NUMARATOARE ELECTRONICE

CUPRINS

Cap.I.ARGUMENT ...pag.1 Cap.II.SISTEMUL DE NUMERATIE ..pag.2 II.1.Sistemul de numeratie in baza n II.2..Sistemul zecimal II.3.Sistemul binar II.4.Sistemul binar zecimal Cap.III.NUMARATOARE IN DIFERITE SISTEME DE NUMERATIE ....pag.3 III.1.Numarator binar III.2.Numarator decadic Cap.IV.NUMARATOR IN DIFERITE CONEXIUNI INTRAREIESIRE..................................................................................pag.11 IV.1.Numaratoare asincrone IV.2.Numaratoare sincrone Cap.V.NUMARATOARE IN DIFERITE SENSURI DE NUMERARE....................................................................pag.20 V.1.Numaratoare inverse V.2.Numarator binar asincron invers V.3.Numarator binar sincron invers V.4.Numaratoare reversibile

Cap.VI.NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI ......pag.26 Cap.VII.CONCLUZII......pag.28 Cap.VII.BIBLIOGAFIE......

Cap.I.ARGUMENT In lucrarea de fata am realizat o prezentare complexa a numaratoarelor electronice. Acestea sunt circuite logice sucventiale,destinate numararii impulsurilor care apar la intrarea lor si memorarii rezultatului numararii. In prima parte a acestei lucrari, respectiv capitolul II, am prezentat notiuni introductive despre numaratoare.In continuare,am prezentat toate tipurile de sisteme de numeratie. In subcapitolul II.1 am descris sistemul de numeratie in baza n,prezentand simbolurile.In cea de-a doua parte a capitolului II am descris sistemul zecimal din care am prezentat si un exemplu. In partea a 3-a a capitolului II am descris sistemul binar,acesta avand in componenta doar doua simboluri distincte si numai doua cifre 0 si 1. In ultima parte a capitolului II am prezentat sistemul binar zecimal care este foarte potrivit pentru preluarea semnalelor de circuit electrice si electronice. In capitolul III sunt prezentate toate numaratoarele in diferite sisteme de numeratie. In subcapitolul III 1. este prezentat numaratorul binar,in care celula elementara de numarare in sistemul binar este circuitul bistabil. In ultima parte a cap. III este prezentat numaratorul decadic,acest numarator cuprinde ca stari distincte. In capitolul IV sunt prezentate numaratoarele in diferite conexiuni de intrare-iesire. In prima parte a capitolului sunt prezentate numaratoarele asincrone care sunt constituite din CBB. In cea de-a doua parte sunt relatate numaratoarele sincrone care se caracterizeaza prin faptul ca impulsurile ce urmeaza a fi numarate se aplica simultan pe toate intrarile bistabililor ce formeaza cascada.
-1-

In capitolul V sunt prezentate toate tipurile de numaratoare in diferite sensuri de numarare. In functie de sensul de numarare intalnim: -numaratoare inverse,la care fiecare impuls la intrarea numaratorului diminueaza continutul sau cu o unitate -numaratorul binar asincron invers care este constituit din CBB -numaratorul binar sincron invers care prezinta diagrama Veitch-Karscaugh si tabelul de adevar -numaratoare reversibile care au posibilitatea numararii inverse cat si inapoi In capitolul VI sunt prezentate NPM si PSI,necesare in momentul manipularii echipamentelor electronice. Privind principalul de functionare a acestor dispozitive este necesar tragerea unor concluzii care sunt prezentate in capitolul VII.

Cap.II. SISTEMUL DE NUMERATIE

Un sistem de numeratie este un cod pentru reprezentarea unei cantitati.El se compune dintr-un numar de simboluri (cifre) si un algoritm de combinare a acestor simboluri pentru reprezentarea diferitelor cantitati. Se pot folosi diferite sisteme de numeratie,fiecare sistem caracterizandu-se printr-o anumita baza n (de exemplu, sistemul de numeratie in baza 10,in baza2, in baza 7 etc.) a) Un sistem de numeratie in baza n cuprinde n simboluri (cifre) distincte, care reprezinta coeficientii puterilor succesive ale bazei n.Un numar n va fi codificat intr-un sistem cu baza n astfel: N n = unde C reprezinta cifrele sistemului cu baza n (0 c n-1), IAR k reprezinta rangul termenul respectiv (-< K< + ). b) Sistemul zecimal. In viata de toate zilele, oamenii folosesc sistemul de numeratie zecimal. Se presupune ca el a fost adoptat inca din vechime,datorita faptului ca omul are zece degete care i-au servit initial la numarare. In sistemul zecimal n=10, deci exista cifre distincte (0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9) care multiplica puterile succesive ale lui 10. Un numar N reprezentant in sistemul zecimal va fi N10 = unde 0 C 9 ,iar -< K< +,iar - < K < + De exemplu Pentru amplificarea scrierii ,se omit puterile bazei si semnele de adunare,numarul reprezentandu-se prin cifrele respective asezate in ordinea corespunzatoare rangului. Virgula indica limita dintre coeficientii puterilor (inclusiv zero) si cei ai puterilor negative ale bazei.

-2-

c) Sistemul binar. In constructia aparatelor de masurat numerice si in tehnica moderna de calcul, se foloseste sistemul de numeratie binar (cu baza2), deoarece necesita numai doua simboluri distincte,care pot fi usor relatate cu circuitele electrice sau electronice,ce contine elemente (reale, diode, tranzistoare) cu doua stari distincte (inchis-deschis, conduce-nu conduce, nivelul ridicat-nivel coborat) Cifra 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Zecimala 0000 0001 0010 0011 0100 0101 0110 0111 1000 1001 Sistemul binar are numai doua cifre 0 si 1.Cifra 1 se numeste bit ,care provine de la binary digit(in limba engleza aceasta inseamna cifra binara) Un numar in sistemul binar este reprezentant de suma puterilor succesive ale lui 2, multiplicate cu coeficientii 0 sau 1. De exemplu (57)10-= 1 25 + 1 24 + 1 23 + 0 23 + 0 22 + 0 23 + 1 20 = (111001) Ca si in sistemul zecimal si in sistemul binar numerele se reprezinta numai Numar 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 prin Zecimal 0 1 10 11 100 101 110 111 1000 1001 1010 cifrele 0 si 1, puterile bazei si semnul + omitandu-se. In tabelul 1 se da aorespondenta dintre numerele 0.10 scrise in sistemul zecimal si in sistemul binar.

