Sunteți pe pagina 1din 5

Levigatul si epurarea acestuia.

Levigatul constituie un lichid contaminat, care contine o serie de substante chimice


dizolvate sau in suspensie. Se formeaza atunci cand apa invechita este acumulata in deseurile din
celula de depozitare. Precipitatiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zapezii sau de la deseul
propriu-zis. Levigatul poate transporta, prin depozitul de deseuri, multi compusi organici sau
anorganici, elemente metalice cu greutatea moleculara mare. In proportie de 20-30% levigatul
rezulta din umiditatea deseurilor depozitate(menajere si cele de natura vegetala), iar restul de 70-
80% din apele meteorice. Figura 1 prezinta schema de formare a levigatului.

Materiale intrate in depozit: apa din precipitatii, deseuri, aer


atmosferic

Procese ce au loc la depozitul de deseuri:


descompunere biologica aeroba si anaeroba,
precipitarea metalelor, mobilizarea metalelor,
modificari chimice datorate activitatii
microbiene, filtrare

Materiale rezultate
din proces: levigat,
gaz de fermentare,
material solid
stabilizat

Figure 1 Schema de formare a levigatului.

In corelatie cu caracteristicile depozitului si conditiile meteorologice sunt necesare


masuri corespunzatoare referitoare la: controlul cantitatii de apa din precipitatiile care patrund in
corpul depozitului; prevenirea patrunderii apei de suprafata si/sau subterane in deseurile
depozitate, colectarea apei contaminate si a levigatului printr-un sistem de drenaj adecvat, ca si
epurarea levigatului contaminat.

Levigatul prezinta doua caracteristici fizico-chimice foarte importante:


- Raportul CBO5/CCOCr, ce caracterizeaza aspectul organic al unui depozit. Raportul
trebuie sa fie de ordinul 0.5 pentru depozitele tinere, iar pentru cele vechi trebuie sa
prezinte o tendinta spre zero.
- In timp indelungat CBO5 poate atinge valori aproape nule, iar indicatorul CCOCr poate
ramane notabil de ordinul g/l.

Celelalte caracteristici fizico-chimice ale unui levigat:

Factori care influenteaza calitatea si cantitatea levigatului.

Compozitia deseurilor. Din cauza variabilitatii mari a compozitiei deseurilor, calitatea


levigatului are un spectru larg de variatie. Cea mai mare variabilitate a compozitiei este intalnita
in cazul deseurilor municipale, in timp ce deseurile industriale au o compozitie mai uniforma.
Variatiile de calitate ale levigatului sunt mai pronuntate in cazul deseurilor organice.

Variabilitatea temporala. Calitatea levigatului variaza in timp. Concentratiile


substantelor chimice prezente in levigat ating o valoare maxima dupa primii 3-5 ani de la
inceperea exploatarii depozitului de deseuri, dupa care descresc gradual, in timp.Vitezele de
scadere a concentratiilor sunt diferite pentru diferite substante chimice. Substantele usor solubile
si biodegradabile ating concentratii maxime mai ridicate, momentul atingerii valorii maxime
fiind mai apropiat de momentul inceperii exploatarii depozitului de deseuri.Dupa primii ani,
levigatul contine subtante organice usor biodegradabile, avand un pH usor acid, cuprins intre 6-7,
datorita, in special, prezentei acizilor grasi volatili. Acest levigat timpuriu se produce ca urmare a
biodegradarii substantelor organice dizolvate. In timp, concentratiile compusilor scad, continutul
acestuia fiind format din apa, gaze dizolvate si biomasa
Temperatura aerului influenteaza atat procesele biologice, cat si reactiile chimice din
zona superioara a haldei. Temperaturile negative conduc la inghetarea unei parti din masa
deseurilor, producand reducerea masei levigatului. Deseurile aflate la adancimi mai mari de 15 m
nu sunt influentate de temperaturile aerului.

Continutul de oxigen disponibil al deseurilor. Influenta oxigenului disponibil este


semnificativa, in special in cazul deseurilor biodegradabile. Substantele chimice eliberate in
urma descompunerii aerobe a deseurilor sunt diferite de cele produse ca urmare a descompunerii
anaerobe. Intr-un depozit de deseuri, conditiile anaerobe se dezvolta, de regula, ca urmare a
operatiunilor de acoperire a deseurilor cu pamant sau cu un alt strat de deseuri. Odata cu aceasta
operatiune, oxigenul incepe sa fie consumat. In depozitele cu straturi mai groase de deseuri sunt
favorizate conditiile anaerobe.

Umiditatea deseurilor. Datorita faptului ca apa are un rol important in levigarea


substantelor chimice continute in deseuri, calitatea levigatului generat de depozitele de deseuri
amplasate in regiuni ploioase este diferita de cea a levigatului din cele amplasate in zonele
secetoase. In general, curgerea levigatului este incetinita pana in momentul atingerii capacitatii
de camp a deseurilor. Capacitatea de camp se atinge, de obicei, dupa primii 1-2 ani din momentul
inceperii exploatarii depozitului. Odata atinsa capacitatea de camp, viteza de generare a
levigatului prezinta variatii sezoniere, care depind de conditiile climatice.

Procedeele de tratare sunt clasificate in:

tratare biologica (bazine aerate, biofiltre, bioreactoare si membrane);

tratare chimica (oxidare cu ozon, oxidare cu H2O2, combinatie ozon si H2O2, oxidare cu
UV);

tratare fizico-chimica (coagulare, floculare, precipitare);

separare prin membrane (osmoza inversa, nanofiltrare);

prin concentrare (evaporare, evaporare fortata, evapo-incinerare, stripping);

alte procedee cum ar fi cele de tratare in statia de epurare urbana.

Fluxul tehnologic al statie de epurare levigat

Procese unitare de epurare eficiente alcatuiesc fluxul tehnologic al statiei de epurare a


levigatului. Primele trepte sunt constituite din echipamente si instalatii pentru retinerea corpurilor
mari si a suspensiilor solide grosiere. La intrarea in statia de epurare pot fi utilizate asadar gratare
si filtre alaturi de trepte de corectie a pH-ului. Urmeaza epurarea biologica unde se utilizeaza
activitatea metabolica a unor grupe de microorganisme capabile sa degradeze substantele
organice pana la dioxid de carbon si apa. Ele se bazeaza pe reactiile biochimice din cadrul
metabolismului unei populatii mixte de bacterii, ciuperci si alte microorganisme inferioare. Este
prezentata mai jos o schema a instalatiei de epurare a levigatului cu urmatoarele componente:

- bazinul tampon pentru colectarea apelor uzate

- statie de pompare admisie levigat

- epurare biologica(nitrificare/denitrificare) cu sistem de aerare

- pompe intermediare

- turn de racire pentru controlul temperaturii procesului

- recuperare biomasa si evacuare namol in exces

- purificare permeat

- statie pompare evacuare permeat

- bazin colectare concentrat

- bazin colectare namol

- container tehnologic, cu echipamentele de filtrare si termoreglare

- container pentru personal, stocare consumabile si dozare reactivi


Din cauza faptlui ca levigatul contine bacterii, virusi si alte microorganisme, este necesar ca
la finalul procesului de epurare sa fie prevazuta o treapta de dezinfectie. Treapta respectiva se

Figure 2. Schema de principiu statie de epurare

poate realiza in mai multe moduri(clor, raze UV, ozon, etc.).