Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
аиваи
в xssacsacasscascascascsa
Universitatea
Maritima
din Constanta
Gr. CMIMN 61
ыпмыа
вамввамиваим
Cuprins
1. Introducere
Generalit"!i
Domeniu de aplicabilitate
Nota!ii
Metode de calcul #i proiectare folosite
Profiluri de galerii acceptate
Cerin!e referitoare la compozi!ia solului
Distan!a minim" dintre conductele adiacente
Diverse
2. Proiectarea podului #i principiile acesteia
Generalit"!i
Durabilitate #i durata de via!"
Panificarea galeriilor
Investiga!ii geotehnice
Documentare
Metode de construc!ie
3. Ipoteze de calcul
Ipoteze generale
Principii generale de calcul
Limit"ri
Sarcini #i caracteristicile rambleului structural
Factorul de amplificare a dinamicii
Propriet"!ii ale sec!iunii galeriei
4. For!e de sec!iune
Generalit"!i
Reducerea acoperirii efective
M"rimea for!elor axiale
Proiectarea
Solicit"rile podurilor metalice din structuri flexibile
solului înconjur"tor
Sarcini distribuite
Sarcini concentrate
Riscul de cedareLars
la nivel Petterson
local conjugat cu Håkan
adâncimi aleSundquist
acoperirii foarte mici
Calcularea sarcinii liniare echivalente, Ptraffic
For!ele axiale proiectate
M"rimea momentelor încovoietoare
Generalit"!i
Solicit"ri datorate solului înconjur"tor
Sarcina util" datorat" traficului
Momente încovoietoare proiectate
5. Proiectare
Principii generale
Verific"ri necesare
6. Referin!e
7. Anexe
Anexa 1-calculul în"l!"rii cheii în timpul rambleierii
Anexa 2-suprafa!a #i momentul de iner!ie în cazul unor tipuri obi#nuite de
ondula!ii
Anexa 3- determinarea parametrilor solului
Anexa 4-exemplu de mod de calculare a distribu!iei sarcinilor dup" Boussinesq
Anexa 5- teoria ordinului doi
Anexa 6-exemplu de proiectare a unei galerii sub o autostrad"
Anexa 7-proiectarea unui pod sub o cale ferat"
Nota!ii1
Cu litere mici din alfabetul latin
a, a1, a2, a3- dimensiune (m)2
b- dimensiune (m)
c-dimensiune (m)
d- grosimea stratului talp" (m)
dn- m"rimea particulei care reprezint" greutatea dep"#it" cu n% pe o curb" de grada!ie
dx, dy- dimensiunile zonei de contact cu roata (m)
e-coeficientul de porozitate
f1 f2 f3- func!ii folosite pentru simplificarea calculelor
findex- rezisten!a materialelor (o!elului) #i a buloanelor (MPa). Folosirea indexului se
face în conformitate cu BSK 99, fiind de asemenea descris în textul sec!iunilor
respective
h – în"l!imea ondula!iei, aplicabil" în podurilor din pl"ci metalice ondulate (mm)
hc- adâncimea acoperirii(m) (=distan!a minim" dintre partea superioar" a conductei
(ondula!iei) #i partea superioar" a suprafe!ei, de exemplu suprafa!a drumului).
hc, red- valoarea redus", pentru facilitarea calculelor, a adâncimii acoperirii (m), luând
în
considerare faptul c" cheia conductei se înal!" în timpul rambleierii
i-raza de gira!ie (m)
kv- parametru de calcul
m-valoarea modulului
n-valoare
p-presiunea dintre conduct" #i sol3(kN/m2)
p -presiunea de referin!" (kN/m2)
patraffic- solicitarea sub trafic echivalent" (sarcina liniar") (kN/m)
q- presiunea distribuit" în condi!ii de trafic (kN/m2)
rd- factor de reducere a factorului de amplificare a dinamicii
s-distan!a (m)
t-grosimea pl"cii de metal (mm)
treq- grosimea necesar" a pl"cii de metal (mm)
A –aria sec!iunii transversale (m2)
A- sarcina pe osie conform Bro 94 (kN)
Cu-coeficient de uniformitate
D-diametrul sau deschiderea (m) (în calcule se poate utiliza deschiderea liber")
H-distan!a vertical" dintre cheia conductei #i în"l!imea la care podul are cea mai mare
l"!ime (lumin"/ deschidere) (Vezi fig. 1.3) (m)
Es- modulul tangentei materialului ce formeaz" solul din rambleul structural (MPa)
(EI)s- rigiditatea la încovoiere a peretelui conductei /!evii (MNm2/m)
