UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

ANALIZA SI SINTEZA PROCESELOR

INDUSTRIALE
PROIECT
Modelarea proceselor de epurare mecanica

Profesor: Dr. Ing. Bârsan Narcis Student: Anasie Alexandru - Cosmin

Specializarea : IPMI
Grupa : 321
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

Cuprins

1. INTRODUCERE ..................................................................................................................... 3
2. NOTIUNI GENERALE IN MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE A APEI ......... 4
2.1. Resursele de apa in Romania ........................................................................................... 4

2.2. Clasificarea procedeelor de epurare a apei ..................................................................... 5

3. PROCESUL MECANIC DE EPURARE A APEI .................................................................. 7

4. DESCRIEREA INSTALATIEI TEHNOLOGICE SI A PROCESULUI TEHNOLOGIC IN
STATIA DE EPURARE MECANICA ........................................................................................... 9
4.1. Alcatuirea schemelor de epurare .......................................................................................... 9

4.1.1. Schema de epurare mecanica ....................................................................................... 10

5. ECHIPAMNETE FOLOSITE IN STATIILE DE EPURARE MECANICA ...................... 12
6. CONCLUZIE ......................................................................................................................... 19
7. BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 20

2
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

1. INTRODUCERE

Este cunoscut, din vechime, că cei patru factori care stau la baza oricărei forme de viaţă,
de activitate, pe Pământ, sunt apa, aerul, solul şi focul iar din istorie se cunoaste, că primele
aşezări umane au apărut în apropierea cursurilor de apă; nici o activitate umană nu este posibilă
fără apă. Apa este viata. Este o precondiție pentru viața umană, animală și vegetală, precum și
o resursă indispensabilă pentru economie. De asemenea, apa joacă un rol fundamental în ciclul
de reglementare a climei. [1]

Protecția resurselor de apă, a ecosistemelor de apă dulce și sărată și a apei pe care o

bem și o folosim pentru procesul nostru de curatare este, prin urmare, una dintre pietrele de
temelie ale protecției mediului în Europa. Ecosistemele sănătoase ne pot ajuta să facem față
impactului schimbărilor climatice. Cu toate acestea, ecosistemele naturale și serviciile lor vitale
sunt supuse presiunii exercitate de extinderea urbană, agricultura intensivă, poluarea, speciile
invazive și schimbările climatice. [1]

Conform datelor guvernamentale, în România 98 % din populaţia urbană şi doar 33 %

din populaţia rurală este racordată la sistemele centrale publice de alimentare cu apă.

Conform aceloraşi date, 90 % din populaţia urbană şi doar 10 % din populaţia rurală
este racordată la reţelele publice de canalizare. La nivelul ţării, 31 % din apele uzate (orăşeneşti
şi industriale) se evacuează fără epurare, 41 % sunt insuficient epurate şi doar 25 % sunt epurate
corespunzător. [2]

Ne folosim de apa in toate activitatile posibile. In tema data vom elabora modelarea
proceselor de epurare din punct de vedere mecanic, importanta lor, procesul tehnologic si
importanta lor.

3
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

2. NOTIUNI GENERALE IN MODELAREA PROCESELOR DE

EPURARE A APEI

Epurarea apelor uzate este un ansamblu de măsuri și procedee prin care cantitățile de
impurități chimice sau microbiologice sunt diminuate, astfel încât apa rezultată să poată fi
vărsată într-un bazin receptor fără să-i dăuneze din punct de vedere calitativ. În urma acestui
proces rezultă ape epurate, care nu mai conțin substanțe nocive și nămoluri care trebuie apoi
prelucrate sau valorificate.[2]

Practic, prin epurarea apelor uzate, sunt garantate atât protecția și conservarea mediului,
cât și igiena si sănătatea populației.[2]

2.1.Resursele de apa in Romania

România este considerată o ţară europeană cu resurse de apă limitate; în regim natural,
pot fi utilizate numai 5 miliarde m3 /an. Resursele de apă posibil de a fi potabilizate in
Romania, sunt constituite din:

 râuri interioare;
 lacuri naturale sau artificiale;
 fluviul Dunarea (apele Mării Negre nu sunt luate în considerare datorită dificultăţilor
tehnice si economice ale proceselor de desalinizare);
 apele subterane .[3]

Fig. 1 Circuitul apei in natura [3]

4
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

2.2.Clasificarea procedeelor de epurare a apei

Epurarea apelor uzate se poate realiza prin metode ce se bazează pe procese fizice,
chimice şi biologice, care diferă în funcţie de tipul poluanţilor şi concentraţia lor în apa uzată.

