TURDA 2017 |

CUPRINS

ARGUMENT............................................................................................................. 2
CAPITOLUL I. Introducere............................................................................................ 3
CAPITOLUL II. Ce este biogazul?................................................................................... 5
CAPITOLUL III. Desulfurarea i purificarea biogazului.........................................................9
CAPITOLUL IV. Etapa de purificare a biogazului..............................................................13
CAPITOLUL V. Concluzii........................................................................................... 17
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................... 17
ANEXA A............................................................................................................... 18

1
ARGUMENT

Biogazul este, n esen, un amalgam din metan i oxid de carbon. Se formeaz n

decursul fermentaiei anaerobe a materiilor organice. Acestea pot fi nmolul rezidual,
deeurile biologice sau alimentare, deeurile lichide sau ngrmintele naturale, precum i
porumbul, iarba, sfecla de zahr sau alte plante energetice.

Biogazul este utilizat pentru generarea de energie electric. Este frecvent utilizat
direct n sistemul de producere descentralizat de energie electric i de nclzire, ntr-o
central termic de cogenerare sau alimentat - n form tratat - n reeaua de gaze naturale i
utilizat drept combustibil CO2-neutru. Producerea biogazului permite de a previne emisiile de
metan n atmosfera. Metanul are un impact negativ asupra efectului de sera cu 21 de ori mai
puternic, dect CO2, si se afla n atmosfera timp de 12 ani. Capturarea metanului este cel mai
bun si cel mai scurt mod pentru a preveni ncalzirea globala.

Gunoiul de grajd prelucrat, cereale si alte deseuri sunt utilizate ca ngrasaminte n

agricultura. Acest lucru ajuta la reducerea folosirii ngrasamintelor chimice, micsoreaza
difuzia poluantilor n apele subterane.

Una dintre principalele probleme de mediu ale societatii de astazi este cresterea
continua a cantitatii de deseuri organice. In multe tari, managementul durabil al deseurilor,
precum si prevenirea acumularii si reducerea cantitatii acestora au devenit prioritati politice
majore, aceasta reprezentand o contributie importanta la eforturile comune de reducere a
poluarii, a emisiilor de gaze cu efect de sera si diminuarii schimbarilor climatice la nivel
global. Practicile din trecut ale evacuarii necontrolate a deseurilor nu mai sunt astazi
acceptabile. Chiar si depozitarea pe platforme de gunoi sau incinerarea deseurilor organice nu
reprezinta cele mai bune practici, deoarece standardele de protejare a mediului au devenit
mult mai stricte in prezent, iar recuperarea energiei si reciclarea nutrientilor si a materiei
organice, au devenit un lucru necesar.

Pe parcursul mileniului trecut natura procesului biologic de descompunere a materiei

organice pentru a forma metan nu s-a schimbat. Dar stiinta si tehnologia moderna au creat
echipamente si sisteme pentru a transforma aceste tehnologii "vechi" n cele rentabile cu o
gama larga de aplicatii.

2
CAPITOLUL I. Introducere

Formarea de gaze combustibile, prin descompunerea substantelor organice umede in

medii lipsite de oxigen molecular, este un proces care se produce in mod natural pe Terra.
Metanul este constituentul lor principal. Asa s-au format in sedimentele din adancul
pamantului gazele naturale, pe seama plantelor si animalelor preistorice.

Primele explicatii stiintifice privitoare la geneza gazelor combustibile apar spre

sfarsitul secolului al XVII-lea, perioada in care se naste atat chimia moderna cat si una din
ramurile ei de baza - chimia gazelor. Volta este acela care a extras pentru prima data
hidrocarbura metan din gazele colectate din mlastini.

Agentii fermentarii anaerobe ai celulozei la temperaturi mezofile (20 - 45 ) au fost

cercetati de Shngen, Hoppe-Seyler si Omelanski. Ultimul a stabilit in 1899 ca la acest proces
participa 2 specii de bacterii. Printre produsii de fermentatie ai celulozei una dintre ele
formeaza cantitati importante de metan - Bacillus cellulosae methanicus - iar cealalta, cantitati
importante de hidrogen - Bacillus cellulosae hydrogenicus. Ulterior aceste specii au fost
reunite sub denumirea comuna de Methanobacterium omelianski.