FRtd- valoarea proiectat" a capacit"!ii de tensionare a buloanelor (kN)
FRvd- valoarea proiectat" a capacit"!ii de forfecare a buloanelor pentru prevenirea
ced"rii la nivelul buloanelor (kN)
FRbd- valoarea proiectat" a capacit"!ii de forfecare a buloanelor pentru prevenirea
ced"rii la nivelul pl"cii de metal (kN)
I-momentul de iner!ie al conductei per metru liniar de conduct" (m4/m)
Mu-capacitatea momentului plastic
Md, M s, M t-momentul proiectat, momentul datorat solicit"rii solului, respectiv
momentul datorat solicit"rii sub trafic (kNm/m)
Ncr-sarcina de flambaj în cazul unei conducte îngropate (kN/m)
Ncr, el-sarcina de flambaj Euler în cazul unei conducte îngropate (kN/m)
Nd, N s, N t- for!a axial" proiectat", for!a axial" datorat" solicit"rii solului, respectiv
for!a axial" datorat" solicit"rii sub trafic
Nu- capacitatea for!ei axiale a unei sec!iuni transversale plasticizate (kN/m)
P-sarcin" în nod
Q-sarcina pe osie a unui tren
R-raza unui pod circular (m)
Rb-raza p"r!ii inferioare (m)-vezi fig. 1.1
Rc-raza pe col!uri (m)-vezi fig. 1.1
Re-raza critic" (raportat" la o lungime critic" a unei coloane înc"rcate axial)
Rs-raza lateral" (m) pentru conductele eliptice, vezi fig. 1.3
Rt-raza superioar" (m), vezi fig. 1.1
RP-grad relativ de compactare (%) exprimat ca Standard Proctor, dac" nu se
men!ioneaz" astfel
Sv-parametru de calcul
Sar-factor de reducere a sarcinii din supraînc"rcare
W-modul (de rezisten!") al sec!iunii(m3/m)
Z-modulul plastic al sec!iunii (m3/m)
4
Se folose#te indexul k pentru valoarea caracteristic", d pentru propriet"!i de proiectare #i indexul cv
este folosit pentru a se face referire la acoperire.
$m= parametrul de rigiditate folosit pentru estimarea rigidit"!ii în timpul instal"rii
$j= parametru de calcul
$= parametru de calcul
$= Z / W
% = parametru de calcul
# = coeficientul lui Poisson pentru sol
$1= greutatea specific" a materialului solului pân" la în"l!imea cheii (rambleu
structural), vezi fig. 1.2 (kN/m3)
$cv= valoarea medie a greut"!ii specifice a materialului solului de deasupra în"l!imii
cheii (acoperirii), vezi fig. 1.2 (kN/m3)
$opt= densitatea medie determinat" conform încerc"rii standard Proctor
$s= greutatea specific" aparent" a materialului solului din rambleu; valoarea utilizat"
în mod obi#nuit în cazul solurilor cu granula!ie mare este $s&25-26 kN/m3
'f= coeficientul de zvelte!e care indic" rela!ia relativ" dintre rigiditatea conductei #i
cea a solului înconjur"tor (adimensional)
µ= parametru de calcul
(= parametru de calcul
)= efort
)v= efort vertical în sol sub o sarcin" în nod
*= valoare de reducere în func!ie de timp, vezi BKR 94
+= for!a de flambaj în caz de plasticitate integral", vezi BSK 99
Figura 1.1 Structura tipica a unei galerii -arc de pod- din pl#ci metalice ondulate de
o"el. Este important ca solul din jurul podului s# fie compactat cu grij# pentru a
ob"ine interac"iunea dorit# dintre conduct# !i sol.
Galeriile sunt adesea o solu!ie economic" în multe situa!ii în care se dore#te ca un curs
mic de ap" sau un drum s" treac" pe sub o cale ferat" sau un alt drum. Galeriile pot fi
folosite chiar #i pentru a permite trecerea unui drum sau a unei c"i ferate pe sub un alt
drum, cu condi!ia ca în"l!imea galeriei s" fie suficient". În aceste dou" cazuri galeriile
au forma unui tunel „t"iat #i acoperit”. Diferen!a dintre ceea ce este un tunel în
compara!ie cu o galerie nu este foarte bine definit". Cu toate acestea, ar trebui s" fie
posibil, cel pu!in din punctul de vedere al rezisten!ei, ca acest manual s" poat" fi
folosit #i pentru proiectarea structural" a unor tuneluri lungi construite în acela#i fel ca
#i podurile mai scurte.