Se poate face o clasificare a acestor metode luând în considerare tipul procesului care stă la
baza metodei de epurare:

 Epurare mecanică

 Epurare chimică

 Epurare biologică

 Epurare avansată sau considerând operaţiile şi procesele unitare necesare pentru a realiza
îndepărtarea poluanţilor, într-un anumit stadiu al sistemului de epurare în:

 Epurare primară
 Epurare secundară
 Epurare terţiară (avansată) [5]

In urma epurarii fizico-mecanice, chimice si biologice rezulta:

 ape epurate care nu mai contin substante nocive

 namoluri care trebuie apoi prelucrate si valorificate [5]

Procedeele prezentate mai sus nu sunt obligatorii, ele se pot combina sau se pot alege
variante funcţiede natura substanţelor din apa , gradul de epurare dorit, precum şi de legislaţia
în vigoare care impune anumite restricţii privind nivelul calitativ al procesului de epurare. [4]

Epurarea mecanică este o etapă de început şi de final a procesului de epurare şi are ca

principal scop principal indepartarea materialelor solide reţinerea corpurilor şi suspensiilor
mari prin intermediul grătarelor, a sitelor, etc; [4]

Epurarea mecano-chimică se bazează în principal pe acţiunea substanţelor chimice

asupra materiilor solide aflate în suspensie, dar separabile prin decantare şi are drept scop
următoarele:

 coagularea materiilor solide aflate în suspensie, utilizând instalaţii de coagulare

(camere de preparare şi dozare, camere de amestec şi de reacţie) ;
 epurarea mecanică ( conform paragrafului de mai sus ) ;

5
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

 dezinfectarea apelor uzate, realizată în staţii de clorinare şi bazine de contact, sau prin
alte procedee; [4]

Epurarea mecano-biologică se bazează pe acţiunea comună a procedeelor mecanice,

chimice şi biologice şi au ca scop, reţinerea particulelor în suspensie prin procedee mecanice,
urmată de :

 epurarea naturală a apelor uzate şi a nămolurilor şi care se realizează în câmpuri de

irigare şi filtrare, iazuri biologice, etc. (proceduri ce se recomandă astăzi numai ca
treaptă superioara de epurare); [4]
 epurarea biologică artificială a apelor uzate şi a nămolurilor. Pentru apele uzate această
operaţie se realizează în filtre biologice de mare şi mică încărcătură, în bazine cu nămol
activ de mare şi mică întindere, filtre biologice scufundate, filtre biologice tip turn; [4]

Din punct de vedere teoretic, în practica industrială reţinerea corpurilor şi a suspensiilor

mari este cunoscută sub numele de epurare preliminară. Indepărtarea materiilor solide în
suspensie separabile prin decantare, cu sau fără ajutorul substanţelor de coagulare, prin flotare,
sedimentare, coagulare, este cunoscută sub denumirea de epurarea primară sau mecanică.[4]

Indepărtarea materiilor solide din soluţii şi în special a celor de natura organică este
cunoscută sub denumirea de epurare secundară sau biologică, iar combinaţia între epurarea
primară şi cea secundară este cunoscută sub denumirea de epurare complexă. Tendinţa pe
plan mondial este de a se extinde epurarea până la epurarea la nivelul epurării terţiare, precum
şi aplicarea de procedee speciale de epurare. [4]

Fig.2. Schema flux tehnologic al metodelor de epurare . [3]

6
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

3. PROCESUL MECANIC DE EPURARE A APEI

Epurarea mecanică sau cum mai este numită „treapta primară a epurării” constituie
prima treaptă a procesului de epurare a apelor uzate şi are ca scop îndepărtarea în principal a
materialelor solide aflate în apele uzate, fie că plutesc la suprafaţa apei, fie sunt în suspensie şi
care sunt separabile prin metode mecanice simple. Treapta epurării mecanice cuprinde în
principal următoarele activităţi , căreia îi corespund instalaţiile aferente:

 Separarea materialelor plutitoare aflate la suprafaţa apei;

 Separarea particulelor mari aflate în suspensie în apă;
 Reţinerea nisipului din apele uzate;
 Separarea uleiului aflat în apele uzate.
 Decantarea suspensiilor fine. [5]

Procedeele de epurare mecanică asigură reţinerea, prin procese fizice, a substanţelor

poluante sedimentabile din apele uzate, folosind în acest scop, construcţii şi instalaţii în a
alcătuire diferă mărimea suspensiilor reţinute. Astfel, pentru reţinerea corpurilor şi suspensiilor
mari ca: frunzele, bucăţi de lemn, ambalaje de plastic, hârtii, cârpe, folii de plastic, precum şi
alte corpuri plutitoare de mari dimensiuni se folosesc gratare şi site. [5]

Fig. 3. Schema de epurare. [5]

7
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

In unele situaţii de scheme de epurare, această operaţie se numeşte epurare preliminară.