TABELUL 1 TABELUL 2 d)Sistemul binar zecimal. Desi sistemul de numeratie binar este foarte potrivit pentru prelucrarea semnalelor cu circuite electrice si electronice, afisarea rezultatelor in acest sistem ar fi fost greu de interpretat de oameni, care sunt obisnuiti sa gandeasca si sa lucreze in sistemul zecimal (sa ne imaginam ca am spune 111001 in loc de 57!) Pentru a simplifica citirea si operarea cu numere binare,au fost concepute coduri binare speciale, care sa permita pe de o parte prelucrarea semnalelor in sistemul binar si, pe de alta parte, reprezentarea rezultatelor in sistemul zecimal. Un astfel de samblu se numeste tetrada. De obicei, ponderile fiecarei cifre binare din tetrada, de la stanga la dreapta ,corespund puterilor 2,2,2,2, adica 8-4-2-1. Acest cod este denumit codul BCD natural, NBCD sau codul 8421. De exemplu, numarul zecimal 4935 la NBCD va fi: 0100 1001 0011 0101 4 9 3 5 In tabelul 2 este data reprezentarea cifrelor zecimale prin tatrade in codul binar-zecimal 8421. In afara acestui cod exista si alte coduri binar-zecimale, cu alte ponderi ,de exemplu 2421, sau 4421, care inca se utilizeaza mai rar. 2.Circuitul basculant bistabil
-3-

Celula elementara de numarare in sistemul binar este un circuit basculant bistabil. Circuitul basculant bistabil este un dispozitiv electronic, care se caracterizeaza prin doua stari distincte, ambele stabile. El este folosit ca element de comutatie, putand trece dintr-o stare in alta in urma aplicarii unui comenzi din exterior si ca element de memorie, putand ramane oricat intr-o anumita stare, daca nu se aplica nici o comanda externa. In figura a 3 a este prezentata chema unui circuit basculant bistabil, realizat cu tranzistoare npn, iar in figura 3 este data reprezentarea sa conventionala. Dupa cum se vede in figura a 3 a circuitul basculant este alcatuit dein cate doua etaje de amplificare care,realizate de cate un tranzistor.Iesirea fiecarui etaj de amplificare este conectata direct la iesirea celuilalt etaj prin rezistentele R1. In acest fel, fiecare etaj de amplificare constituie o bucla de reactie pentru celalalt (semnalul de la iesirea tranzistorului T1 este amplificat de tranzistorul T2 si redus la intrarea lui T1; la fel pentru T2). Datorita acestor reactii cele doua tranzistoare nu pot conduce simultan. Cand un tranzistor conduce, celalalt este blocat si invers. Circuitul prezinta deci doua stari stabile:starea 1, in care tranzistorul T1 conduce si T2 este blocat, si starea 0, in care T2 conduce si T1 este blocat. Din colectoarele celor doua tranzistoare se detin doua semnale:Y la iesirea tranzistorului T2 si y (y sugat) la iesirea tranzistorului T1. _ RC _ Y R1 R1 0 1 T1 R2 R2 T2 C C RC Y Y Y

-Eb 1 C 0

-4-

C 1 Fig. 3 Circuit basculant bistabil Functionare. In starea stabila, tranzistorul care este blocat are potentialul colectrolui egal cu +Ec, iar tranzistorul care conduce, functionand la saturatie, are tensiunea pe colectorul sau aproape nula. Comanda de basculare se realizeaza prin aplicarea unui impuls negativ la intrare.Circuitul basculant reprezentant in figura 3 are trei intrari. Intrarea C este simetrica; fiecare impuls determina bascularea dintr-o stare in alta. Aceasta intrare este folosita pentru numararea impulsurilor.Intrarile 0 si 1 sunt simetrice. Prin aplicarea unui impuls negativ de comanda la una dintre aceste intrari.bascularea nu se poate face decat intr-un singur sens. De exemplu daca se aplica un impuls negativ la intrarea 1, bistabilul basculeaza in starea 1 si ramane in aceasta stare;pentru ca bistabilul sa basculeze in starea 0,trebuie sa se aplice impuls negativ la intrarea 0.Intrarile nesimetrice sunt folosite pentru aducerea bistabilului in starea 0 sau in starea 1,indiferent de starea pe care a avut-o inainte.

Cap.III. NUMARATOARE IN DIFERITE SISTEME DE NUMERATIE III.1. Numarator binar

Dupa cum s-a aratat ,celula elementara de numararein sistemul binar este circuitul bistabil. Un circuit bistabil (o celula binara),avand doar doua stari distincte ,nu pot numara decat un singur impuls,deoarece la al doilea trece din nou in zero. Daca se cupleaza in cascada doua circuite bistabile ,se realizeaza un sistem care are 4 stari distincte si pot numara pana la trei. Pentru explicarea functionarii numaratoarele ,se considera ca bistabilul este omandat simetric cu impulsuri negative si ca starea 1 corespunde situatiei cand tranzistorul T1 din stanga conduce si la iesirea y apare a tensiune pozitiva ,iar starea 0 corespunde situatiei cand tranzistorul T2 din dreapta conduce si la iesirea y tensiunea este aproximativ zero. a) Sistemul de numarare cu doua celule binare in cascada .Initial cele doua celule binare sunt in starea zero.La aplicarea primului impuls,celula B1 trece din starea 0 in starea 1.La iesirea sa apare un salt de tensiune pozitiv,care nu afecteaza celula B2,sensibila doar la impulsuri negataive datorita diodei din circuitul de intrare.La aplicarea celui de-al doilea impuls,celula B1 trece din starea 1 in starea 0,iar tensiunea la iesirea sa face un salt negativ ce se transmite celulei B2.Aceasta basculeaza din starea 0 in starea 1 .La aplicarea celui de-al treilea impuls ,celula B,trece din nou in starea 1 ,producand un salt de tensiune pozitiv la iesire ,care nu afecteaza celula B2.
-5-