De indata ce oamenii au constatat ca celuloza poate fi descompusa pana la metan de

catre bacterii, au intrezarit posibilitatea obtinerii de energie in regim controlat din biomasa
( materiale vegetale si reziduale ).

Pana la al II-lea razboi mondial fermentarea anaeroba controlata s-a extins, aproape in
exclusivitate, in statiile de epurare ale oraselor mari din Europa si America. Producerea si
folosirea biogazului a fost neglijata, majoritatea statiilor nefiind dotate cu sisteme de captare a
acestuia.

Materia organica moarta inmagazineaza energie solara convertita in energie chimica,

in componentele fotosintetizate de plantele din care a provenit. O cantitate apreciabila din
energia solara, acumulata de plante, este stocata in celuloza.

Celuloza este principala componenta a materiei organice din care rezulta metan prin
bioconversie. Continutul in celuloza, raportat la substanta uscata, este de 35-50% in produsele

3
secundare din agricultura. Cantitati mai mari de celuloza se gasesc in gunoaiele provenite de
la animalele crescute pe asternut.

Alte surse de biomasa, care pot fi convertite in biogaz, sunt reprezentate de biomasele
foarte hidratate. Intr-o clasificare a biomaselor, in raport cu problemele de energie, cercetatorii
au inclus in grupa biomaselor foarte hidratate, plantele acvatice si algele. Acestea au un
continut in apa in jur de 95%.

Caracteristic pentru culturile energetice foarte hidratate este capacitatea extrem de

mare de a-si multiplica biomasa, intr-un timp relativ scurt, ceea ce creeaza o disponibilitate de
materie organica ce poate fi folosita in filiera de metanizare.

Dintre plantele acvatice, cea mai cunoscuta este zambila de apa (Eichhornia crassipes).
Ea creste spontan in lacurile din tinuturile tropicale din Africa si America de Sud. Alte
asemenea plante sunt: pistia, azola, iarba de mare, alga bruna si laminaria, care creste aproape
50 cm pe zi

In prezent exista 7 procedee principale de recuperare a energiei din reziduurile

organice agricole : fermentarea anaeroba la temperatura mediului ambiant, fermentarea
anaeroba la temperatura ridicate, descompunerea anaeroba termofila, distilarea destructiva,
compostarea, incinerarea si transferul de caldura; dintre aceste procedee, fermentarea
anaeroba prezinta potentialul cel mai ridicat de recuperare a energiei.

Prin fermentare anaeroba , microorganismele descompun materia organica, eliberand o

serie de metaboliti continand in principal bioxid de carbon si metan constituie biogazul. Drept
combustibil este folosit fie direct, fie numai metanul purificat.

Dintre componentele chimice ale materiei organice, grade mai ridicate de conversie in
biogaz au celulozele, hemicelulozele si grasimile.

Fermentarea anaeroba, folosita pentru producerea si captarea biogazului, este un

proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, in conditii controlate de mediu, in
absenta oxigenului molecular si a luminii.

4
 In aceasta faza actioneaza microorganisme fermentative nespecializate, cu capacitate
de producere de acizi organici. Ele sunt bacterii celulozice, lactice, acetice, sulfat-reducatoare
si denitrificatoare, etc. precum si numeroase specii de ciuperci si unele drojdii.

In faza metanogena actioneaza bacteriile metanogene, anaerobe, specializate in

producerea de metan. In acesta se mai gasesc si urme de hidrogen, hidrogen sulfurat,
mercaptani ,vapori de apa, amoniac, azot, indol si scatol.

Hidrogenul si bioxidul de carbon reprezinta un substrat caracteristic pentru

metanogeneza. Majoritatea metanobacteriilor folosesc ca substrat numai hidrogenul si
bioxidul de carbon. Metanul se formeaza prin reducerea bioxidului de carbon si oxidarea
hidrogenului gazos (H+) de catre metanobacteriile care folosesc hidrogenul:

CO2 + 4H2O CH4 + 2H2O + energie

Bacteriile metanogene sunt foarte variate in privinta insusirilor morfologice, dar

unitare din punct de vedere biochimic si fiziologic. Sunt singurele microorganisme care au o
respiratie strict anaeroba si capacitatea de a produce metan prin procese metabolice. Ca forme
de viata dintre cele mai vechi de pe Terra, bacteriile matanogene au fost incluse in regnul
Archaebacteria.

