III.

BIOTEHNOLOGIA IN PROTECTIA MEDIULUI

III.3. Tipuri de procese biotehnologice curs 3
Aerobe,
se desfasoara in prezenta microorganismleor
aerobe (in special bacterii) si necesita pentru
evolutie aport de oxigen
se caracterizeaza prin utilizarea incintelor
deschise pentru tratare (bazine), cu sau fara
agitare
Procese
biotehnologice

Anaerobe,
se desfasoara in prezenta microorganismelor
anaerobe
au loc in incinte inchise (digestoare,
bioreactoare) prevazute sau nu cu sisteme de
agitare

Aceste tipuri de procedee cunosc o serie de particularizari in functie de

factorul de mediu supus tratarii: apa uzata, sol contaminat, deseuri
biodegradabile

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.2. Epurarea biologica artificiala curs 3

Se poate realiza prin:

Procedee aerobe:

cu biomasa in suspensie (epurarea in iazuri biologice,

epurarea cu namol activ)
cu biomasa imobilizata (filtre biologice, bioareactoare)

Procedee anaerobe:
cu biomasa in suspensie (epurarea in autoclave de
fermentatie, bioreactoare anaerobe)
cu biomasa imobilizata (filtre anaerobe)

IV.4.3.1.
Procedee
aerobe cu
biomasa in
suspensie

aerare

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.3.2. Procedee aerobe cu biomasa imobilizata
se bazeaza pe abilitatea microorganismelor de a se atasa pe
suprafete solide , crescand sub forma unor biofilme
aceasta capacitate a fost exploatata pentru proiectarea
reactoarelor biologice
Procesele aerobe in strat fix pot fi:
stationare, cand apa va strabate biomasa (filtre biologice)
dinamice, atunci cand biomasa se deplaseaza catre apa
(reactoare biologice rotative)
A. Epurarea aeroba cu ajutorul filtrelor biologice
sunt reactoare in strat fix prin care aerul circula ascendent iar
apa descendent
umplutura inerta poate fi formata din materiale cu granulatie
mare (zgura, cocs, materiale plastice)

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.3.2. Procedee aerobe cu biomasa imobilizata

microorganismele se fixeaza si se dezvolta pe materialul

suport sub forma unui strat mucilaginos consumand poluantii
organici din apa uzata
pentru a asigura o dispersare mai buna a fazei lichide in
interiorul biofiltrului, duzele de pulverizare executa o miscare
de rotatie deasupra stratului fix
conditia aeroba este asigurata prin aspirarea aerului pe la
partea inferioara a biofiltrului, prin orificii practicate in stratul
de solid
sistemul poate fi prevazut cu ventilatoare pentru a asigura
circulatia aerului prin stratul solid, mai ales in perioada calda
cand diferenta mica de temperatura nu asigura aerisirea
naturala

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.3.2. Procedee aerobe cu biomasa imobilizata

Biofilmul (pelicula biologica) reprezinta un strat subtire de

microorganisme atasat suprafetei solide
pelicula biologica creste si se desprinde de pe umplutura
la anumite intervale de timp, fiind inlaturata din efluentul
epurat prin decantare
rolul esential in realizarea epurarii biologice il au bacteriile
care impreuna cu ciupercile, protozoarele si larvele se
dezvolta la diferire inaltimi pe filtru
mediul acvatic creat in biofiltru nu este uniform, el variind pe
inaltimea acestuia:
formele
de viata mai evoluate (viermi, insecte,
hidracarieni) impreuna cu algele se dezvolta mai mult la
partea superioara, spre lumina
6

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.3.2. Procedee aerobe cu biomasa imobilizata

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.3.2. Procedee aerobe cu biomasa imobilizata

Epurarea in bioreactoare rotative

suportul solid este sub forma unui tambur cu suprafata
specifica mare, imersat pana sub ax intr-o cuva strabatuta
continuu de apa uzata. El este mentinut intr-o miscare de
rotatie lenta
la fiecare rotatie, elementele suprafetei suportului patrund in
apa si apoi revin in aer:
se asigura contactul peliculei biologice, formate la
suprafata suportului atat cu poluantii din apa uzata cat si
cu oxigenul atmosferic

IV. BIOTEHNOLOGII DE EPURARE A APELOR UZATE

IV.4.4. Procedee anaerobe

Epurarea anaeroba

presupune descompunerea compusilor organici in absenta

oxigenului molecular

in urma acestui proces substratul (impuritati organice din

apele uzate) este convertit in absenta aerului la o varietate
de compusi finali, dintre care importanti sunt CH4 si CO2

Materie organica digestie

anaeroba

CH 4 CO 2 H 2 NH3 H 2S namol

transformarile care au loc decurg in trei etape:

Hidroliza/ Lichefierea

Formarea acizilor

Formarea metanului.

