pentru obţinerea gradelor
didactice şi implementarea art. 131 din Codul Educaţiei al RM;
 27.03.2014 – cenaclul literar „Destine – din suflet pentru suflet”, colegiul
Politehnic, Bălţi;
 22.11.2013 - Conferinţa pedagogilor şi maştrilor din învăţămîntul
profesional tehnic;
 23.09.2013 – seminar instructiv-metodic „Standarde de competenţă ale
cadrelor manageriale din instituţiile vocaţionale tehnice”, CMPB;
 10.04.2013 – seminarul republican cu directorii adjuncţi pentru educaţie din
instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate „viitorul nostru purcede din noi
înşine”, CFBC;

10
 27.03.2013 – seminar republican pentru directorii adjuncţi din colegiu
„Strategii didactice î predarea disciplinelor de specialitate”, Colegiul „Mondo-Stud
Art”, Chişinău;
 22.03.2013 – seminar republican „Procedura de organizare instituţională şi
de itervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţămînt în cazurile de abuz, neglijare,
exploatare, trafic al copilului”, Ministerul Educaţiei al RM

III. ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A COMPETENŢELOR


PROFESIONALE
Vreau să menţionez că pentru dezvoltarea profesională în domeniu am
frecventat cursuri de formare continuă la specialitatea “Psihopedagogie”, cu
studierea următoarelor module:
1. Psihopedagogia învăţămîntului formativ;
2. Didactoca disciplinei de specialitate;
3. Curriculum centrat pe competenţe;
4. Aplicarea TIC în învăţămînt.
La fel am frecventat şi cursuri opţionale la dsiciplina “decizii pentru un mod
sănătos de viaţă”, cu un volum de 75 ore, studiind următoarele module:
1. Pubertatea şi adolescenţa – vîrsta schimbărilor;
2. Stresul şi luarea deciziilor;
3. Planificarea pentru un mod sănătos de viaţă;
4. Violenţa şi luarea deciziilor.
În anul 2013 am susţinut teza de recalificare pentru modulul
“Psihopedagogie” în cadrul IIC, mun. Chişinău.
În perioada 30.03.2015 – 03.04.2015 am finalizat cursul MOODLE petru
profesori cu durata de 40 ore, organizat de SC eLearning and Software SRL
Romania, Partener Moolde Autorizat prin central de fomare MOODLE.
O practică bună atît în perfecţionarea măiestriei pedagogice, cît şi în
dezvoltarea unor relaţii de parteneriat cu instituţii din alte ţări, în perioada
24.07.2016 – 30.07.2016 am participat la şcoala de vară în Letonia, eveniment
organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale al RM în parteneriat cu Ministerul
Afacerilor Interne al Republicii Letone.

IV. Direcţii de perspectivă


E firesc ca profesorii sa aiba nevoie de cunoştinţe în psihologie şi, mai ales,
pedagogie. Pentru a aplica în mod eficient diferitele metode de învatamânt ei
trebuie sa fie constienti de felul în care observa elevii, de conditiile ce favorizeaza
eficientizarea demersului şi comunicării didactice, de cum poate fi stimulata
gândirea, de ceea ce favorizeaza formarea unor atitudini si sentimente superioare.

11
Sînt de părerea că schimbările care se fac în prezent în sistemul de
învăţămînt, noile componente-standard pentru cadrele didactice sînt binevenite.
Pe parcursul anilor la disciplinele pedagogie şi psihologie nu au fost
curricule aprobate la nivel de minister, doar la nivel instituţional. În acest an de
studii sunt formate grupurile de lucru pentru elaborarea curriculei la disciplinele de
specialitate şi cele cu orientare socioumanistice, din care face parte şi psihologia
comunicării. Fiind membru al grupului de lucru, cunosc cert că este planificată
elaborarea şi aprobarea lor pînă la sfîrşitul anului de studii. La moment revăd
programele vechi şi încerc să le adaptez la noile cerinţe.
În calitate de profesor îmi planific:
 Să mă perfecţionez în plan profesionist, metodic, studiind literatura de
specialitate de ultima oră.
 Să asist şi să organizez master-clase cu profesori, muzicieni de talie
naţională şi internaţională;
 Să ghidez activitatea artistică şi didactică a tinerilor profesori;
 Să organizez seminare, treninguri metodice între profesorii catedrei şi
corpului didactic al colegiului.
 Să particip la conferinţe ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

