EVALUAREA RISCULUI TOXICOLOGIC TEST DE PUTRESCIBILITATE

Bucuresti 2010

1)Curba doza-raspuns:
Curba doza-raspuns reprezinta rezultatul unor experimente realizate pe grupuri de specii-test care au fost expuse la o anumita concentratie de substanta o anumita perioada de timp. Din datele experimentale s-au obtinut concentratiile:pentru proba martor = 3,84 mg/L; pentru proba 1 = 5,37 mg/L si pentru proba 2 = 8,6 mg/L.

2)Pasii intr-un process de evaluare a riscului asupra omului si a mediului inconjurator:

a)Identificarea riscului: Putrescibilitatea este o caracteristica a apelor uzate care indica posibilitatea ca o apa sa se descompuna mai repede sau mai incet. Calitatea apelor este cel mai mult afectat de deversarea de ctre om de ape uzate. Debitele apelor reziduale orasenesti se caracterizeaza prin fluctuatii importante in sensul compozitiei (apa de spalare, apa de imbaiere, apa de devesare si apa fecaloid menajera), cantitate si timp de scurgere. Apele menajere contin materii in suspensie, reziduuri, coloizi, si substate dizolvate cum ar fi: urina, saruri, si detergenti. Aceste substante contin compusi care consuma oxigenul si sunt destul de usor degradabile, prin urmare intra usor in putrefactie in lipsa oxigenului. Spunem ca o apa este putrescibila atunci cand sunbstantele organice intr-o apa cu continut foarte scazut de oxigen sau absent sufera o descompunere anaeroba emanand un miros dezagreabil. b)Evaluarea efectelor: Caracteristicile bacteriologice ale apei dau informatii numeroase in ceea ce priveste evitarea propagarii si controlului bolilor contagioase, determinandu-se in special colibacilii care traiesc in intestinele umane. Numarul dse colibacili la 100 dmc apa reprezinta un etalon de masura pentru poluarea emisarilor in care sunt deversate ape uzate. Detergentii anionici evacuati din gospodarii si din industrii sunt cei mai daunatori proceselor de epurare. Prejudiciile cele mai importante produse de detergenti sunt: coboara tensiunea apei la suprafata sau interfacial si in acest fel se mareste umiditatea substantelor cu care apa este in contact; emulsifica grasimile si uleiurile; disperseaza sau defloculeaza materiile coloidale; plutesc si spumeaza; distrug bacteriile si alte organisme necesare epurarii biologice.

Grasimile si uleiurile vegetale sau minerale, n cantitati mari, formeaza o pelicula pe suprafata apei, care poate mpiedica aerarea, produce colmatarea filtrelor biologice sau inhiba procesele anaerobe din bazinele de fermentare. 2

Poluarea chimica, asupra careia ne vom opri in cea mai mare masura, este reprezentata de patrunderea in apa a unor substante chimice diverse, de la cele organice usor degradabile, pana la cele toxice cu persistenta indelungata, si cu remanenta. Acest tip de poluare este specific ambelor tipuri de zone, avand evantaiul cel mai mare de cuprindere cel mai mare, atat ca elemnete poluante, cat ca si consecinte. Un prim efect al poluarii chimice este reprezentat de potentialul toxic al acestor substante, ceea ce a determinat o patologie caracteristica denumita patologie chimica de natura hidrica, care poate influenta echilibrul mediului atat ca intoxixcatie acuta a acestuia cat si ca manifestare a efectelor potentiale date de acumularile zilnice, dupa o perioada mai lunga de timp. Un alt efect este cel al modificarii caracterelor organoleptice ale apei, legate de gustul si mirosul particular, de modificari vizibile de turbiditate si culoare, de spumarea apei sau chiar de senzatia suparatoare provocata de contactul cu apa, ce poate fi determinat de un numar mare de substante chimice poluante, chiar la concentratii foarte reduse, ce nu depasesc cateva parti per miliard (ppm). Efectul cel mai intalnit produs de poluarea chimica a apei consta in influenta diverselor substante poluant easupra proceselor biologice, care guverneaza ciclul vietii in mediul marin. El este cunoscut sub denumirea generala de efect ecologic.

