Disertatie Apa Potabila

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE

ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROTECȚIEI

MEDIULUI AGRICOL
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATORI ȘTIINȚIFICI:
Ș. l. dr. chim. Petronela-BiancaVECERDEA
ABSOLVENT:
Ing.Sarti-Marius VLĂDUȚ
Sibiu, 2019
UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE, INDUSTRIE
ALIMENTARĂŞI PROTECŢIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROTECŢIEI

MEDIULUI AGRICOL
STUDIU PRIVIND IMPORTANȚA

CALITĂȚII APEIPOTABILEÎN
MENȚINEREA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI
JUDEȚULUI SIBIU
COORDONATORI ȘTIINȚIFICI:
Ș. l. dr. chim. Petronela-Bianca VECERDEA
ABSOLVENT:
Ing. Sarti-Marius VLĂDUȚ
Sibiu, 2019
REZUMAT
Apa este un constituent fundamental, indispensabil pentru organismul uman și reprezintă

aproximativ 75% din organism. Procentul diferă în funcție de vârstă în principal. Astfel, un om poate
supraviețui 30 de zile fără hrană însă doar 3 maxim 4 zile fără apă. Apa este un dizolvant foarte bun
pentu majoritatea substanţelor, fiind mediul în care se realizează cele mai multe reacţii chimice legate
de viață, deci de metabolismul substanțelor . Apa are un rol esențial în organismul uman, acolo unde au
loc diversereacţii chimice din care rezultă căldură, energie şi metabolismul necesar vieţii. Mediul apos
oferă condiții propice pentru aceste reacții. În absența apei, reacțiile chimice nu se pot efectua și
substanțele nu se pot desface în ioni. .
Prezenta lucrare se intitulează “Studiu privind importanța calității apei potabile în menținerea
sănătății populației județului Sibiu”. Prin intermediul acestei lucrări vă voi aduce la cunoștință
importanța accesului populației la surse de apă potabilă, atât cea folosită pentru băut, cât și cea folosită
pentru gătit/activități casnice cum ar fi iginea personală, spălarea îmbrăcăminții, vaselor, alimentelor,
etc.
Structura lucrării este organizată în două părți. În prima parte voi surprinde generalități cu
privire la principalele surse de apă, standardele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi
declarată potabilă și riscurile pe care ni le asumăm în cazul în care nu respectăm aceste standarde. Cea
de a doua parte va aduce în discuție sursele de apă potabilă din cadrul județului Sibiu, stațiile de tratare
a apei existente și conformitatea acestora.
În final, vor fi prezentate argumente și concluzii cu privire la cea mai bună și sigură apă pentru
consumul locuitorilor din județul Sibiu.
3
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................................... 5
CAPITOLUL 1. Considetații generale privind sursele de apă ............................................................. 6
1.1. Surse de alimentare cu apă ............................................................................................................... 7

1.1.1. Surse de apă de suprafaţă........................................................................................................... 7
1.1.2. Surse de apă subterană ............................................................................................................. 10
1.1.3. Condiții de calitate pentru apa potabilă ................................................................................... 11
CAPITOLUL 2. Forme de poluare a apelor ........................................................................................ 15
2.1. Agenți de contamiare ai apei și consecințele consumului de apă contaminată .............................. 17

2.2. Instituții cu atribuții în supravegherea calității apei ....................................................................... 19
2.2.1. Atribuțiile Ministerului Sănătății ............................................................................................. 20
2.2.2. Atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor .......................................... 21
2.2.3. Atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale ......................................................... 21
CAPITOLUL 3. Calitatea apei potabile în judeţul Sibiu, perioada 2017-2018 ................................ 22
3.1. Surse de apă potabilă în județul Sibiu ............................................................................................ 22

3.1.1. S.C. Apă-Canal Sibiu S.R.L. ................................................................................................... 23
3.1.2. S.C. Apa Târnavei Mari S.A.................................................................................................... 41
3.1.3. Alte surse de apă din Județul Sibiu.......................................................................................... 48
3.2. Calitatea apei potabile în județul Sibiu în anul 2017 ..................................................................... 49
3.3. Calitatea apei potabile în județul Sibiu în anul 2018 ..................................................................... 57
3.4. Situația comparativă a analizelor conforme 2017-2018 ................................................................. 62
Interpretarea rezultatelor ...................................................................................................................... 63
Calitatea apei furnizată de S.C. Apă-Canal S.A. ................................................................................... 63

Calitatea apei furnizate de S.C. Apa Târnavei Mari S.A. ..................................................................... 67
CONCLUZII ........................................................................................................................................... 68
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................................... 69
4
INTRODUCERE
Apa este o resursă fără de care viața pe Terra nu ar fi existat. Astfel, omul a fost nevoit să își
asigure necesarul de apă pentru consum dar și pentru necesitățile casnice încă din cele mai vechi
timpuri. Majoritatea așezărilor omenești s-au concentrat în apropierea pricipalelor cursuri de apă. Odată
cu creșterea și dezoltarea societății, au apărut noi standarde cu privire la cantitatea și calitatea apei. În
momentul de față există mai multe modalități de de acces la sursele de apă. Cea mai întâlnită și mai
sigură este racordarea la rețeaua de apă. Din nefericire, de acest beneficiu nu se poate bucura întreaga
populație, restul fiind nevoiți să apeleze la surse “neconvenționale” de apă.
În județul Sibiu, aproximativ 76,7% din populație are acces lasistemele centralizate de
alimentare, autorizate din punct de vedere sanitar a apei potabile. Restul populației se aliemtnează cu
apă din alte surse precum fântâni sau șipote publice aflate în subordinea primăriilor sau din fântâni
particulare aflate în gospodăriile locuitorilor. Calitatea apei din aceste surse este de cele mai multe ori
neconformă pentru consumul și activitățile specifice omului. Acest lucru se datorează în principal
faptului că nu există un sistem de depozitare și monitorizare al parametrilor conformității apei dar și
datorită lipsei unei zone de protecție sanitară.
Această lucrare prezintă principalele surse de apă accesibile locuitorilor județului Sibiu și
statistici referitoare la conformitatea apei furnizate.
Petru realizarea acestei lucrări am utilizat ca surse de informație rapoartele cu privire la calitatea
apei potabile din județul sibiu, buletinele de analiză ale stațiilor de tratare și diverse informații din cărți
de specialitate cu privire la sursele de apă pentru potabilizare.
5
CAPITOLUL 1
Considetații generale privind sursele de apă
Sursele de apă sunt un bun public care trebuie conservat, fapt consfinţit în legislaţiile naţionale.
Responsabilitatea publică asupra administrării apelor impune stabilirea de standarde şi reguli conform
cărora persoane publice sau private utilizează apa şi apoi o returnează în ciclul natural (Oprean 2012).
Pe suprafaţa globului însă, se constată că există regiuni în care cei săraci şi dezavantajaţi nu
reuşesc să aibă acces la resursele de apă, că nu există o protejare reală a surselor de apă şi că există o
exploatare neraţională şi o poluare a apelor. Pânza de apă este la mare adâncime din cauza exploatării
exagerate a apei din acvifer, râurile şi apele subterane sunt poluate. Ca urmare, rezultă un real risc
asupra sănătăţii omului, iar ecosistemele precum mlaştinile sau râurile încetează să mai fie capabile de
furnizarea de servicii ecologice omului, care sunt deosebit de importante. În alte zone ale lumii, accesul
la sursele de apă este un privilegiu al unor anumite segmente de populaţie, ceea ce în final ameninţă
accesul tuturor, în particular al celor săraci, la apa pentru băut, pentru spălat şi pentru pregătirea hranei
(Oprean 2012).
În concluzie se mai poate spune că apa posedă o imensă valoare economică, socială, ecologică şi
spirituală, care trebuie recunoscută în politicile privind gestionarea apei. Nu este suficient să se
stabilească tehnic cum trebuie rezolvată problematica apei, ci trebuie elaborate strategii în care să fie
recunoscute valorile acesteia. Apa este o resursă limitată şi fragilă care are nevoie de norme riguroase
potrivit cărora se stabilesc priorităţile umane. În conformitate cu aceste norme, trebuie să se respecte
protejarea mediului în absolut toate utilizările apei din domeniul economic.
Un număr tot mai mare de regiuni ale globului au atins limite fizice ale exploatării surselor de
apă şi, de aceea, gestiunea apei este focalizată pe găsirea de noi surse, dar şi pe folosirea mai eficientă a
celor existente. Există şi tendinţa spre forare de noi puţuri, fapt care înseamnă daune reale aduse naturii.
Sursele de apă trebuie exploatate eficient şi durabil în toate domeniile economiei, pe de o parte,
şi, pe de altă parte, trebuie trebuie protejate ecosistemele. Poluatorul trebuie să plătească daunele
produse, iar responsabilii pentru gestiunea apei trebuie să gestioneze ce este prioritar între prevenirea
poluării şi epurarae apelor uzate (Oprean 2012).
6
1.1. Surse de alimentare cu apă
Pentru satisfacerea cerinţelor de apă a diverselor folosinţe se dispunde de resurse de suprafaţă,

subterane, meteorice şi de mare. În general apa subterană poate fi folosită direct ca apă potabilă sau
industrială, pe când apa de suprafaţă din râuri şi lacuri trebuie tratată. În România, conform debitelor
medii anuale, resursele de apă subterană sunt de 3 ori mai sărace decât cele de suprafață. Pentru că
sursele de apă de suprafață au teoretic o calitate inferioară apelor subterane dar și pentru că folosirea ei
ca apă potabilă este mai costisitoare, se folosește în special pentru industrie, irigații, piscicultură, etc.
Apele subterane sunt destinate exclusiv alimentării cu apă potabilă.
1.1.1. Surse de apă de suprafaţă
Apele curgătoare (fluvii, râuri, pâraie, torenţi, viituri şi şiroaie) au următoarele caracteristici:
 Debit variabil, care depinde de cantitatea de precipitaţii căzute, de temperatura din