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4. Procedee anaerobe

principalii compui intermediari formai n timpul descompunerii

anaerobe a proteinelor, carbohidrailor i a lipidelor, precum i
descrierea reaciilor care au loc n fiecare din cele trei etape sunt
prezentate schematizat mai jos:
Substante
organice
PROTEINE

CELULE BACTERIENE
(generatoare de acizi
si de metan)

AMINOACIZI

AMONIAC

CARBOHIDRATI

ZAHARURI
SIMPLE

ACIZI GRASI
VOLATILI

DIOXID DE CARBON
ACETATI
METAN
HIDROGEN

GRASIMI SI
ULEIURI
lichefiere

ACIZI GRASI CU
CATENA MARE

DIOXID DE CARBON
formarea de acizi

formarea metanului

10

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4. Procedee anaerobe

Hidroliza
legturile polimerilor organici sunt rupte de enzimele hidrolitice
(hidrolaze) formndu-se compui organici simpli, solubili n ap.
Aceti compui simpli (monomeri) sunt disponibili oricrei
bacterii acidogene ca sursa de energie.
Acidogeneza (formarea acizilor)
are loc fermentarea compusilor rezultati in prima treapta cu
formare de intermediari mic-moleculari: acizi organici, CO2 si H2
principalii acizi produi sunt: acidul acetic, acidul propionic,
acidul butiric i acidul lactic.
dar, se mai poate produce si etanol, metanol, dioxid de carbon,
hidrogen
fiecare acid se formeaz sub aciunea metabolic a unei
bacterii specifice.

11

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4. Procedee anaerobe

Metanogeneza (formarea metanului)

presupune transformarea compusilor rezultati anterior in
produsi finali simpli, in principal CH4 si CO2
bacteriile metanogene, care intervin in aceasta etapa, folosesc
acid acetic, metanol sau dioxid de carbon i hidrogen pentru a
produce metan.
acidul acetic sau acetaii sunt cel mai important substrat
pentru formarea metanului.
70% din cantitatea de metan produs n aceast etap
provine din acid acetic, restul de 30% provine din folosirea
ca substrat a dioxidului de carbon i a hidrogenului.

12

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4. Procedee anaerobe

procedeele folosite in epurarea anaeroba se clasifica in:

procedee cu biomasa in suspensie
procedee cu biomasa depusa pe suporturi
Avantaje fata de epurarea aeroba:
cantitatea de biomasa produsa in timpul procesului este mult
mai mica (5-20 ori) spatii mici de epurare si conditii
usoare de vehiculare a biomasei
necesarul de nutrienti este mai mic (5-20 ori)
lipsa mirosului specific datorita lucrului in spatiu inchis
nu consuma energie prin aerare
produce cantitati semnificative de metan

13

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4. Procedee anaerobe

Dezavantaje:
cresterea microorganismelor anaerobe este foarte lenta,
procesul per ansamblu fiind lung
stabilitatea proceselor este mai redusa decat a celor aerobe
mecanismul de degradare este putin cunoscut

IV.4.4.1. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa in suspensie

A. Epurare in autoclave de fermentatie (fermentatoare anaerobe)
degradarea decurge in doua etape:
microorganismele anaerobe secreta enzime extracelulare
care transforma moleculele organice complexe in
compusi simpli (acizi, aldehide, cetone) = etapa
acetogena
14

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4.1. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa in suspensie

in a doua etapa, compusii sunt transformati de catre

celulele bacteriene in compusi simpli: apa, metan, bioxid
de carbon = etapa metanogena
cantitatea si compozitia gazului rezultat din fermentare
este in functie de compozitia organica a mediului supus
epurarii si de natura microorganismelor
biomasa este mentinuta in suspensie
necesita asigurarea unei temperaturi constante pentru a
realiza fermentarea in conditii optime
incalzirea se face:
- cu apa calda care circula prin serpentine
interioare
- cu vapori de apa care condenseaza intr-un tub
central
- prin intermediul unor schimbatoare de caldura
externe
15

