Cursul 5

Actiunea vantului
05.06.2012 1
Actiunea vantului: generalitati
Vant = miscarea naturala orizontala a aerului
Miscarea aerului produce presiuni pe suprafatele exterioare ale cladirilor:
2 2
612 , 0
2
1
v v = = q
Unde q se masoara in Pa, v in m/s iar = 1,25 kg/m
2
05.06.2012 2
Unde q se masoara in Pa, v in m/s iar = 1,25 kg/m
2
Aceste presiuni produc momente de rasturnare si forte taietoare in
structura
Referinte:
NP 082-04: Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiuni asupra
constructiilor. Actiunea vntului
Variatia vitezei vantului pe inaltime
Frecarea de sol (diferita in functie de rugozitatea solului) produce variatia
vitezei vantului pe inaltime:
05.06.2012 3
Variatia vitezei vantului pe inaltime (2)
05.06.2012 4
Variatia vitezei vantului pe inaltime (3)
Raportul intre viteza medie la 10 m in diferite categorii de terenuri si viteza
medie in camp deschis u
ref
:
05.06.2012 5
Variatia vitezei vantului pe inaltime (4)
Factorul de rugozitate:
05.06.2012 6
Turbulenta vantului
05.06.2012 7
U(z,t) = U(z) + u(z,t)
Intensitatea turbulentei si factorul de rafala
Intensitatea turbulentei este coeficientul de variatie al fluctuatiilor
vitezei u(z,t) in jurul vitezei medii U(z):
sau
S-a observat experimental ca variaza dupa cu rugozitatea:
05.06.2012 8
Categoria
terenului
Teren plat
Camp
deschis
Zone cu densitate
redusa a constructiilor
Paduri, zone urbane dens
construite
2.73 2.65 2.35 2.12
Factorul de rafala este raportul dintre presiunea de varf (produsa de rafalele
vantului) si presiunea medie (produsa de viteza medie a vantului):
Factorul de rafala
05.06.2012 9
Factorul topografic
Factorul topografic c
t
(z) evalueaza cresterea vitezei medii a vantului peste
dealuri izolate si alte accidente topografice. Se aplica vitezei vantului de
la baza dealului sau a coastei.
05.06.2012 10
Factorul de expunere
Factorul de expunere, sau combinat, c
e
(z), este produsul dintre factorul de
rafala si factorul de rugozitate si, dupa caz, factorul topografic:
05.06.2012 11
Vortex shedding (Karman vortex street)
Cu exceptia acoperisurilor mari, unde componenenta
ascensionala este importanata, vantul poate fi considerat
bidimensional:
La viteze mici vartejurile se formeaza
simetric de o parte si de alta a cladirii,
dar la viteze mari se formeaza
asimetric, dand forte transversale care
05.06.2012 12
produc oscilatii ale cladirii :
Vortex shedding (Karman vortex street)
Frecventa fortelor transversale este data de formula:
D
S U
f

=
In care:
U este viteza vantului,
05.06.2012 13
U este viteza vantului,
D diametrul cladirii si
S numarul lui Strouhal (care depinde de forma cladirii si de
viteza vantului)
Presiuni si suctiuni pe suprafata cladirii (1)
Presiunea pe fata din vant (regiunea 1)
Suctiune pe colturile din fata (reg. 2)
Suctiune pe fatada posterioara (reg. 3)
05.06.2012 14
Presiuni si suctiuni pe suprafata cladirii (2)
Coeficientii de presiune dupa normativul
romanesc NP 082-04:
05.06.2012 15
Presiuni si suctiuni pe suprafata cladirii (3)
Variatia coeficientului de presiune cu dimensiunile ariei expuse
vntului A (NP 082-04)
05.06.2012 16
Presiuni si suctiuni pe suprafata cladirii (4)
Presiuni pentru calcul fatadelor:
a)Diagrame bloc;
b)Presiuni masurate in tunelul de
vant.
