Sunteți pe pagina 1din 8

CAPITOLUL 4. ULTIMELE STUDII ÎN DOMENIUL CERCETAT.

4.1. Studiul statistic.

Evaluarea impactului patogenic al infecţiilor respiratorii şi al dereglărilor imuno-metabolice,


aprecierea particularităților clinico-paraclinice în pneumonia comunitară și recurențele respiratorii la
copii cu scop de optimizare a diagnosticului și managementului terapeutic.
Lucrarea de faţă s-a întocmit pe baza culegerii datelor statistice din foile de observație ale
pacienților diagnosticați cu pneumonie acută, din arhiva secțiilor de pediatrie I și pediatrie II BI, din
cadrul SCJU Arad, precum şi din studiul literaturii de specialitate.
La baza prezentei lucrări se află observațiile efectuate asupra unui număr de 1420 de subiecți
diagnosticați cu pneumonie acută, cu vârste cuprinse între 0-15 ani, internați în cursul anului 2019 și
care au beneficiat de tratament de specialitate. Evaluarea statistică a cazurilor a fost în scop didactic.

4.2. Scopul lucrării.

Mi-am ales această temă, datorită faptului că, pneumonia acută în rândul copiilor, ca boală,
reprezintă un subiect de actualitate, fiind un domeniu de graniță în cadrul celorlalte afecțiuni
respiratorii și pulmonare, distincția putând fi făcută doar prin simptomatologia specifică, încadrată
riguros de diagnosticul diferențial, care are la bază examenele de specialitate enumerate la capitolul 3.
Scopul lucrării fiind de a contribui la îmbunătățirea stării de sănătate generală a pacienților,
intervenția timpurie pentru depistarea și diagnosticarea pozitivă a acestui tip de pneumonie, fiind de un
real interes, educația pentru sănătate a pacienților diagnosticați, prin eliminarea factorilor declanșatori
și a obiceiurilor vicioase, precum și abordarea celor mai eficiente tratamente, specifice fiecărui pacient,
în funcție de decompensările care apar pe parcursul bolii și a existenței lor.

4.3. Obiectivele studiului.

1. Evaluarea clinică a cazurilor în asociere cu factorii sociali, mediul de proveniență, sexe.


2. Evaluarea aspectului epidemiologic și factorilor de risc în dezvoltarea şi evoluţia pneumoniei acute
la copii.
3. Identificarea problemelor actuale,
4. Evaluarea cognițiilor și comportamentelor aferente
5. Stabilirea unui program terapeutic,
6. Administrarea unui tratament eficace în pneumonie acută
7. Studierea polimorfismului etiologic în pneumonia acută și a importanței patogenice a virusurilor
respiratorii circulante la copiii.
8. Evoluția cazurilor în funcție de elaborarea algoritmului de conduită și optimizarea managementului
terapeutic prin intermediul antibioticorezistenței agenților bacterieni, impactul asupra programelor de
tratament etiotrop, a programelor de recuperare în pneumonia acută la copii.
9. Rata mortalității în rândul copiilor.

28
4.4. Material și metodă

Particularitățile pneumoniei la copii și recurențele respiratorii au fost studiate pe un lot de 1420


copii cu pneumonie acută și în asociere cu recurențele respiratorii, cu vârsta de până la 15 ani, care s-au
înrolat într-un studiu prospectiv analitic de caz-control.
Studiul prospectiv a fost realizat în perioada anului 2019 şi a inclus copiii internaţi în Clinica de
Pediatrie 1 și Pediatrie 2 din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgențe Arad.
Lotul luat în studiu în anul 2019, a fost de 1420 subiecți cu vârste cuprinse între 0 și 15 ani, din
care 455 au fost sugari (0-2 ani), 687 copii cu vârste între 3 și 10 ani și 288 de subiecți au fost copii cu
vârste între 11 și 15 ani.
Studiul de caz este o tehnică specială a culegerii, a punerii în formă și a prelucrarii infomației care
încearcă să arate caracterul evolutiv și complex al fenomenelor referitor la un sistem social cuprinzând
propriile sale dinamici.
În studiul de faţă s-au utilizat următoarele probe culese din foile de observație ale celor 20 de
pacienți luați în studiu, și anume:
- Anamneza, care reprezintă un instrument util pentru culegerea de date, ce a pus în evidenţă
informaţii referitoare la:
- vârstă, - nivel educaţional,
- sex;
- mediu de proveniență;
- regim alimentar,
- factori genetici, precum și condițiile socio-economice privind nivelul de trai.
Metoda studiului de caz constă în a raporta o situație reală și a o analiza pentru a vedea cum se
manifestă și cum evoluează fenomenul care este de interes.
Studiul de caz realizat este de tip instrumental (pentru că tratează o situație care cuprinde un
număr mare de trăsături tipice în raport cu un obiect dat oferind astfel o ocazie de studiu cu potențial
ridicat.)
Datele statistice au fost preluate din arhiva secției de psihiatrie, din foile de observație ale
pacienților și prelucrate în programele Excel (Calcul tabelar) și SPSS (Statistical Package for the Social
Sciences).