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4.1. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa in suspensie

Procedeul se aplica:
pentru epurarea apelor puternic poluate (din zootehnie,
industria alimentara, industria textila si a pielariei, unele
ape din industria chimica)
fermentarea namolului de la epurarea in bazine aerate cu
namol activ

16

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4.1. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa in suspensie
1- alimentare apa uzata;
2-robinet cu maimulte cai;

3-schimbator de caldura;
4- fermentator aerob;
5-biogaz; 6-sistem de reglare a
presiunii; 7-decantor secundar;
8-evacuare apa tratata;
9-evacuare namol excedentar
spre valorificare;10 - pompa
recirculare namol; 11-namol
recirculat; 12-pompe recirculare
pentru
mentinerea
temperaturii in fermentator

Fermentator anaerob cu incalzire intr-un schimbator de

caldura extern
17

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4.2. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa imobilizata

A. Epurarea in biofiltre anaerobe

biofiltrele anaerobe constau dintr-o coloana cu

umplutura prin care influentul circula de regula de jos in
sus si vine in contact cu biomasa anaeroba care este
depusa pe materialul de umplutura
aceasta metoda se utilizeaza la tratarea apelor uzate cu
incarcatura organica scazuta, la temperatura mediului
ambiant
exista si biofiltre la care circulatia influentului este de
sus in jos

18

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4.2. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa imobilizata

Filtru ascendent

Filtru
descendent

Filtru anaerob tip

baterie

19

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.4.4.2. Procedee de epurare anaeroba cu biomasa imobilizata
B. Epurarea in bioreactoare biologice
circulatia influentului prin reactor este ascendenta, iar biomasa
se afla in strat fluidizat
biomasa se dezvolta pe particule solide (nisip, schimbatori de
ioni, diatomita, carbune, materiale plastice, spume
poliuretanice) plasate in interiorul reactorului
folosesc o populatie foarte numeroasa de microorganisme
motiv pentru care procedeul poate fi aplicat la tratarea apelor
uzate cu incarcare organica ridicata
trebuie recuperata biomasa care ar putea fi antrenata de
mediul din reactor, deoarece este in cantitate foarte mica
o solutie este utilizarea reactoarelor cu strat fluidizat
prevazute cu sisteme de sedimentare gravitationala interna
sau externa
TEMA: imaginati un posibil flux tehnologic avand ca element
principal un bioreactor !!
20

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.5. Biotehnologii de epurare a apelor poluate cu metale grele
Dulman Viorica, Metode microbiologice cu aplicatii in
concentrarea si determinarea unor componenti. Vol.1.
Colectori microbiologici, Iasi, Ed. Tehnopress, 2004
Metale grele = grup de metale cu densitate mai mare de 5g/cm3
Prezinta interes: Cr, Cd, Mn, Co, Ni, Zn, Hg, Pb, Fe
Metalele si metaloizii (ex. Se, As-semimetalic) sunt prezenti in
natura sub forma de cationi si\sau oxianioni in solutii apoase sau
ca saruri cristaline, oxizi sau precipitate amorfe insolubile
Microorganismele din sedimentele marine sau din apele dulci
exercita o influenta semnificativa asupra biodisponibilitatii
anumitor compusi ai acestor metale grele prin diferite
mecanisme de interactiune activa sau pasiva

21

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE

A APELOR UZATE
IV.5 Biotehnologii de epurare a apelor poluate cu metale grele

celulele microbiene necesita mici cantitati ale anumitor

categorii de metale pentru desfasurarea proceselor
metabolice de baza
o serie de microorganisme sunt dependente de ionii
metalelor grele pentru asigurarea sursei de energie
exista anumite reactii biochimice indirecte si/sau
nespecifice care se pot produce si care pot influenta speciatia
ionilor de metale grele, precum si biodisponibilitatea lor
desi numeroase microorganisme utilizeaza o serie de ioni
metalici (Mn2+, Fe2+, Co2+, Cu2+, Zn2+, Hg2+, Cd2+) pentru a-si
realiza diverse functii structurale sau catalitice, concentratiile
prea mari ale acestora determina formarea unor complexe
moleculare cu efecte toxice

