Analiza ecotoxicologica a

probelor de apa

Proiect realizat de:

- Ficau Iuliana Daniela
- Petcu Daniel Dumitru

I.P.M.I – 311
2015-2016
 *Introducere
Apa are o importanţă deosebită pentru existenţa vieţii.
Calitatea apei este o coordonată importantă care depinde de
domeniul în care este utilizată apa respectivă.
Protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a ecosistemelor
acvatice au ca obiectiv menţinerea şi ameliorarea calităţii
productivităţii naturale a acestora si evitarea unor efecte negative
asupra mediului,sănătăţii umane si a bunurilor materiale.
 Clasificarea poluantilor apei
Protecţia calităţii apelor naturale presupune respectarea valorilor limită admise pentru
indicatorii de calitate a apei şi pentru cantităţile de impurificatori admise de a fi evacuate,
conform normativelor.
După natura lor , poluantii pot fi:
-poluanti chimici: mercur, plumbul, zincul, cadmiul, hidrocarburi ;
-poluanti fizici:depuneri si deşeuri radioactive, ape termale, ape folosite în uzine;
-poluanti biologici: microorganisme patogene, substanţe organice fermentabile
 Analiza apei
În România apa potabilă este definită și
reglementată prin Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 -
privind calitatea apei potabile, completată și
modificată prinLegea nr. 311 din 28 iunie 2004.
1. Recoltarea probelor de apă
Probele trebuie să fie reprezentative, sa nu contina modificări în
compoziţia şi calitatea apei datorită unei tehnici defectuoase sau a
unor condiţii incorecte de pregătire a materialului.
Recoltarea probelor pentru laborator se face în flacoane de sticlă
sau polietilenă cu dop rodat ori închise ermetic;se foloseste de
asemenea si aparatura speciala pentru recoltarea probelor.
2. Conservarea probelor
Este necesară pentru ca au o valoare limitată ca timp (maxim
4 h). Probele trebuie să fie însoţite de o fişă de recoltare care
cuprinde: numele şi prenumele persoanei ce a făcut recoltarea;
localitatea şi denumirea sursei de apă; folosinţa apei; data, locul
şi ora când s-a făcut recoltarea; scopul analizei.

3. Analiza apei
Se execută după un plan bine stabilit, ţinând cont de proprietăţile
apei şi de sensibilitatea componentele ei. Astfel se realizeaza:
-determinări imediate-gust,miros,temperatură,pH, gaze dizolvate;
-determinări la 4 h-turbiditate,suspensii,reziduu fix, fosfaţi, fier, azot,
etc;
-determinări de până la 24 h–Ca, Mg, fluor, alcalinitate, aciditate,
densitate.
4. Interpretarea rezultatelor
Indicatorii biologici ofera informatii asupra prezentei
agentilor poluanti prin evaluarea gradului de perturbare a
biocenozelor existente în ecosistemul acvatic datorita prezentei
unor specii si poluanti specifici.Pentru descoperirea
substantelor toxice antropogene se utilizeaza indicatori cu
sensibilitate mare si indicatori de acumulare,mai putin
sensibili.
 CONDITII DE POTABILITATE ALE
APEI