29
Tabelul 4.1. Repartiția pe grupe de vârstă

Repartiția pe grupe de vârstă


Vârsta subiecților Număr de Total
subiecți
Copii 0-2 ani 455 32%
Copii 3-10 ani 687 48%
Copii 11-15ani 288 20%
Total 1420 100%

Repartiția pe grupe de vârstă

20%

32%
Copii 0-2 ani
Copii 3-10 ani
Copii 11-15 ani

48%

Figura 4.1. Repartiția pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă 0-2 ani este reprezentativă, precum și grupa de vârstă 3-10 ani, numărul
cazurilor scăzând cu înaintarea în vârstă și dobândirea imunității.

30
Tabelul 4.2. Repartiția în funcție de sexe a lotului luat în studiu.

Sexul Număr de subiecți Total


Masculin 771 54%
Feminin 649 46%
Total 1420 100%

Repartiția cazurilor pe sexe

54%

52%

50% Fete
54%
48%

46%
46%
44%

42%
Băieți Fete

Figura 4.2. Repartiția în funcție de sexe a lotului luat în studiu.

Pneumonia acută, în rândul copiilor este mai frecventă la băieți, decât la fete, procentul acestora
fiind de 54%, comparativ cu cel al fetelor, de 46%.

31
Tabelul 4.3. Repartiția în funcție de mediul de proveniență.

Repartiția în funcție de mediul de proveniență


Mediul Număr de subiecți Total
Urban 824 58%
Rural 596 42%
Total 1420 100%

Repartiția în funcție de mediul de proveniență


70%

60%

50%

40% Repartiția în funcție de mediul


de proveniență
30% 58%
20% 42%

10%

0%
Urban Rural

Figura 4.3. Repartiția în funcție de mediul de proveniență.

Din reprezentarea grafică se poate observa că incidența apariției îmbolnăvirilor în rândul copiilor cu
pneumonie acută, este mai mare în mediul urban, factorul principal fiind aglomerația și condițiile
socio-economice, precum și factorul polunat.

32
Tabelul 4.4. Factorii de risc în pneumonia acută la copii.

Factorii de risc în pneumonia acută la copii.


Tipul factorilor de risc Număr de cazuri Total
Boli infecțioase și parazitare 27 6%
Boli ale sistemului nervos 9 2%
Boli ale aparatului respirator 55 12%
Afecțiuni în perioada perinatală 191 42%
Malformații congenitale 123 27%
Leziuni traumatice și otrăviri 32 7%
Alte cauze 18 4%
Total 455 100%

Factorii de risc în pneumonia acută la copii.


45%

40%

35%

30%

25%

20% 42%

Factorii de risc în pneumonia acută


15% la copii.
27%
10%

5% 12%
6% 7%
2% 4%
0%

Figura 4.4. Structura mortalității copiilor cu vârsta de până la 2 ani după principalele cauze de deces.

33
La evaluarea cauzelor și structurii deceselor în raport cu perioadele de vârstă o poziție deosebită
o are patologia acută respiratorie și cea a afecțiunilor infecțioase acute. În categoria de vârstă de până la
2 ani, decesul cauzat prin afecțiuni ale aparatului respirator (4,3 la 1000 copii), ocupă locul trei în
structura deceselor vârstei date (figura 4.4.) acest șir fiind precedat de unele afecţiuni din perioada
perinatală (42% ) şi malformaţiile congenitale (27%).

n r decese 3
RMI= x 1000= x 1000=¿ 4,3‰
nr copii 455

34
35