Metanul este componenta care confera valoare energetica biogazului. In stare pura
metanul este un gaz combustibil lipsit de culoare, miros sau gust, mai usor decat aerul, arde cu
o flacara albastruie si are o putere calorica de 37 MJ/ml, putin mai ridicata decat a motorinei.
Biogazul comparativ cu metanul pur are o putere calorica de 25 MJ/ml, din cauza bioxidului
de carbon cu care e in amestec.

Stocarea biogazului, chiar pentru intervale mici de timp, face parte din instalatia de
fermentare anaeroba. Intrucat metanul nu se lichefiaza la temperatura ambianta, indiferent de
presiunea folosita, el se pastreaza la presiuni joase in containere cu volum mare sau la
presiuni ridicate volume mici. De exemplu o butelie de 0,1 ml contine la presiunea de 200
bari 28 ml biogaz, cu care un tractor greu poate functiona 8 ore.

5
O statie de biogaz mare, industriala este formata din:

1 - statie de pompare a apei reziduale

2 - decantor gravitational
3 - Ingrasator de namol
4 - statie de distributie a namolului
5 - reactor de fermentatie anaeroba dotat cu un clopot metalic pentru captarea
biogazului.

Figura nr. 1 Staie industrial de producere a biogazului

CAPITOLUL II. Ce este biogazul?

Biogazul reprezinta acea substanta gazoasa rezultata in urma procesului de digestie

anaeroba a diferitelor resturi organice, fara ajutorul oxigenului, intr-un recipient numit
"fermentator". Acest gaz rezultat are in componenta in proportie de 45-70% metan. Centralele

6
in cogenerare care folosesc biogazul pentru producerea de energie evita eliberarea de emisii in
atmosfera, fapt care nu poate fi realizat prin arderea combustibililor fosili.

Materia prima poate fi: gunoi de grajd, namol de epurare, deseuri vegetale, deseuri
menajere, deseuri biodegradabile, culturi energetice si orice alte produse biodegradabile.
Sistemele care produc biogaz folosesc bacterii pentru a descompune materia organica umeda
(gunoi de animale, ape uzate sau deseuri alimentare), uneori materia organica folosita la
producerea biogazului fiind special cultivata in acest scop.

Resursele de materii prime pot proveni din urmatoarele industrii:

industria zootehnica
agricultura
industria alimentara (industria laptelui, carnii, pestelui, fabrici de zahar, fabrici de
drojdie, industria bauturilor alcoolice, industria uleiurilor vegetale, industria
conservelor de legume si fructe, etc.)

Cea mai mare cantitate de materie organica biodegradabila se gaseste in gunoiul de pasari
(65%), gunoiul de la porcine (50%) si numai intre 25-40% in gunoiul de vite, deoarece
materia este deja descompusa partial in stomacul rumegatoarelor.

Biogazul este utilizat pentru:

productia de caldura cu ajutorul unor generatoare simple de caldura pe gaz

(arzatoare)
cogenerarea de electricitate si caldura producerea simultana de electricitate si
caldura cu ajutorul unor instalatii complexe: microturbine si motoare endotermice
alternative

O instalatie rezidentiala de dimensiuni mici este suficienta pentru a alimenta cu

electricitate o locuinta si pentru a asigura intreaga cantitate de apa calda menajera, iar daca
locuiti intr-o zona rurala, resursele de materie prima sunt in cantitati semnificative.

CAPITOLUL III. Instalaii de producere a biogazului

Instalatiile care produc biogaz pot folosi o substanta unica sau un amestec de deseuri care
pot fi descompuse de bacterii. Fiind un produs 100% regenerabil, poate inlocui cu succes
7
energia conventionala, protejand in acelasi timp si mediul inconjurator.

Biogazul produs va contine intre 45-85% metan, intre 15-45% dioxid de carbon si cantitati
mici de hidrogen sulfurat, amoniac si azot.

Poate fi folosit in toate aplicatiile care folosesc ca si combustibil gazele naturale. Valoarea
energetica a biogazului variaza intre 4,5 si 8,5 kWh/mc, in functie de cantitatile de metan,
dioxid de carbon si alte gaze prezente.