(Taranath, 2010) (Taranath, 2010)
05.06.2012 17
a) b)
Natura probabilista a actiunii vantului
Pe baza observatiilor de la statiile meteo se poate stabili distributia
statistica a vitezelor vantului in timp (distributie Gumbel);
Medierea vitezei vntului pe o durata de 10 min. conduce la o definitie
stabila a vitezei vntului:
Vantul de referinta are probabilitate de depasire 2% pe an;
Intervalul mediu de recurenta T = 1/P = 50 ani;
05.06.2012 18
Intervalul mediu de recurenta T = 1/P
a
= 50 ani;
Probabilitatea de depasire in n ani este : P = 1-(1-P
a
)
n
(de ex. pentru n = 50, P = 1-(1-0,02)
50
= 0,64 = 64%)
Pa T Durata de expunere (viata) in ani
1 50 100
0,1 10 0,10 0,994 0,999
0,04 25 0,04 0,87 0,98
0,02 50 0,02 0,64 0,87
0,01 100 0,01 0,40 0,64
Harta de zonare a vitezelor vantului
05.06.2012 19
Harta de zonare a presiunilor vantului
05.06.2012 20
Procedura statica
Presiunea vantului la cota z :
w(z) = q
ref
c
e
(z) c
p
unde:
q
ref
este presiunea de referinta a vntului,
c
e
(z) este factorul de expunere la naltimea z deasupra terenului,
c
p
este coeficientul aerodinamic de presiune.
Forta din vant pe aria A
ref
:
F
w
= q
ref
c
e
(z) c
f
c
d
A
ref
05.06.2012 21
Pentru efectul de torsiune generala se aplica Fw cu excentricitatea e = b/10
Forta de frecare:
F
w
= q
ref
c
e
(z) c
f
c
d
A
ref
unde:
c
e
(z) - factorul de expunere la naltimea z deasupra terenului,
c
f
- coeficientul aerodinamic de forta,
c
d
- coeficientul de raspuns dinamic la vnt al constructiei.
F
fr
= q
ref
c
e
(z) c
fr
A
fr
(coeficientul de frecare este 0.01 (otel), 0.02 (beton), 0.04 (cu nervuri))
Metoda simplificata de calcul dinamic dupa EC 1 (1)
naltimea echivalenta z se defineste ca fiind naltimea ce corespunde
05.06.2012 22
naltimea echivalenta z
e
se defineste ca fiind naltimea ce corespunde
unei naltimi egale cu 0.6 din naltimea paralelipipedului asezat vertical.
Presiunea vntului pentru proiectarea structurilor cu raspuns dinamic
la vnt, qd(z) se poate scrie ca produsul urmatorilor factori:
q
d
(z) = c
r
(z)c
g
(z)c
d
(z)q
ref
Metoda simplificata de calcul dinamic dupa EC 1 (2)
unde t = 10 min. = 600 s este intervalul de mediere a vitezei de referinta
05.06.2012 23
Metoda simplificata de calcul dinamic dupa EC 1 (3)
Exponentul are valorile:
Expunerea I Mare = 0.13
II Cmp deschis 0.26
III Zone cu densitate redusa a constructiilor 0.37
05.06.2012 24
III Zone cu densitate redusa a constructiilor 0.37
IV Zone urbane dens construite. Paduri 0.46.
Metoda simplificata de calcul dinamic dupa EC 1 (4)
reprezinta decrementul logaritmic al amortizarii ale carui valori recomandate n
cod sunt:
- pentru cladiri = 0.045 n
1
0.05 (otel)
= 0.045 n
1
+ 0.05 0.10 (beton)
- pentru cosuri (turnuri) = 0.015 0.030 (otel)
= 0.075 n
1
> 0.03 (beton)
05.06.2012 25
R
h
, R
b
si R
d
sunt respectiv functiile de corelatie verticala, transversala si n lungul
vntului date de:
unde
pentru R
h
= 4.6 N
1x
h / L
1
(z
echiv
)
pentru R
b
= 4.6 N
1x
b / L
1
(z
echiv
)
pentru R
d
= 15.4 N
1x
d / L
1
(z
echiv
)
Miscari induse de vant (dupa NBCC 2005)
Although the maximum lateral deflection is generally in a direction parallel to wind
(alongwind direction), the maximum acceleration leading to possible human perception
of motion or even discomfort may occur in a direction perpendicular to the wind
(across-wind direction). Across-wind accelerations are likely to exceed along-wind
accelerations if the building is slender about both axes, with the aspect ratio less than
one-third, where W and D are the across-wind and along-wind plan dimensions and H
is the height of the building.
The across-wind acceleration a
w
is given by:
05.06.2012 26
The along-wind acceleration a
D
is given by:
When the amplitude of acceleration is in the range of 0.5 to 1.5% of g, movement of
buildings becomes perceptible to most building occupants. Based on this and other
information, a tentative acceleration limit of 1 to 3% of g is recommended. The
lower value is considered appropriate for apartment buildings, the higher values for
office buildings.