regiunea străbătută şi de anotimp;
 Proprietăţi organoleptice diferite, care depind de sursele de poluare şi natura terenului pe
care îl străbat;
 Proprietăţi fizice, chimice şi biologice variabile în intervale extrem de largi, care depind
de debit, precipitaţii, surse de poluare, clima regiunilor străbătute, natura terenului, etc.
Apele curgătoare conţin următoarele gaze: oxigen, azot, dioxid de carbon, metan, hidrogen
sulfurat, etc. Apele de munte, care au un curs turbulent, conţin cantităţi mari de substanţe organice,
microorganisme şi prezintă mari posibilităţi de impurufucare cu substanţe poluante datorită terenului pe
care îl străbat şi deversărilor unor ape reziduale. (Oprean, 2012) Pe teritoriul României, apele
curgătoare mai ales râurile sunt cea mai importantă sursă de apă atât pentru industrie cât și pentru
consumul uman. Aceste ape se caracterizează prin variații de temperatură zilnice, fenomene de curgere
și caracteristici fizico-chimice. Regimul de curgere variază în funcție de factori precum regimul de
precipitații și condițiile climatice (Oprean 2012). Debitul de ape colectate la nivelul solului, care sunt
deversate în ape de suprafaţă sau reţinute parţial în sol prin infiltraţie, influenţează în mod direct
regimul hidraulic al apelor de siprafaţă şi depinde de următorii factori:
7
 Durata şi intensitatea precipitaţiilor influenţează direct nivelul de saturaţie al solului cu apă şi,
respectv, debitul de apă deversat în emisar;
 Umiditatea şi temperatura solului, solurile foarte umede sau îngheţate nereţinând ulterior decât o
cantitate foarte mică de apă;
 Compoziţia solului, solurile dure reţinând foarte puţină apă comparativ cu cele argiloase;
 Gradul de acoperire cu vegetaţie, dacă este ridicat, limitează debitul de apă care este preluat de
emisar (rădăcinile, tulpinile, frunzele, în afara reţinerii directe a apei, creează un strat poros la
suprafaţa solului, care contribuie la îmbunătăţirea infiltraţiei apei în sol);
 Panta solului influenţează nivelul de infiltraţie în sol, pantele abrupte favorizând volume mai
mari deversate în emisari;
 Activitatea umană contribuie, în general, la creşterea nivelului de ape deversate în emisari, prin
defrişări realizate în scopul măririi suprafeţei utile pentru agricultură, activităţi industriale,
zootehnice, construcţii, pavarea drumurilor. Barajele şi îndiguirile limitează debitele de apă care
sunt colectate la nivelul solului.
Apele stătătoare. Constituie surse importante de apă. Acestea provin din acumulările de apă în
depresiuni naturale, formând lacuri, mări şi oceane. Apa mărilor şi oceanelor, cu toate că reprezintă
cea mai mare cantitate de apă de pe glob, prezintă caracteristici aparte, pentru care nu sunt utilizate
ca atare.
Apa lacurilor naturale rămâne una dintre sursele accesibile, prezentând următoarele
caracteristici: variaţii mici de temperatură faţă de apele curgătoare; cantităţi mici de suspensie;
turbiditate mică; cantităţi mai reduse de substanţe organice şi microorganisme faţă de apele
curgătoare; procesele de autopurificare se desfăşoară mai accelerat decât la apele curgătoare;
prezintă procese accentuate de dezvoltare a unor organisme care duc la creşterea conţinutului de fier,
mangan, substanţe organice, care îi conferă gust şi miros neplăcute.
Apele stagnante au un caracter temporar, fiind rezultatul acumulărilor de precipitaţii şi
depresiuni minore. În această categorie intră bălţile mici şi mlaştinile, care nu prezintă interes, dar
pot devenii surse de poluare biologică (Oprean 2012).
8
Acumulările artificiale de apă sunt reprezentate de lacurile de acumulare, formate prin blocarea
controlată a cursurilor de ape curgătoare. Aceste surse de apă prezintă au avantaje datorită debitului,
sunt folosite şi pentru producerea de energie electrică, calitatea ei poate fi uşor ţinută sub control şi
corectată în funcţie de utilizare. Cursurile artificiale de apă iau naştere din devierea cursurilor
naturale ale apelor curgătoare sau au ca sursă lacurile artificiale prin realizarea unor canale de
aducţiune în zonele în care sunt necesare surse de apă pentru irigare.
Lacurile naturale şi artificiale s-au format prin bararea naturală sau artificială a unei ape
curgătoare. fiind complet înconjurate de suprafeţe uscate şi fără acces direct la mare. Din punct de
vedere al originii lor, se pot clasifica în:
 Lacuri glaciare, se întâlnesc îndeosebi în zonele montane/subarctice

 Lacurile tectonice, formate prin umplerea cu apă a spațiilor rezultate în urma deplasării plăcilor
tectonice;
 Lacuri fluviale, apărute în urma de meandrele sinuozităților râurilor de câmpie sau datorită
blocării fluviilor, grație depunerilor abundente de aluviuni.
 Lacurile de coastă s-au format prin intrarea apei marine în regiunile de țărm şi blocarea
ulterioară a acestora mulțumită excedentului de sedimente;
 Lacuri carstice, apărute în spărturile create prin erodarea rocilor uşor solubile;
 Lacuri vulcanice, ivite în conurile vulcanilor inactivi prin adunarea apei din precipitaţii sau
apărute ca urmare a barării cursuriloe de apă din cauza erupţiilor vulcanice;
 Lacuri artificiale, create prin bararea cursurilor de apă în scopul alimentării continue a staţiilor
de tratare sau pentru generarea energiei electrice în hidrocentrale.
Apele mărilor și oceanelor. Apa de mare interesează regiunile unde marea constituie singura sursă
posibilă. De o buna perioadă de timp în Gibraltar, Mauritania, Insulele Bermude şi Bahamas s-au folosit
instalaţii de alimentare cu apă dulce provenită din apa de mare demineralizată din distilare.
Dobrogea este o zonă cu deficit de precipitaţii, şi cu excepţia Dunării, nu deţine alte surse de apă
suficiente pentru implementarea unor noi industrii mari consumataore de apă industrială. Există astfel
două opţiuni: transportul de la distanţe mari al apei din Dunăre sau desalinizarea apei de mare.
9
Procesul de desalinizare al apei de mare se poate efectua folosind diverse procedee precum:
distilarea, îngheţarea, osmoza inversă, electrodializa, extracţia prin solvent, etc. Această problemă s-a
rezolvat în perioada anilor 80’ prin punerea în funţiune a canalului Dunăre-Marea Neagră (Oprean
2012).
1.1.2.Surse de apă subterană
Apar în diverse formaţiuni geologice, majoritatea rocilor din partea superioară a litosferei având
goluri în care apa se poate acumula. Cursurile de apă subterane pot fi alimentate de: apele meteorice,
ape de suprafaţă (râuri, lacuri), ape condensate provenite din adâncimea scoarţei terestre sau ape
infiltrate artificial (Teodosiu, 2001).
În funcţie de adâncimea la care se află, sursele de apă subterane se clasifică în surse de apă de
adâncime şi surse freatice .
Sursele de apă de adâncime s-au menţinut constante în timp şi prezintă numeroase avantaje
importante: debit aproximativ constant; temperatură scăzută; proprietăţi fizicochimice aproape
constante; accesul greu al substanţelor poluante în aceste surse de apă; conţinut mai scăzut de oxigen
dizolvat; o valoare a mineralizării mai ridicată; este sub presiune facilitând procedeele de
aducţiune/foraj .
Sursele subterane de adâncime au o calitate foarte bună, superioară celor de suprafaţă
concentraţiile de impurităţi organice, anorganice şi al microorganismelor fiind foarte scăzute. Pentru
consumul uman şi cel al industriei alimentare apele de adâncime sunt cele mai recomandate.
Sursele de apă freatică se găsesc la diferite adâncimi. Acestea s-au acumulat şi se acumulează în funcţie
de regimul precipitaţiilor din respectiva regiune şi de infiltraţiile ce pot avea loc în vecinătatea unui râu,
fluviu, lac, etc.
Cu toate că apa din precipitaţii ajunge în pânza freatică trecând prin mai multe straturi de pământ
cu diferite permeabilităţi, asigurând o filtrare naturală, această sursă de apă poate fi impurificată sau
poluată (Oprean 2012).
Sursele de apă subterană, datorită calităţii lor sunt preferate de omenire, însă datorită cantităţii
scăzute de apă care o poate furniza este insuficientă alimentării cu apă a oraşelor mari şi a marilor centre
industriale.
10
Apele meteorice Constituie o sursă importantă în perioadele de secetă în unele zone din ţară.
Prin stocarea lor din topirea zăpezii şi a ploilor de primăvară se rezolvă cerinţele de apă gospodăreşti în
zonele private de atle surse precum platforma Cotmeana. Pânza freatică fiind practic absentă, s-au
amenajat în fiecare sat rezervoare de pământ, parţial prin excavare, parţial prin blocarea văilor existente
numite benturi, de unde şi denumirea de zona benturilor . Deşi în România roua nu poate fi folosită, în
alte ţări precum Anglia şi în insula Madagascar roua furnizează, în anotimpul secetos aceeaşi cantitate
de apă ca şi ploaia (Oprean, 2012).
1.1.3. Condiții de calitate pentru apa potabilă
În prezent, calitatea apei necesară pentru o anumită întrebuințate este factorul care decide
orientarea alimentării cu apă și tehnologia de tratare necesară pentru a realiza indicatorii de calitate. Atât
calitatea sursei de apă cât și cea a apei tratate, este apreciată după standardele naționale elaborate după
directivele Organizației Mondiale a Sănătății prin determinarea indicilor de calitate specifici. Normele
internaționale se află într-o modificare continuă, datorată gradului de dotare tehnică a instalațiilor de
tratare, de specificul dezvoltării zonelor și a populației de pe glob .
În funcție de cum este utilată stația dar și de complexitatea schemei tehnologice de tratare pot
rezulta diferice categorii de ape precum: apă potabilă; apă industrială; apă pentru complexele zootehnice
și apă pentru irigații.
Pentru apa destinată consumului uman sunt obligatorii calități legate atât de cerințele
consumatorului cât și a furnizorului de apă. Aceste calități sunt:
 Să fie lipsită de orice risc de contaminare și să nu conțină nicio urmă de agenți patogeni sau alte
microorganisme
 Să fie incoloră, inodoră, insipidă;
 Să fie “atractivă” pentru băut;
 Concentrațiile factorilor indezirabili sau toxici sa fie foarte scăzute;
 Să nu formere depozide de depuneri sau pete.
11
Cerințele furnizorului se rezumă la nedeteriorarea calitativă a rețelei de transport a apei în urma
depunerilor sau a agresivității calciului ori dezvoltării de bacterii. Cu alte cuvinte să fie ușor de
transportat (Teodosiu, 2001).
Indicatorii principali de calitate care sunt luați în seamă în România conform STAS 1342-1991
sunt:
 Indicatori organoleptici și fizici;