22

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE

A APELOR UZATE
IV.5 Biotehnologii de epurare a apelor poluate cu metale grele

Principalele mecanisme prin care microorganismele

determina schimbarile in speciatia si mobilitatea ionilor metalelor
grele sunt:
Detoxifierea enzimatica, care include:
excluziunea metalului din celula sau segregarea acestuia
in peretele celulei,
complexarea cu polimeri extracelulari sau
transformarea metalului prin reactii redox
Incorporare in metaloenzime, presupune existenta unor
mecanisme specifice de transport

23

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.5 Biotehnologii de epurare a apelor poluate cu metale grele

Utilizarea unui donor sau acceptor de electroni, prin care se

realizeaza:
oxidarea
cu ajutorul microorganismelor chemolitotrofe
(oxidarea ionul Fe2+ la Fe3+)
reducerea catalizata de microorganismele heterotrofe sau
autotrofe (realizarea procesului invers prin care Fe3+ trece in
Fe2+ )
Procese non-enzimatice, prin intermediul carora se produce:
acumularea
prin adsorbtie la suprafata celulelor
microbiene a cationilor metalelor grele sau, dimpotriva,
drenarea
acestora spre exteriorul celulelor, prin
intermediul metabolitilor
cu rol de liganzi sau al
precipitatelor unor metale grele de tipul carbonati, sulfiti,
fosfati
24

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele
IV. 6. 1. Biosorbtia
reprezint sorbia unor specii chimice poluante pe materiale
biologice sau naturale cu rol de material adsorbant =
biosorbeni
se disting doua etape care se produc cu viteze diferite:
initial o adsorbtie rapida a ionului metalic, datorita
interactiei cu peretii celulari,
apoi o adsorbtie activa, lenta, datorata transportului
prin membrana a ionului in interiorul celulei
acest proces de neutralizare a toxicitatii ionilor metalelor grele
de catre microorganisme se caracterizeaza prin rapiditate
neobisnuita:
bacteria Pseudomonas aeruginosa acumuleaza 100 mg
uraniu\L de solutie, in mai putin 10 secunde

25

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele

Studiile de specialitate indica mai multe mecanisme de separare

a ionilor metalici din mediu apos, dependente de natura ionului
metalic si de tipul biomasei microbiene:
de exemplu, pentru ndepartarea ionilor de cadmiu, din medii
apoase este necesara parcurgerea urmatoarelor etape :
biosorbtia ionilor metalici prin contactul direct dintre apa
reziduala i biosorbent;
separarea prin filtrare, sedimentare, centrifugare sau
flotatie a biomasei;
eluarea din biomasa a ionilor de Cd retinuti;
reutilizarea biomasei i a eluentului.

26

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele

utilizarea bacteriei Bacillus subtilis presupune un mecanism in

doua etape:
interactiunea stoechiometrica a metalului din solutie cu
gruparile chimice reactive de pe suprafata
centrii de complexare devin ulteror centri de nucleare la
nivelul carora continua procesul de depunere a metalului
sub forma de precipitat

27

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE

A APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele

biomasa de Aspergillus Niger retine ionii de uranil printr-un

proces de schimb ionic
Bacillus subtilis retine ionii metalelor prin intermediul grupelor
carboxil din acidul glutamic
metalotioneinele fixeaza cationii prin complexare
complexarea metalelor cu polimerii din peretii celulelor permite
microorganismelor sa supravietuiasca in medii apoase, care
contin metale in concentratii care ar fi letale daca s-ar afla in
citoplasma celulei
pe biomasa liofilizata de Saccharomyces cerevisiae, produsa in
industria berii, pot fi retinuti ionii de argint din solutii apoase,
printr-un mecanism de legare covalenta, ce implica substitutia
unor protoni din biomasa

28

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE

A APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele

eluarea metalelor din biosorbenti poate fi efectuata cu solutii

alcaline (Na2CO3), solutie de acid etilen diaminotetraacetic,
solutii diluate de HCl, HNO3, H2SO4
in cazul utilizarii unor biomase ieftine (namoluri) si retinerea
unor metale scumpe (Au, Ag, U) recuperarea metalului se face
prin incinerarea biosorbentului
folosirea acestor materiale se soldeaza cu diminuarea
concentratiei metalului n efluentul final, ceea ce le recomanda
n procesele de tratare finala, consecutive tratamentelor
conventionale.
utilizarea biomasei n tehnologii de depoluare, respectiv n
coloane cromatografice, a impus imobilizarea acesteia pe
diferite tipuri de suporturi, cu forme i porozitati variate,
conducnd astfel la o noua clasa se sorbenti biosorbentii

