Sunteți pe pagina 1din 22

GENERATOARE DE IMPULSURI

CUPRINS Cap.I ARGUMENT ...2 Cap.II GENERAREA IMPULSURILOR ........................................4 CAP.III CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR 6
III.1. Circuite basculante astabile..................................................6 III.2. Circuite basculante monostabile...................8 III.3. Circuite basculante bistabile.................................................9

CAP.IV REALIZAREA GENERATORULUI DE IMPULSURI .15 Bibliografie ....................................................................................21

Cap.I ARGUMENT
Nivelul actual de evolutie a sistemelor tehnice impune o utilizare cat mai judicioasa a resurselor. Astfel, in cazul in care pentru functionarea unui circuit electric sau electronic oarecare sunt necesare semnale de comanda, impulsuri de anumite forme si durate, este recomandat sa se foloseasca cat mai putine resurse energetice pentru obtinerea acestora. In acest scop am ales ca si tema a lucrarii mele generatoarele de impulsuri, incercand sa explorez cat mai profilic diversitatea materialelor existente pentru a putea prezenta cat mai bine o solutie optima pentru obtinerea impulsurilor cu cheltuieli minime. Am realizat asadar lucrarea Generatoare de impulsuri, o sinteza ce face referire la circuitele folosite pentru obtinerea unor impulsuri de diferite
2

forme direct, utilizand doar energia sursei de alimentare. Pe baza materialelor studiate carti, reviste de specialitate, manuale si a pregatirii tehnicepe care doresc sa o desavarsesc prin obtinerea certificatului de competente profesionale, consider ca cele mai potrivite circuite pentru obtinerea impulsurilor sunt cele realizate cu circuite basculante, acestea folosind in functionarea lor doar energia sursei de alimentare. Structurata in trei capitole de intindere inegala, lucrarea pastreaza tiparele realizarii unei astfel de lucrari si este conforma cu cerintele impuse de programa scolara, urmarind furnizarea unui complex de cunostinte sintetizate, menite sa evidentieze importanta Internet-ului. Primul capitol al acestei lucrari il reprezinta Argumentul care are rolul unui memoriu justificativ, in decursul caruia este facuta o prezentare pe scurt a cuprinsului acestei lucrari. In cel de al doilea capitol am prezentat diferitele tipuri de impulsuri ce se pot obtine prin generare si caracteristicile lor. Principalele forme de impulsuri utilizate sunt cele dreptunghiulare, triunghiulare si trapezoidale, fiecare cu parametrii specifici. Cei mai importanti dintre acestia sunt: durata impulsului, frontul de crestere si cel de descrestere si perioada de succesiune a impulsurilor. Despre metodele de calcul si exprimare a acestor marimi am discutat pe larg in cadrul capitolului II al acestei lucrari. Un alt parametru foarte important al impulsului generat este amplitudinea sa. In functie de aceasta, actiunea impulsului asupra circuitului caruia ii este aplicat poate fi mai redusa sau mai ampla. Generatoarele de impulsuri realizate cu circuite basculante sunt prezentate in cadrul capitolului III al lucrarii. Aceste circuite dau la iesire impulsuri electrice, de obicei dreptunghiulare, utilizand pentru aceasta numai energia sursei de alimentare. Circuitele basculante astabile genereaza impulsuri dreptunghiulare periodice, fara a necesita semnal de comanda din exterior. Schema lectrica a CBA precum si modul de functionare al acestuia prezentate in subcapitolul III.1. arata faptul ca amplitudinea, durata si perioada impulsului generat de catre acesta depind numai de parametrii dispozitivelor folosite, si in special de valorile rezistentelor si condensatoparelor. In cea de-a doua parte a capitolului III am discutat despre circuitele basculante monostabile ca si generatoare de impulsuri. CBM dau la iesire impulsuri de durata foarte mica, cu o perioada de succesiune precisa. Acest lucru este posibil datorita semnalului de comanda aplicat din exterior, semnal ce genereaza aparitia in colectorul tranzistorului aflat in conductie a unui impuls dreptunghiular de polaritate negativa. Ca si in cazul CBA
3