 Indicatori chimici, generali și toxici;
 Indicatori bacteriologici;
 Indicatori biologici;
 Indicatori de radioactivitate (Teodosiu, 2001).
Pentru apecierea valorilor s-a stabilit un standard pe două categorii conform Organizației Mondiale a
Sănătății, Comunitatea Europeană. Se disting deci Concentrații recomandate și Concentrații maxime
admise (C.M.A.).
În categoria indicatorilor organoleptici și fizici se regăsesc: gustul, mirosul, pH, conductivitatea,
culoarea, temperatura și turbiditatea. Indicatorii chimici prezintă compoziția naturală a apei și
indicatorii toxici precum poluanții toxici pentru sănătatea consumatorului (Teodosiu, 2001).
Indicatorii chimici se pot diviza în 2 categorii: indicatori generali și indicatori toxici. Indicatorii
generali se referă la sărurile dizolvate, duritate, clor rezidual, CO2, O2 dizolvat, ioni metalici.
Indicatorii chimici toxici indică prezența în apă a compușilor: azotați, cadmiu, cianuri, crom, mercur,
pesticide, trihalometani.
Prezența în apă a unor compuși toxici chiar și în cantități foarte mici de ordinul µg/l prezintă o
mare amenințare pentru consumatori deoarece apare toxicitatea. Aceasta din urmă este de două feluri:
acută, cu efecte imediate și cronică, cu efecte pe termen lung.
În urma studiilor toxicologice se stabilesc concentrațiile maxime admise ale compușilor toxici
din standardele de apă potabilă. Aceste studii au la bază determinări precum:
Doza la care nu există efect (DFE) fixată ca urmare a studiilor de toxicitate efectuate pe
animale sau oameni .
12
Doza medie zilnică (DMZ) determinată din valorile DFE pe baza mediei ponderale a populației. Are ca
unitate de măsură în general mg/kg (Teodosiu, 2001).
Concentrațiile maxim admisibile (CMA) calculată folosind DMZ și un factor de impact FI
atribuit toxicului, considerând că face parte din cantitatea totală de hrană sau expunere.
DMZ ∗ 60
𝐶𝑀𝐴 =
FI
Concentrațiile recomandabile (CR) pentru apa potabilă de cele mai multe ori se stabilesc la
valoarea de 1/10 din doza maximă admisibilă. În acest mod nu există niciun risc inclusiv pentru
consumatorii vulnerabili precum copii sau vârstnici.
Indicatori bacteriologici au o importanță deosebită în identificarea bacteriilor obișnuite sau
patogene. Cu ajutorul acestor indicatori se stabilește necesarul de tratament dezinfectant dar și
potențialul epidemiologic al surselor de apă. Indicatorul del mai de seamă este numărul total de bacterii
care se dezvoltă la 37⁰ C. De curând, se acordă atenție sporită și microbacteriilor din care face parte
bacilul Koch (responsabil de tuberculoză) care produce înbolnăviri grave.
Bacteriile se clasifică după controlul calității apei în Bacterii obișnuite și bacterii patogene. Cele
obișnuite deși sunt inofensive organismului uman, trebuie limitate, ca număr, în apa potabilă. Bacteriile
patogene, cele care conduc la declanșarea bolilor hidrice, trebuie eliminate complet din apa tratată
destinată consumului uman.
Numărul total de germeni se referă la câte colonii cresc prin însămânțarea unui mililitru de apă
într-un mediu de cultură, pe durata a 24 de ore și la o temperatură constantă de 37⁰C.
Indicatorii biologici conduc la determinarea existenței organismelor animale și vegetale în apă
dar și la sursa ei. Acești indicatori oferă informații legate de calitatea surselor naturale dar și de gradul
de poluare al acestora. Prezența oricăror organisme animale sau vegetale în apa potabilă este interzisă.
Totalitatea organismelor vegetale prezente în apă formează fito-planctonul, iar toatealitatea
organismelor animale prezente în apă alcătuiesc zoo-planctonul (Teodosiu, 2001).
Indicatorii radioactivi se rezumă la prezența în apă a sunstanțelor radioactive. Aceste substanțe
produc efecte negative asupra organismului uman deoarece au efecte cancerigene sau mutagene.
Efectele iradierii pot fi:
13
 Imediate, se manifestă prin afecțiuni la nivel gastro-intestinal sau asupra sistemului nervos-
central;
 Întârziate, prin apariția tumorilor maligne;
 Cronice, precum cataracta și sterilitatea.
Radioactivitatea apei poate fi de mai multe feluri: radioactivitate globală sau radioactivitate care
rezultă din conținutul de radionuclizi. CMA pentru radioactivitate corespund dozei de iradiere de 5
mren/an la un consum zilnic de 2 L de apă.
14
CAPITOLUL 2
Forme de poluare a apelor
Formele de poluare a apelor au o clasificare convențională. De cele mai multe ori, apa uzată,
prezintă câteva tipuri de substanţe cu efect poluant. Mai mult, apele orăşeneşti sunt amestecate cu cele
uzate industriale.
Cantitatea de ape uzate casnice ajunge aproape la 200 litri pe zi pentru o singură persoană. În
scopul dezinfectării lor, se utilizează pe larg metode de epurare pe cale bioogică. Apele uzate rezultate
din agricultură, purtătoare de chimicale şi pesticide, ajung în acumulări fără curăţire (cu fluxul
superficial şi din sol) sau în drumul fluxului se pun diferite “ecrane” (sorbenţi de cărbune, instalaţii de
drenaj, etc) (Oprean, 2012).
În funcție de acţiunea asupra bazinelor naturale, se pot deosebi varaite forme de poluare:
Poluarea termică a apelor. Se manifestă când apa este folosită pentru eliminarea surplusului de
agent termic. Problema ecologică pentru poluarea termică a bazinelor naturale este în strânsă legătură cu
amplificarea și accelerarea proceselor vitale ale organismelor acvatice, ceea ce conduce la o
transformare şi un dezechilibru pentru sistemul ecologic.
Cauza poluării termice este de fapt reprezentată de utilizarea de către om a surselor de energie
artificială. Modificările în bilanţul termic, la scara biosferei, nu sunt alarmante, deoarece aportul de
energie tehnologică reprezintă doar a zece-mia parte din fluxul total solar. Efectele poluării termice sunt
perceptibile la scara mezoclimatului, dar sunt foarte preocupante pentru mediul acvatic, periclitând
perenitatea biocenozelor din aceste medii. Poluarea termică a apelor are efecte nefavorabile atât asupra
factorilor abiotici cât şi asupra factorilor biotici.
Poluarea chimică a apelor se poate face cu:
Săruri minerale. Aceastea sunt o amenințare pentru organismele unicelulare care prin osmoză
fac schimb cu mediul extern. Caracteristicile tehnologice ale apelor prin sistemele de circulaţie sunt
înrăutățite prin mineralizare..
Particule aflate în suspensie. Transparenţa apelor este înrăutăţită, se diminueazăează aeraţia
prin fotosinteză a mediului acvatic, ia parte la îngroşarea bazei în regiunile cu viteză lentă de scurgere.
Particulele în suspensie pot avea un efect nedorit asupra vietăţiilor acvatice – filtratorilor. Pe deasupra,
15
particulele în suspensie pot deveni ușor sorbenţi eficienţi şi agenţi de complexare pentru diferite
substanţe poluante. Depunându-se pe fund, ele pot fi o sursă secundară de poluare a mediului acvatic
(Oprean, 2012).
Metale grele. Manifestă un efect ecologic nedorit şi au ca repercursiuni daune economice.
Secţiile de galvanizare, extracţia minieră, metalurgia feroasă şi neferoasă și construcţia de maşini sunt
cele mai des întâlnite activități poluatoare cu metale grele. Ca sursă de poluare a apelor naturale cu ioni
de cupru este viticultura datorită luptei împotriva dăunătorilor în care se foloseşte in general piatra
vânătă; .
Compuşi macromoleculari cu accent pe lignină. Este un mare pericol pentru ecosistemele din
apă în zona eliminării apei uzate din industria producătoare de celuloză şi hârtie.
Produse petroliere. Aduc problema prezenței unei pelicule de petrol la suprafaţa apei,
împiedicând schimbul de gaze între atmosferă şi soluția apei. Pe lângă acestea, datorită fazei nepolare a
produselor petroliere se ajunge la creșterea concentrațiilor pentru substanţele poluante. Transportul
naval alături de scurgerile superficiale de zăpadă topită și de ploile abundente sunt responsabile pentru
acest tip de poluare.
Substanţe organice. Printre acestea se regăsesc: coloranţi, fenoli, pesticide, xenobiotici, etc.
Poate provoca instalarea stării toxice a bazinului acvatic şi poate influenţa procesele oxido-reducătoare
care au loc în bazin.
Poluarea biologică a apelor. Reprezintă de fapt o contaminare cu bacterii. Ea ridică serioase
probleme de igienă piblică, ce diseminează extrem de rapid. Apele poluate amplifică afecţiunile
patogene precum: febra tifoidă dizenteria şi virusurile enterice. Utilizarea cursurilor de apă ca mijloc de
diluţie a efluenţilor urbani poate avea grave urmări asupra sănătăţii publice. S-a demonstrat că apa
poluată cu diverse materii organice permite numeroaselor specii de germeni patogeni să se multiplice în
ritm incomensurabil faţă de mediul de apă curată. În apele uzate din vechile abatoare s-au determinat
350 milioane de germeni aerobi şi 20 milioane de germeni anaerobi pe cm3 de apă. Deversarea apelor
uzate având ca emisar apa mărilor şi a oceanelor prezintă serioase riscuri în special pentru înotători şi
consumatorii de fructe de mare.
Poluarea radioactivă. Se poate datora atât cauzelor naturale cât şi celor artificiale. Cauzele
naturale implică străbaterea de către apă a straturilor de roci care conţin elemente radioactive în timp ce
16
cauzele artificiale se rezumă la impurificarea apei cu substanţe radioactive în timpul unui proces de
lucru.
Circulaţia agenţilor poluanţi în ape. Ingerarea directă a apei poluate de către om. Consumul de
apă potabilă este de circa 800l/perosană/an. Spre deosebire de aer, când o parte din poluanţi sunt
expiraţi, apa parcurge întregul corp omenesc; Ingerarea poluanţilor odată cu hrana; Utilizarea apei
poluante contaminate pentru irigaţii, ocazie în care agentul poluant ajunge în reţeaua trofică a plantelor,
apoi a animalelor, iar în final la om; Acumularea agentului poluant pe plajele de nisip, folosite în
scopuri sportive şi recreative.
2.1. Agenți de contamiare ai apei și consecințele consumului de apă contaminată
În soluția apei, pe lângă apa pura (H2O) mai găsim o varietate de compuși și substanțe dizolvate,
apa fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Acești compuși și substanțe conferă apei anumite
proprietăți și riscuri. Cele mai cunoscute sunt:
 Conductivitatea electrică. Este însușirea apei de a nu se opune trecerii curentului electric.