La al patrulea impuls ,B1 revine in starea 0,la iesire sa y pare din nou un salt negativ de tensiune ,care face ca celula B2 sa basculeze din starea 1 in starea 0,La al patrulea impuls ,B1 revine in starea 0,la iesire sa y pare din nou un salt negativ de tensiune ,care face ca celula B2 sa basculeze din starea 1 in starea 0,sistemul revenind astfel in starea initiala. b) Prin aplicarea in cascada a mai multor celule binare se obtine un bloc de numarare.Daca numaratorul are n celule in cascada ,poate pune in evidenta 2 stari distincte si poate numara pana la 2 -1impulsuri. Regula generala de functionare a unui sistem de celule binare in cascada este urmatoarea :prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare ;fiecare dintre celelalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul prudent trece din starea 1 in starea 0. Aplicand aceasta regula,se observa ca prima celula a unui numarator binar isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare ,fiecare dintre celelalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul prudent trece din starea 1 in starea 0. Aplicand aceasta regula se observa ca prima celula a unui numarator binar isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare,cea de-a doua isi schimba starea din doua in doua impulsuri,cea de-a treia din patru in patru,cea de-a patra din opt in opt s.a.m.d.Celulele corespund deci puterilor succesive ale lui 2,iar starile lor corespund coeficientilor acestor puteri:aceasta explica functionarea sistemului cu numarator binar. In figura a 4 a este prezentat un numarator binar cu patru celule,care poate pune in evidenta 2=16 stari distincte si poate numara pana la 15 impulsuri.Variatia tensiunilor aplicate la insirile y ale celulelor binare in functie de impulsurile aplicate la intrare este prezentata in figura 4,b iar in figura 4,c este data variatia celulelor.

III.2 Numarator decadic

Pentru a realiza o numarare in sistemul se numeratie zecimal,este necesar un numarator cu zece stari destincte. Cele 10 stari distincte se pot realiza cu celule binare,dar dupa cum s-a vazut un numarator binar revine in starea initiala dupa un numar de impulsuri corespund puterilor numarului 2. a) Pentru obtinerea unui numarator cu zece stari stabile,se poate transforma un numarator binar cu patru celule,suprimand sase dintre cele 16 stari posibile,prin posibile,prin introducerea unuor reactii.Se pot face diverse legaturi de reactie in fig 5, a este prezentata schema unui numarator decadic.cu leg de reactie intre iesirea y a celulei B4 si intrarile de comanda asimetrica 1 ale celulelor B2 si B3.Functionarea acestui numarator este identica cu a unui numarator binar pana la impulsul 7,cand starea este 0111.La aplicarea celui deal optilea impuls,mai intai sistemul trece din starea 1000 care insa nu se
-6-

mentine,deoarece bascularea celulei B4 in starea 1 determina un impuls negativ pe iesirea sa y;aceasta transmintandu-se la celule B2 si B3,determina trecerea lor in starea 1.Starea finala a sistemului este deci (1110) in baza 2 este egal cu 14 in baza 10 in loc de (1000) in baza 2 este egal cu (8) in baza 10.deci a sarit sase unitati .La aplicarea celui de-al noualea impuls sistemul trece in starea (1111) in baza 2 este egal cu (15) in baza 10 care este si ultima,deoarece la aplicarea celui de-al zecelea impuls sistemul revine in starea zero. Un astfel de numarator,cu zece stari distincte ,numara impulsurile conform codului binar zecimal,realizand o tetrada. b) Legand in cascada mai multe numaratoare decadice se pot obtine numaratoare cu decadic de ordine urmatoare .Functionarea acestora decurge,in felul urmator :la aplicarea celui de-al zecilea impuls la intrare,prima decada (a unitatilor) revine la zero prin trecerea ultimei celule binare zero, care totodata furnizeaza un impuls negativ decadei urmatoare de numarare.Cea de-a doua decada corespunde zecilor,deoarece este comandata din zece in zece impulsuri aplicate la intrare;tot asa,la fiecare suta de impulsuri,decadele urmatoare a sutelor.In figura 6 este prezentat un numarator cu decade in cascada,cu o capacitate de 999 unitati. _ _ Y Y
1 0

_ Y Iesire Y
1 0 1 Y 0

_ Y
1 0

Intrare B1 B4 Fig. 4.a B2 B3

-7-

Nu mar Imp ulsu ri

1 0 1 0

0 1 2 3 4

Fig. 5.c

-81 0 1 0

5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Nu mar Starea B ul B4 celulelor B3 B2 bin 1 0 0 0 ary 0 binare 0 1 0 0 0 1 10 0 0 1 0 11 0 0 1 1 100 0 1 0 0 101 0 1 0 1 110 0 1 1 0 111 0 1 1 1 100 1 0 0 0 0 100 1 0 0 1 1 101 1 0 1 0 0 101 1 0 1 1 1 110 1 1 0 0 0 110 1 1 0 1 1 111 1 1 1 0 0 111 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0