Biogazul poate fi folosit in diferite aplicatii, pentru incalzirea ambientului, a apei, in

procesele de uscare a diferitelor materii, iar folosit direct in turbine sau in celule de
combustibil poate produce electricitate.

Astfel, instalatiile pe baza de biogaz se pot utiliza atat ca solutie rezidentiala, cat si in
ferme de vaci de lapte, crescatorii de pui si de porci, unde materia prima este suficienta si
constanta.

Conform Legislatiei Europene, obiectivul stabilit pentru anul 2030 este ca 40% din
deseurile municipale sa fie arse in centrale de cogenerare, ceea ce presupune un
management al deseurilor extrem de performant.

Noile Normative Europene obliga proprietarii de ferme de animale sa isi gestioneze

deseurile, astfel incat sa nu afecteze mediul, motiv pentru care tot mai multi fermieri
opteaza pentru aceasta solutie pentru a rezolva in mod eficient problema gunoiului de
grajd.

Mai mult decat atat, Romania are obligatia de a inchide majoritatea actualelor gropi de
gunoi, care nu corespund cerintelor comunitare de protectie a mediului, in caz contrar tara
noastra riscand amenzi consistente de ordin financiar.

8
 Sistemele de captare a biogazului realizeaza colectarea biogazului generat prin
descompunerea anaerob n corpul deponeului prin puurile de extracie cu o adncime de 10-
17 m.

Sistemul de generare de energie care funcioneaz pe baza motorului cu combustibil de

gaz n cazuri ideale are o eficien de 85 %. Astfel biogazul este transformat prin cogenerare
n energie electric n procent de 30 %, i energie termic 55 %.

Energia electric va fi utilizat la instalaiile depozitului ecologic de deeuri, respectiv

surplusul de energie generat va fi predat prin reeaua electric existent.
Energia termic poate fi captat de pe blocul de motor i de pe eava de eapament i va fi
utilizat n cadrul incintei pentru nclzire i prepararea apei calde menajere prin schimbtor
de cldur. Surplusul de energie termic poate fi utilizat la evaporarea levigatului captat din
depozit.
Valoarea energetic a biogazului este prezentat n tabelul nr. 1.

Tabelul nr. 1

Valoarea energetic a biogazului

Elementele constructive tehnologice a unui sistem de captare a biogazului sunt:

9
- Puuri de captare (extracie )
- Reea de conducte de colectare
- Staii de reglare (colectare)
- Conduct colectoare principal - Separator de condens (bazin de condens)
- Filtru impuriti i separator de picturi
- Pompe de vid
- Dispozitiv de ardere
- Generator de curent electric cu motor cu ardere interna cu biogaz
- Aparat de monitorizare, analiz biogas

Figura nr. 2 Sistem de captare biogaz

CAPITOLUL IV. Etapa de purificare a biogazului

10
Sistemul din figur efectueaz purificarea biogazului (mbuntire) prin aducerea acestuia n
stadiul bio-metanului. Bio-metanul este un gaz complet analog gazului natural cu o
concentraie de metan de 95 99%. Dup purificarea gazului, acesta poate fi utilizat ca i
combustibil pentru vehicule sau poate fi introdus n reeaua general de gaz cu presiune mic
i mijlocie, sau poate fi utilizat pentru orice nevoie tehnologic pentru a nlocui complet gazul
natural.

Sistemul este unul regenerativ de mbuntire a apei. Principiul de funcionare este bazat pe
nivele diferite de solubilitate a gazelor n ap. Cnd biogazul plutete prin ap rece, dioxidul
de carbon este diluat n ap i este eliberat atunci cnd apa este nclzit. Avantajul sistemului
cu ap, atunci cnd este comparat cu PSA sau sisteme pe baz de carbon, este costul net
sczut al produciei de gaz. Mulumit utilizrii apei ca principal component al sistemului, nu
este nevoie de utilizarea altor ageni sau efectuarea de alte cheltuieli pentru operarea
sistemului.