Conductivitatea apei este proporțională cu aportul ei în substanţe dizolvate. Apa, înafară de
oxigen și hidrogen (apă pură) conține şi din o varietate de alte substanţe. Cu cât mai pură este
apa, conductivitatea este mai mică. Conductivitatea apei oferă informaţii cu referire la
compoziţia chimică reprezentând mișcarea ionilor şi concentrația acestora. Pentru
conductivitatea electrică, legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede Concentația
maximă admisă (CMA) de 2500 µS/cm.
 Oxidabilitatea (Indicele de permanganat). Este oxigenul consumat pentru arderea substanţelor
organice din apă. Altfel spus, este un indicator al prezenţei substanţelor organice uşor oxidabile
din apă. Substanţele organice se formează datorită vitalităţii şi descompunerii organismelor din
apă şi al celor ajunse în sursele de apă odată cu aversele dar apele reziduale sunt cauza pentru
cantitatea cea mai mare a substanţelor organice .Odată cu creșterea oxidabilității, crește și
cantitatea de substanţe organice din apă, deci riscul să se formeze microflora patogenă. Pentru
17
oxidabilitate sau indicele de permanganat, legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile,
prevede Concentația maximă admisă (CMA) de 5.0 mg O2/l
 Nitraţii (NO3). Reprezintă componenţii chimici incolori, fără gust sau miros care infectează
pânza freatică, cauza principală fiind agricultura intensivă. Fertilizatorii pe bază de azot utilizați
la îmnunătățiera fertilității solului sunt principala sursă de nitraţi pentru apa potabilă, pe locul
doi se situează excrementele animale şi deşeurile umane. Contribuția acestora la alterarea atât a
apelor potabile urbane, cât şi a celor îmbuteliate nu este de neglijat. Creșterea nivelului de nitraţi
oferă apei proprietăți care o fac nepotabilă şi periculoasă. Cele mai comune și frecvente efecte
ale consumului de apă cu nitraţi peste limită sunt problemele gastrice, diareea, urticariile,
iritațiile şi până la methemoglobinemie – numită şi “blue baby syndrome” manifestându-se la
început prin probleme de respirație datorită oxigenării deficitare a sângelui intoxicat. Decesul
nou-născutului survine în urma asfixierii . Nivelul legal maxim acceptat de nitraţi în apă e de 50
mg/l, însă medicii pediatri recomandă un nivel maxim de 10 mg/l în cazul copiilor.
 Nitriții.În urma ingerării, nitraţii se schimbă în nitriţi (NO2) – substanţe mult mai toxice decât
nitraţii în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului. Pentru nitriţi, legea nr. 458
/2002 privind calitatea apei potabile, prevede Concentația maximă admisă (CMA) de 0.50 mg
NO2/l
 Bacteriile coliforme. Sunt folosite la stabilirea potabilității apei din punct de vedere
microbiologic. În principal, bacteriile coliforme sunt în număr mare în excrementele „animalelor
cu sânge cald”. Prezența acestora apar într-o probă de apă indică în majoritatea cazurilor
contaminare cu patogeni fecali a sursei. În principal, bacteriile coliforme nu sunt cauzatoare de
boli, doar anumite tulpini de Escherichia coli pot duce la îmbolnăviri destul de grave. Dacă sunt
prezente bacterii coliforme în apă, rezultă o poluare recentă. Pentru bacteriile coliforme, legea
nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede Concentația maximă admisă (CMA) de 0
UFC/100 ml apă rețea/250 ml apă imbuteliată.
 Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la 37 °C) reprezintă un indice
universal care permite aproximarea încărcării microbiologice generale a apei analizate. Analiza
se realizează prin procedeul incorporării în plăci Petri a unor diluţii succesive realizate din apa
testată, introducându-se câte 1 cm3 de soluție diluată în mediul de cultură. Numărul de colonii
18
care se obțin după incubare pentru o perioadă de 48 de ore la 37 °C este utilizat împreună cu
diluţia folosită pentru a realiza oestimare a numărului de germeni mezofili pe cm3 de apă testată.
Pentru numărul de colonii la 37 °C , legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede
Concentația maximă admisă (CMA) de 20 colonii la 37oC/ml
 Număr total de streptococi fecali. Cunoscuți și sub denumirea de enterococi reprezintă bacterii
gram pozitive ce slujesc ca germeni indicatori pentru infestările fecale. Pentru numărul total de
streptococi fecali, legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede Concentația
maximă admisă (CMA) de 0 streptococi fecali/100 ml apă rețea sau 250 ml apă îmbuteliată
 Pseudomonas aeruginosa (numit si bacilul piocianic) este o bacterie gram negativă, cu
răspândire largă în natură, iubitoare de medii umede populând apa, solul, plantele și animalele,
inclusiv oamenii. La organismul uman sănătos, această bacterie se poate dezvolta ocazional pe
piele, în urechea externă, tractul respirator superior sau intestinul gros. Cel mai des apare la
pacienții purtători de boli severe, cu imunitate scăzută sau care au primit premergător
antibioterapie, sau au fost internați într-o unitate spitalicească. Pentru Pseudomonas aeruginosa,
legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede Concentația maximă admisă (CMA)
de 0 Pseudomonas aeruginosa/100 ml apă rețea sau 250 ml apă îmbuteliată.
2.2. Instituții cu atribuții în supravegherea calității apei
Instituțiile statului implicate în supravegherea și controlul calității apei potabile sunt:
 Ministerul Sănătății;
 Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
 Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
19
2.2.1. Atribuțiile Ministerului Sănătății
Ministerului Sănătății este răspunzător pentru supravegherea și controlul apei potabile alături de
autoritățile de sănătate publică județene și Institutul Național de Sănătate Publică.
Autorităţile de sănătate publică judeţene, garantează controlul și supravegherea monitorizării
calităţii apei potabile pentru verificarea faptului că apa distribuită consumatorului este în conformitate
cu cerinţele de calitate fără a reprezenta riscuri pentru sănătatea publică.
Dacă producătorul sau distribuitorul de apă solicită, direcţia de sănătate publică judeţeană poate
autoriza pe o perioadă limitată o primă excepție cu privire la parametrii de potabilitate, condiționând că
o astfel de abatere nu va depăși o perioadă de 3 ani și nu va constitui un potenţial risc pentru sănătatea
publică, doar în situația în care nu este altă alternativă pentru aprovizionarea cu apă potabilă a
populaţiei.
Autoritatea de sănătate publică judeţeană, este obligată să asigure accesul informaţiei din punct
de vedere al caliății apei potabile, înștiințareaconsumatorilor despre potențialele efecte asupra sănătăţii
şi despre metodele de îndreptare luate sau impuse de către autorităţile competente sau de către
consumatorii în caz. Informaţia trebuie să fie corectă, concisă, oferită la timp şi permanent de
actualitate.
Pentru informarea consumatorilor, Ministerul Sănătăţii, cu ajutorul Institutului de Sănătate
Publică Bucureşti, elaborează şi emite, din 3 în 3 ani, Raportul naţional referitor la calitatea apei
potabile.
Autoritatea de sănătate publică judeţeană, alături de producătorii și distribuitorii de apă potabilă,
vor constitui şi expune în fiecare an Raportul judeţean, cu referire la calitatea apei potabile. Raportul
naţional privitor la calitatea apei potabile va fi înștiințat Comisiei Europene într-o limită de 60 de zile de
la data publicării. O investigație a site-urilor referitoare la autoritățile de sănătate publică județene a
evidențiat faptul că astfel de analize există numai la nivelul anului 2013, fapt observat și în privința
Raportului național privind calitatea apei potabile, raport care poate fi consultat pe site-ul Institutului
Național de Sănătate Publică și care se numește “Raport pentru sănătate și mediu 2013”.
20
Apele potabile îmbuteliate, cu excepția apelor minerale naturale sau de izvor, situate pe piaţă
sunt înscrise la Ministerul Sănătăţii Publice, prin institutele de sănătate publică din Bucureşti, Cluj-
Napoca, Iaşi şi Timişoara.
Ministerul Sănătăţii Publice oferă accesul publicului la exemplarul electronic de notificare şi la
Registrul apelor potabile îmbuteliate, cu excepția apelor minerale naturale sau de izvor, prin expunerea
acestora pe site-ul oficial al Ministerului Sănătăţii Publice.
2.2.2. Atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
ANPC are, prin lege, numai atribuții ce țin de verificarea corectitudinii informațiilor menționate
pe eticheta raportat la prevederile legislative din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului
European si al Consiliului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, precum
si prevederi exprese din legislația apei potabile.
2.2.3.Atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale
ANRM aprobă Lista apelor minerale naturale recunoscute în România. Conform celor
mentionațe în Ordinul președintelui ANRM nr. 4/2015, în România, la data emiterii acestui ordin,
existau 60 de denumiri comerciale de ape minerale naturale, cărora le corespund 60 de surse de
extracție.
21
CAPITOLUL 3
Calitatea apei potabile în judeţul Sibiu, perioada 2017-2018
3.1. Surse de apă potabilă în județul Sibiu
Orașul Sibiu este situat aproape de

centrul României, în sud-vestul Transilvaniei
(Fig 1.) fiind scăldat de la un capăt la celălalt
de apele Cibinului. Este amplasat în vecinătatea
munților care îl feresc de excesele termice,
bucurându-se de o climă temperat continentală
(Niculescu, 2014).
Sibiul a devenit repede un centru
economic, administrativ, cultural dar și Fig. 1 Orașul Sibiu
politic de seamă grație poziției, climei, Sursa: http://www.turkey-
visit.com/map/romania/sibiu-map.asp
reliefului și deschiderii spre inovare a
locuitorilor.
Dezvoltarea a început însă odată cu colonizaera sa de catre sași în anul 1141. Prima atestare
documentară din data de 20 decembrie 1173 dată de Papa Celestin al III-lea confirmă existența
prepoziturii libere a germanilor din Transilvania cu sediul la Sibiu. Primul nume al așezării fost
Hermannsdorf, pus de către sași. Denumiea oficială de Sibiu a fost primită în anul 1919. Fiind numit
anterior și Cibinium, Hermannstadt, Sibiiu și Naghyszeben (Niculescu, 2014).
Primele instalații de distribuire a apei în județul Sibiu sunt datate la inceputul secolului XIII.
Este destul de ușor sa ne imaginăm cât de greu era pentru oamenii din acele timpuri să-și asigure
necesarul de apă, întrucât apa râurilor era deseori tulbure, încărcată cu mâl, nisip sau resturi de
vegetație. Pe lângă acestea se adăugau activitățile meșteșugărești și cele casnice care afectau negativ tot
mai mult calitatea apei.
22
În acea perioadă, necesarul de apă era asigurat în principal de râul Cibin și mai multe iazuri
presărate în jurul Sibiului, printre cele mai de seamă numărându-se iazul Kempel, amplasat în zona de
jos a orașului, pe locul actualului Spital TBC.
În momentul de față, în județul Sibiu există 2 operatori regionali de apă potabilă:
1. S.C. Apă Canal S.A. Sibiu

2. S.C. Apa Târnavei Mari S.A.
Aceste două societăți conlucrează pentru îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor și a

accesului la infrastructuria de apă prin creșterea progresivă a ariei de acoperire a serviciilor publice de
alimentare cu apă și canalizare la nivelul județului Sibiu. În anul 2017, cei doi furnizori asigurau apa
potabilă la 69,7% din populația județului. Pe lângă aceste 2 sisteme mari, un procent de 7% din
populație este deservit cu apă potabilă, la parametrii de calitate prevăzuți de lege de către 12 stații de
tratare a apei autorizate din punct de vedere sanitar. Concluzia ar fi că, în total aproximativ 76,7% din
populația județului Sibiu beneficiază de apă potabilă furnizată de sisteme centralizate de alimentare,
autorizate din punct de vbedere sanitar.
8,3% din populația județului este racordată la sisteme de distribuție ale apei, neautorizate sanitar
reprezentate prin 8 stații de tratare construite în urmă cu câțiva ani (Vurpăr și Șeica Mare) și altele mai
noi nefinalizate oficial, încă în probe tehnologice (Mosna, Blajel, Păucea, Jina, Biertan, Tălmăcel). În
plus, există 36 de sisteme de aprovizionare cu apă locale, unele construite chiar de cetățenii din mediul
rural, care furnizează populației o apă nesupusă procedeelor de tratare și dezinfecție permanentă a apei.
Aceste sisteme constă în captare, înmagazinare și distribuție.
3.1.1. S.C. Apă-Canal Sibiu S.R.L.
Este al doilea operator regional din România cu servicii interjudețene începând cu anul 2009.
Tot în acest an, Apă-Canal Sibiu și-a crescut aria de deservire cu peste 240000 de locuitori. Apă-Canal
S.A. intenționează să rămână un partener de încredere al fiecărui cetățean deservit, mândru succesor al
celor care asigură apă la robinetele sibienilor de mai bine de un secol.
23
Sediul societății S.C. Apă-Canal S.A. este în Sibiu pe strada Eschile nr. 6 (Fig.2)
Fig 2. Sediul S.C. Apă-Canal Sibiu S.A.