Pentru separarea, prin flotare sau gravitaţională, a grăsimilor şi emulsiilor care plutesc în masa
apei uzate, se folosesc separatoare de grăsimi, iar sedimentarea sau decantarea materiilor
solide, în suspensie separabile prin decantare, are loc în deznisipatoare, decantoare, fose septice
etc. [6]

Este necesară îndepărtarea acestor particule de mai mari dimensiuni pentru că dacă
acestea ajung în interiorul instalaţiilor aferente staţiilor de epurare, pot sa obtureze conductele
şi pot influenţa negativ procesul de epurare biologică. Daca epurarea se finalizează cu o filtrare,
în mod sigur aceste particule mari pot optura intrarea apei în filtru. [6]

Particulele de nisip sau particulele de aceeaşi structură sunt separate încă de la început
pentru a nu intra în celelalte instalaţii şi a deranja procesul de epurare. De altfel nisipul fiind
un material abraziv va coroda conductele, pompele de apă şi de nămol. [6]

Particulele de mai mici dimensiuni aflate în suspensie sunt separate prin decantare în
instalaţii de mari dimensiuni numite decantoare şi unde ca urmare a scăderii vitezei de
circulaţie a apei, particulele se depun ca efect a gravitaţiei, respectiv a diferenţei de densitate,
pe fundul decantorului. [6]

Acest procedeu de epurare este folosit frecvent în epurarea apelor uzate menajere,
constituind o etapă intermediara de realizare totală a epurării apelor, îndeosebi pentru
localitaţile în care staţia de epurare se construieşte simultan cu canalizarea localităţii. În cazul
în care in canalizarea orăşenească sunt deversate mari cantităţi de ape uzate industriale, pentru
a proteja desfăşurarea normală a proceselor de epurare în treapta mecanică, se prevede o
epurare preliminară alcătuită din bazine de egalizare a debitelor de uniformizare a
concentraţiilor (în cazul apelor uzate industriale evacuate în şarje tehnologice), sau în bazine
de neutralizare pentru apele puternic acide sau alcaline. [6]

8
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

4. DESCRIEREA INSTALATIEI TEHNOLOGICE SI A

PROCESULUI TEHNOLOGIC IN STATIA DE EPURARE
MECANICA

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile
de natura chimica (minerala si organica) sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse
sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care se evacueaza si
sa nu mai pericliteze folosirea apelor acestuia. [5]
 Apa uzata care intra in statia de epurare contine:
a. Corpuri mai
b. Suspensii grosiere minerale
c. Grasimi emulsinate si neemulsionate
d. Suspenii minerale de diferite tipuri
e. Compusi pe baza de azot, fosfor [5]

In urma proceselor de epurare rezulta ca principale produse:

 apele epurate (efluentul epurat) - care sunt evacuate in receptor sau pot fi valorificate in
irigatii sau alte folosinte;
 namoluri - care sunt indepartate om statie si valorificate. [5]

Epurarea apelor uzate cuprinde, deci, urmatoarele doua mari grupe de operatii succesive:
 retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produsi nenocivi,
 prelucrarea substantelor rezultate sub diverse forme (namoluri, emulsii, spume
etc.) din prima operatie. [5]

4.1. Alcatuirea schemelor de epurare

Schita care reprezinta succesiunea si amplasarea obiectelor principale din statia de

epurare cu aratarea pozitiilor relative intre ele, precum si indicatii asupra fluxului tehnologic
al apei, al namolului, al energiei electrice, al aburului si al altor agenti necesari epurarii,
constituie schema de epurare. [6]

9
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

Prin prezentarea schemelor de epurare se urmareste indeosebi evidentierea proceselor

tehnologice adoptate pentru epurarea apei si pentru prelucrarea namolurilor. [6]