V. REZULTATELE ELEVILOR

În legătură cu schimbările din sistemul educaţional în RM, şi excluderea


specialităţilor pedagogice din învăţămîntul profesional de specialitate, în cadrul
colegiului în anul 2016 au absolvit ultima pleiadă de studenţi la specialitatea
“Instruire muzicală”.
În legătură cu schimbarea planurilor de studii, în anul 2017 se va susţine
pentru ultima dată examenul de stat la disciplina “Pedagogie”.
Disciplina “Psihologie” în perioada 2012-2015 a fost studiată pe parcursul a 4
semestre, începînd cu anul I de studii, şi s-a finisat cu examen.
Pe parcursul anilor, rezultatele elevilor la disciplinele “Pedagogia” şi
“Psihologia”, precum şi dinamica acestora, a fost indicele atît a competenţelor
pedagogice ale profesorului, a interesului faţă de discipline, cît şi a pregătirii
viitorilor pedagogi pentru profesia aleasă.
Rezultatele studenţilor şi dinamica acestora la examenele de absolvire la
disciplina pedagogie în perioada 2013-2016 sunt prezentate în graficul de mai jos:

12
9.6

9.4

9.2

9
media interpreţi
8.8
media dirijare corală
8.6
media instruire muzicală
8.4

8.2

7.8
2013 2014 2015 2016

Rezultatele elevilor la disciplina “Psihologie” pot fi urmărite în tabelul de urmează:

9.2

8.8

8.6 interpreţi
dirijare corală
8.4 instruire muzicală

8.2

7.8
2013 2014 2015 2016

13
BIBLIOGRAFIE
1. V.Cruteţchii – „Psihologie”
2. V.Birkenbil – „Arta de a ne înţelege”
3. A.Gremalschii – „Studiu privind formarea competenţelor cheie în învăţămîntul general”
4. A.Bolboceanu – „Psihologia comunicării”
5. L.Şoitu – „Comunicare şi educaţie”
6. I.Nicola – „Pedagogie generală”
7. G.Burdeniuc - „Aspectele reformei curriculare în perspectiva
dezvoltării curriculare”
8. V.Pîslaru – „Teoria competenţelor comunicative în domeniul educaţiei
literar-artistice”
9. L.Stupacenco – „Pedagogie”
10. A.Afanas – „Dezvoltarea competenţelor comunicative”
11. Paul Watzlawick ,J.H.Beavin, D.Jackson – “Pragmatics of Human
communication”
12. Ph.Carter, Ken Russel – “Teste de inteligenţă şi comunicare”
13. www.abccba.ru
14. www.neudoff.net
15. Andrei COSMOVICI, Psihologie generala, Ed. Polirom, Iasi, 2005
16. Mihai GOLU, Bazele psihologiei generale, Ed. Universitaria, Bucuresti, 2002
17. Mihai GOLU, Natura psihicului uman- problema a cercetarii interdisciplinare. Revista de
Psihologie nr. 4, 1984
18. Mielu ZLATE, Introducere în psihologie ( editie revazuta si adaugita), Ed. Sansa- SRL,
Bucuresti, 1996
19. Paul POPESCU - NEVEANU, Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1978
20. R. Atkinson si R. Atkinson, Introducere in psihologie, Ed. Tehnica, 2002
21. Alexandru ROSCA, Psihologia generala, E.D.P., Bucuresti, 1976
22. Cojocaru, Venera Mihaela. Teoria şi metodologia instruirii / Venera Mihaela Cojocaru.
- Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 2008. - 168 p.
23. 4.Cosmovici, Andrei. Psihologie generală / Andrei Cosmovici. – Iaşi :Polirom, 2005. -
253 p. - (Col. "Ştiinţele educaţiei")
24. 5.Cosmovici, Andrei; Iacob, Luminiţa. Psihologie şcolară / Andrei Cosmovici;
Luminiţa Iacob. - Iaşi: Polirom, 2008. - 303 p.
25. 6.Cristea, Gabriela. Managementul lecţiei / Gabriela Cristea. - Bucureşti: Ed. Didactică
şi Pedagogică, 2008. - 212

14