Sursa:
https://www.google.com/maps/@45.8060898,24.144564,269a,
35y,39.31t/data=!3m1!1e3
Din această locație, societatea supraveghează și controlează activitatea Uzinei de apă

“Dumbrava” (|Fig.3) încă din anul 1998 când “Apă Canal” din cadrul RAGLC Sibiu s-a transformat în
societate comercială subordonată Consiliului Local Sibiu.
24
“Apă Canal” SA a profitat de Proiectul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de
Preaderare) deschizând calea unor investișii totale de 37.588.000 Euro. Se urmărește prin acest proiect
modernizarea Uzinei de apă “Dumbrava”, creșterea gradului de contorizare a apei, extinderea rețelelor
de canalizare și reabilitarea Stației de epurare. Finalizarea Proiectului ISPA a avut loc pe 10 noiembrie
2010, la Uzina de apă “Dumbrava”, în prezența primarului Klaus Iohannis, a prefentului Constantin
Trihenea, a proiectanților, constructorilor și a primarilor din localitățile racordate la sistemul cu apă al
Sibiului (Niculescu, 2014).
Fig 3. Uzina de apă “Dumbrava”

Sursa:
https://www.google.com/maps/@45.7453021,24.1141327,1199
a,35y,347.08h,53.22t/data=!3m1!1e3
Pentru a se asigura de calitatea apei oferite cetățenilor, S.C. Apă-Canal Sibiu S.A. efectuează
periodic analize din 14 punce de prelevare asupra următorilor parametrii: Bacterii coliforme,
Escherichia coli, Enterococi intestinali, Clostridium perfringens, Conductivitate electrică, Turbiditate,
pH la 250 C, Indice de permanganat (Oxidabilitate), Azotați (Nitrați), Nitriți (Azotiți), Amoniu, Clor
liber, Miros și Gust.
Uzina de apă Dumbrava este alimentată cu apă permanent din Barajul Gura-Râului (|Fig.4).
Acesta se află la aproximativ 3 kilometri de localitatea cu acelasși nume și este un baraj artificial.
25
Principalul său scop este să alimenteze cu apă orașul Sibiu și alte câteva commune. Un alt rol este cel de
resursă energetică prin intermediul unei hidrocentrale dar și de protecție împotriva viiturilor.
Ca și dimensiuni, barajul are o înălțime de 73,5 m, un coronament de 330 m lungime și o lățime
de 6.2 m. Acumularea se întinde pe o suprafață de 65 hectare și are un volum maxim de 15,5 milioane
m3 de apă.
Fig 4. Barajul Gura-Râului

Sursa:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_Gura_R%C3%A2
ului#/media/File:Gura_Raului_dam_wall.jpg
26
ANALIZA PARAMETRIILOR PE PUNCTE DE PRELEVARE
TABELUL 1. INFORMAȚII PRIVIND PARAMETRII DE CALITATE AIAPEI

OFERITE DE UZINA DE APĂ „DUMBRAVA” DIN PUNCTUL DE PRELEVARE 1
(str. Florian Rieger nr.3, Takata Petri Sibiu)
 Punctul de prelevare: robinet;

 Data prelevării: 22.11.2017;
 Data executării încercărilor: 22.11.2017-24.11.2017.
Valori admise în
Unitate de conformitate cu Standardul de
Parametrii de calitate Rezultate
măsură legislația și referință
normativele învigoare
Bacterii coliforme UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
Escherichia coli UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 54 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Turbiditate NTU 1,17 5 SR EN ISO 7027- 1:2016
pH la 25o C unităţi pH 7,0 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012

Indice de
permanganat mgO2/l 0,8 5 SR EN ISO 8467:2001
(Oxidabilitate)
Azotați (Nitrați) mg/l 1,38 50 SR ISO 7890-3:2000
SR EN 26777:2002 SR EN
Nitriți (Azotiți) mg/l <0,04 0,5
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Clor liber mg/l 0,6 ≥0,1-≤0,5 SR EN ISO 7393- 2:2002

Acceptabil
Nici un miros
Miros - consumatorilor și nici SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
o modificare anormală
Acceptabil
Nici un gust
Gust - consumatorilor și nici SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
27
TABELUL 2. INFORMAȚII PRIVIND PARAMETRII DE CALITATE AI APEI
(Str. Țiglari, bloc B3, Dispensar Medical, Sibiu, )

Valori admise în
conformitate cu
Parametrii de Unitate de
Rezultate legislația și Standardul dereferință
calitate măsură
normativele
învigoare

Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 79 2500 SR EN 27888:1997
electrică

Indice de
permanganat mgO2/l <0,5 5 SR EN ISO 8467:2001
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001

Acceptabil
Nici un miros consumatorilor și
Miros - SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal nici o modificare
anormală
Acceptabil
Nici un gust consumatorilor și
Gust - SR EN 1622:2007 Anexa C
anormală
28
(str. Lungă, Magazin Trans Agape, Sibiu)

 Data executării încercărilor: 06.08.2018-09.08.2018
Valori admise în
conformitate cu
Rezultate legislația și Standardul de referință
calitate măsură
normativele
învigoare

Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 76 2500 SR EN 27888:1997
electrică

Indice de
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001

Acceptabil
Nici un miros consumatorilor și
Miros - SR EN 1622:2007 Anexa C
anormală
Acceptabil
Nici un gust consumatorilor și
Gust - SR EN 1622:2007 Anexa C
anormală
29
(str. Dr.Bagdazar nr.12, Spitalul de Psihiatrie, Sibiu)

Valori admise în
Parametrii de Unitate de conformitate cu
Rezultate Standardul de referință
calitate măsură legislația și normativele
învigoare
Bacterii
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
coliforme
Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 77 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Indice de
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Acceptabil
Nici un miros SR EN 1622:2007 Anexa
Miros - consumatorilor și nici o
anormal C
modificare anormală
Acceptabil
Nici un gust SR EN 1622:2007 Anexa
Gust - consumatorilor și nici o
anormal C
30
(str. Podului nr. 34, Magazin Dominik, Sibiu)

Valori admise în
Unitate de
Parametrii de calitate Rezultate conformitate cu legislația Standardul dereferință
măsură
și normativele învigoare

Enterococi intestinali UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 79 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Indice de
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Acceptabil
Nici un miros
Miros - consumatorilor și nici o SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
Acceptabil
Nici un gust
Gust - consumatorilor și nici o SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
31
(Str. Bihorului nr. 17 Magazin Profi, Sibiu)

Valori admise în
Rezultate conformitate cu legislația Standardul de referință
calitate măsură
și normativele învigoare
Bacterii
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
coliforme
Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 65 2500 SR EN 27888:1997
electrică

Indice de
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002 SR
Nitriți (Azotiți) mg/l <0,04 0,5 EN
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001

Acceptabil
anormal C
Acceptabil
anormal C
32
(str. S. von Brukenthal, nr. 2-4 - Primăria Sibiu)

Valori admise în
Rezultate conformitate cu legislația și Standardul de referință
calitate măsură

Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 73 2500 SR EN 27888:1997
electrică

Indice de
(Oxidabilitate)
Acceptabilă consumatorilor
Determinarea SR EN ISO 7887:2012
mgPt/l <0,2 și nici o modificare
Culorii Metoda C
anormală
SR EN 26777:2002 SR
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001

Nici un miros Acceptabil consumatorilor și SR EN 1622:2007 Anexa
Miros -
anormal nici o modificare anormală C
Nici un gust Acceptabil consumatorilor și SR EN 1622:2007 Anexa
Gust -
anormal nici o modificare anormală C
33
(Str. Constituției, nr.24- Curățătorie, Sibiu)

Valori admise în
învigoare

Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 54 2500 SR EN 27888:1997
electrică

Indice de
(Oxidabilitate)
Acceptabilă
mgPt/l 7,1 consumatorilor și nici o
Culorii Metoda C
SR EN 26777:2002 SR
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001

Acceptabil
anormal C
Acceptabil
anormal C
34
(Buleverdul Victoriei, nr. 31 Complex Studențesc, Sibiu)

Valori admise în
învigoare
Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 66 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Indice de
(Oxidabilitate)
Acceptabilă
mgPt/l 2,2 consumatorilor și nici o
Culorii Metoda C
SR EN 26777:2002 SR
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Acceptabil
anormal C
Acceptabil
anormal C
35
(Farmacia Defasib - Str. Luduș, nr. 3, Loc. Sibiu)

Valori admise în
calitate măsură legislația și
Bacterii
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
coliforme
Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 53 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Indice de
(Oxidabilitate)
Acceptabilă
mgPt/l 1,6 consumatorilor și nici
Culorii Metoda C
SR EN 26777:2002
SR26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Acceptabil
Nici un miros
Miros - consumatorilor și nici SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
Acceptabil
Nici un gust
Gust - consumatorilor și nici SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
36
(Str. Octavian Goga, nr. 63 – Cafenea Jackpot, Sibiu)

Unitate Valori admise în

Parametrii de
de Rezultate conformitate cu legislația și Standardul de referință
calitate
măsură normativele învigoare
Bacterii
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
coliforme
Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 51 2500 SR EN 27888:1997
electrică
o unităţi
pH la 25 C 6,5 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012
pH
Indice de
(Oxidabilitate)
Azotați mg/l 1,83 50 SR ISO 7890-3:2000
SR EN 26777:2002 SR
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Nici un
Acceptabil consumatorilor și SR EN 1622:2007 Anexa
Miros - miros
nici o modificare anormală C
anormal
Nici un
Acceptabil consumatorilor și SR EN 1622:2007 Anexa
Gust - gust
nici o modificare anormală C
anormal
37
(Piața Rahovei, Hală Agroalimentară, Sibiu)

Parametrii de
Unitate de măsură Rezultate Rezultate Standardul dereferință
calitate
Bacterii
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
coliforme
Escherichia
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015
coli
Enterococi
UFC/ml 0 0 SR EN ISO 7899- 2:2002
intestinali
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 75 75 SR EN 27888:1997
electrică
Turbiditate NTU 0,34 0,34 SR EN ISO 7027- 1:2016
pH la 25o C unităţi pH 7,0 7,0 SR EN ISO 10523:2012
Indice de
permanganat mgO2/l 0,8 0,8 SR EN ISO 8467:2001
(Oxidabilitate)
Azotați mg/l 1,29 1,29 SR ISO 7890-3:2000
SR EN 26777:2002 SR
Nitriți (Azotiți) mg/l <0,04 <0,04
EN 26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 <0,065 SR ISO 7150-1:2001
Clor liber mg/l 0,23 0,23 SR EN ISO 7393- 2:2002
Nici un
Miros - miros
anormal C
anormal
Nici un
Gust - gust
anormal C
anormal
38
(Farmacia Farmacom - Str. Şureanu, nr. 2, Loc. Sibiu)

Valori admise în
Unitate de conformitate cu
Parametrii de calitate Rezultate Standardul de referință
măsură legislația și normativele
învigoare
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 59 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Indice de
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002 SR EN
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Acceptabil
Nici un miros
Miros - consumatorilor și nici o SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
Acceptabil
Nici un gust
Gust - consumatorilor și nici o SR EN 1622:2007 Anexa C
anormal
39
(Magazin Penny XXL- str. Șteflești,nr. 1, Loc. Sibiu)

Valori admise în Standardul de

Unitate de
Parametrii de calitate Rezultate conformitate cu legislația
măsură
și normativele învigoare referință
Clostridium
UFC/ml 0 0 EN ISO 14189:2016
perfringens
Conductivitate
µS/ cm 54 2500 SR EN 27888:1997
electrică
Indice de
(Oxidabilitate)
SR EN 26777:2002 SR
26777:2002/C91:2006
Amoniu mg/l <0,065 0,5 SR ISO 7150-1:2001
Acceptabil SR EN 1622:2007
Nici un miros
anormal
modificare anormală Anexa C
Acceptabil SR EN 1622:2007
Nici un gust
anormal
modificare anormală Anexa C
40
Toate încercările au fost realizate de Laboratorul de analize apă potabilă, Înregistrat la
Ministerul Sănătății (certificat de înregistrare nr. 263/08.03.2017) şi Acrediat RENAR (certificat nr. LI
1039 /21.10.2014). Tabelele prezentate mai sus au fost realizate în urma prelucrării datelor din
buletinele de analiză publicate de către S.C. APA CANAL S.A. SIBIU pe site-ul propriu.
(http://www.apacansb.ro/buletine-analiza-apa.php)
3.1.2. S.C. Apa Târnavei Mari S.A.
S.C. Apa Târnavei Mari s-a înfiinţat în decembrie 2006, asigurând necesarul de apă potabilă şi
menajeră pentru partea de nord-vest a Judeţului Sibiu. Societatea funcţionează oficial începând cu data
de 01.01.2007.Sediul se află peStr.. Aleea Comandor Dimitrie Moraru, Nr.19, Mediaş, Jud. Sibiu
(Fig.5)
Fig 4. S.C. Apa Târnavei Mari S.A.