DECADA SUTELOR

DECADA ZECILOR

DECADA UNITATILOR

Fig. 6 CLASIFICAREA NUMARATOARELOR 1.Dupa modul de aplicare a impulsurilor de comanda: a) asincroane-la care intrarea de tact a fiecarei celule bistabile este conectata la iesirea celulei anterioare. b) sincroane-la care toate intrarile de tact sunt conectate impreuna,bascularea tuturor CBB facandu-se in acelasi moment. 2.Dupa sensul numararii: a) directe-fiecare impuls prezent la intrarea numaratorului creste continutul sau cu o unitate b) inverse-fiecare impuls la intrarea numaratorului diminueaza continutul sau cu o unitate c) reversibile-efectueaza operatia de numarare in ambele sensuri

Cap.IV. NUMARATOR IN DIFERITE CONEXIUNI INTRARE-IESIRE IV.1. Numaratoare asincrone Un numarator este constituit din CBB,corectate astefel incat impulsurile de la intrare se propaga pas cu pas,conform unei reguli stabilite. In fiecare moment,ansamblul bistabililor care constituie numarator prezinta,la ansamblul de borne de iesire,un ansamblu de stari1 si 0,care dau numara N. Intrarea de tact a fiecarui CBB este legata la iesirea CBB anterior.Intrarile j si k de la toate celulele se gasesc in starea 1 logic. Celulele bistabile utilizate vor fi de tip jk-115.
-9-

O
J T K S R Q Q

Fig. 7 Observatii: 1.Intrarile S si R, active in 0 logic, sunt de obicei ,lasate in aer si deci ,inactive. 2.Comanda bistabililor jk se face pe frontul crescator al impulsului de comanda,iar iesirea comuta pe frontul negativ ,in functie de valorile lui j si k de pe frontul crescator. 3. Pentru a numara intr-o baza oarecare ,definita de o putere a lui 2,este necesara utilizarea unui numarator binar, de bza 2 N si reducerea la zero,,prematur a tuturor bistabililor,o data cu plicarea la intrare a impulsuluiN,prin folosirea unei reactii. TABEL DE ADEVAR J K Qn+1 0 0 Qn 0 1 0 1 0 1 1 1 Qn Fig. 8 TABEL DE ADEVAR ASOCIAT INTRARILOR DE COMANDA S si R S R Qn 0 1 1 1 0 0 Fig. 9 Exemplul 1 Sa se realizeze un numarator electronic in baza 8(N=8)..Numarul necesar de CBB este 3 (N2). TACT Q2A Q2B Q2C 0 0 0 0 1 1 0 0 2 0 1 0 3 1 1 0 4 0 0 1
- 10 -

5 6 7 8

1 0 1 0

0 1 0 0

1 1 1 0

A
Q

B
Q

C
Q

Fig. 10 Evolutia in timp a iesirilor numaratorului din figura 10 va fi descrisa urmatoarea diagrama:

Fig. 11 Observatii: 1.Prin comutarea impreuna a intrarilor j si k s-a obtinut un CBB de tip T.Acesta va bascula la fiecare impuls de tot,pe frontul negativ al impulsului. Din diagrama prezentata in figura 11 se observa ca un numarator electronic poate fi considerat ca un divizor de frecventa,cand impulsurile de la intrare sunt periodice. Impulsurile aplicate pe intrarea de tact,se divid cu 2 la iesirea QA cu 4 la iesirea QB,cu 8la iesirea QC. Exemplul 2
- 11 -

Sa se realizeze un numarator electronic asincron, de capacitate N=6. Numaratorul de CBB necesar:6 2;deci n=3. Tabelul de adevar ce descrie evolutia starii iesirilor va fi: 20 QA 0 1 0 1 0 1 0 21 QB 0 0 1 1 0 0 0 22 QC 0 0 0 0 1 1 0

TACT 0 1 2 3 4 5 6

Fig. 12 Este necesar ca numaratorul sa fie impiedicat sa evolueze de la 5 la 6(011) Aceasta combinatie trebuiue sa-l aduca in starea 0.Este suficient un circuit SINU(NAND),conectat la iesirile QB si QC a carui iesire ataca bornele de RESET ale CBB

J T K

J T

J T

A
Q

B
Q

C
Q

Fig. 13 Diagrama ce descrie evolutia in timp a starii iesirilor:

- 12 -

Fig. 14 Observatii: 1.Avantajul numaratoarelor asincroane consta in simplitatea circuitului. 2.Dezavantajul numaratoerelor asincrone consta in timpul lung de propagare a impulsurilor pe tot lantul,fiecare bistabilasteptandu-l pe cel prudent.

IV.2. Numaratoare sincroane Numaratoarele sincroane sunt din ce in ce mai mult utilizate,posedand avantaju fata de cele asincroane. In aceste numaratoare,impulsurile ce urmeaza a fi numarate se aplica simultan pe toate intrarile bistabililor ce formeaza cascada.In acest fel,bistabili care au conditiile de basculare indeplinite basculeaza toti odata. Deci,pentru un tip de bistabil dat,viteza de numarare va fi mai mare la un numarator sincron,decat la unul ascincron.(In cazul numaratoarelor asincrone,timpul de propagare este de atatea ori mai mare cati bistabili poseda cascada,fata de cazul numaratoarelor sincroane,la care timpul de propagare este egal cu cel al unui bistabil).

