EPURAREA APELOR

UZATE
MUNTEANU EUGENIIU
IPM IV
Problema

POLUAREA APEI
Cauza problemei

Organică
Chimică
sintetizată

Biologică Fizică
Poluarea
apelor
 Efectele problemei

Dereglarea circuitului apei în natură

Scăderia spernaței
de viață

Micsorarea diversității vieții

• Îmbolnăvirea și MOARTEA florii și faunei

 Rezolvarea problemei

Epurarea
Mecanic Biologic Chimic
apelor
 Procedee MECANICE
Deznisipatoarele Decantoarele

Gratarele Separatoarele de grasimi

Procedee CHIMICE
Poluanți chimici coloidali

Poluanți chimici dizolvați

Procedee BIOLOGICE

Nămol activ Iazuri de oxidare

Biofiltre
 Aici este o scurtă informație despre fiecare slide

Slide I

Mă numesc Munteanu Eugeniu studen IPM anul IV, am avut sarcina de a studia teoretic problema ,,Epurarea apelor uzate,,

Slide ,,PROBLEMA”

În acest studiu teoretic, principalul luccru pe care il abordez este ,,Epurarea apelor uzate” deci este o măsura reactivă ca urmare a apariției a PROBLEMEI care se numeste
,,poluarea apei”,

Poluarea apei reprezintă modificarile fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a face consumul apei impropriu sau periculoas pentru sanatatea publica, viata acvatica,
pescuitul industrial, industrie si turism.
 Slide ,,CAUZA PROBLEMEI”

Desigur pentru a ajunge la epurarea apelor și a sti cum să acționăm este necesar de a cunoaște factorii ce duc la apariția problemei și modul lor de a acțiune
prin care crează problema, deci principalii poluanți sunt:

 Poluanți biologici care sunt reprezentate de microorganismele si materiile organice fermentescibile ce duc la o contaminare bacteriologica puternica. La
aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hartiei. Nu mai putin periculoase, sunt
apele uzate provenite de la cresterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise,
foarte restranse.

Alt factor este,

 Poluantul chimic care rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca: nitrati, fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri
provenite din industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Excesul de ingrasaminte cu azot in sol sau din alte
surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. O cauza principala a poluarii apelor o constituie hidrocarburile -
prezente in toate fluviile lumii.

Al treilea factor principal,

 Poluanții organici sintetizați ce se datorează in principal, detergentilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de dermatoze
(afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in
industria materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii. Pe langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de
sinteza, cum sunt fenoli. O problema deosebita cu care ne confruntam in prezent este avalansa de deseuri de plastic: pungile de plastic si recipientii din PET-
uri.

Și ultimul dintre cei mai iportanți facoti ce duc la poluarea apelor,

 Poluanții de natură fizică carea apar ca urmare a deversări în apă a metrialelor radioactive sau a apelor cu temperatura cu mult diferită de apa în care este sunt
devărsate.
 Slide ,,EFECTELE POLUARII”

Desigur atunci cand apare o problemă, aceasta duce de obicei la efecte negative, de asta și se numeste problemă, deci să vedem câteva dintre efectele cele mai negative
produse de poluarea apelor.

 Dereglarea circuitului apei în natură este un efect a micșorării capacității de autopurificare a ape.
 Scăderia speranței de viață ca urmare a micșorării calității alimentelor crecute cu apă uzată
 Micșorarea diversității vieții datorită distrugerii mediului acvatic ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care
favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice.după care putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare acest proces este numit eutrofizare
 Îmbolnăvirea și moartea florii și faunei este o consecință directă a calității apei deoarece după cum cunoaștem apa este elementul indispensabil veții.

Slide ,,REZOLVAREA PROBLEMEI

Acum când se cunoaște problema, cauza problemei, si efectele acestei probleme trebuie să găsim o metodă de rezolvare a ei, de obicei rezolvarea acestei brobleme se face
prin ,,EPURAREA APEI UZATE” ce se defineste ca un ansamblu de masuri si procedee prin care cantitatile de impuritati chimice sau microbiologice sunt diminuate astfel incat
apa rezultata sa poata fi varsata intr-un bazin receptor fara sa-i dauneze din punct de vedere calitativ.