Manualul este structurat în a#a manier" încât un mare num"r de parametrii care sunt
semnificativi în proiectarea galeriilor pot fi lua!i în considerare. Chiar dac" acest
manual a fost elaborat în primul rând pentru galerii din pl"ci metalice de o!el, ar trebui
s" fie posibil" utilizarea metodelor de proiectare propuse #i în cazul altor construc!ii
cu condi!ia ca acestea s" fie alc"tuite din structuri de conducte flexibile stabilizate cu
ajutorul solului înconjur"tor.
Domeniu de aplicabilitate
Nota!ii
Cele mai importante nota!ii sunt ilustrate în figurile 1.2 #i 1.3
Figura 1.6 Distan"a dintre galeriile paralele de tipurile B !i F, vezi figura 1.3, poate fi
acceptat# dac# a$0,6m. Chiar !i în acest caz, distan"a trebuie s# fie destul de mare
astfel încât s# se poat# realiza o compactare adecvat# a rambleului structural.
Diverse
Galeriile proiectate conform acestui manual pot fi folosite în principiu ca #i pasaje pe
sub c"ile ferate sau ca #i tuneluri pentru c"ile ferate. În aceste cazuri exist" cerin!e
suplimentare cu privire la spa!iul liber din jurul c"ii, spa!iul pentru semne, cabluri, #i
cabluri aeriene. Mai mult, trebuie luat în considerare #i riscul prezentat de locul de
amplasare a acestora.
Trebuie verificate #i înclina!iile perpendiculare #i longitudinale ale profilurilor
drumului de deasupra galeriei. Înclina!ia perpendicular" implic" faptul c" adâncimea
acoperirii poate fi cu pu!in mai jos undeva de-a lungul sec!iunii transversale în planul
profilului longitudinal. Deoarece influen!a relativ" a solicit"rii sub trafic cre#te foarte
mult, chiar #i în cazul unor mici modific"ri ale adâncimii acoperirii, trebuie luat" în
considerare #i o valoare de toleran!". Dac" s-a stabilit sec!iunea cu cea mai mic"
adâncime a acoperirii, atunci aceast" sec!iune va fi folosit" în calcule. Toleran!a nu
trebuie luat" în considerare datorit" faptului c" adâncimi de acoperire mai mari din
alte sec!iuni dau na#tere unor for!e axiale mai mari.
În ceea ce prive#te înclina!ia longitudinal" a drumului, modelul de calcul poate fi
folosit pentru înclina!ii maxime de 10%.
Arcurile galeriilor de o!el sunt formate de obicei folosind funda!ii de beton.
Capetele galeriilor vor fi în a#a fel proiectate încât s" se poat" ob!ine compactarea
efectiv" a rambleului structural înconjur"tor #i astfel încât solul din jurul capetelor s"
nu fie afectat de eroziune. Se presupune c" respectiva construc!ie este astfel realizat"
încât caracteristicile solului men!ionate în sec!iunea 1.2.4 s" fie valabile pentru
întreaga lungime a galeriei care este supus" solicit"rilor traficului #i s" garanteze
faptul c" solul nu va fi transportat sau erodat în întregime pe parcursul întregii durate
de via!" a galeriei.
2. Proiectarea galeriilor #i principiile acesteia
Generalit"!i
Deoarece interac!iunea dintre solul structural #i galerie este esen!ial" pentru
capacitatea portant" a structurii de sol-o!el, întreaga galerie, incluzând rambleul
structural trebuie s" fie tratat" cu aceea#i grij" acordat" structurilor construite în
întregime din o!el sau beton.
În afar" de faptul c" are func!ia unui pod, o galerie poate constitui adesea parte
integrant" dintr-un drum sau un dig. Acest lucru implic" faptul c" restul cerin!elor pe
care trebuie s" le îndeplineasc" structurile respective se vor aplica #i acelei p"r!i
formate din galerie.
Planificarea galeriilor
Planificarea galeriilor trebuie realizat" cu aceea#i grij" ca în cazul altor structuri #i în
conformitate cu regulile #i reglement"rile aplicabile emise de autoritatea competent".
Investiga!ii geotehnice
Documenta!ia
Documenta!ia va trebui s" corespund" regulilor #i principiilor emise de autoritatea
competent".
Spre deosebire de alte tipuri de poduri în cazul c"rora solul înconjur"tor î#i aduce
contribu!ia doar sub forma de sarcini, e.g. culeele, capacitatea portant" a galeriilor se
sprijin" pe interac!iunea efectiv" dintre conduct" #i sol. Pentru un rezultat satisf"c"tor
este esen!ial ca munca s" fie efectuat" cu mare grij", iar excavarea, rambleierea #i
compactarea s" fie conform instruc!iunilor.
Principiile care stau la baza construc!iei unor poduri din metal cu deschidere mare ies
în eviden!" prin parcurgerea instruc!iunilor din acest manual #i trebuie s" fie folosite
în completarea instruc!iunilor autorit"!ilor locale #i na!ionale competente.