NUMARATOR SINCRON CU DOUA ETAJE

- 13 -

Schema de principiu:
J Q

A
Q

B
Q

Fig. 15 FUNCTIONAREA:circuitul basculant bistabil A isi schimba starea la fiecare semnal aplicat la intrarea sa T(tact).In schimb ,circuitul basculant bistabil B nu-si modifica starea la aplicarea unui semnal T,decat daca ambele intrari j si k se gasesc in starea 1.(Iesirea QA este in starea 1) Presupunem numaratorul pe 0. *t = t0; QA = 0 ; QB = 0 Primul semnal complet (front ascendent,front descendent) nu va avea efect decat asupra bistabilului A,deoarece pentru JB=0 KB=0, se va obtine Qn+1=Qn. Al doilea impuls va bascula bistabilul A din1 in 0,dar simultan il va bascula si pe B in 1 ,deoarece QA=1(anterior,exista conditia JB = 1, QB = 1 si deci Qn + 1 = Qn) *t = t2 ; QA = 0 ; QB = 1 Al treilea impuls actioneaza din nou asupra lui A,deoarece JB=0 , KB=0. *t = t3 ; QA = 1; QB = 1 Al patrulea impuls va actiona simultan asupra ambilor bistabili si-I va aduce in zero. Tabelul de adevar si diagrama cu evolutia in timp a iesirilor vor fi: 20 QA 0 1 0 1 21 QB 0 0 1 1 Fig. 16

TACT 1 2 3 4

- 14 -

Fig. 17 EXEMPLU DE PROIECTARE A UNUI NUMARATOR SINCRON Sa se proiecteze un numarator decadic sincron N=10 Numarul de celule bistabile va fi n=4(10<2). Tabelul cu evolutia starilor: 20 21 22 23 QA QB QC QD 0 0 0 0 J0 1K J0 0 0 1 1K 0 0 2 J0 1K 1 J0 0 3 0 1 0 4 J0 1K J0 1 0 5 1 1 0 6 J0 1K 1K 1K J0 7 0 0 1 8 J0 1K 0 0 1K 9 0 0 0 0 Fig. 18. a QA QB QC QD 00 01 11 10

00

01

11 3 X X 7

10 1 9 X 3

0 2 8 X X X 4 6 Fig. 18. b

- 15 -

Se completeaza diagramele Veirth-Karnaugh pentru fiecare intrare j si k a celor patru CBB, vor exista deci 8 diagrame. Din tabelul de adevar al bistabilului jk se deduc ca j in valoarea 1 ori de cate ori are loc trecerea din 0 in 1 la iesire ;k in valoarea 1 ori de cate ori se doreste ca la iesire sa apara 0. Modificarile au loc pe frontul descendent ,dar depind de valorile j si k de pe frontul ascendent. Qn Qn+1 J K 0 0 0 X 0 1 1 X 1 0 X 1 1 1 X 0 Fig. 19 Deci:j=1,inaintea oricarui salt din 0 in 1 si zero in rest. K=1,inaintea oricarui salt deci 1 in 0 si zero in rest. Observatii: 1.Se vor obtine in diagrame campuri de 2-4-8 celule si functia va fi suma expresiilor corespunzatoare acestor campuri. Expresia corespunzatoare unui camp va fi un produs de variabile negate sau nu,din care se inlatura variabilele care-si schimba valoarea in interiorul campului: 2.In minimizarea expresiilor se va tine uma si de legaturile interne ale bistabilului j-k(j cu Q si K cu Q).Aceste legaturi,in cazul in care sunt necesare,nu vor mai fi realizate in exterior,ele existand deja prin constructia bistabilului.

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 1 1 0 0 01 1 X X 0 11 X X X X 10 1 1 0 0

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 1 1 01 0 X X 1 11 X X X X 10 0 0 1 1

JA = QA (Nu mai trebuie realizat in exterior). KA = Q (Nu mai trebuie realizat in exterior). Deci : JA = 1 Deci : KA = 1 QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 0 1 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 0 0 1
- 16 -

JB = QA x QB x QD = QA x QD KB = QA x QB = QA QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 1 0 01 0 X X 0 11 X X X 0 10 0 0 0 0 JC = QA x QB x QC = QA x QB KB = QA x QB x QC = QA x QB

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 1 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 0 1 0

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 0 0 01 0 X X 1 11 X X X X 10 0 0 1 1

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 0 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 0 1 0 JD = QA x QB x QC KB = QA x QD = QA Fig. 20

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 0 1 01 0 X X 1 11 X X X X 10 0 0 0 0

OBSERVATIE: Daca numaratorul decadic face parte dintr-un ansamblu de numaratoare,el trebuie sa dea un semnal care sa indice trecerea in starea (0000)din starea 9(1001):QA,Q0

J A QA T KA QA

J B QB T KB QB

J C QC T KC QC

J D QD T KD QD

- 17 -

Fig. 21

Fig. 22

Cap.V. NUMARATOARE IN DIFERITE SENSURI DE NUMERARE V. 1. Numaratoare inversa In multe cazuri,in sistemul de prelucrare automata este necesara numararea inversa(sau inapoi),care consta,de fapt,in scaderea unei unitati din numarul continut de numarator,pentru fiecar impuls de intrare.Exista numaratoare inverse in toate bazele de numeratie,de fapt ca si la cele directe. V. 2. Numarator binar asincron, invers

- 18 -

Functionarea sa este similara cu cea a unui numarator direct,cu singura diferenta ca intrarile de tact ale bistabililor B si C(in exemplul din fig.23 sunt conectate la iesirile Q ale bistabililor prudenti. EXEMPLU :

QA

QB

QC

T QB

QA

QC

Fig. 23 Numaratorul din fig.23 are o capacitate de 2 =8 numere binare. Primul impuls care apare la intrarea T de tact a bistabilului A basculeaza toti bistabilii in 1 logic,astfel,incat continutul numaratorului este 7(111),adica 81. Dupa al optulea impuls,bistabilii numaratorului vor fi toti in zero. Diagrama de stare va fi:

Fig. 24
- 19 -

V. 3. NUMARATOR BINAR SINCRON, INVERS Pentru a se intelege modul in care sunt realizate aceste numaratoare,consideram un numarator sincron,modul 10(decadic),care sa numere in cod binar ponderat,in ordine inversa.Numaratorul necesar de CBB este n=4. Pentru a realiza schema numaratorului se va apela tot la diagramele Veitch-Karnaugh.Vor fi necesare 8 diagrame.Se va tine seama si de conexiunile din interiorul bistabilului jk. Tabelul de adevar corespunzator evolutiei numaratorului: 20 21 22 23 TACT STARE QA QB QC QD 1 0 J0 0 0 J0 2 9 1K J0 0 1 3 8 J0 J0 J0 1K 4 7 1K 1 1 0 5 6 J0 1K 1 0 6 5 1K 0 1 0 7 4 J0 J0 1K 0 8 3 1K 1 0 0 9 2 J0 1K 0 1 10 1 1 0 0 0 Fig. 25 Diagramele Veitch Karnaugh : QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 1 1 0 0 01 1 X X 0 11 X X X X 10 1 1 0 0 J A = QA KA = QA Deci : JA = 1 QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 1 0 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 1 0 0
- 20 -