Pentru ca apele să fie considerate epurate, este bligatoriu sa nu mai contină substante nocive pentru aceasata e necesar să fie trecute prin cateva procedee de epurare, aceste
procedee în funcție de natura lor și consecutivitate sunt: procedee mecanice, procedee biologice și procedee chimicie despre care voi vorbi mai detaliat în următoarele slideuri,
pentru început procedeeile mecanice.
 Slide ,,PROCEDEE MECANICE”

Scopul procesului de Epurarea mecanica este de a retine suspensiile grosiere, acest lucru se utilizează în principal cu următoarele dispozitive:

 Gratarele care retin corpurile grosiere plutitoare aflate in suspensie in apele uzate (carpe, hartii, cutii, fibre, etc.). Materialele retinute pe gratare sunt evacuate ca atare, pentru a fi depozitate in gropi sau incinerate.
 Deznisipatoarele trebuie sa retina prin sedimentare particulele mai mari in diametru de 0,2 mm si in acelasi timp, trebuie sa se evite depunerea materialelor organice, pentru a nu se produce fermentarea lor.
 Separatoarele de grasimi sau bazinele de flotare au ca scop indepartarea din apele uzate a uleiurilor, grasimilor si, in general, a tuturor substantelor mai usoare decat apa, care se ridica la suprafata acesteia in
zonele linistite si cu viteze orizontale mici ale apei.
 Decantoarele sunt constructii in care se sedimenteaza cea mai mare parte a materiilor in suspensie din apele uzate. Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura stationarea apei timp mai
indelungat, astfel ca se depun si suspensiile fine. Se pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre. Spumele si alte substante flotante adunate
la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura ("despumare") iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin si se trimite la metantancuri

Slide ,,PROCEDEE CHIMICE”

Aceasta metoda utilizeaza pentru indepartarea poluantilor procese chimice si fizico-chimice. Epurarea chimica se aplica atat poluantilor in suspensie, cat si celor dizolvati. Astfel, materiile in suspensie fina care
nu se decanteaza in decantorul primar, ele aflandu-se dispersate coloidal, se elimina cu ajutorul unor reactivi chimici, numiti coagulanti (saruri de Al si Fe in asociere cu alti reactivi), se mai folosesc si coagulanti sintetici
numiti polielectroliti. Aplicarea procedeului de decantare cu coagulanti asigura eliminarea materiilor in suspensie in proportie de peste 95% si reduce continutul de substante organice dizolvate.

Pentru eliminarea poluantilor dizolvati se recurge la reactii chimice in care reactivul introdus formeaza cu poluantul un produs greu solubil, care se depune pe fundul bazinului de reactie sau e descompus sau
transformat intr-o substanta inactiva. Astfel se pot elimina din solutie: metale grele, cianuri, fenoli, coloranti etc. Ca reactivi se utilizeaza laptele de var, clorul, ozonul. Apele uzate acide sau alcaline, datorita agresivitatii
lor chimice, se supun preepurarii, operatie ce consta in neutralizarea lor in bazine cu ajutorul unor reactivi chimici.
 Slide ,,PROCEDEE BIOLOGICE”

Epurarea biologica se aplica pentru eliminarea din apa a poluantilor organici biodegradabili, care pot constitui hrana pentru microorganisme.

Se practica trei procedee principale de epurare biologica:

I. Cu namol activ Instalatia de epurare include un bazin de aerare numit aerotanc, in care apa uzata provenita de la decantorul primar este aerata puternic cu ajutorul unor dispozitive de insuflare a aerului si un bazin
de sedimentare – decantorul secundar. In timpul stationarii apei (2-4 ore) in aerotanc se formeaza grupari de microorganisme care consuma substanta organica poluanta, ducand la formarea unui material celular
cu aspect de namol. Namolul sedimentat in decantorul secundar este utilizat partial pentru insamantarea aerotancului, iar excesul e indepartat sau condus in alta instalatie a statiei de epurare. Apa rezultata este
epurata in proportie de 85 – 95%.
II. Cu biofiltre Instalatia de epurare contine biofiltrul propriu-zis, care este un turn de 1 – 4m inaltime, ce contine o umplutura de material inert, formata din piatra sau mase plastice, si un decantor secundar. Apa
uzata provenita de la decantorul primar este introdusa prin partea superioara a biofiltrului si cade liber pe materialul de umplutura, in contracurent cu aerul. Pe suprafetele materialului de umplutura se formeaza o
pelicula biogena ce are o compozitie asemanatoare namolului activ, dar care difera prin repartitia grupelor de microorganisme.
Cu iazuri de oxidare Se utilizeaza de obicei ca un procedeu de epurare globala pentru ape uzate cu volum relativ mic. Iazul biologic poate fi amenajat in bazine de pamant cu adancime mica, sub 1 metru, si dotat sau nu
cu instalatii de agitare reaerare. Populatiile de microorganisme care participa la epurare in iazuri sunt aceleasi ca si in instalatii si in plus se adauga si algele care prin procesul de fotosinteza aduc un aport de oxigen. In
plus, algele asimileaza pentru hrana proprie ionii de amoniu si sarurile fosfatice care rezulta din descompunerea substantelor organice de catre bacterii, realizand in acest mod epurarea apelor si sub acest aspect.

Slide ,,FLUXUL TEHNOLOGIC AL STAȚIEI DE EPURARE”

Se interpretează singur

Slide ,,SFÂRȘIT”

Mulțumesc pentru atenție