3. Ipoteze de calcul
Ipoteze generale
Galeriile #i arcurile din o!el sunt calculate conform BSK99 pornind de la ipotezele
complementare oferite în aceast" sec!iune #i în capitolul 4. Pentru galeriile construite
din alt material decât o!elul, cititorul este rugat s" consulte standardele aplicabile
materialului în cauz". Funda!ia din beton a unui arc va fi verificat" în conformitate cu
standadrul referitor la beton (BBK).
Limit"ri
Acest raport se refer" la galeriile cu deschideri 2m,D #i al c"ror parametru de
rigiditate este 'f,100 000 (vezi sec!iunea 4.3).
Se presupune c" sarcinile iau na#tere în urma diferitelor solicit"ri sub trafic, de
exemplu sarcini conforme cu BKR 94, BRO 94, BV BRO sau echivalentul acestora.
De asemenea se presupune c" materialul solului este nisip, pietri# sau umplutur"
u#oar" (pentru mai multe informa!ii vezi Anexa 3)
Propriet"!ile solului din jurul #i de deasupra galeriei trebuie s" fie caracterizate
conform indica!iilor de mai jos. Pentru nota!ii vezi figura 1.4.
5
Duncan (1978) folose#te conceptul de modul de secant". De aceea termenul respectiv s-a p"strat în
primele versiuni ale acestui raport. Cu toate acestea, în practic" acela#i termen se refer" la ceea ce
numim „modul de tangent"” #i prin urmare aceast" terminologie a fost folosit" pe parcursul prezentei
edi!ii.
Materialele din zonele 1 #i 26 sunt caracterizate de urm"torii parametrii. Propriet"!ile
materialului sunt constatate prin investiga!ii geotehnice #i sunt verificate în timpul
fazei de construc!ie:
• În afar" de cazul când în urma investiga!iei se ob!ine o alt" valoare, se
presupune c" greutatea specific" .1 este .1=19kN/m3.
• Gradul relativ ce compactare este exprimat în unit"!i Standard Proctor RPstd.
Rela!ia dintre Proctor modificat7 #i Standard Proctor RPstd care se aplic"
materialelor folosite în jurul unei galerii este dat" în mod aproximativ de
rela!ia RPmod= RPstd-5%. Instruc!iunile pentru calcularea datelor geotehnice
sunt detaliate în Anexa 3.
• Mai multe informa!ii despre material sunt necesare pentru ca metoda s" fie cât
mai precis", vezi Anexa 3.
Materialele din zonele 3, 4 #i 5 sunt caracterizate de urm"torii parametrii. Propriet"!ile
materialului sunt constatate prin investiga!ii geotehnice #i sunt verificate în timpul
fazei de construc!ie:
• În afar" de cazul când în urma investiga!iei se ob!ine o alt" valoare, atunci
greutatea specific" .cv se presupune a fi .cv=19kN/m3. În cazul unor
densit"!i diferite ale diferitelor materiale, greutatea specific" se stabile#te prin
cânt"rirea greut"!ilor specifice care sunt propor!ionale cu grosimile straturilor
corespunz"toare lor.
• Unghiul de fric!iune, /, mai ales în zonele 3 #i 4.
Pentru galeriile în cazul c"rora se folose#te ca rambleu clincher sau alt material u#or,
vor trebui efectuate investiga!ii speciale pentru a stabili care sunt caracteristicile
materialului precum #i parametrul s"u de rigiditate, 'f. Acest lucru se va face în
conformitate cu principiile descrise în Anexa 3.
6
Pentru simplificare s-a considerat c" cerin!ele pentru materialul din jurul galeriei #i cel de dedesubtul
acesteia sunt identice. Cu toate acestea, în practic" zona 1 va trebui s" corespund" altor cerin!e cumva
inferioare celor men!ionate.
7
Proctor modificat =metoda de burare puternic" conform Vägverkets Metodbeskrivning nr 136).
8
Se aplic" sarcinilor în conformitate cu BRO 94.
9
Se aplic" podurilor dimensionate conform BV BRO, vezi Anexa 7, #i calculele de clasificare ale
podurilor –drumuri conform Vägverket (1998:78)
10
Pentru adâncimi mai mari ale acoperirii, influen!a sarcinii utile a traficului este mic", #i acest lucru
implic" la rândul s"u faptul c" reducerea efectului dinamic va fi mic" reducându-se prin urmare doar la
o chestiune pur teoretic".