Figura nr. 3 Sistemul de curare a biogazului pentru obtinere metan

Necesitatea unei desulfurri este determinat de proprietile compuilor cu sulf coninui de

ctre biogazul brut (nainte de toate de ctre hidrogenul sulfurat i mercaptani ). Acetia se
transform prin ardere n dioxid de sulf, care impreun cu apa formeaz acid sulfuros, ba chiar
acid sulfuric (dac este oxidat la trioxid). Ambii acizi produc att corodarea motoarelor si
armturilor, ct i o cretere rapid a aciditii uleiului de motor. Deasemenea aciunea
catalizatorilor la evacuarea gazelor de ardere este influenat negativ de ctre compuii cu
sulf. Hidrogenul sulfurat si combinaiile organice ale sulfului au un prag de percepie olfactiv

11
extrem de sczut, constituindu-se in parametri de evaluare ai mirosurilor. Desulfurarea
biogazului are loc direct si biocatalitic printr-un adaos controlat de oxigen din aer in toate
aparatele de stocaj de gaz. Biogazului i se adaug oxigen din aer cu ajutorul unei suflante de
desulfurare. Cantitatea de aer adaugat de catre suflant poate fi reglat in funcie de
cantitatea de biogaz produs. Un senzor de debit masoar cantitatea de gaz produs. Acesta
este instalat dupa compresorul de gaz. Procentul de oxigen este limitat la circa 5%. Prin
aceasta este evitat limita inferioar a amestecului de explozie, care este de aproximativ 15%.
In prezena oxigenului, microorganisme ( sulfobakter oxydans ) se plaseaza in spaiul dintre
lichid si folia de colectare. Construcia de susinere a colectorului de gaz servete de loca
suplimentar de implantare. Prin acest proces de oxidare microbian, hidrogenul sulfurat ( H2S
) coninut n biogaz este transformat att n sulf elementar, cat si in acid sulfuric si ap. Sulful
se depune ca un precipitat glbui in substrat respectiv pe partea inferioara a construciei.

Figura nr. 4 Sisteme de desulfurizare a biogazului

In prezent exista mai multe tehnologii de eliminare a hidrogenului sulfurat din gaz: filtru cu
carbune activat, filtru chimic, filtru biologic.

Pentru desulfurarea cu carbune activat, Jetrun Energo Eco va ofera filtrele de desulfurare cu
carbon activat, produse de Progeco. Acestea sunt utilizate in ultimul pas al procesului de
desulfurare. Fluxul de gaz contaminat intra in partea de jos si trece prin masa de carbune
activat, unde partile contaminate sunt absorbite. Mai multe tipuri de carbune activat sunt
disponibile pe piata, clientul avand posibilitatea sa aleaga in functie de compozitia biogazului

12
si concentratia de contaminanti. Filtrele se pot instala cu diverse dispozitive optionale, cum ar
fi manometre diferentiale, porturi de prelevare a probelor de biogaz.
De notat faptul ca desulfurarea cu carbune activat este solutia ce presupune cea mai mica
investitie initiala dar presupune inlocuirea periodica a materialului filtrant, in functie de
nivelul de contaminare. De asemenea, in cazul in care biogazul prezinta nivele ridicate de
umiditate este obligatorie montarea in amonte de filtru a unei instalatii de uscare a biogazului.

Figura nr. 5 Desulfurare cu carbune activat

Desulfurarea chimica elimina hidrogenul sulfurat pe baza unei reactii chimice a sodei caustice
cu hidrogenul sulfurat. Designul si operarea instalatiei sunt relativ simple, cu putine parti in
miscare si parametri de urmarit. Pentru a obtine cele mai bune rezultate, solutia de spalare si
biogazul se amesteca cat mai mult timp posibil: in prima faza intr-un jet de lichid apoi printr-
un strat de material de umplere ce sunt pulverizate in continuu cu solutia de spalare. Sistemul
este proiectat ca unitate, iar versiunea standard este dotata cu un panou de control electronic.
Modelul UTB produs de firma Progeco este disponibil intr-o gama larga de tipodimensiuni
pentru a putea fi folosit in orice aplicatie ce necesita filtrarea biogazului.

13
 Figura nr. 6 Desulfurare chimica

Pentru solutii biologice de filtrare a hidrogenului sulfurat, Jetrun Energo Eco colaboreaza cu
firma Daneza BioGasclean, furnizor global de echipamente pentru desulfurarea biologica.
Sistemele BioGasclean pot fi proiectate pentru a face fata oricarui flux de gaz si oricarei
concentratii de H2S din biogazul brut. Deasemenea, nivelul de H2S rezidual poate fi adus la 0
spre deosebire de alte sisteme de desulfurare biologica.