* Prin apa potabila sau apa buna de baut, se

intelege apa care este consumata cu placere si
care, dupa ingerare, nu prezinta efecte nocive
asupra consumatorilor.
* Apa potabila trebuie sa fie curata, limpede,
incolora, fara gust sau miros strain si nu trebuie
sa contina germeni patogeni sau substante toxice
si nici cantitati excesive de substante minerale si
organice.
 Gustul apei - este dat de continutul in minerale si gaze. Lipsa
acesor componente conduce la un gust fad, neplacut si nu satisface
senzatia de sete. Apa nu trebuie sa aiba gusturi particulare (sarat,
salciu, amar, metalic etc.). oxigenul confera apei gust proaspat.
Mirosul este dat de prezenta unor elemente naturale
(organisme vegetale, substante organice in descompunere,
sau poluante, in exces).
Conditii fizice:
*temperatura optima 5-17 C; sub 5 C favorizeaza
imbolnavirea, iar peste 17 C are gust neplacut;
*concentratia in ioni de hidrogen-pH= 6,6- 7,4;
*culoarea este data de substantele dizolvate in apa. Apa
poluata prezinta culoare galben-verzuie sau bruna;
*radioactivitatea apei este impusa atat de contactul apa-
elemente radioactive din sol, cat si cu elementele rezultate
din fisiunea nucleara. Agentiile de protectia mediului
determina in mod curent nivelul de radioactivitate al apelor
naturale.
 Conditii chimice:
Apa nu trebuie sa contina decat cantitati extrem de mici de
substante nocive (toxice, pesticide). Calciul si magneziul
confera duritatea apei, care se masoara in grade de duritate.
La apa potabila se admite duritatea totala de 20 grade
germane. Un grad german de duritate corespunde unui continut
de 10 mg CaO la un litru de apa.
* Substantele indicatoare ale poluarii, desi nu prezinta efecte
nocive asupra omului, indica prin prezenta lor gradul de
poluare cu alte elemente nocive. Normativele privind
continutul in aceste substante prevad ca :
* - substantele organice (indicator global de poluare) se admit
in concentratii de 2,5 mg/l ;
* - amoniacul nu este admis decat exceptional in limita de 0,3
mg/l ;
* - nitritii admisi exceptional, in limita de 0,3 mg/l.
 Efectele apei contaminate asupra
sănătăţii umane

În condiţiile poluării mediului, calitatea apei

folosită de populaţie poate constitui un important
factor de îmbolnăvire.
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate
de faptul că oamenii nu beau suficientă apă sau
apa băută nu are cele mai bune calităţi.
A. Boli infecţioase (epidemii - afectează un număr mare de persoane
sau endemii - forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent într-o
zonă):
• bolile bacteriene;
• bolile virotice;
• boli parazitare.

B. Boli neinfecţioase: determinate de contaminarea apei cu substanţe

chimice cu potenţial toxic:
- Intoxicaţia cu plumb (saturnism);
- Intoxicaţia cu mercur;
- Intoxicaţia cu zinc;
- Intoxicaţia cu cadmiu;
- Intoxicaţia cu azotaţi și fosfaţi;
- Intoxicaţia cu pesticide.
 Procedee si etape de tratare a
apei
Sitarea - În staţia de site, prin trecerea apei succesiv prin site cu ochiuri mari apoi mici şi ulterior prin
microsite, se îndepărtează corpuri plutitoare, peşti, plancton şi alte suspensii grosiere;
Sedimentarea - se produce în decantoare, care pot fi liniare sau circulare;
Filtrarea;
Oxidarea - este un procedeu suplimentar de îndepărtare a substanţelor poluante, care nu se aplică la
orice staţie de tratare;
Adsorbtia - este o metodă folosită la unele staţii şi se face pe oxid de aluminiu, pe răşini adsorbante
sau pe cărbune activ (impropriu numită filtrare pe cărbune activ);
Dedurizare - se extrage calciul şi magneziul;
Dezinfectie;
Ozonizarea - constă în tratarea apei cu ozon, oxidant puternic care are şi el avantaje şi dezavantaje
faţă de clor;
Ultravioletele - sunt o metodă de dezinfecţie aplicabilă apelor foarte curate, deoarece depind de
transparenţa apei;
Tratarea cu argint - Necesită apă foarte curată şi contact de mai multe ore a apei cu plăcile de argint.
Este un bun dezinfectant dar aplicabil mai degrabă pentru a menţine o apă sterilă după ce a fost deja
dezinfectată;
Raze gamma - sunt radiaţii electromagnetice, ionizate. Se folosesc mai rar pentru dezinfecţie;
Ultrasunete -sunt vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă care pot ucide microorganismele. Sunt rar
folosite.
 Bibliografie
* https://ro.scribd.com/doc/294665344/Proiect-Ppt-Rolul-In
dicatorilor-Biologici
* www.analizeapa.ro/produs.php?lang=romana&ID=1&m_
catid=1
* www.epractica.ro/isj-ph/
* www.google.ro/images
* www.wikipedia.com
* https://
ecologii.wikispaces.com/file/view/APE+NATURALE-
PROPRIETATI.pdf
* https://
ro.scribd.com/doc/52414030/Tratarea-Apei-in-Scopul-Pot
abilizarii