Ecua!ia (3.a) este ilustrat" în figura 3.1
Coeficientul de reducere, rd
4. For!e de sec!iune
Generalit"!i
Calculul for!elor care apar în sec!iunea unei conducte este realizat cu ajutorul
ecua!iilor de mai jos. Ca punct de plecare se folose#te a#a-numita metod" SCI
(Interac!iunea galerie-sol), care a#a cum s-a men!ionat mai sus este bazat" pe calcule
comprehensive FEM (metoda elementului finit). Metoda permite estimarea for!elor de
sec!iune datorate atât sarcinilor solului (în timpul procesului de rambleiere precum #i
permanent) cât #i solicit"rilor sub trafic (sarcinilor utile).
Figura 4.2. b Rela"ia dintre for"a axial# rezultat# din sarcina static# a acoperirii !i
parametrii hc, red /D !i coeficientul deschiderii H/D pentru cazul în care greutatea
specific# a solului % este egal# deasupra !i dedesubtul cheii.
Coeficientul Sar permite apari!ia efectului de arcuire a solului de deasupra galeriei în
cazul unor adâncimi de acoperire mari. Presupunând c" galeria este amplasat" într-o
excava!ie f"cut" în sol natural sau stânc", atunci acest efect poate fi calculat cu
ajutorul ecua!iei de mai jos în care /cv, d este unghiul de fric!iune proiectat al
materialului de acoperire:
În figura 4.3 sunt înf"!i#ate exemple ale valorii coeficientului de arcuire Sar.
Sarcini distribuite
Sarcinile distribuite dau na#tere for!elor axiale din peretele conductei, dar în principiu
reduc momentele. Prin urmare o abordare conservatoare ar trebui s" ia în considerare
sarcinile distribuite la calcularea for!elor axiale, #i s" le ignore la calcularea
momentelor. Sarcinile distribuite, care se presupun a fi distribuite în mod uniform
peste deschiderea conductei D sunt notate cu q. Pentru adâncimi mari de acoperire,
sarcinile distribuite pot fi reduse în conformitate cu principiile eviden!iate în sec!iunea
4.3.1.
Sarcini concentrate
Sarcinile în nod rezultate de exemplu din ac!iunea ro!ilor vehiculelor #i sarcinile pe
osie, sunt distribuite cu ajutorul metodei lui Boussinesq. Motivul pentru care se
recurge la aceast" metod" este pentru c", de pild" metoda 2:1 este privit" ca fiind prea
conservatoare în timp ce distribu!ia 1:1 produce valori care nu sunt conservatoare. Pe
lâng" aceasta, metoda simplificat" de distribu!ie a sarcinilor genereaz" discontinuit"!i
la nivelul presiunii verticale datorate solicit"rii sub trafic atunci când este exprimat"
ca o func!ie a adâncimii acoperirii. Sarcinile pe osie, #i respectiv pe boghiu sunt
convertite în sarcini echivalente liniare la nivelul drumului, ptraffic. Pentru mai multe
detalii vezi Anexa 4 #i Anexa 7.
4.3.4 Riscul de cedare la nivel local conjugat cu adâncimi ale acoperirii foarte
mici
Pentru a minimaliza riscul de cedare la nivel local sub o sarcin" în nod, modelul de
calcul ia în considerare o adâncime a acoperirii de minim 0,6m. De asemenea în
cazurile în care apar presiuni foarte mari din partea ro!ilor se presupune c" partea
superioar" a acestui strat este reprezentat" de o suprastructur" de drum sau cale ferat"
adecvat"; pentru detalii vezi sec!iunea 1.2.4.
Pentru
Pentru
Ecua!iile (4.l) sunt ilustrate în Figura 4.4 de mai jos, neglijând efectul solicit"rii sub
trafic uniform distribuite.
Figura 4.4 Rela"ia dintre for"a axial# !i sarcina proiectat# uniform distribuit# ptraffic
ca func"ie a propor"iei adâncimii relative a acoperirii hc, red/D.
For!a axial" proiectat" în starea limit" a exploat"rii normale este dat" de:
unde factorii par!iali de siguran!" sunt ale#i conform standardului adecvat #i pentru
starea limit" respectiv". Exemplele din Anexa 6 ilustreaz" calculele f"cute într-un caz
proiectat conform BRO 94.
11
Nota 1 la ecua!ia (4.p): Ecua!ia (4.p) ia în considerare în mod simplificat distribu!ia efortului /gradul
de compactare prezent în jurul conductei. De un interes special este zona aflat" în jurul sau imediat
dedesubtul sferturilor de cart, deoarece flexibilitatea construc!iei în timpul rambleierii implic" faptul c"
gradul de compactare din aceast" zon" poate fi întrucâtva mai mic decât cel al rambleului structural în
general.
