Sunteți pe pagina 1din 5

METODE MODERNE IN PROCESAREA

ALIMENTELOR

Curs 12 – Osmoză inversă

Osmoză inversă reprezintă procesul de trecere a solventului printr-o


membrană, din soluția mai concentrată, către soluția mai diluată, datorită presiunii
hidrostatice, superioara presiunii osmotice a soluției concentrate, presiune aplicată
membranei din partea soluției concentrate.
Osmoza inversă sau hiperfiltrarea – este un proces de concentrare în soluție
a unor substanțe cu masă moleculară mică (zaharuri, ioni, acizi organici etc, cu MM
< 500) prin aplicarea unei presiuni hidrostatice tangențiale la membrană. Deci, se
realizează o trecere prin difuzie a substanței dizolvate sau în stare coloidală prin porii
membranei cu Ø = 4 – 6 nm, la o presiune ce poate atinge 100 bar (de regulă între
10 – 60 bar).
Procesul este schematizat în fig.1 din care se observă că soluția de tratat, în
care fracțiunea molară a substanțelor dizovate este Xa1, este trimisă forțat prin
membrana m, la a cărei suprafața are loc o concentrare de substanțe Xa2, soluția
diluată (permeatul) cu presiune molară a substanțelor dizolvate Xa3 trecând prin
membrană.
Randamentul de separare va
depinde de: presiunea
hidrostatică aplicată; concentrația
substanțelor în soluția de tratat;
rezistența oferită de membrană;
concentrația de polarizare.
La presiuni hidrostatice ridicate,
soluțiile cu vâscozitate mică și
concentrație mică se separă cu
productivitate ridicată.
Fig. 1. Schemă de principiu a osmozei inverse

1
Concentrarea sucului de roșii prin osmoză inversă
Una dintre aplicațiile osmozei inverse este cea de concentrare a sucului de
roșii. Având în vedere ca factorul limitant pentru a atinge un flux rezonabil este
concentrația, s-a considerat ca optimă soluția de a elimina prin osmoză inversă 50%
din apă, iar restul să fie eliminată prin evaporare clasică.
Membranele folosite sunt: acetat de celuloză, ceramica, oxid de zirconiu, acid
poliacrilic.
Membranele folosite sunt sub formă de tuburi cu lungimea de 3660 mm și
Ø=12,5 mm, aria 2,6 m2/modul. Sucul de roșii a avut temperatura de 930C și
concentratia 3,6 –6,1% s.u. Cu ajutorul instalației arătată in fig. 2a s-a realizat o
retinere de ~ 98% din substanța uscată. S-au realizat două stadii de separare prin
osmoză inversă, fiecare stadiu fiind efectuat în trei module de osmoză inversă legate
în paralel (fig. 2b). Presiunea de lucru = 40 bar.

Fig. 2a. Instalație de concentrare a sucului de roșii prin osmoză inversă –


schiță tehnologică. PP – pompă cu piston de înaltă presiune; PC - pompă centrifugă
de înaltă presiune; StI, StII – module de osmoză inversă; FDV – valvă dirijare flux;
P – manometru; T – termometru; S – punct de recoltare probe.
Din tancul de alimentare, sucul de roșii diluat este trimis cu ajutorul pompelor
către modulele de osmoză inversă StI și StII. De aici, retenatul cu un conținut de cca
9,5%s.u. este trecut mai departe în evaporatoare unde este concentrat până la 40%
s.u. Permeatele care rezultă de la cele două module de osmoză inversă sunt fie
evacuate la canal, fie trimise către tancuri de colectare.

2
Fig. 2b. Module de osmoză din
instalație, legate în paralel

Concentrarea laptelui degresat prin osmoză inversă


Osmoza inversă se utilizeaza și la concentrarea laptelui degresat precum și a
zerului. Laptele degresat se poate concentra de 3 ori în condiții economice
satisfăcătoare. Proteinele împreuna cu celalte componente (ex: lactoză, substanțe
minerale) rămân în concentrat, fără a fi afectate. Daca osmoză inversă este folosită
după ultrafiltrare se obține un concentrat cu 25% lactoză, permeatul fiind nepoluabil.
Laptele concentrat prin osmoză inversă se ultilizează la fabricarea iaurtului,
înghețatei, băuturilor nealcoolice și pentru consum ca atare.
Zerul este, de asemenea, concentrat de circa 4 ori prin osmoză inversă.
Osmoză inversă se executa la o presiune de lucru de circa 35 bar, când se realizează
viteze ale permeatului de 18litri/min, în condițiile concentrării zerului de la 6 la 40%.
De asemenea, osmoza inversă poate fi sociată cu evaporarea, retenatul cu un conținut
de substanță uscată de 12%, fiind trecut mai departe în evaporatoare unde se
realizează concentrarea până la 40% s.u.

Instalatia 117-JM2-007 (Rusia) pentru concentrarea laptelui degresat și


zerului prin osmoză inversă
Instalația (fig 3) are o productivitate de 2,5 m3/h și este formată din carcasa
inferioară 1, doua filtre 2, pentru îndepărtarea particulelor >5µ, electromotorul 3,
pompa de inaltă presiune 4, pompa dozatoare pentru corectarea acidității mediului
de filtrat 5, conducta cu ventil 6 pentru aducerea reactivilor, carcasa superioara 7
care sustine colectorul tubular 8 și modulele de filtrare 9 care sunt în număr de 20
bucăți.

3
Fig. 3 - Instalatia 117-JM2-007
Fiecare modul este format din 4 elemente de filtrare tubulare care prezintă mai
multe straturi (fig. 4).

Fig. 4. Straturile membranei: 1 – tub


perforat pentru eliminarea ultrafiltratului; 2
– membrana propriu-zisă; 3 – sită de
drenare; 4 – turbolizator; 5 – ramă sită
drenare; 6 – placă perforată.

Fig. 5. Element pentru osmoză inversă


ERO

Instalația are patru secțiuni a cinci module fiecare, suprafața totală de filtrare
fiind de 200 m2, lucrează la 42-45 bar, lichidul supus osmozei inverse având
temperatura de 38...440C. Dupa 3 ore de functionare a instalatiei in regim de

4
recirculare se ajunge la 21% s.u. în concentrat, iar volumul concentratului reprezinta
1:4,5 din volumul inițial.
Instalația poate fi utilizată și pentru concentrarea permeatului care rezultă de
la o instalație de ultrafiltrare în vederea recuperării lactozei.
Igienizarea acestei instalații cuprinde urmatoarele operații: spălarea cu apă
calduță la 20...250C, timp de 15-20 min, la presiunea de 1-1,5 MPa; spălare cu soluție
conținând 0,3% tripolifosfat si 0,3% azotat de sodiu la temperatura de 25...280C timp
de 40-50 min, la presiunea de 1,5-2 MPa; spălare cu apă de canal timp de 15 min la
presiunea de 1,0-1,5 MPa; dezinfectarea cu solutie clorica ( 30-50 mg clor activ/l),
timp de 10 min.
Pot fi concentrate prin osmoză inversă și o serie de sucuri de fructe (mere ,
ananas, portocale, grapefruit, lămâie, prune etc.), precum și de legume (morcovi,
rosii, sfecla etc.), în care caz calitatea acestora este net superioară față de sucurile
obținute prin concentrare termică, deoarece se păstreaza compușii de aromă
termosensibili precum și vitaminele. Metoda poate fi folosită și pentru
dezalcoolizarea unor bauturi.

S-ar putea să vă placă și