Din schema nu vor rezulta totalitatea caracteristicilor instalatiei (grad de epurare, consum de
abur, consum de energie etc. ) si nici solutiile de constructie sau de fundare. De asemenea, de
cele mai multe ori nu se indica in schema toate elementele constructive ale instalatiilor de
deservire (pompele de la rezervoarele de fermentare etc.). [6]

4.1.1. Schema de epurare mecanica

Fig. 4. Schema de epurare mecanica. a- cu fermentare separata a namolurilor; b- cu decantor

cu etaj.[ 6]

Aceasta schema cuprinde in mod obisnuit, gratare si dezintegratoare de deseuri,

deznisipatoare, separatoare de grasimi, decantoare, varsarea apei in emisar si in rezervoare sau
bazine de fermentatie a namolurilor, instalatii pentru deshidratarea namolurilor. [7]

Traseul apei uzate, al namolului si altor agenti necesari epurarii se figureaza cu linii
diferite de cele pentru namol si alti agenti necesari epurarii (aici este figurat traseul apei cu
linie plina, traseul namolului cu linie punct, traseul gazelor cu cercuri mici, traseul apei calde
cu linie dreapta-linie unduita). Cand pentru epurare se folosesc decantoare cu etaj, schema in
plan se prezinta ca in figura b, fermentarea namolului facandu-se chiar in aceste decantoare.
[7]

10
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

Fig. 5. Profil tehnologic printr-o statie de epurare. [6]

Profilul tehnologic trebuie sa tina seama de pierderile de sarcina care se produc la

trecerea apelor si a namolurilor prin diferitele constructii si instalatii din statia de epurare . [7]

11
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

5. ECHIPAMNETE FOLOSITE IN STATIILE DE EPURARE

MECANICA

Epurarea mecanică (primară) este cel mai de bază tip de procesare a apelor uzate și este
obligatorie în cazul tuturor stațiilor de epurare, indiferent de mărimea debitului și configurația
tehnologică a proceselor și treptelor de epurare considerate permitand reținerea substanțelor
grosiere, a grăsimilor în stare liberă, a particulelor minerale discrete cât și a particulelor
minerale și organice în suspensie, prin utilizarea de grătare de diverse dimensiuni, separatoare
de grăsimi, deznisipatoare și decantoare. [8]

5.1.Distribuitor cu stavile

Este primul obiect al stației de epurare

find asamblat la capatul terminus al
colectorului de aport care face legatura intre
caminul deversor și stația de epurare. [8]

Are rolul de a distribui uniform debitul

total pe doua fire de distribuție ( FIR I și FIR II)
pentru un debit de 3,2m3/s sau 6,4m3/s in timpul
ploii. Fiecare deschidere a distribuitorului este
prevazuta cu cate o stavila. In timpul
Fig.6. Distribuitor Cu stavile . [15] funcționarii, stavilele vor sta in poziție ridicata
pentru a permite trecerea apei spre gratarele
rare și pentru a se evita variația rapida a nivelului apei in canale.[8]

5.2. Gratare de separare

In stadiul de epurare mecanica se intalnesc foarte multe tipuri de gratare si site ce ajut
in separarea deseurilor din ape, dar o sa enumerez cateva. [8]

12
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

a) Gratar rar

Pe fiecare linie in aval de distribuitor

se afla cate un gratar plan rar. Gratarele rare
sunt proiectate pentru a prelua o cantitate
maxima de apa de aproximativ 2m3/s fiecare.
Intervalul dintre barele gratarului este de 25
mm, ceea ce inseamna ca orice este mai mare
decat diametrul lui nu va trece de gratar.
Aceasta materie se va acumula in fața
gratarului pana cand diferența dintre nivelele
apei de dinaintea și dupa gratar este de
Fig. 7.Gratar rar [15]
aproximativ 30-75 mm. Apoi grebla
pornește automat și curața barele. Materia greblata cade intr-un transportor elicoidal și este
presata și transportata intr-un container mobil cu o capacitate de aproximativ 3-4 m3. [9]

b) Gratar fin

In aval de gratarele rare se afla cate

doua gratare fine plane. Gratarele fine
sunt proiectate pentru a prelua o
cantitate maxima de apa de aproximativ
1 m3/s fiecare. Intervalul dintre bare este
de 10 mm, iar principiul de lucru este
același ca la gratarele rare. [9
Fig. 8. Gratare fine. [15] Gratarele retin corpurile grosiere
plutitoare aflate in suspensie in apele uzate (carpe, hartii, cutii, fibre, etc.). Materialele retinute
pe gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate. In unele cazuri
pot fi maruntite prin taiere la dimensiunea de 0, 5-1, 5 mm in dezintegratoare mecanice. [9]

13
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

c) Gratar curb cu curatire mecanica

Gratarul curb cu curatire mecanica,

se utilizeaza doar pentru adancimi
mici de canal.