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 1 1 01 0 X X 1 11 X X X X 10 0 0 1 1 Deci : KA = 1

KB = QA x QB x QD + QA x QB x QC QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 1 0 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 0 0 0 JC = QA x QB x QC = QA x QB KC = QA x QB x QC = QA x QB QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 1 0 0 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 0 0 0 JD = QA x QB x QC x QD = QA x QB x QC KB = QA x QB x QC Fig. 26

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 0 0 01 1 X X 0 11 X X X X 10 1 0 0 0

JB = QA

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 0 0 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 1 0 0

QAQB 00 01 11 10 QCQD 00 0 1 0 0 01 0 X X 0 11 X X X X 10 0 0 0 0

V. 4. NUMARATOARE REVERSIBILE

Costul ridicat al depozitelor electronice,precum si necesitatea miniaturizarii echipamentelor au condus la realizarea unor numaratoare care sa aiba posibilitatea sa numere atat inainte cat si inapoi (sau invers).Aceste numaratoare se numesc reversibile. In primul rand ele sunt prevazute cu un semnal in plus,notat cu x,a carui valoare 0 sau 1 determina functionarea numaratorului ca numarator direct sau invers.Acest semnal ramane continuu,pe toata durata numararii.Intre bistabilii c formeaza numaratorul s-a introdus un sistem de porti,care corespunzator semnalului x ,vor actiona asupra bistabililor,determinand sensul numararii. Sistemul de porti se mai numeste si comutator cu doua porti.Prin comutator se va transmite A sau B,dar numai functiei de valoarea lui x. Un circuit care poate realiza aceasta functie,poate fi cel utilizat in numaratorul 74193 fig 27.Functia pe care o realizeaza acest comutator este S=AX+BX In cazul in care x=1,se va transmite A,iar in cazul in care x=0,se transmite B.
- 21 -

Fig. 27 OBSERVATIE: Comutatorul poate fi realizat cu porti SI-NU(NAND).Folosind teoremele lui De Morgan,functia S va deveni: S=AX+BX=(AX)(BX) Tipuri reprezentative de numaratoare dutromice integrate: -74192-Numarator zecimal sincron,reversibil -74193-Numarator binar sincron,de 4 biti reversibil.

Fig. 28. A,B,C,D=intrarile pe care datele ce trebuie inscrise in numarator. BR-BORROW =iesire a numaratorului care semnalizeaza cu nivel activ 0,trecerea numaratorului prin starea 0 la numararea inapoi: CL-CLEAR=intrare de stergere(aducerea in zero)a circuitelor,activa in1 CR-CARRY=transport de sumare sau la numarare inainte,indica trecerea prin 15. CD-CODNT DOWN=intrare de comanda a numararii inpoi (pe front pozitiv) LD-LOAD=intrare de incarcare,cand este in 0permite incarcarea in registru a numarului DCBA OBSERVATII 1.Aducerea la zero are prioritate asupra intrarilor de incarcare si memorare. 2.La numararea directa este necesar CD=1,iar la numararea inversa CD=1.La fiecare trecere din0 in 1 a intrarii CD, in timp ce CD este in 1,numaratorul isi incrementeaza continutul cu o unitate.Cand iesirile QA,QB,QC,QD sunt toate in1,numaratorul va semnala cu 0 logic pe iesirea CR,care dureaza atata timp cat intrarea CD este si ea in 1 logic. La fiecare trecere din 0 in 1 a intrarii CB,in timp ce intrarea CD este in1 logic,numaratorul isi decrementeaza continutul cu o unitate.Cand iesirile QA,QB,QC,QD sunt toate in zero,apare impuls0 logic pe iesirea BR,care dureaza atata timp cat intrarea CD este si ea in 0 logic.
- 22 -

3.Numaratoarele dectronice sincroane care sunt 74192 si 74193 se pot cupla prin intermediul iesirilor BR si CR,rezultand astfel tot un numarator sincron de mai multi biti. -MMC 40192- numarator BCD sincron, reversibil,prestabil -MMC 40193 numarator binar,sincron,reversibil,prestabil.

Fig. 29 CD-COUNT UP=intrare de comanda a numararii inainte CD-COUNT DOWN=intrare de comanda a numararii inapoi CR-CARRY=iesire de transport BR-BORROW=iesire de imprumut RESET=intrare de stergere(adunare la zero),activa in1 logic; PE-PRESET ENABLE=intrare de control(activa in0 logic); J1,J2,J3,J4=intrari paralele; OBSERVATIE Cascadarea mai multor numaratoare de acest tip se face simplu.prin legarea iesirilor BR si CR la intrarilor CD si respectiv CD ale numaratorului urmator(mai semnificativ) *7490-numarator decadic asincron *7492-numarator in baza 12,asincron *7493-numarator binar de 4 biti,asincron Aceste numaratoare sunt caracterizate prin viteze mici de numarare.Sunt utilizate in aplicatiile curente: adresarea de memorii,numarare,divizare de frecventa etc. Cuprind in interior cascade de 4 bistabili si unele bucle de reactie cu porti. In aplicatiile mai sofisticate de comanda si control,prezinta riscul de bazard combinational.