durata impulsului obtinut la iesirea CBM depinde de valorile rezistoarelor si condensatoarelor folosite. Circuitele basculante bistabile sunt folosite ca elemente de baza in multe scheme logice de comanda, numaratoare, registre, circuite de memorie. Acest circuit poate ramane in una dintre starile sale un timp oricat de mare, pentru provocarea bascularii fiind necesar un semnal exterior. In colectoarele celor 2 tranzistoare din structura CBB se obtin impulsuri dreptunghiulare, de polaritati opuse si durata egala cu intervalul dintre semnalele de comanda. Detaliile functionarii acestui tip de generator de impulsuri sunt redate in subcapitolul III.3. In ultima parte a prezentei lucrari, capitolul IV, am realizat proiectarea unui generator de impulsuri bazat pe CI CDB 400E. Astfel, pentru frecventa impusa de 1 kHZ, am calculat valorile rezistentelor si condensatoarelor ce vor fi montate respectivului circuit integrat, precum si tensiunea sursei de alimentare necesara functionarii montajului. Utilitatea si importanta impulsurilor este deosebita, nemaiexistand la ora actuala sisteme tehnice avansate care sa nu necesite in functionarea lor o succesiune de impulsuri. Era informatica si a transmisiilor de date este practic dependenta de existenta unor circuite de generare a impulsurilor, fiecare informatie ce este vehiculata intre doua sau mai multe calculatoare fiind de fapt o succesiune de impulsuri, care prin amplitudinile si duratele lor codifica informatia digitala.

Cap.II GENERAREA IMPULSURILOR


Generatoare comandate. Aceasta categorie de generatoare furnizeaza semnal de iesire, atunci cand la intrare li se aplica un anumit semnal de comanda. Majoritatea acestor tipuri de generatoare lucreaza cu comanda in impulsuri. Circuitele care genereaza impulsuri sau care actioneaza asupra impulsurilor, schimbandu-le forma, durata, perioada, pozitia sau alti parametrii, se numesc circuite pentru impulsuri. Prin impuls de intelege o variatie rapida de tensiune sau de curent, care dureaza un timp scurt in comparatie cu perioada de succesiune a acestor variatii, precum si cu procesele tranzitorii pe care ele le produc in circuite.
4

Exista o mare varietate de impulsuri: dreptunghiulare, trapezoidale, in dinte de ferestrau, triunghiulare, de tip clopot. In multe aplicatii se folosesc impulsuri de forma aproximativ dreptunghiulara. Atunci cand la intrarea unui circuit se aplica un impuls dreptunghiular ideal, la iesire se obtine un impuls deformat, datorita actiunii elementelor reactive (bobine, condensatoare) din circuit. Acest impuls poate fi caracterizat cu ajutorul unor parametrii, dintre care cei mai importanti sunt: amplitudinea impulsului (A), durata impulsului ( i ), durata frontului anterior (t c ), durata frontului posterior (t d ), descresterea palierului ( A ) si, daca este cazul, impulsului ( ), (fig.1) Astfel: -amplitudinea impulsului (A) reprezinta valoarea marimii corespunzatoare regiunii palierului (valoarea de regim);

Fig.1 Tipuri de impulsuri: a-dreptunghiulare; b-trapezoidale; c-triunghiulare; d-in dinte de ferastrau; e-tip clopot

Fig.2 Parametrii caracteristici ai impulsului; a-cu descrestere a palierului; b-cu suprascriere a palierului

Fig.3 Succesiunea de impulsuri.


-

durata impulsului ( i ) reprezinta intervalul de timp dintre momentele corespunzatoare atingerii valorii de 0,5 din amplitudinea impulsurilor; durata frontului anterior (de crestere) ( tc ) reprezinta intervalul de timp necesar marimii pentru a creste de la 0,1 la 0,9 din valoarea de regim; durata frontului posterior (de crestere) ( td ) reprezinta intervalul de timp necesar marimii pentru a descreste de la 0,9 la 0,1 din valoarea de regim; descresterea palierului (A) repezinta diferenta dintre valoarea maxima si cea minima a palierului; supracresterea () reprezinta diferenta intre valoarea maxima inregistrata de marime si valoare de regim.