Sursa:
https://www.google.com/maps/place/Apa+T%C3%A2rnavei+
Mari/@46.1687768,24.3649053,541m/data=!3m1!1e3!4m5!3
m4!1s0x474b8ef019c82adb:0x5c9defca0a4014fb!8m2!3d46.16
92009!4d24.3641721 A
cţion
arii
com
pani
ei
sunt
:
 Consiliul Municipal Mediaş cu o pondere de 78,18 procente;

 Consiliul Judeţean Sibiu cu o pondere de 5,84 procente;
 Consiliul Local Dumbrăveni cu o pondere de 8,32 procente;
41
 Consiliul Local Agnita cu o pondere de 7,15 procente;
 Consiliul Local Copşa Mică cu o pondere de 0,5 procente.
Obiectivul societății a fost este acoperirea serviciilor de apă potabilă la standarde europene a 4
orașe și 29 comune membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Apa Târnavei Mari”.Inițial,
compania a luat ființă prin preluarea activității serviciilor de apă-canal din aglomerări precum: Mediaș,
Dumbrăveni și Agnita, dezvoltând infrastructura regiunii prin proiectul european POS Mediu
(„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni,
judeţul Sibiu”).Pentru a se asigura de Calitatea apei potabile oferite, furnizorul execută lunar analize
asupra următorilor parametrii: Turbiditate, Ph, Conductivitate electrică, Indice permaganat, Clor
rezidual Liber, Cloruri, Amoniu (NH4), Azotați, Aluminiu, Fier, Mangan, Sulfați, Culoare, Gust, Miros,
Bacterii Coliforme, Escherichia Coli, Enterococi, Colonii la 220C, Colonii la 370C, Clostridium
perfringens.
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 6.Variația parametrului turbiditate (NTU Max 5), în cursul anilor 2017 și 2018
42
7.8
7.7
7.6
7.5
7.4
7.3
7.2
Anul 2017 Anul 2018
Fig.7. Variația parametrului pH (unități de Ph 6.5-9.5)

în cursul anilor 2017-2018
800
600
400
200
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 8.Variația parametrului Conductivitate electrică (µS/cm max 2500) în cursul anilor 2017-
2018
43
2
1.5
1
0.5
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 9. Variația parametrului Clor rezidual liber (mg/l 0.1-0.5)
în cursul anilor2017-2018
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig 10. Variația parametrului Amoniu, NH4 (mg/l Max 0.5) în cursul anilor
2017-2018
44
8
6
4
2
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig.11. Variația parametrului Azotați, NO2 (mg/l Max 50) în cursul anilor
2017-2018
0.02
0.015
0.01
0.005
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 12. Variația parametrului Azotiți, NO3 (mg/l Max 0.1) în cursul anilor
2017-2018
45
0.2
0.15
0.1
0.05
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 13. Variația parametrului Aluminiu, (mg/l Max 0.7) în cursul anilor
2017-2018
0.2
0.1
Anul 2017 Anul 2018
Fig.14.Variația parametrului Fier total, (mg/l Max 0.2) în cursul anilor

2017-2018
46
0.03
0.02
0.01
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 15. Variația parametrului Mangan, (mg/l Max 0.05) în cursul anilor
2017-2018
200
150
100
50
0
Anul 2017 Anul 2018
Fig. 16.Variația parametrului Sulfați, (mg/l Max 250) în cursul anilor

2017-2018
47
Pentru parametrii: Bacterii Coliforme, Escherichia Coli, Enterococi, Colonii la 220C, Colonii la
370C, Clostridium perfringens rezultatele au fost toate 0. Se observă o depășire a nivelului de Clor
Rezidual Liber atât în anul 2017 cât și în anul 2018 pe parcursul mai multor luni. Așadar se observă
prezența unei apei mai puternic clorinată. Această cauză se datorează procesului de potabilizare suferit
de apă. Înafară de mirosul puțin mai puternic de clor, această apă nu reprezintă un pericol pentru
sănătatea umană, deci poate fi folosită fără griji atât ca și apă menajeră cât și ca apă de consum și pentru
gătit. Graficele au fost realizate prin prelucrarea rezultatelor din buletinele de analiză publicate de S.C.
Apa Târnavei Mari S.A. pe site-ul propriu. (http://apatarnavei.ro/informatii-clienti/calitatea-apei-
furnizate)
3.1.3. Alte surse de apă din Județul Sibiu
Din nefericire, în acest județ sunt prezente 9 municipii și orase, 34 de sate parte din 22 de
comune cu zone marginalizate în care condițiile de trai sunt dificile. În aceste gospodării apa curentă
lipsește cu desăvârșire. Apa potabilă este transportată de cele mai multe ori de la distanțe considerabile
pentru că apa provenită din fântâni și puțuri este infestată (Fig. 17)
48
Fig. 17. Transportul apei în zonele marginalizate.
Sursa:
https://www.sos-satelecopiilor.ro/wp-content/uploads/2018/06/Diagnoza-social%C4%83-a-
jude%C8%9Bului-Sibiu_Raport-feb-2016.docx.pdf
Această situație se întâlnește în special în comune precum Alțîna, Bazna, Jina, Nochrich, Șeica
Mare, Șeica Mică, Șura Mică și Vurpăr. Cartierul Gușterița se aprovizionează cu apă potabilă tot prin
intermediul unor cișmele stradale însă se fac demersuri pentru creșterea gradului de acoperire a acestui
seriviu vital.
3.2.Calitatea apei potabile în județul Sibiu în anul 2017
 Zonele mari de administrare cu apă potabilă (ZAP):
Sunt în număr de 5: Sibiu, Mediaș, Cisnădie, Avrig și Arpașu (Tabelul 16).
49
TABELUL 15. INFORMAȚII PRIVIND ZONELE MARI DE APROVIZIONARE CU APĂ
POTABILĂ DIN JUDEȚUL SIBIU ÎN ANUL 2017
În aceste zone, s-au efectuat un număr total de 13468 analize de către Direcția de Sănătate
Publică Sibiu (http://dspsibiu.ro/images/rapoarte/Raport_apa_2017_plus_anexe_compressed2.pdf )
privind monitorizarea calității apei furnizate după cum urmează:
 Pe apa distribuită de Stația de tratare Sibiu Dumbrava și Stația de Clorinare Lunca Ștezii,
Localitate (Localități din Nume ZAP Populație Populație aprovizionată Volum apă
cadrul ZAP) Totală ZAP ZAP furnizat (m3/zi)
Sibiu, Cristian, Șura Mică, Ocna
Sibiului, Mândra, Loamneș,
Șura Mare, Hamba, Șelimbăr, SIBIU 195423 189780 29379
Veștem, Mohu, Bungard, Păuca,
Presaca
Cisnădie, Rășinari CISNĂDIE 22290 19664 2763
Avrig, Racovița, Mârșa, Bradu AVRIG 17150 15494 2147
Mediaș, Valea Lungă MEDIAȘ 45879 41205 5055
Arpașu de Sus, Arpașu de Jos,

Cârțișoara, Agnita, Ruja, Coveș,
ARPAȘU 15864 10805 1235
Bârghiș, Marpod, Ilimbav,
Nocrich, Hosman
în Municipiul Sibiu și localitățile Șelimbăr, Veștem, Mohu, Cristian, Șura Mare, Hamba,
Șura Mică, Ocna Sibiului, Mândra, Păuca, Presaca și Loamneș
50
TABELUL 16. REZULTATELE ANALIZELOR DIN ZONELE MARI DE
APROVIZIONARE CU APĂ POTABILĂ DIN JUDEȚUL SIBIU ÎN ANUL 2017
NUMĂR TOTAL ANALIZE
(MONITORIZARE AUDIT)
NR. TOTAL ANALIZE
(MONITORIZARE DE
DISTRIBUITOR APĂ.
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
NECONFORME
NECONFORME
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
CONTROL)
PARAMETRUL
Escherichia coli (E.coli)

3 668 833 0 4
5
Enterococci
5 1 668 833 0 2
Stibiu
5 0 26 0 0 0
Arsen
5 0 22 0 0 0
Benzene
3 0 4 0 0 0
Benz(a)piren
5 0 11 0 0 0
Bor
5 0 18 0 0 0
Bromați
0 0 0 0 0 0
Cadmiu
5 0 45 0 0 0
Crom total
5 0 10 0 0 0
Cupru
5 1 10 0 1 0
Cianuri libere
5 0 66 0 0 0
51
NUMĂR TOTAL ANALIZE
(MONITORIZARE AUDIT)
NR. TOTAL ANALIZE
(MONITORIZARE DE
DISTRIBUITOR APĂ.
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
NECONFORME
NECONFORME
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
CONTROL)
PARAMETRUL
Cianuri totale
5 0 66 0 0 0
1,2-dicloretan
5 0 26 0 0 0
Fluoruri
5 0 66 0 0 0
Plumb
5 0 45 0 0 0
Mercur
3 0 16 0 0 0
Nichel
5 0 9 0 0 0
Nitrați
5 0 66 389 0 0
Nitriți la ieșire din stația de
tratare 5 0 0 92 0 0
Nitriți în rețeaua de distribuție
5 0 45 297 0 0
Nitrați/nitriți formulă
5 0 45 389 0 0
Pesticide –Total
5 0 26 0 0 0
Hidrocarburi Policiclice
Aromatice 5 0 12 0 0 0
Seleniu
5 0 22 0 0 0
Tetracloretena și Tricloretena
5 0 26 0 0 0
Trihalometani – Total
5 0 26 0 0 0
Pesticide individuale presupuse
a fi prezente 5 0 416 0 0 0
Aluminiu
3 0 1 98 0 0
52
(MONITORIZARE DE
DISTRIBUITOR APĂ.
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
(MONITORIZARE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
NUMĂR TOTAL
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
NECONFORME
NECONFORME
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
NR. TOTAL
CONTROL)
ANALIZE
ANALIZE
AUDIT)
PARAMETRUL
Amoniu
5 0 21 396 0 0
Cloruri
5 0 0 114 0 0
Clor rezidual total
5 0 668 853 0 0
Clor rezidual liber la capăt de
rețea 5 5 431 515 86 23
Clostridium
perfringens(specia,inclusiv 5 3 64 397 0 7
sporii)
Conductivitate
5 0 0 396 0 0
pH
5 0 0 446 0 0
Fier
5 3 54 276 6 46
Mangan
0 0 0 0 0 0
Oxidabilitate
5 0 0 394 0 0
Sulfat
5 0 0 77 0 0
Sodiu
5 0 11 20 0 0
Bacterii Coliforme
5 4 388 678 1 11
Tritiu
0 0 0 0 0 0
Doza efectivă totală de referință
0 0 0 0 0 0
Culoare
5 0 0 98 0 0
Miros
5 0 0 393 0 0
53
ANALIZE EFECTUATE
NR. TOTAL ANALIZE
(MONITORIZARE DE
DISTRIBUITOR APĂ.
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
(MONITORIZARE
MONITORIZATE
NUMĂR TOTAL
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
NECONFORME
NECONFORME
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
CONTROL)
AUDIT)
DSP
PARAMETRUL
Gust
5 0 0 393 0 0
Număr de colonii la 22 grd.C
5 0 0 138 0 0
Număr de colonii la 37grd.C
5 0 0 138 0 0
Carbon Organic Total (TOC)
3 0 0 14 0 0
Turbiditate
5 2 0 442 0 2
Activitatea Alfa Globală
5 0 11 0 0 0
Activitatea Beta Globală
5 0 11 0 0 0
Zinc
0 0 12 0 0 0
Duritate totală
0 0 0 0 0 0
Acrilamida
0 0 65 0 0 0
Epiclorhidrina
0 0 65 0 0 0
Clorură de vinil
0 0 0 0 0 0
Sulfați
0 0 0 0 0 0
Sulfuri și Hidrogen Sulfurat
5 0 0 77 0 0
Substanțe tensio-active total
2 0 0 20 0 0
Tabelele au fost prelucrate după buletinele de analiză publicate de Dirrecția de Sănătate Publică a
județului Sibiu care are ca principală preocupare supravegherea calității apei potabile distribuită
populației din județ. (http://dspsibiu.ro/images/rapoarte).
54
 Zonele mici de administrare cu apă potabilă:
Laboratorul Direcției de Sănătate Publică Sibiu, alături de laboratoarele Centrului Regional de