- 23 -

Fig. 30 R01,R02- intrari destergere,activ in1 logic S1,S2-intrari de setare (pozitionare in starea 9(1001) active in 1 logic A,B,C,D-iesirile bistabililor Pentru numarari sau divizari prin 10,se conecteaza in exterior BiA Pentru divizari prin 10,cu factor de umplere 1 pe 2 ,se leaga in exterior AiD,intrarea fiind pe Bi,iar iesirea pe A.

Fig. 31

Fig. 32 Schema interna,simplificata,a acestui numarator,7493 este prezentata in figura 32 Numararea este posibiladeci, doar daca cel putin o intrare de stergere este in 0. Acest numarator poate fi utilizat si ca divizor prin 10.Pentru aceasta se leaga iesirea B la R02(R02B) si respectiv iesirea D la R01 (R01D).
- 24 -

Astfel, atunci cand apare starea DCBA = (1010), ambele intrari de stergere trec in 1 logic si aduc instantaneu numaratorul in starea (0000)

Q T R T R

Q T R

Q T R

Fig. 33

Cap.VI. NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Electrocutarile au loc cand omul atinge concomitent doua bune conducatoare de electricitate,intre care exista diferenta de potential.Partea izolanta a corpului omenesc o constituie numai pielea,rezistenta electrica a ei variind intre 1K SI 100 K, in functie de individ si de conditiile in care se face contactul cu elementul aflat sub tensiune. De aceea,pentru fiecare individ se considera o tensiune periculoasa in conditiile date,daca produce un curent prin corpul omului mai mare de 10 Ma.La un curent mai mare de 15mA,omul nu se mai poate elibera singur de sub actiunea curentului electric,iar la curenti mai mari de 90 mA inceteaza functionarea inimii.
- 25 -

Contactul cu elemente care fac parte din circuitul curentilor de lucru,cum sunt conductoarele neizolate si bornele,constituie atingerea directa,iar contactul cu un element care intra accidental sub actiune datorita unei defectiuni sau avarii,cum sunt carcasele masinilor si instalatiilor electrice constituie atingerea directa.Atingerea directa la retelele cu nulul izolat este periculoasa pentru ca circuitul se inchide prin om,pamant,izolatiile si capacitatile retelei fata de pamant.In cazul in care reteaua are nulul pus la pamant sau nulul izolat,dar o alta masina sau instalatie are atingere la masa,cazul este mult mai grav,rezistenta totala a circuitului fiind mult mai mica decat imprudenta de la cazul prudent. Atingerea indirecta este periculoasa numai cand masina este izolata fata de pamant sau cand numai omul este izolat de pamant dar se face atingerea dubla. La retelele de curent continuu cu doua conductoare,daca unul din fire este pus accidental la pamant apare,de asemenea,pericolul de electrocutare.Cazuri la fel de grave se pot intalni in special la uneltele electrice de mana la care pot aparea doua defecte sau doua defecte la masini diferite care sunt alimentate de acelasi transformator de separare.De aceea la uneltelele electrice de mana sau la cele cu posibilitati mai frecvente de atingeri directe sau indirecte se impune utilizarea tensiunilor nepericuloase. MIJLOACE INDIVIDUALE DE PROTECTIE SI MASURI ORGANIZATORICE Persoanele care in timpul lucrului pot produce atingeri directe sa utilizeze ca mijloace individuale de protectie manusile si incaltamintea de cauciuc,scule cu manere izolate. In tot timpul lucrului vor avea grija sa nu inchida circuite electrice prin atingeri concomitente a doua parti ale corpului (mana-mana,mana-picior,manacorp,mana si alte parti ale corpului).Organizarea locului de munca impune ingradirea si semnalizarea prin placi avertizoare la dispozitivele de actionare a intrerupatoarelor ca se lucreaza si sa nu se inchida .De aceea,nu este permisa luarea placilor avertizatoare sau inchiderea intrerupatoarelor deschise fara a se convinge ca nu exista nici un pericol de electrocutare la toata reteaua care se pune sub tensiune.Pentru inlaturarea electrocutarilor,trebuie ca inainte de inceperea oricarei lucrari sa se verifice daca sunt luate toate masurile posibile de protectie.Orice motivatie ,gluma sau alt act inconstient decuraj in nerespectarea regulilor de electrosecuritate poate costa viata. MASURI DE ELECTROSECURITATE PRIN IZOLAREA AMPLASAMENTULUI Prin izolarea amplasamanetului se intelege izolarea suplimentara de protectie efectuata special pentru izolarea omului fata de pamant sau obiecte conductoare in contact cu pamantul si aflate in zona in care se pot produce atingeri directe sau indirecte.Nu este prins sa se lucreze cu doua maini acolo
- 26 -

unde exista posibilitatea sa fie atinse concomitent doua corpuri conductoare diferite. MIJLOACE DE PROTECTIE IN INSTALATIILE ELECTRICE Acestea cuprind aparatele,instrumentale,dispozitivele mobile si echipamentele care servesc pentru protejarea personalului impotriva electrocutarii si a efectelor actiunii arcului electric.Este interzisa utilizarea mijloacelor de protectie neomologata.Mijloacele de protctie utilizate in instalatiile electrice se impart in mai multe categorii ce se impart in mai multe categorii ce urmeaza a fi numerotate: -mijloace de protectie electroizolante:prajini electroizolante,clesti,dectroizolanti,indicatori de tensiune,placi electroizolante,manusi electroizolante de joasa si inalta tensiune,cizme,covoare si scule cu manere electroizolante. -dispozitivele mobile de scurtcircuitoare si legare la pamant -mijloace de protectie pentru delimitarea materiala a zonelor de lucru:bariere rigide si extensibile,franghii si benzi pentru imprejurimi,panouri si paravane mobile,indicatoare de securitate -mijloace de protectie contra efectelor actiunii arcului electric si a traumatismului mecanice:ochelari de protectie ,casca de protectie,centura de siguranta.