29

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE

A APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele

Biosorbentii
rezultatul convertirii biomasei intr-o forma mai usor de utilizat,
care contribuie in final la eficientizarea procesului de separare
a biomasei incarcate cu metal din solutie.
imobilizarea biomasei se poate face pe diferite tipuri de
suporturi, cu forme si porozitati variate.
biomasa imobilizata este de perspectiva ca material de
umplutura pentru coloane cromatografice utilizate si pentru
depoluarea apelor uzate.
sunt eficienti pentru indepartarea ionilor metalici din medii
apoase, in prezenta compusilor organici sau a unor saruri
dizolvate, considerate otravuri pentru rasinile schimbatoare de
ioni.
au proprietati sorbtive superioare fata de cele conventionale,
cu aplicabilitate indeosebi in epurarea finala a efluentilor.

30

IV. BIOTEHNOLOGII SI BIOPROCESE DE EPURARE A

APELOR UZATE
IV.6 Bioprocese de epurare a apelor poluate cu metale grele

Avantaje:
posibilitatea
reutilizarii biosorbentului reducerea
costurilor
posibilitatea valorificarii unor deseuri industriale, eliminand
necesitatea depozitarii lor (biomasa din industria alimentara
sau farmaceutica)
biosorbentii elimina selectiv ioni ai metalelor grele din ape care
contin concentratii mari de K(I), Na(I), Ca(II), Mg(II), precum i
anionii Cl- i SO42eficienta biosorbentilor n procesul de depoluare a efluentilor
din industria extractiva a uraniului a fost a fost apreciata
comparativ cu un etalon de raina IRA-400. Astfel, tabletele de
A. niger adsorb, la pH=4, de 14 ori mai mult uraniu, iar biomasa
de Rhizopus arrhizus retine de 4 ori mai mult uraniu dect
raina.
31

http://www.flixxy.com/convert-plastic-tooil.htm#.UUBwYNY1FvA

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Depoluarea biologica (biofiltrarea) a fluxurilor gazoase se

bazeaza pe degradarea intr-un mediu umed a unor poluanti cu
ajutorul bacteriilor aerobe fixate pe un suport solid
produsul final al descompunerii biologice este, in cazul
ideal, CO2, H2O si biomasa microbiana
Populatia bacteriana are rolul de a transforma poluantii in
compusi mai putin poluanti sau chiar nepoluanti
Aceste tratamente sunt limitate pentru concentratii ale
poluantilor sub 1,5 g/m3, eficacitatea de epurare a emisiilor
poluante fiind de 90-99% pentru debite de 4000-100.000 m3/h

33

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Principiul tehnicilor de biofiltrare:

adsorbtia substantelor poluante pe suprafata unui material
suport
descompunerea acestora cu ajutorul microorganismelor
dispuse sub forma de biofilm pe suprafata suport.
Metoda este adecvata pentru compusii cu solubilitate buna in
apa
Pentru o activitate microbiana eficienta trebuie ca in stratul de
filtrare sa fie asigurate conditiile de mediu pentru dezvoltarea
acestora: umiditate, pH, temperatura, continut de substante
nutritive
inainte de introducerea in biofiltre gazul rezidual se supune ,
in functie de caracteristicile sale fizico-chimice, unui
tratament preliminar

34

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Elementele unei instalatii de biofiltrare (se aseamana cu bioreactoarele

cu film fix, cu microorganisme atasate pe suport):
sistem de conditionare preliminara a gazului rezidual: reglarea
temperaturii si umiditatii (fig.)
dispozitiv de distributie a gazului brut pentru asigurarea unei curgeri
uniforme prin stratul filtrant
material-suport pe care se distribuie uniform materialul filtrant

asigura suportul structural si nutrimentele esentiale pentru cresterea

si multiplicarea microorganismelor
structura poroasa confera o suprafata optima de contact
este reprezentat de:

materiale
materiale
materiale
materiale

naturale: turba, scoarta de copac, compost

sintetice (zeoliti)
organice (polimeri)
minerale (pietris)