c)Evaluarea expunerii: Pentru evaluarea riscului de mediu in diferite domenii de activitate au fost concepute o serie de metodologii, calitative si/sau cantitative, cu diferite grade de complexitate. Alegerea celei mai bune metodologii depinde de diversi factori, cum ar fi : Natura problemei ; Scopul evaluarii ; Rezultatele cercetarilor anterioare in domeniu ; Informatiile accesibile ; Resursele disponibile ; Diferenta dintre cele doua posibilitati de evaluare este aceea ca evaluarea cantitativa a riscului utilizeaza metode de calcul matematic, in timp ce evaluarea calitativa a riscului considera probabilitatile si consecintele in termeni calitativi : mica, mare, etc. Aciunea pe care apele uzate o exercit asupra receptorilor depinde de compoziia si de concentraia lor n substane poluante.Pe de alta parte,calitatea efluentului ce ajunge in receptori va fi mult influentat de calitatea influentului.In plus,valorile unor parametrii cum ar fi:temperatura, salinitatea,pH-ul,toxicitatea substanelor chimice,etc., care influeneaz direct performanele proceselor de epurare,trebuie sa fie corectate prin tratamente preliminare epurrii biologice.In unele cazuri,apele uzate industriale sunt deficitare in azot si fosfor(nutrienti)si necesit mbogairea lor cu aceste substane.

Din punct de vedere fizic, poluanii din apele uzate, pot fi materii insolubile aflate in suspensie, care se depun sub forma de nmoluri, materii in suspensie alctuite din particule coloidale si substanele si substane dizolvate. Agenii poluani pot fi minerali, organici, si biologici. Caracteristicile fizice ale apelor uzate: Turbiditatea apelor uzate si a emisarilor indica numai in mod grosier continutul in materii in suspensie al acestora. Turbiditatea apelor uzate orasenesti, neincarcate puternic cu ape uzate industriale in cantitati prea mari, poate varia intre 400 si 500o in scara silicei. Turbiditatea nu este o determinare curenta a apelor uzate. Culoarea apelor uzate proaspete este gri deschis: apele uzate in care fermentarea materiilor organice a inceput au culoare gri inchis. Apele uzate care au culori diferite de cele de mai sus indica patrunderea in retea a unor cantitati importante de ape uzate industriale, care pot da culori dfiferite apei, in conformitate cu provenienta si natura impurificarilor (de ex. ape de culoare galbena contin clor, apele verzi provin de la fabricile de conserve, etc). Mirosul apelor uzate proaspete este aproape insensibil. Mirosul de oua clocite sau alte mirosuri indica o apa uzata in care materia organica a intrat in descompunere, sau existenta unor substante chimice aduse de apele uzate industriale

d)Evaluarea riscului propriu-zis: Evaluarea calitativa a riscului de mediu implica realizarea etapei de identificare a pericolelor si cea de apreciere a riscului pe care acestea il prezinta, prin estimarea probabilitatii si consecintelor efectelor care pot sa apara din aceste pericole. Pentru identificarea pericolelor, evaluarea calitativa a riscului ia in considerare urmatorii factori : Pericol / Sursa se refera la poluantii specifici care sunt identificati sau presupusi a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate si efectele particulare ale acestora. Calea de actionare reprezinta calea pe care substantele toxice ajung la receptor, unde au efecte daunatoare ; aceasta cale poate fi ingerare directa sau contact direct sau migrare prin sol, aer sau apa. Tinta / Receptor reprezinta obiectivele asupra carora se produc efectele daunatoare ale anumitor substante toxice de pe amplasament, care pot include fiinte umane, animale, plante, resurse de apa sau cladiri (numite in termeni legali obiective protejate). Intensitatea riscului depinde atat de natura impactului asupra receptorului, cat si de probabilitatea manifestarii acestui impact. Identificarea factorilor care influenteaza relatia sursa-calereceptor presupune caracterizarea detailata a amplasamentului din punct de vedere fizic si chimic. Pentru evaluarea riscului substanelor existente este necesar evaluarea relaiei doza - rspuns sau concentraie - efect i evaluarea expunerii, precum i caracterizarea riscului.