NORME DE PROTECTIE IMPOTRIVA PRODUCERII INCENDIILOR In toate locurile de munca este asigurata in mod special protectia impotriva producerii incendiilor.In locuri vizibile este afisat planul de evacuare a incintei in situatii si sunt prevazute stingatoare de incendiu.La producerea unui incendiu prezenta matarialului combustibil a sursei de aprindere si a oxigenului necesar arderii.Pot constitui surse de aprindere la scanteile generate prin frecare sau soc sau prin procesele de abraziune,sau cele datorate defectelor de izolatie.Focurile,flacara chibritului,tigarile,exploziile,corpurile incalzite,scurtcircuitele,incalzirea excesiva a instalatiilor electrice defecte sau defectuos exploatate pot,de asemenea,constitui surse de incendiu.Cand conductoarele sunt parcurse de curenti mari de scurtcircuit sau cand parti din instalatie sunt supuse actiunii arcului electric,izolatie conductoarele se pot aprinde. Masuri generale de protectie impotriva producerii incendiilor:
- 27 -

-interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate in acest scop -interzicerea sudarii in afara incintelor destinate anume pentru acest scop -depozitarea substantelor inflamabile in recipiente speciale -dimensionarea corecta a instalatiilor electrice din punct de vedere al izolatiei. -asigurarea protectiei la scurtcircuite cu aparatura adecvala -verificarea periodica a legaturilor ,a izolatiilor ,a aparaturii Tablourile generale de distributie vor fi inchise si neaccesibile persoanelor neautorizate.In toate incaperile cu gaze combustibile se utilizeaza aparatura speciala in constructie antiexploziva,pentru a se impiedica propagarea exploziei in exterior.Actiunea de stingere sau de localizare a incendiilor,folosindu-se stingatoare de incendii de apa,cu spuma,cu praf si CO2,cu zapada carbonica.In baza legislatiei ,este organizata in fiecare interprindere o comisie tehnica de prevenire si stingere a incendiilor care coordoneaza si asigura instruirea intregului personal incadrat in munca privind stingerea si mai ales prevenirea incendiilor.

CAP. VII CONCLUZII

1.Numaratoarele sincrone sunt din ce in ce mai mult utilizate,posedand avantaje fata de cele asincroane. In aceste numaratoare,impulsurile ce urmeaza a fi numarate se aplica simultan pe toate intrarile bistabililor ce formeaza cascada.In acest fel,bistabili care au conditiile de basculare indeplinite basculeaza toti odata. Deci,pentru un tip de bistabil dat,viteza de numarare va fi mai mare la un numarator sincron,decat la unul asincron.(In unele cazuri numaratoarele asincroane,timpul de propagare este de atatea ori mai mare cati bistabili poseda
- 28 -

cascada,fata de cazul numaratoarelor sincrone,la care timpul de propagare este egal cu cel al unui bistabil). 2.Avantajul numaratoarelor asincrone consta in simplitatea circuitului 3.Dezavantajul numaratoarelor asicrone consta in timpul lung de propagare a impulsurilor pe tot lantul,fiecare bistabilasteptandu-lpe cel prudent. 4.In proiectarea unui numarator decadic sincron N=10 se vor obtine in diagrame campuri de 2-4-6 celule si functia va fi suma expresiilor corespunzatoare acestor campuri. Expresia corespunzatoare unui camp va fi un produs de variabile negate sau,din care se inlatura variabilele care-si schimba valoarea in interiorul campului. 5.In minimizarea expresiilor se va tine seama si de legaturile interne ale bistabilului j-k (jcu Q si K cu Q).Aceste legaturi,in cazul in care sunt necesare ,nu vor mai fi realizate in exterior ,ele existand deja prin constructia bistabilului. 6.Daca numaratorul decadic face parte dintr-un ansamblu de de numaratoare ,el trebuie sa dea semnal care sa indice trecerea in starea (0000) din starea 9(1001):QA, Q0. 7.Spre deosebire de numaratorul direct de numaratoare binar asincron ,invers are intrarile de tact ale bistabililor Bsi C conectate la iesirea Q ale bistabililor prudenti. 8.La numararea directa este necesar CD=1,iar la numararea inversa CD=1.La fiecare din0 in 1 a intrarii CD ,in timp ce CD este in 1,numaratorul isi incrementeaza continutul cu o unitate.Cand iesirile QA,QB,QC,QD sunt toate in 1 ,numaratorul va semnala cu 0 logic pe iesirea CR,care dureaza atata timp cat intrarea CD este si ea in 1 logic. La fiecare trecere din 0 in 1 a intrarii CD in timp ce intrarea CD este in 1 logic ,numaratorul isi decrementeaza continutul cu o unitate.Cand iesirile QA,QB,QC,QD sunt toate in zero,apare impuls 0 logic pe iesirea BR,care dureaza atata timp cat intrarea CD este si ea in 0 logic. 9.Numaratoarele electronice sincrone cum sunt 74192 si 74193 se pot cupla prin intermediul iesirilor BR si CR,rezultand astfel tot un numarator sincron de mai multi biti. -MMC 40192- numarator BCD sincron,reversibil,prestabil -MMC 40193-numarator binar,sincron,reversibil,prestabil. 10.Cascadarea mai multor numaratoare de acest tip se face simplu,prin legarea iesirilor BR si CR la intrarile CD si respectiv CU de numaratorului urmator (mai semnificativ). -7490-numarator decadic asincron -7492-numarator in baza 12,asincron -7493-numarator binar de 4 biti,asincron

- 29 -

CAP. VIII BIBLIOGRAFIE 1.Inginer Eugenia Isac - ,,MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE manual pentru clasele a X-a, a XI-a si a XII-a liceu cu profil electrotehnica si electronica, mine, petrol,metalurgie, constructii montaj, transporturi si agricultura. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993. 2.Adriana Trifu-,,ELECTRONICA DIGITALA manual pentru scoala profesionala anul II , Editura Economica Preuniversitaria, 2000.

- 30 -

- 31 -