35

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Biofiltru

Conditionarea gazului rezidual inainte de tratare

36

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

stratul filtrant
filtru biologic (fig.):
alcatuit
dintr-o carcasa cilindrica sau cu sectiune
dreptunghiulara,
confectionat din cherestea, fibra de sticla sau material
plastic,
contine la partea inferioara:
un plen inchis,
un raft perforat de sprijin pentru a permite aerului de la
plen sa patrunda in stratul mijlociu pentru a intra in
contact cu populatia microbiana ce se dezvolta in
stratul filtrant sub forma de biofilm
unul sau mai multe straturi de material filtrant in partea
superioara a raftului de sprijin

37

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Aer decontaminat eliberat in atmosfera

Aer contaminat

Strat mijlociu

Plen

ventilator

Apa drenata spre epurare

Schema de principiu a unui biofiltru

38

Principalele etape ale

procesului de biofiltrare
(fig.) sunt:
1. colectarea gazelor reziduale
brute din zona de productie sau
de procesare
2. transportul gazelor prin reteaua
de conducte, cu ajutorul unui
dispozitiv special de pompare
3. pretratarea gazelor reziduale
pentru indepartarea pulberilor
si a particulelor de impuritati
diverse
4. ajustarea temperaturii la
valorile optime
5. descompunerea substantelor
poluante cu ajutorul
microorganismelor fixate pe
biofiltru
39

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Eficienta biofiltrului este proportionala cu:

calitatea materialului filtrant
conditiile in care se desfasoara procesul (distributie uniforma
a aerului, grad de umidificare, sistem de drenaj)
Mediile nutritive sunt obtinute din materii prime de inalta calitate,
care garanteaza eficienta de aprovizionare cu substante nutritive
a microorganismelor (bacterii) pentru o perioada mai lunga de
timp
Factorii care influenteaza procesul de biofiltrare sunt:
temperatura: 30 - 410C;
daca gazele reziduale sunt prea calde ele vor fi trecute
prin umidificatoare pentru racire. Simultan se
imbunatateste si umiditatea
40

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE
fluxurile gazoase reci inhiba activitatea microbiana motiv
pentru care ele trebuie incalzite
umiditatea:
cresterea umiditatii se face trecand emisiile printr-un
umidificator
umiditatea pentru stratul filtrant: 40-60%
trebuie luat in considerare faptul ca in urma proceselor
biologice rezulta apa care se acumuleaza in strat.
de aceea trebuie prevazut un spatiu, in camera de
distributie a aerului, pentru ca apa sa fie colectata
si indepartata periodic

41

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE
asigurarea nutrientilor
pH-ul
corectarea se face prin intermediul unor tuburi de stropire
montate in peretii stratului filtrant
cand pH-ul scade se introduce NaCO3 anhidru
Avantajele biofiltrelor
costuri de instalare scazute
costuri de exploatare scazute:
energie electrica pentru suflante
manopera pentru verificarea procesului
costul nutrientilor
randamente bune de depoluare a fluxurilor gazoase care
contin aldehide, acizi organici, dioxid de sulf, hidrogen
sulfurat

42

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Dezavantajele biofiltrelor
Spatiu relativ mare pentru amplasare
Lipsa de oxigen sau de substante nutritive poate duce la
formarea de zone anaerobe sau la inactivarea/ moartea
bacteriilor
Microorganismele sunt specializate in descompunerea
anumitor substante si de aceea sunt necesare perioade de
modificare
Datorita produselor secundare rezultate din descompunere
trebuie inlocuite filtrele
Stratul natural trebuie inlocuit o data la 2-5 ani, operatie care
dureaza 2-6 saptamani
Este dificila prelevarea de mostre reprezentative pentru
controlul emisiilor (datorita constructiei)

43

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Pentru cresterea timpului de contact a gazelor cu populatia

microbiana au fost introduse trasee pentru recilcularea emisiilor

Aer
contaminat

Recircularea
emisiilor
vant

carcasa

Strat mijlociu

plen

Ventilator
principal

Apa drenata
spre tratare
44

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Biofiltrele pot fi amplasate in baterii cu dispunere

verticala sau orizontala

Biofiltru 1

Biofiltru 2

Biofiltru 3

45

Gaz
epurat
Material de baza cu
biofilm
Gaz
brut
Apa curata

Apa
uzata

Sectiune printr-un
sistem de
biofiltrare
46

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE
Alte variante tehnologice de purificare a gazelor reziduale
prin metode biologice:
1. Spalatoare Biologice
Se utilizeaza in special pentru eliminarea emisiilor purtatoare
de mirosuri si COV (compusi organici volatili)
Procesele de absorbtie se realizeaza in absorbere in care
mediul absorbant este adus in contact cu amestecul de gaze
supus procesului de purificare
substantele absorbite din fluxul gazos sunt descompuse
de catre microorganisme
in functie de principiul de functionare se deosebesc doua
tipuri :