Sănătate Publică Cluj Napoca și Tg. Mureș au efectuat în anul 2017 un număr total de 4624 analize
pentru monitorizarea de audit și control a calității apei potabile furnizate în zonele mici. Rezultatele au
fost: În total, un număr de 326 de analize neconforme, adică 7 procente.
Aceste 326 de analize neconforme sunt alcătuite din:
o 188 analize bacteriologice;

o 138 analize ale parametrilor chimici.
55
TABELUL 17. INFORMAȚII PRIVIND ZONELE MICI DE APROVIZIONARE CU APĂ
POTABILĂ DIN JUDEȚUL SIBIU ÎN ANUL 2017
CATEGORIA
NR. POPULAȚIE NR POPULAȚIE VOLUM
JUDEȚUL NUMELE ZAP
CAT CAT REZIDENTĂ APROVIZIONATĂ APĂ ÎN m3
CAT 2
1 3
CAT
SIBIU TĂLMACIU 5702 4217 800
3
SIBIU SADU CAT2 2800 2288 267
GURA CAT
SIBIU 3621 3300 733
RÂULUI 3
SIBIU ORLAT CAT 2 3205 3000 500
CAT
SIBIU TILIȘCA 4516 3833 998
3
CAT
SIBIU TURNU ROȘU 2415 2381 600
3
SIBIU DUMBRĂVENI CAT 2 6373 3756 338
SIBIU ȘEICA MARE CAT 2 3189 1779 128
SIBIU POPLACA CAT 2 1808 1792 107
SIBIU SĂCEL CAT 2 1068 856 109
SIBIU CÎRȚA CAT 2 1100 1100 120
SIBIU VURPĂR CAT 2 2557 1742 355
CAT
SIBIU ALMA 787 544 50
1
SIBIU PĂLTINIȘ CAT 2 74 74 107
SIBIU AGÂRBICIU CAT 2 1269 650 175
SIBIU PORUMBACU CAT 2 1857 2960 246

CAT
SIBIU CORNĂȚEL 546 546 75
1
56
 Sursele locale
Localitățile din județ care nu dețin rețea de apă potabilă, se aprovizionează cu apă din fântâni și
șipote publice aflate în subordinea primăriilor sau din fântâni particulare aflate în gospodăriile
locuitorilor. În perioadele secetoase, apa din aceste surse devine improprie consumului atât din punct de
vedere calitativ cât și cantitativ.
Conform datelor furnizate de primării, reiese că la nivelul județului Sibiu există 423 fântâni
publice, 165 șipote/izvoare publice și 20096 fântâni particulare.
În decursul anului 2017, s-au analizat un număr total de 483 probe de apă de fântână și izvoare
publice după cum urmează:
 241 analizate la parametrii biologici;

 242 analizate la parametri chimici.
Rezultatele analizelor au indicat faptul că:

 42,56% din probele analizate la parametrii chimici au fost neconforme, cele mai
frecvente probleme fiind la amoniac și nitrați;
 75,93% din probele analizate la parametrii bacteriologici nu fost necorespunzătoare.
Acest număr mare de neconformități al apei din fântâni și șipote la capitolele parametrii chimici
si biologici se datorează în principal adâncimii mici a fântânilor, amenajării necorespunzătoare,
prezenței surselor de poluare, lipsei perimetrului de protecție sanitară, secetei prelungite și mentenanței
defectuaose.
3.3.Calitatea apei potabile în județul Sibiu în anul 2018
 Zonele mari de administrare cu apă potabilă
În timpul anului 2018 pe raza județului Sibiu s-au efectuat de către DSP Sibiu și de către
producători un număr total de 13442 analize pentru monotorizarea calității apei furnizate de ZAP-urile
57
mari. Rezultatele analizelor au arătat un procent de 1,4% de probe neconforme (188) rezultând un
procent de conformitate de 98,6% (Tabelul 18)
TABELUL 18.. REZULTATELE ANALIZELOR DIN ZONELE MARI DE

APROVIZIONARE CU APĂ POTABILĂ DIN JUDEȚUL SIBIU ÎN ANUL 2018
(MONITORIZARE
(MONITORIZARE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
NUMĂR TOTAL
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
DISTRIBUITOR
DISTRIBUITOR
NECONFORME
NECONFORME
NECONFORME
DE CONTROL)
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
NR. TOTAL
NR. TOTAL
NR TOTAL
ANALIZE
ANALIZE
ANAIZE
ALAIZE
AUDIT)
APĂ.
APĂ
DSP
PARAMETRUL
Escherichia coli
5 0 702 805 0 0
(E.coli)
Enterococci 5 1 702 805 0 1
Stibiu 5 0 30 0 0 0
Arsen 5 0 30 0 0 0
Benzene 3 0 16 0 0 0
Benz(a)piren 5 0 16 0 0 0
Bor 5 0 30 0 0 0
Bromați 0 0 0 0 0 0
Cadmiu 5 0 40 0 0 0
Crom total 5 0 15 0 0 0
Cupru 5 0 15 0 0 0
Cianuri libere 5 0 31 0 0 0
Cianuri totale 5 0 31 0 0 0
58
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
(MONITORIZARE
(MONITORIZARE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
NUMĂR TOTAL
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
DISTRIBUITOR
NECONFORME
NECONFORME
DE CONTROL)
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
NR. TOTAL
ANALIZE
ANALIZE
AUDIT)
APĂ.
PARAMETRUL
1,2-dicloretan 5 0 30 0 0 0
Fluoruri 5 0 60 0 0 0
Plumb 5 0 40 0 0 0
Mercur 5 0 30 0 0 0
Nichel 5 0 15 0 0 0
Nitrați 5 0 60 395 0 0
Nitriți la ieșire din
5 0 0 109 0 0
stația de tratare
Nitriți în rețeaua de
5 0 41 285 0 0
distribuție
Nitrați/nitriți formulă 5 0 40 394 0 0
Pesticide –Total 5 0 30 0 0 0
Hidrocarburi
5 0 14 0 0 0
Policiclice Aromatice
Seleniu 5 0 30 0 0 0
Tetracloretena și
5 0 30 0 0 0
Tricloretena
Trihalometani – Total 5 0 30 0 0 0
Pesticide individuale
5 0 456 0 0 0
presupuse a fi prezente
Aluminiu 3 0 7 88 0 0
59
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
(MONITORIZARE
(MONITORIZARE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
NUMĂR TOTAL
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
DISTRIBUITOR
NECONFORME
NECONFORME
DE CONTROL)
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
NR. TOTAL
ANALIZE
ANALIZE
AUDIT)
APĂ.
PARAMETRUL
Cloruri 5 0 0 84 0 0
Amoniu 5 0 19 396 0 0
Clor rezidual total 5 0 698 817 0 0
Clor rezidual liber la

5 5 385 487 0 0
capăt de rețea
Clostridium
perfringens(specia,incl 5 2 56 404 56 39
usiv sporii)
Conductivitate 5 0 0 397 0 7
pH 5 1 0 442 0 0
Fier 0 3 50 290 15 3
Mangan 5 0 0 0 0 45
Oxidabilitate 5 0 0 395 0 0
Sulfat 5 0 0 84 0 0
Sodiu 5 0 13 19 0 0
Bacterii Coliforme 0 2 386 652 0 6
Tritiu 1 0 0 0 0 0
60
DISTRIBUITOR APĂ
NR. TOTAL ANAIZE

NECONFORME DSP
NR TOTAL ALAIZE
(MONITORIZARE
(MONITORIZARE
EFECTUATE DSP
MONITORIZATE
NUMĂR TOTAL
PRODUCĂTOR/
PRODUCĂTOR/
DISTRIBUITOR
NECONFORME
NECONFORME
DE CONTROL)
EFECTUATE
TOTAL ZAP
TOTAL ZAP
NR. TOTAL
ANALIZE
ANALIZE
AUDIT)
APĂ.
PARAMETRUL
Culoare 5 0 0 110 0 0
Miros 5 0 0 395 0 0
Gust 5 0 0 395 0 0
Număr de colonii la 22
5 0 59 141 0 0
grd.C
Număr de colonii la
1 0 599 0 0 0
37grd.C
Carbon Organic Total
5 0 2 444 0 0
(TOC)
Turbiditate 5 0 0 0 0 0
Activitatea Alfa
5 0 12 0 0 0
Globală
Activitatea Beta
0 0 12 0 0 0
Globală
Zinc 0 0 0 0 0 0
Duritate totală 3 0 0 19 0 0
Acrilamida 0 0 0 0 0 0
Epiclorhidrina 0 0 0 0 0 0
Clorură de vinil 5 0 0 84 0 0
Sulfați 2 0 0 19 0 0
Sulfuri și Hidrogen
0 0 0 0 0 0
Sulfurat
61
3.4. Situația comparativă a analizelor conforme 2017-2018
120
100
80
60
40
20
0
ZAP MARI ZAP MICI FÂNTÂNI/ȘIPOTE
PUBLICE
ANUL 2017 ANUL 2018
Fig. 18.Situația comparativă a analizelor conforme 2017-2018
Din intepretarea graficului referitor la situația comparativă a analizelor din ultimii doi ani (2017-
2018) rezultă un procent de neconformitate mai mare al ZAP-urilor mici și al fântânilor și șipotelor
publice. Acestea se datorează în principal absenței unei monitorizări a parametrilor calității apei din
aceste surse, lipsei unei zone de protecție sanitară în jurul surselor de apă și personalul instruit
necorespunzător.
62
Interpretarea rezultatelor
Locuitorii județului Sibiu au privilegiul de a se bucura de diverse surse de apă accesibile și cu

parametrii optimi pentru introducerea în procesul de potabilizare. Cei doi mari furnizori de apă potabilă
S.C. Apă-Canal S.A. și S.C. Apa Târnavei Mari S.A. sunt răspunzătoi pentru aceste beneficii. Se poate
afirma că ambii furnizori oferă servicii de înaltă calitate și faptul că putem consuma fără griji apa de la
roninet atât pentru pentru consum cât și pentru activități gospodărești sau gătit.
În scopul informării populației privitor la calitatea apei furnizate în județul Sibiu, atât S.C. Apă-
Canal S.A. cât și S.C. Apa Târnavei Mari S.A. pun la dispoziția publicului larg rezultatele buletinelor de
analiză periodice. Comparând rezultatele obținute cu concentrațiile maxime admise de legea 458/2002
privind calitatea apei potabile rezultă următoarele informații:
Calitatea apei furnizată de S.C. Apă-Canal S.A.
 pH-ul apei s-a situat pe perioada studiului între 6.5 și 7.1 unități, încadrându-se fără
probeleme în limitele impuse de legea nr. 458/2002 și anume între valoarea minimă de 6.5
unități si valoarea maximă de 9.5 unități. Media tuturor valorilor fiind de 6.8 unități.
Determinarea pH-ului s-a realizat folosind un pH-metru Hanna Instruments (Fig. 19);
Fig. 19. pH-metru Hanna Instruments Fig. 20 Turbidimetru Hanna Instruments