Barele gratarului sunt dispuse in

sectiunea planului vertical dupa un
arc de cerc de cca. 90[°]. Curatirea se
efectueaza cu una, doua greble
montate la extremitatea unor brate ce
se rotesc in jurul unui arbore
orizontal, dispus perpendicular pe
directia de curgere a apei. [9]
Fig. 9. Gratar curb cu curatire mecanica

1 – umplutura din beton; 2 – bara LT 60 x 8; 3 – traversa; 4 –

pasarela [15]

Prin comparatie cu gratarul curb, gratarul plan cu curatire mecanica (figura 11) este
destinat canalelor de mare adancime. Gratarul este inclinat la 75-80o fata de orizontala pentru
a usura curatarea. [9]

Fig.10. Gratar plan cu curatire mecanica .1-ghidaje; 2-gratar; 3-grebla; 4-curatator grebla; 5-mecanism
de antrenare; 6-jgheab de scurgere a retinerilor; 7-beton de montaj. [15]

14
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

Desi sunt adoptate mai multe solutii, in principiu curatarea se face cu o grebla, condusa
de doua lanturi paralele, in miscare de dus-intors. Coborarea se efectueaza cu grebla indepartata
de barele gratarului, iar la miscarea de ridicare grebla este apasata pe aceasta. In pozitia
superioara a greblei este antrenata o lama de curatare care descarca retinerile intr-un carucior,
tomberon sau pe o banda rulanta. Scheme le a, b, c. [10]

d) Gratar plan cu curatare mecanica din aval

Acest tip de gratar (figura 11) se utilizeaza pentru

debite mari. El este dispus vertical, iar in aval are doua lanturi
peralele pe care sunt montate o serie de greble cu dinti lung ice
trec prin lumina gratarului pana in fata barelor. Miscarea de
curatire se face se jos in sus, dintii greblelor fiind si elemente
de ridicare a retinerilor. [10]

Numarul mare de greble permite curatarea unor

cantitati mari de retineri. La partea superioara exista un plan
inclinat oscilant care permite trecerea dintilor. Cand dintii
efectueaza miscarea de intoarcere si ies dintre bare, retinerile
Fig. 11. Gratar plan cu curatare
cad pe planul inclinat, revenit la pozitia initiala, iar de aici pe
mecanica din aval. [15]
banda transportoare. [10]

15
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

5.3.Site in statiile de epurare :

a) Tambur cu sita pentru apa de consum

Echipamentul (figura 12) se

utilizeaza la nivele constante ale apei
ce se obtin cu ajutorul deversoarelor.
Echiparea se face cu tesatura pentru
macrosita sau microsita, in ultimul
caz etansarea fiind mai pretioasa. [11]

Sitele se trateaza similar ca in cazul

celor articulate, atat constructive, cat
si ca cinematica si sistem de spalare.
Elementele de diferentiere sunt:
fixarea tamburului, etansarea acestuia
precum si antrenarea. Fixarea se face
Fig. 12.Tambur cu sita pentru apa de consum. [15] pe lagare, in care caz antrenarea se
efectueaza cu roti dintate angrenate
direct sau prin roti de lant. amburul se prezinta ca o colivie pe care se fixeaza panourile cu sita,
tip plan la constructiile vechi si in evolventa la constructiile noi. Debitele de spalare se stabilesc
in functie de presiunea apei, dar nu depasesc 2-3% din debitul sitat. [11]

b) Tambur cu sita pentru apa uzata

Aceasta are o constructie similara cu

tamburul cu sita utilizat pentru alimentarile
cu apa in cazul debitelor mari in domeniul
macrositarii. Pentru debite relativ mici,
echipamentul, prezentat in figura 13 se
compune dintr-o tabla sprijinita la exterior pe
patru role, cate doua la fiecare capat, Fig. 13. Tambur cu sita pt. apa uzata. [15]

antrenarea realizandu-se prin frictiune.