Nota 2 la ecua!ia (4.p): La calcularea constantei adimensionale 's, se vor folosi urm"toarele unit"!i de
m"sur". Pentru modulul de secant" : MPa, pentru modulul de elasticitate a o!elului MPA #i pentru
momentul de iner!ie m4/m. Se va utiliza valoarea caracteristic" a modulului de elasticitate a o!elului.
Nota 3 la ecua!ia (4.p): Pentru umplutura u#oar", se face o compara!ie direct" între modului de secant"
al umpluturii u#oare efective #i cel al unui material de rambleu nisipos, ambele având un efort vertical
real echivalent cu cel care caracterizeaz" sferturile de cart ale conductei. Ca punct de plecare pentru
calcul vor fi folosite acelea#i principii ca pentru materialul nisipos conform Anexei 3. În acest caz
prezint" interes doar zona de 2D/3 din imediata apropiere a conductei. Dac" doar o parte din aceast"
zon" este alc"tuit" din umplutur" u#oar", se poate realiza calculul luând în considerare propor!ia direct"
a p"r!ii de umplutur" u#oar" din cadrul zonei 2D/3.
iar în starea limit" ultim" prin:
Pentru:
Pentru:
dac"
Împreun" cu
dac"
Dac" nu:
Figura 4.7 Func"ia f2 ca func"ie a valorii flexibilit#"ii &f.
Momentul proiectat în starea limit" a exploat"rii normale este stabilit conform ecua!iei
iar în starea limit" ultim" conform ecua!iei
Valorile codurilor sunt introduse în ecua!iile de mai sus cu coeficien!i par!iali conform
recomand"rilor autorit"!ii competente.
5. Proiectare
Principii generale
Calculul sarcinilor, conform capitolului precedent, a fost efectuat în general având la
baz" principiile oferite în a#a-numita metod" SCI (vezi Duncan (1978) !i Duncan
(1979)) cu anumite modific"ri în privin!a distribu!iei sarcinii, calculului modulelor,
plus influen!a adâncimii acoperirii. Suger"m verificarea capacit"!ii portante pornind
de la principiile generale aplicate construc!iilor potrivit metodei factorului de
siguran!" par!ial. Verificarea întregii metode de proiectare sugerate a fost realizat"
prin compararea cu testele de ansamblu efectuate #i prezentate de Petterson (2004)
cuprinzând #i înc"rcarea la rupere prin care s-a demonstrat faptul c" factorul de
siguran!" comparat cu aplicarea unei balamale de plastic este înalt în metoda SCI.
Pentru valorile razelor prezentate în sec!iunea 1.2.3, nu este necesar" efectuarea nici
unei verific"ri speciale în ce prive#te presiunea radial" a solului. În alte cazuri se
recomand" îns" efectuarea unor verific"ri privind presiunea p"mântului precum #i
riscul de în"l!are a pl"cilor din partea de jos a conductei.
12
Standardul sudez pentru structurile din o!el este folosit în acest caz doar pentru clasificarea tipului de
conexiune.
9) Verificarea capacit"!ii de împotrivire la alunecarea p"mântului
6. Referin!e13
13
Referin!ele cu caractere italice sunt men!ionate ca referin!e #i în cadrul textului.
7. Anexe
Anexa 1, calculul în"l!"rii cheii în timpul rambleierii
În sec!iunea 4.2 de mai sus, s-a oferit o valoare aproximativ" reprezentând în"l!imea
cu care se ridic" cheia. Printr-o metod" de analiz" mai precis" avem:
Datele sec!iunii transversale sunt exprimate în unit"!ile de m"sur": m, m2, m3#i m4.
Figura B2.2 Date sec"ionale pentru ondula"ii cu o lungime de und# (b) !i o în#l"ime
(h)=150·50 mm2 pentru diverse grosimi de metal. 2 Date sec"ionale sunt exprimate în
unit#"ile de m#sur#: m, m2, m3!i m4.
Figura B2.3 Date sec"ionale pentru ondula"ii cu o lungime de und# (b) !i o în#l"ime
(h)=200·55 mm2 pentru diverse grosimi de metal. 2 Date sec"ionale sunt exprimate în
unit#"ile de m#sur#: m, m2, m3!i m4.
În ecua!ia de mai sus, se presupune c" rela!ia dintre densitatea relativ" #i gradul de
compactare va fi exprimat prin rela!ia
Compara!iile între valorile ob!inute prin utilizarea celor dou" metode sunt detaliate în
Figura B3.2 de mai jos pentru date tipice introduse.
În cele ce urmeaz" vom aplica formula de mai sus la situa!ia unei sarcini luate din
BRO 94, vezi figura B4.1.
a) direc!ie longitudinal" b)
Figura B4.1 Grup de sarcini de tipul 1 din BRO94.