Procesul de indepartare a hidrogemului sulfurat este 100% biologic si are costuri de operare
cu 80-90% mai mici decat sistemele de desulfurare chimice, deoarece filtrele Biogas nu
folosesc soda caustica si nu necesita inlocuire frecventa pentru consumabile

Procesul se bazeaza pe o cultura bacteriana prezenta in mod normal in mediu, cultura ce se

hraneste cu hidrogen sulfurat. Singurul reziduu din proces este un lichid bogat in sulf si
nutrienti (PNK) similar unui fertilizator lichid. Astfel, un sistem de desulfurare Biogas nu este
doar economic, dar poate fi considerat si o investitie ecologica.

14
 Figura nr. 7 Desulfurare biologica

Biogazul colectat imediat dupa fermentator sau dupa desulfurarea biologica sau chimica este
saturat cu vapori de ap. Continutul ridicat de vapori dauneaza conductelor de biogaz,
diferitelor procese de prelucrare a biogazului (filtrare cu carbune activat) si instalatiei de
ardere a biogazului (cazan sau cogenerare). ndeprtarea umiditii se realizeaz prin racirea
fluxului de biogaz, astfel nct umezeala se transform n ap condensata, care pot fi uor
separata, colectata i evacuata.

15
CAPITOLUL V. Concluzii

Producia de biogaz se nscrie n procesul de dezvoltare a energiilor regenerabile din

Europa, al crei procent de dependen fa de importurile de gaz natural este n cretere,
situndu-se la 65% n 2012.

Producia brut de energie din biogaz a Uniunii Europene a crescut n perioada 2005-
2010 de la 5,3 la 10 Mtep (megatone echivalent petrol). Valorificarea sub form de cldur i
energie electric, situat la 3,9 Mtep n 2010, este estimat s depeasc 10 Mtep n 2020.
Germania este lider european n acest sector de producie, care este estimat s se dezvolte n
toate rile Uniunii Europene.

Biogazul este produs printr-un proces de fermentaie bacterian anaerob. Compoziia lui
variaz n funcie de materiile prime din care este obinut: n general, conine ntre 50 i 75%
metan (CH4), 25-45% CO2, 1-2% vapori de ap i urme ale altor gaze (CO, N2, H2, H2S).

Materiile prime fermentabile sunt variate i pot fi combinate n digestor. Cele mai frecvente
amestecuri sunt cele de eflueni din fermele zootehnice i materii vegetale. n urma
fermentaiei rezult un reziduu - numit digestat -, care deine proprieti fertilizante
interesante (datorate coninutului mare de azot amoniacal). Azotul, fosforul i potasiul
provenite din materiile prime rmn n digestat i pot s revin n sol, permind astfel
economisirea ngrmintelor de sintez, a cror producie din combustibilii fosili este
scump.

Biogazul este un vector energetic cu o palet larg de utilizri, datorat pretabilitii lui de a fi
transportat, stocat sau transformat n alte forme de energie.

16
BIBLIOGRAFIE

1. Al Seadi, T.: Good practice in quality management of AD residues from biogas

production. Report made for the International Energy Agency, Task 24- Energy

from Biological Conversion of Organic Waste. Published by IEA Bioenergy and

AEA Technology Environment, Oxfordshire, United Kingdom, 2001.

2. Ames, J. Werner, C. Reaching the Environmental Community: Designing an

Information Program for the NREL Biofuels Program; May 2002 - August

2003; Work performed by Environmental and Energy Study Institute,

Washington.
3. Bain, R. LAmos, W. P. ; Downing, M. ; Perlack, R. L. Biopower Technical

Assessment: State of the Industry and the Technology. January 2003;

4. Feher Gyula Evacuarea si valorificare reziduurilor menajere, traducere din

limba maghiara de ing. Iosif Papp si ing. Pascu Ursu, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1982
5. Ivan Simeonov, Dencho Denchev and Bayko Baykov: Development of new

technologies for production of heat and electric power from organic wastes for

increasing the economic efficiency of the final products, Advances in

Bulgarian Science, 1, 15-24, 2006;

6. Moller, H.et al.: Methane productivity of manure, straw and solid fractions of

manure. Biomass & Bioenergy 26, pp 485-495. 2004.

ANEXA A

17
Instalaie de co-generare a biogazului

18