e)Clasificarea riscului: Ca si aerul, apa este un factor indispensabil vietii. In organisme ea indeplineste multiple functii, de la dizolvarea si absorbtia elementelor nutritive, la transportul si eliminarea produsilor nocivi si/sau rezultati din metabolism. In conditiile poluarii mediului, calitatea apei folosita de populatie poate constitui un importanta factor de imbolnavire: -boli infectioase produse prin apa poluata (epidemii - afecteaza un numar mare de persoane sau endemii - forma de imbolnavire care se aseste permanent intr-o zona): Bolile bacteriene febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combatuta prin vaccinarea antitifica si prin respectarea masurilor de igiena personala dizenteria, produsa de Shigella sp., este extrem de periculoasa prin efectele sale de deshidratare. Nu exista un vaccin. Holera, produsa de Vibrio holerae, considerata eradicata in unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse. bolile virotice: Poliomielita, o boala invalidanta, poate fi prevenota prin vaccinare.Hepatita epidemica este legata de transmiterea virusului prin apa contaminata, nu doar prin contactul cu omul bolnav boli parazitare: Amibiaza (dizenteria amibiana) este favorizata de rezistenta sporita a parazitului sub forma chistica lambliaza sau giardiaza se contrateaza prin consumarea apei infestate cu chisti. Strongiloidoza este produsa de un parazit ce traieste in organismul uman. Boli neinfectioase produse prin apa poluata: Intoxicatia cu nitrati (efect methemoglobinizant) Intoxicatia cu plumb (saturnism hidric) Intoxicatia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameteli, insomnie, anemie, tulburari de memeorie si vizuale. Are de asemenea efecteteratogene (produce malformatii la fat) Intoxicatia cu cadmiu afecteaza ficatul (enzimele metabolice), duce la scaderea eritropoiezei si la anemie, scaderea calcemiei, etc. Intoxicatia cu arsen (ce se acumuleaza ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburari metabolice si digestive, cefalee, ameteli, etc. Intoxicatia cu fluor are forme dentare, osoase si renale; Intoxicatia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere, etc.

g)Reducerea riscului : Poluarea apei poate suferi o reducere substantialafata de valoarea sa initiala, datorita capacitatii sale de autopurificare, fapt constatat cu apele Marii Negre dupa inceputul anilor 90, cand datorita scaderii gradate a poluarii industriale, datorita prabusirii sistemului economic socialist in tarile riverane Marii Negre. Oamenii de stiinta au demonstrat ca, daca ritmul de descarcare al poluantilor industriali s-ar fi pastrat constant si dupa anii 90, mediul marin ar fi intrat in colaps, iar Marea Neagra ar fi devenit o mare moarta (adica cu biodiversitate aproape de 0).