Sursa: fotografii originale
63
 Conductivitatea electrică a atins o valoare maximă de 79 µS/cm fiind cu mult sub limita de
2000 µS/cm impusă de legea nr 458/2002;
 Turbiditatea a înregistrat conform rapoartelor de analiză o valoare minimă de 0,2 NTU și o
valoare maximă de 1,37 NTU. Având în vedere că limita acestui parametru conform legii
nr.458/2002 este de maxim 5 NTU, nu au fost înregistrate abateri. Determinarea turbidității s-a
efectuat folosind un turbidimetru Hanna Instruments (Fig. 20);
Determinarea celor trei parametrii: pH, turbiditate și conductivitate electrică s-a realizat într-o
cameră separată (Fig 21)
Fig. 21 Cameră determinare a parametrilor, turbidităţii, pH-ului, conductivităţii
Sursa: fotografii originale
64
 Oxidabilitatea sau indicele de permanganat
a atins o valoare maximă de 1,5 mgO2/l în timp
ce valoarea maximă impusă de legea nr.
458/2002 este egală cu 5 mgO2/l nu s-au
semnalat probleme(fig. 22, 23)
Fig. 22 Determinarea indicelui Fig. 23 Determinarea Determinarea

permanganatic indicelui permanganatic
Sursa: : fotografii originale Sursa: : fotografii originale
 Nivelul de nitrați este un parametru foarte atent monitorizat, întrucât depășirea concentrației
maxime admise de 50 mg/l poate duce la efecte grave. Valoare maximă atinsă a ajuns la pragul
de 1,5 mg/l ceea ce nu reprezintă un pericol pentru consum;
 Nitriții sunt chiar mai periculoși decât nitrații, fapt pentru care concentrația maximă admisă este
de 0,5 mg/l. Din rezultatul analizalor rezultă că pe toatî durata studiului nivelul nitriților nu a
depășit valoare de 0,04 mg/l;
65
 Un alt parametru pe bază de azot și anume
amoniu s-a situat sub 0,065 mg/l cu mult sub
limita de 0,5mg/l impusă de de Legea nr.
458/2002; Pentru determinarea acestuia am
folosit apă decationizată rezultată din coloane
cu rășină (fig. 24)
Fig. 24 Coloane cu rășină pentru

decationizarea apei
Sursa: : fotografii originale
 Clorul liber, un parametru foarte important

în tratarea apei trebuie să se încadreze între un
minim de 0,1 mg/l pentru asigurarea
dezinfecției apei pe traseul său de la stație la
consumator și un maxim de 0,5 mg/l pentru a
nu dauna sănătății. Pe durata studiului s-a
înregistrat o depășire a maximului în punctul
de prelevare 1(Str. Florian Rieger nr.3, Takata
Petri Sibiu) până la 0,6 mg/l în data de
22.11.2017 dar și un nivel prea scăzut din
punctul de prelevare 5 (Str. Podului nr. 34,
Magazin Dominik, Sibiu) de 0,04 în data de
27.08.2018. Procesul de determinare al Fig. 24 Determinarea clorului
Sursa: : fotografii originale
clorului a fost surprins în figura nr. 24.
66
Calitatea apei furnizate de S.C. Apa Târnavei Mari S.A.
 Turbiditatea a atins o valoare maximă de 0.79 NTU in luna iulie a anului 2017 și o valoare
minimă de 0,29 NTU în luna iunie a anului 2018. Având în vedere limita impusă de 5 NTU este
la valori admisiblile;
 pH-ul a înregistrat fluctuații neînsemnate între 7,4 si 7,8 unități fără a depăși limitele impuse de
Legea nr. 458/2002;
 Conductivitatea electrică a apei are ca limită maximă 2500µS/cm. Pe durata studiului toate
determinările s-au încadrat în acest barem. Valoarea maximă obținută a fost de 750 µS/cm în
luna ianuarie a anului 2017 iar valoarea minimă de 476 µS/cm s-a înregistrat în luna iunie a
anului 2018;
 Clorul rezidual libera înregistrat depășiri ale concentrației maxime admise atât pe parcursul
anului 2017 cât și pe parcursul anului 2018 pe parcursul mai multor luni. Concentrația maximă
admisă pentru clorul rezidual liber conform Legii nr. 458/2002 este între 0,1 si 0,5 mg/l. Această
marjă se datorează calității de dezinfecție a clorului. Depășirea frecventă și considerabilă a
concentrației maxime admise (de până la 1,98 mg/l) se explică prin procesul de tratare al apei cu
clor pentru dezinfecția apei atât în cadrul uzinei de apă cât si pe traseul ei spre consumaotri;
 Amoniu (NH4) nu a creat probleme pe parcursul efectuării studiului. Concentrația maximă
admisă de 0,5 mg/l nu a fost atinsă sau depășită;
 Azotații și azotiții au înregistrat valori care se încadrează în limitele admise de Legea nr.
458/2002 și anume sub 50 respectiv 0,5 mg/l;
 Metalele luate în studiu (aluminiu, fier și mangan) nu au semnalat depășiri ale concentrațiilor
maxime admise din legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
 Sulfații au atins nivelul de 176 mg/l, nereprezentând un pericol pentru consum în condițiile în
care limita impusă este de 250mg/l.
67
CONCLUZII
Locuitorii județului Sibiu se bucură de multiple surse de apă potabilă printre care se regăsesc:
 apa de rețea provenită de la distribuitorii zonali autorizați;

 apa provenită din șipote și cișmele publice aparținând primăriilor;
 apa provenită din puțuri și fântâni private.
Dintre aceste surse, cea mai sigură o reprezintă apa de rețea, deoarece este supusă în nenumărate
rânduri unor analize riguros stabilite și trebuie să se încadreze într-o serie de parametrii. Un alt motiv ar
fi personalul angajat calificat în acest domeniu.
De remarcat este și faptul că sursele de apă precum puțurile și fântânile sunt mai predispuse la
intemperiile naturii, precum aversele sau secetele. Un alt motiv ar fi lipsa zonei de protecție fitosanitară,
așadar contaminarea sursei de apă potabilă.
Un alt atuu al apei de rețea ar fi monitorizarea permanentă a parametrilor de calitate de către o
instituție autorizată și verificată periodic.
În concluzie, încurajez consumul de apă de rețea în defavoarea apei din fântâni, puțuri, șipote
pentru sănătatea populației din județul Sibiu și nu numai.
Conform analizelor și studiilor efectuate şi pe baza rezultatelor din anii 2017-2018 rezultă că
sibienii, și nu doar ei, au acces la o apă de rețea cu care nu multe orașe se pot mândri.
Distribuitorii și producătorii de apă potabilă se străduiesc încontinuu la extinderea rețelei pentru
a oferi în cel mai scurt timp acces la apă potabilă pentru toată populația județului,această problemă fiind
cel mai frecvent întâlnită în mediul rural, în zonele marginalizate și greu accesibile.
68
BIBLIOGRAFIE
1. Oprean, Letiția, Apa resursa fundamentală a dezvoltării durabile, București, Editura Academiei
Române, 2012;
2. Iancu, Paulia, Procedee tehnologice de tratarea apei de alimentare, București, Editura
Universității “Lucian Blaga”, 2012;
3. Teodisiu Carmen, Tehnologia apei potabile si industriale, Editura Matrix Rom Bucuresti, 2001
4. http://www.apacansb.ro/p.php?pag=definitii;
5. ***Legea nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile – Repubilcată
(http://www.ludus.ro/portal/mures/ludus/portal.nsf/1CEAE085D41C323AC2257E
14002DD2CA/$FILE/L458-2002.pdf, accesat martie 2017);
6. http://www.chimiamediului.ro/2009/09/04/apa-potabila;
7. http://apatarnavei.ro/informatii-clienti/calitatea-apei-furnizate/;
8. https://www.sos-satelecopiilor.ro/wp-content/uploads/2018/06/Diagnoza-social%C4%83-a-
jude%C8%9Bului-Sibiu_Raport-feb-2016.docx.pdf
9. http://dspsibiu.ro/images/rapoarte/Raport_apa_2017_plus_anexe_compressed2.pdf
10. http://www.apacansb.ro/buletine-analiza-apa.php
69

Disertatie Apa Potabila

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disertatie Apa Potabila

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROTECȚIEI

SPECIALIZAREA: MANAGEMENTUL PROTECŢIEI

STUDIU PRIVIND IMPORTANȚA

Apa este un constituent fundamental, indispensabil pentru organismul uman și reprezintă

CAPITOLUL 1. Considetații generale privind sursele de apă ............................................................. 6

1.1. Surse de alimentare cu apă ............................................................................................................... 7

2.1. Agenți de contamiare ai apei și consecințele consumului de apă contaminată .............................. 17

3.1. Surse de apă potabilă în județul Sibiu ............................................................................................ 22

Calitatea apei furnizată de S.C. Apă-Canal S.A. ................................................................................... 63

Considetații generale privind sursele de apă

Pentru satisfacerea cerinţelor de apă a diverselor folosinţe se dispunde de resurse de suprafaţă,

1.1.1. Surse de apă de suprafaţă

 Debit variabil, care depinde de cantitatea de precipitaţii căzute, de temperatura din

 Lacuri glaciare, se întâlnesc îndeosebi în zonele montane/subarctice

1.1.2.Surse de apă subterană

1.1.3. Condiții de calitate pentru apa potabilă

 Indicatori organoleptici și fizici;

2.1. Agenți de contamiare ai apei și consecințele consumului de apă contaminată

 Conductivitatea electrică. Este însușirea apei de a nu se opune trecerii curentului electric.

2.2. Instituții cu atribuții în supravegherea calității apei

Instituțiile statului implicate în supravegherea și controlul calității apei potabile sunt:

 Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;

 Agenția Națională pentru Resurse Minerale.

2.2.2. Atribuțiile Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor

2.2.3.Atribuțiile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale

Calitatea apei potabile în judeţul Sibiu, perioada 2017-2018

3.1. Surse de apă potabilă în județul Sibiu

Orașul Sibiu este situat aproape de

1. S.C. Apă Canal S.A. Sibiu

Aceste două societăți conlucrează pentru îmbunătățirea permanentă a calității serviciilor și a

3.1.1. S.C. Apă-Canal Sibiu S.R.L.

Fig 2. Sediul S.C. Apă-Canal Sibiu S.A.

Din această locație, societatea supraveghează și controlează activitatea Uzinei de apă

Fig 3. Uzina de apă “Dumbrava”

Fig 4. Barajul Gura-Râului

TABELUL 1. INFORMAȚII PRIVIND PARAMETRII DE CALITATE AIAPEI

 Punctul de prelevare: robinet;

Escherichia coli UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

pH la 25o C unităţi pH 7,0 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012

Clor liber mg/l 0,6 ≥0,1-≤0,5 SR EN ISO 7393- 2:2002

 Punctul de prelevare: robinet;

Escherichia coli UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

pH la 25o C unităţi pH 7,0 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012

Clor liber mg/l 0,45 ≥0,1-≤0,5 SR EN ISO 7393- 2:2002

 Punctul de prelevare: robinet;

Escherichia coli UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

pH la 25o C unităţi pH 6,8 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012

Clor liber mg/l 0,14 ≥0,1-≤0,5 SR EN ISO 7393- 2:2002

 Punctul de prelevare: robinet;

 Punctul de prelevare: robinet;

Bacterii coliforme UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

 Punctul de prelevare: robinet;

pH la 25o C unităţi pH 6,9 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012

Clor liber mg/l 0,047 ≥0,1-≤0,5 SR EN ISO 7393- 2:2002

 Punctul de prelevare: robinet;

Bacterii coliforme UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

Escherichia coli UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

pH la 25o C unităţi pH 6,7 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012

Clor liber mg/l 0,19 ≥0,1-≤0,5 SR EN ISO 7393- 2:2002

 Punctul de prelevare: robinet;

Escherichia coli UFC/ml 0 0 SR EN ISO 9308- 1:2015

pH la 25o C unităţi pH 7,0 6,5-9,5 SR EN ISO 10523:2012