47

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE
1.1. Spalatoare Biologice prin metoda cu namol activ
Microorganismele sunt distribuite fin in apa de spalare
Prin spalator curge un lichid de spalare adecvat in contracurent
cu gazul rezidual
Trebuie realizata o suprafata cat mai mare de contact intre cele
doua faze, folosind:
spalatoare cu corpuri de umplere
spalatoare cu coloane cu talere
spalatoare cu pulverizare sau ajutaje
Microorganismele din apa de spalare preiau substantele
poluante si formeaza impreuna un namol activ
Regenerarea lichidului de spalare are loc intr-un bazin de
epurare cu namol activ
Se aplica pentru procese de descompunere relativ lente

48

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

spalator

Gaz

Pompa de
recirculare

Gaz
brut

apa

Bazin de epurare cu namol

Surplus de
apa

Spalator cu namol activ

49

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE
1.2. Spalatoare Biologice prin metoda cu percolare continua
Coloniile de microorganisme sunt depuse pe instalatii sau pe
particule de umplere (spume poliuretanice)
Mediul absorbant (apa) care curge peste aceasta asigura
microorganismelor necesarul de oxigen si substante nutritive,
asigurandu-se astfel si regenerarea substratului
Lichidele de spalare regenerate sunt repompate catre spalator
Substantele separate servesc ca substrat nutritiv pentru
microorganisme
In functie de compozitia gazului rezidual se poate proceda la o
absorbtie in doua trepte:

o treapta alcalina (pH=7-9)

o treapta acida (pH= 4-7)

50

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

rotire cap
pulverizator

Efluent
recirculat

Emisii

Strat

Emisii
intrare

Nivelul
lichidului

decantare

Schema
unui
spalator
biologic
cu
percolare
continua

pompa de
recirculare
51

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Substante tratabile prin descompunere biologica:

Alcooli (etanol, metanol, izopropanol)
Fenoli
Glicoli (etilen glicol)
Esteri (metil-esterul acidului acetic)
Cetone (acetona, metil-etil-cetona)
Aldehide: formaldehida
Benzen, toluen, stiren, solventi clorurati
Descompunerea depinde de:
concentratia in compusi organici volatili din gazul rezidual
continutul de O2, valoarea pH-ului, T, raportul P/N in lichidul de
spalare
gradul de incarcare a lichidului de sparare cu COV
concentratia microorganismelor si capacitatea acestora de
adaptare la COV ce trebuie degradati
52

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE
2. Bioscrubere
Reprezinta o varianta imbunatatita a biofiltrelor cu percolare,
incercand sa :
imbunatateasca absorbtia poluantilor in lichid
mareasca timpul de contact dintre faze pentru a creste
eficienta procesului
Aceste cerinte se pot realiza prin:
inundarea umpluturii coloanei cu faza lichida
scurgerea de faza lichida
este colectata intr-un
rezervor cu apa inainte de a fi recirculata in bioscruer
inundarea creste abilitatea fazei lichide de a prelucra
poluantii
colectorul de apa joaca rol de rezervor pentru faza
lichida si acorda timp de reactie suplimentar pentru
degradarea poluantilor de catre microorganisme
53

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Aer curat
Separator
de picaturi
Pulverizator

Aer
contaminat

Recirculare
faza lichida
Control pH
nutrienti

Tratare apa

Ventilator
primar

namol
54

V. BIOPROCESE DE DEPOLUARE A GAZELOR

REZIDUALE INDUSTRIALE

Avantaje bioscruber:
Nu necesita pretratarea gazelor (umidificare, desprafuire)
Poate trata emisii de gaze care contin particule solide
Controlul pH-ului si a nutrientilor se poate face automat
Este aplicabil emisiilor gazoase care produc in urma
biodegradarii produsi cu caracter acid
Dezavantaje:
Instalarea este mai scumpa, implicand si echipament chimic
Concentratiile prea mari de nutrienti pot determina cresterea
accentuata a biomasei microbiene care duce la blocarea
bioscruberului
Costuri de proiectare mari

55