Ca proces, autopurificarea consta n dilutia poluantilor in masa apei si scaderea concentratiei lor, in depunerea elementelor insolubile si scoaterea lor propriu-zis din apa si in degradarea substantelor organice si transformarea lor intre produsi minerali cu ajutorul microorganismelor din apa. La acestea se adauga diversele reactii fizico chimice care au loc intre diferitele substante poluante sau intre acestea si cele care fac parte din compozitia naturala a apei, cum ar fi: oxidari, reduceri, conjugari, precipitari, adsorbtii, absorbtii, etc., care duc in final la scaderea concentratieie poluantilor. Aceste fenomene care se petrec mult mai intens in apele de suprafata decat in cele subterane, incep, in ultimul timp, sa-si piarda din importanta, ca urmare a cresterii frecventei poluarii si reducerii timpului necesarde aducere a apei la caracteristicile sale initiale. Apare astfel o intricare a poluarilor consecutive ceea ce duce implicit la cumularea acestora si cresterea nivelului de poluare. Daca la aceasta adaugam si posibilitatile reduse de degradare ale unor poluanti chimici sau chair imposibilitatea degradarii lor, ne putem da seama de adevararta valoare a poluarii apei marine, ca fenomen de reducere a rezervelor potentiale naturale, da care beneficiaza in prezent regiunea noastra. Epurarea avansata a apelor uzate are drept scop sa finiseze purificarea apelor uzate prin eliminarea compusilor pe baza de azot,fosfor si alte substante chimice ramase in apa dupa treapta biologica care este destinata sa elimine,in special comusi cu carbon ce caracterizeaza majoritatea substantelor organice. Eliminarea lor din apa este esentiala pentru un impact al statiei de epurare asupra mediului,prin reducerea la minimum,a riscurilor de eutrofizare a cursurilor naturale si,in special,a lacurilor de acumulare. Cercetarile recente arata ca stapanirea fenomenelor de eliminare a compusilor de azot si fosfor,presupune cunoasterea urmatoarelor aspecte: formele de azot si fosfor prezente in apele uzate; provenienta compusilor de azot si fosfor prezenti in apele uzate; procesele biologice si biochimice care permit reducerea azotului si fosforului; eficienta epurarii conventionale privind reducerea azotului si fosforului din apele uzate; procesele si tehnologiile de epurare avansata ce pot fi aplicate in scopul eliminarii azotului si fosforului. Metodele aplicate pentru epurarea avansata(tertiara) sunt de natura fizica,chimica si biologica.In general,obiectivele epurarii avansate,nu pot fi atinse prin utilizarea unui procedeu in intregime biologic sau in intregime fizico-chimic.De exemplu,in cazul unui procedeu fizico-chimic,cum ar fi absorbtia pe carbune actica a substantelor organice solubile,datele experimentale atesta faptul ca indepartarea acestor substante se datoreste si activitatii biologice din coloana sau din patul expandat.Prin urmare acesta este un procedeu combinat,biologic si fizico-chimic. Substantele toxice si cele organice refractare se elimina prin procese cu carbune activ,prin oxidarea chimica sau cu ajutorul unui amestec de namol activat+pudra de carbon activ.Eliminarea substantelor anorganice dizolvate se poate realiza prin precipitare chimica,schimb ionic,electrodializa,osmoza inversa si prin ultrafiltrare.Fiecare procedeu este fezabil pentru anumite categorii de ape uzate,iar aplicarea lui,unitara sau in combinatii,necesita o fundamentare tehnico-economica.

h)Monitorizarea: Monitorizarea poluanilor constituie o parte necesar a oricrui sistem de management de mediu, constituind baza unui proces decizional desfurat n deplin cunotin de cauz i a elaborrii strategiilor de management de mediu. Pentru a asigura o decizie temeinic, este esenial s existe convingerea c msurtorile reflect pe deplin realitatea. Astfel, datele trebuie s fie bine definite din punct de vedere calitativ i documentate. Modalitile de prelevare i analiz a probelor sunt la fel de importante ca rezultatele msurtorilor n sine. Concentraiile de poluani din apele subterane i de suprafa pot nregistra variaii in timp ca urmare a: variaiilor meteorologice sezoniere; fenomenelor de eroziune a depozitelor de deeuri miniere; activitilor umane, incluznd msurile de remediere aplicate. Pentru a evita ptrunderea necontrolat a apei uzate n sistemele acvifere i/sau n emisarii de suprafa, se va asigura implementarea de msuri, innd cont de condiiile locale:
Parametrii de monitorizare a apei
Amplasamente i mijloace de monitorizare instalarea de piezometre; n funcie de necesiti, la diferite nivele puncte de deversare a apelor subterane i de suprafa, surse de suprafa cu descrcare de ap sistemul de emisari - naturali: ruri, pruri - artificiali: canale i anuri bazine de retenie, bazine de uz industrial (iazuri) Parametru nivelul hidrostatic al apelor subterane debit, indicatori calitativi i cantitativi de poluani debit, indicatori calitativi i cantitativi de poluani indicatori calitativi i cantitativi de poluani