Tamburii sunt prevazuti la interior cu palete, dispuse colloidal, astfel ca prin rotire retinerile

16
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

sunt dirijate catre un capat in stare uscata. Apa uzata este distribuita in interiorul tamburului,
iar evacuarea lichidului sitat se face pe la partea inferioara. [11]

Sitarea se face pe cca. 20% din suprafata sitei. In functie de marimea ochiului de sita sau a
luminii barelor si de provenienta apei uzate se adopta viteze de 0.05-0.15m/s inaintea sectiunii
strangulate. [11]

5.4.Dezinisipatoare

Deznisipatoarele nu pot lipsi din stațiile

de epurare construite în cadrul unui sistem
unitar deoarece nisipul adus de apele de ploaie
și lăsat să pătrundă în treptele avansate ale
stației de epurare poate împiedica buna
funcționare a acesteia. Deznisipatoarele
trebuie să rețină prin sedimentare particulele
cu un diametru mai mare de 0,2 mm, evitând
în același timp depunerea materialelor
organice pentru ca acestea să nu
Fig. 14. Dezinisipator. [15] fermenteze.[12]

5.5.Separator de grasimi

Separatoarele de grasimi îndepărtează

substanțele petroliere și grăsimile care se ridică la
suprafață în zonele liniștite sau cu viteze
orizontale mici ale apei. Acestea sunt instalate
după deznisipatoare, în cazul rețelelor de
canalizare construite în sistem unitar, sau după
grătare, în cazul rețelelor construite în sistem
divizor, fără deznisipator. Procedeele de retinere
sunt in functie de natura grasimilor, respectiv:
Fig. 15. Separator de grasimi. [15]
17
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

 grasimi libere, care au tendinta de a se ridica la suprafata apei;

 grasimi sau sapunuri, aflate in dispersie coloidala sau sub forma de emulsii, care in
mod normal nu au tendinta de a se ridica la suprafata;
 gudroane care au tendinta de a se depune. [13]

Pentru grasimile din prima grupa,

procedeul se bazeaza pe micsorarea vitezei
de curgere a apei, grasimile separandu-se la
suprafata, intr-un spatiu amenajat in acest
scop. [13]

Pentru grasimile din grupa a doua,

bazinele sunt formate din
trei compartimente, in bazinul central se face
insuflarea cu aer si separarea grasimilor, care
Fig. 16. Separator grasimi grupa a doua. [15] sunt dirijate spre un jgheab colector. Apa se
evacueaza in compartimentele lateralee
forma dreptunghiulara. Evacuarea grasimilor se face manual, iar apa iese prin sifonare. [13]

5.6.Decantoarele primare

Decantatoarele primare sunt

utilaje în care se sedimentează cea mai
mare parte a materiilor în suspensie din
apele uzate. Acestea pot fi longitudinale
sau circulare iar rolul lor este de a asigura
staționarea apei pentru un timp mai
îndelungat, pentru a permite depunerea
până și a celor mai fine suspensii. În apele
din decantoare se pot adăuga și diverse
substanțe chimice cu rol de agenți de
Fig. 17. Decantator primar. [15]
coagulare sau floculare, iar uneori se
interpun și filtre. Urmează un proces de despumare, pentru a înlătura spumele și alte substanțe
flotante adunate la suprafață, iar la final colectarea și extragerea nămolului depus pe fundul
bazinului pentru a se trimite la metantancuri. [13]

18
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

6. CONCLUZIE

Obiectivul fundamental al strategiei UE privind biodiversitatea este acela de a

îmbunătăți calitatea mediului, de a proteja sănătatea oamenilor, de a utiliza prudent și rațional
resursele naturale, precum și de a promova măsuri la nivel internațional care privesc
problemele globale sau regionale legate de mediu. [14

În acest sens, este nevoie ca alte domenii, precum agricultura, energia, transporturile,
pescuitul, dezvoltarea regională, cercetarea, inovarea și ajutorul extern să ia în considerare
consecințele asupra mediului ale politicilor și deciziilor de finanțare aferente. În concluzie,
aspectele economice și cele de mediu sunt complementare. [14]

Necesitatea de a utiliza în mod eficient resursele limitate este un obiectiv care figurează
în toate politicile UE. În ultimele decenii, UE a pus în aplicare o politică vastă pentru a asigura
calitatea apei în Europa. Inițial, aceasta a abordat preocupările privind sănătatea. [15]

Legislația României, aflată în vigoare la acest moment, transpune Directivele

Consiliului European cu privire la epurarea apelor uzate, inclusiv Directiva Europeană nr.
2000/60/CE care stabilește “un cadru legislativ de politică comunitară în domeniul apei” [15].