Pentru a putea trata un caz mult mai generalizat, se presupune c" grupul de sarcini va
lua forma ilustrat" de figura B4.2 de mai jos. Pentru „ Grupul de sarcini de tipul 1” se
aplic" urm"toarele dimensiuni:
a=2m, b=1,5m, c=6m, dx=0,2m #i dy=0,6m.
Figura B4.2 Exemplul unei solicit#ri pentru care este calculat# presiunea într-un
anumit punct (x, y) ce se afl# la adâncimea hc.
S" presupunem c" dorim s" calcul"m presiunea în punctul (x, y) care se afl" la
adâncimea hc .Dac" lu"m în considerare sarcinile ca fiind sarcini în nod, pe baza
ecua!ie (b4.a) se ob!ine urm"toarea rela!ie:
în care si este calculat ca distan!a înclina!iei dintre punctul în care se calculeaz"
presiunea vertical" #i punctul de ac!iune a sarcinii.
Vom vedea mai jos ce se întâmpl" atunci când calcul"m presiunea vertical" de-a
lungul axei x introducând valorile Grupului de Sarcini 1 din BRO 94. Rezultatul poate
fi observat în figura B4.3 de mai jos. În figur", sarcinile au fost transformate #i tratate
ca #i sarcini în nod.
Figura B4.3 Distribu"ia presiunii la diferite adâncimi hc de-a lungul axei x, unde y=0
pentru un caz în care sarcinilor pe osie li s-a atribuit valoarea de 1kN.
Dac" dorim s" vizualiz"m presiunea vertical" de-a lungul unei axe paralele cu axa x,
dar la o distan!" de 1m de aceasta, adic" imediat sub ro!i ob!inem curbele din figura
B4.4 de mai jos.
Figura B4.4 Distribu"ia presiunii la diferite adâncimi hc de-a lungul unei axe aflate
imediat sub un rând de ro"i.
Dup" cum era de a#teptat valoarea maxim" este ob!inut" pentru x=1,5 chiar dac"
diferen!a este mic" între punctele culminante pentru x=0 #i x=1,5, vezi Figura B4.4.
Pentru cazul în care apare o presiune suplimentar" din cauza unei c"i de circula!ie
adiacente se studiaz" situa!ia în care y=2. Astfel presupunem c" o cale de circula!ie
adiacent" influen!eaz" eforturile de-a lungul unei linii aflate chiar dedesubtul grupului
de sarcini pentru care dorim s" calcul"m presiunile. Rezultatele pot fi observate în
Figura B4.5.
Figura B4.5 Distribu"ia presiunii la diferite adâncimi hc de-a lungul unei axe aflate la
o distan"# de 3m dedesubtul p#r"ii unuia dintre rândurile de ro"i.
Ca mai sus, am tratat sarcinile ca #i sarcini în nod. Dac" lu"m în considerare
distribu!ia sarcinii, adic" faptul c" sarcinile efective sunt de fapt distribuite pe o
anumit" suprafa!" atunci atât presiunea vertical" cât #i sarcina liniar" echivalent" se
reduc într-o anumit" m"sur". Figura B4.6 ilustreaz" în principiu efectul pe care îl are
luarea în considerare a distribu!iei sarcinii. Dup" cum era de a#teptat distribu!ia
sarcinii are un efect redus în cazul unor adâncimi de acoperire mari.
Figura B4.6 Reducerea sarcinii liniare echivalente pentru adâncimi mici de acoperire
atunci când este luat în calcul !i efectul distribu"iei sarcinii.
Dac" lu"m în considerare acest efect #i folosim rezultatul de mai sus pentru a calcula
sarcina liniar" echivalent" pentru cele trei cazuri relevante pentru galeriile amplasate
sub un drum, se ob!in rezultatele ilustrate în figura B4.7 de mai jos.
În cazul unei conducte circulare (R=Rt) care este îngropat" într-un sol ce se extinde pe
o distan!" mare în exteriorul conductei, for!a de flambaj, în condi!ii simplificate #i
ideale poate fi calculat" din ecua!ia (b5.a) de mai jos
Dac" îns"
Figura B5.2 Factor de reducere a sarcinii de flambaj atunci când sarcina de flambaj
Euler este mare.
Placa de metal:
Coeficien!i par!iali
Max Min
%n 1,1
% greutate-proprie 1,05 0,95
%sarcin", starea limit" ultim" 1,5
%sarcin", starea limit" a expl.normale 1,0
% geo, rezisten!" 1,3
% geo, module 2,0
A fost luat în considerare grupul de sarcini, din sarcinile de tipul 1,2 sau 4 luate din
BRO 94 care genereaz" cel mai puternic efect, incluzând factorul de amplificare a
dinamicii pentru zona cea mai intens solicitat". Nu a fost efectuat" îns" o reducere a
adâncimii efective a acoperirii, în conformitate cu ecua!ia (4.a). Prin urmare
rezultatele se refer" la situa!iile în care adâncimea efectiv" a acoperirii este hc.
Pentru acest exemplu st"rile limite ultime sunt schematice. Cerin!a în aceste cazuri
este ca valoarea de interac!iune s" fie mai mic" decât 1. Verific"rile legate de starea
limit" a exploat"rii normale genereaz" cerin!e #i mai pu!in stringente.
A se nota faptul c" nu au fost efectuate verific"ri adi!ionale (legate de col!are de
exemplu). Acest lucru nu ba modifica îns" cu nimic rezultatele prezentate aici, cu
condi!ia ca structura adecvat" s" fi fost respectat".
Figura B6.1 Rela"ia dintre valoarea de interac"iune, a!a cum e aceasta definit# în
BSK99, grosimea metalului peretelui conductei !i adâncimea acoperirii pentru o
situa"ie în care D=6m. Ondula"ia este de 200·55mm iar umplutura înconjur#toare din
nisip are un grad relativ de compactare, conform testului Standard Proctor de 95%.
Figura B6.2 Rela"ia dintre valoarea de interac"iune, a!a cum e aceasta definit# în
BSK99, grosimea metalului peretelui conductei !i adâncimea acoperirii pentru o
situa"ie în care D=8m. Ondula"ia este de 200·55mm iar umplutura înconjur#toare din
nisip are un grad relativ de compactare, conform testului Standard Proctor de 98%.
Potrivit acestei abord"ri sarcina liniar" echivalent" poate fi v"zut" în Figura B7.3 de
mai jos. Influen!a c"ilor adiacente cu o distan!" între cente de 4,5m poate fi calculat"
în acela#i mod iar efectul lor combinat este de asemenea vizibil în Figura B7.3. Poate
fi interesant de notat c" sarcina liniar" echivalent" calculat" în acest mod este în multe
cazuri mai mic" decât o sarcin" comparabil" a unui drum. Acest lucru se datoreaz"
distribu!iei sarcinilor prin calea ferat" #i traverse de#i sarcinile totale sunt, în cazul
unei c"i ferate, mult mai mari decât în cazul unui drum.
Figura B7.3 Sarcina liniar# echivalent# în cazul unei linii simple !i respectiv duble
conform principiilor aplicate în acest manual, pentru poduri construite sub o cale
ferat# !i pentru sarcini pe osie de 330kN.
Figura B7.3 ilustreaz" sarcina liniar" echivalent" pentru modelul de sarcin" a unui
tren la care se face referire în BV BRO sub denumirea de Model de Sarcin# BV2000.
Pentru a ob!ine sarcina conform" modelului de sarcin" UIC 71 sarcina liniar" ar trebui
înmul!it" cu factorul 250/330=0,76 iar pentru modelul de sarcin" Tåglast Malm 2000
cu factorul 350/330=1,06.
S-a sugerat c" deschiderea galeriei D s" fie folosit" ca valoare pentru Leff în ecua!ia
(b7.a). Mai departe, în sec!iunea 221.221 c) se afirm" c" factorul de amplificare a
dinamicii poate fi redus în cazul unor adâncimi mai mari de acoperire prin expresia:
Figura B7.5 Valoarea de interac"iune conform ecua"iei (5b) pentru diverse adâncimi
de acoperire !i grosimi ale metalului pentru modelul BV 2000 de solicitare sub trafic
în cazul unei c#i ferate, deschiderea fiind D=6m !i datele cunoscute acelea!i cu cele
din Anexa 6.
În figura B7.6 rezultate în cazul unor sarcini pe drum sau cale ferat" pot fi comparate
pentru aceea#i deschidere D=6m. Dup" cum era de a#teptat, grosimea necesar" a
pl"cii de metal este mai mare în cazul sarcinii pe drum unde sunt adâncimi de
acoperire mici datorit" faptului c" suprafa!a de distribu!ie a sarcinilor este mai mic".
Cu toate acestea grosimea necesar" a metalului este mai mare în cazul unor solicit"ri
sub trafic pe calea ferat" atunci când este vorba de adâncimi de acoperire mai mari.
Rail t=cale ferat#, Road t= drum
Figura B7.6 Compara"ie a valorii de interac"iune în conformitate cu ecua"ia (5b)
pentru diverse adâncimi ale acoperirii !i grosimi ale metalului pentru modelul BV
2000 de solicitare sub trafic în cazul unei c#i ferate (deschiderea fiind D=6m) !i
pentru o solicitare sub trafic pe drum conforme cu BRO94.