Efectul de poluare a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate asupra apelor de
suprafaţă, se manifestă în principal prin conţinutul de materii în suspensie, de materii organice,
în săruri nutritive, amoniu şi în microorganisme patogene.[15]

In România, majoritatea staţiilor de epurare funcţionează la parametri calitativi scăzuţi,

iar de epurare terţiară încă nu se pune problema şi nici de procedee speciale de epurare pentru
apele uzate menajere. Acest lucru este explicat prin lipsa fondurilor necesare pentru
modernizarea staţiilor de epurare. Aderarea României la Comunitatea Europeană impune
respectarea de către România a legislaţiei impuse tuturor ţărilor europene. In această situaţie
România trebuie să facă eforturi deosebite pentru a creşte performanţele staţiilor de epurare şi
astfel să se poată încadra în legislaţia europeană privind evacuarea apelor epurate în emisari.
Având în vedere faptul că nu exista încă în România staţii de epurare care să se încadreze în
performantele cerute de legislaţia europeană, efortul tehnic şi financiar al României va fi
imens. [14]

19
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

7. BIBLIOGRAFIE

1. Additional tools for Adapting the management of Water and Environmental

Resources in response to Global Change. Disponibil online la :
https://ec.europa.eu/environment/water/adaptation/index_en.htm. Accesat la data:
26.05.20
2. Panaitescu Mariana , 2011. Tehnici de epurare ape uzate, Indrumar de proiectare
statie de epurare. Disponibil online
la/:http://www.amac.md/Biblioteca/data/18/Utilities/Epurare.pdf . Accesat la data:
26.05.20
3. Epurarea apelor uzate. Disponibil online la:
https://www.apabrasov.ro/servicii/epurarea-apelor-uzate/. Accesat la data: 26.05.20
4. Plan de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
orasenesti modificata prin Directiva 98/15/CE, 2004. Accesibil online la:
http://www.rowater.ro/SCAR/PLAN%20DE%20IMPLEMENTARE%20privind%20e
purarea%20apelor%20uzate%20orasenesti.aspx. Accesat la data: 26.05.20
5. Procedee si echipamente de epurae a apelor.Suport de curs, 2011. Disponibil online la:
http://www.amac.md/Biblioteca/data/17/08/Romania/68-Procedee-Si-Echipamente-
de-Epurare-a-Apei.pdf. Accesat la data: 26.05.20
6. Epurarea mecanică,2014. Disponibil online la: http://epurare-ape-uzate.ro/epurarea-
mecanica/. Accesat la data: 27.05.20
7. Descrierea instalatiei tehnologice si a procesului tehnologic din statia de epurare.
Disponibil online la: https://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-
mediu/Descrierea-instalatiei-tehnolo323.php. Accesat la data: 26.05.20
8. Tehnologia epurarii apelor uzate menajere. Disponibil online la:
https://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/TEHNOLOGIA-
EPURARII-APELOR-UZA548.php. Accesat la data: 27.05.20
9. Epurarea mecanică. Epurarea mecanica, 2017. Disponbil online la: http://epurare-ape-
uzate.ro/epurarea-mecanica/. Accesat la data: 27.05.20
10. Negulescu, M., "Epurarea apelor uzate industriale", Editura TEHNICA, Bucuresti,
1987
11. Dan Ovidiu Ianculescu, "Statii de epurare de capacitate mica" , Editura MATRIXROM,
Bucuresti, 2002.

20
 MODELAREA PROCESELOR DE EPURARE MECANICA

12. Ov. Ianculescu, Gheorghe Ionescu, Raluca Racoviteanu, "Epurarea apelor uzate" ,
Editura MATRIX RO, Bucuresti, 2001
13. Rusu Tiberiu- Procedee şi echipamente pentru tratarea şi epurarea apelor, suport de
curs;U.T.Cluj; 3. Simona Avram- Procedee şi echipamente pentru tratarea şi epurarea
apelor, suport de curs;U.T.Cluj;
14. Negulescu M. : ,,Epurarea apelor uzate orăşeneşti“, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1971 ;
15. Robescu Dan, Robescu Diana : ,,Procedee, instalaţii şi echipamente pentru epurarea
avansată a apelor uzate“, Ed. Bren, 1999 ;

21