Cap. III CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR


III.1. Circuite basculante astabile Aceste circuite trec dintr-o stare in alta la momente de timp determinate de parametrii circuitului, fara a primi comanda din exterior. Circuitele basculante astabile, numite si multivibratoare, se utilizeaza pentru a genera impulsuri dreptunghiulare periodice. Ele pot fi considerate oscilatoare, in sensul ca semnalul de iesire apare fara a necesita un semnal
6

de comanda la intrare. In figura 4 se reprezinta un astfel de circuit, la care tranzistoarele se afla pe rand in regim de conductie sau de blocare pe anumite intervale de timp fara interventia unor semnale de comanda exterioare. Functionarea circuitului este ilustrata prin diagramele de variatie ale tensiunilor din figura 4. Desi schema este sistematica, executata cu elemente respectiv egale, la conectarea sursei de alimentare, datorita imperfectiunilor tehnologice, apare o mica variatie a curentului de colector al unuia dintre tranzistoare(de exemplu I C1 ). Cresterea caderii de tensiune pe R1 ( EC = const ), produsa de cresterea lui I C1 , duce la scaderea potentialului de colector al propiului tranzistor T1 (U CE1 + RC1 I C1 = EC , const ) . Aceasta scadere se transmite prin C1 pe baza tranzistorului T2 , ducand la micsorarea curentului acestuia ( I C 2 ) de colector. Prin aceasta, scade caderea de tensiune data de I C 2 pe rezistenta sa de colector si creste potentialul de colector al lui T2 . Aceasta crestere de transmisie prin C 2 pe baza lui T1 , marind valoarea curentului sau de colector I C1 . Procesul evolueaza in avalansa si duce in final la conductia de saturatie T1 si la blocarea lui T2 . In acest timp, condensatorul C1 , care s-a incarcat in circuitul + EC , RC1 , rBE 2 , incepand sa se descarce prin RC1 rCE1 si RB 2 rBE 2 , ajungand ca la un moment dat tensiunea pe RB 2 (care este legata in paralel pe intrarea lui T2 ) sa devina egala cu tensiunea de deschidere a tranzistorului T2 .

Fig.4

Fig. 4 Circuit basculant astabil Acesta incepe sa functioneze si cu aceeasi succesiune de fenomene, referitoare de aceasta data la T2 , se ajunge la T2 saturat si T1 bloacat..

In figura 5 se reprezinta situatia T1 blocat si T2 saturat. Condensatorul C1 se afla practic descarcat in circuitul alcatuit din: E C ,R C1 // r CE1 si R B 2 //r BE 2 .

Fig. 5 Diagramele de variatie ale tensiunilor din circuitul basculant astabil Dar T 1 fiind blocat, rezistenta sa colector emitor este foarte mare (r CE1 R C1 ), iar T 2 fiind saturat, rezistenta sa baza emitor este foarte mica (r CE 2 R B 2 ), astfel ca circuitul real de incarcare al lui O 1 ramane alcatuit din: E C , R C1 si r Be 2 . In figura 5, se reprezinta situatia T 1 saturat si T 2 blocat. Condensatorul C 1 incarcat , se afla in circuitul alcatuit din: R C1 //r CE1 si R B 2 //r Be 2 .Dar T 1 fiind saturat r CE1 R C1 , iar T 2 fiind blocat R B 2 r BE 2 , astfel ca circuitul de descarcare ramane practic alcatuit din r CE1 si R B 2 . III.2. Circuite basculante monostabile

Circuitele basculante monostabile, prezinta o stare stabila si una instabila; se folosesc mai ales pentru obtinerea unor intervale de timp fixe, marcate precis prin discontinuitati (variatii rapide) de tensiune. Schema tipica a unui astfel de circuit este redata in figura 6. Spre deosebire de cazul circuitelor astabile, schema nu mai este simetrica, ceea ce determina si comportarea circuitului ce are o singura stare stabila. Functionarea circuitului este urmatoarea: daca la aplicarea tensiunii de alimentare se obtine o variatie suplimentara a curentului de colector I C1 al tranzistorului T 1 , prin fenomene similare celor descrise la circuitul basculant astabil, T 1 ajunge sa conduca la saturatie, iar T 2 este blocat. Aceasta este o stare instabila, deoarece prin procesele descrise anterior are loc descarcarea condensatorului C 1 pana tensiunea pe baza lui T 2 scade, permitand conductia lui T 2 .Din acest moment, procesele au loc in sensul
8

maririi conductiei lui T 2 saturat.Aceasta a doua stare reprezinta starea stabila a montajului.Datorita prezentei tensiunii E b de blocare a bazei lui T 1 , descarcarea lui C 2 nu mai poate avea loc. Trecerea in starea initiala,se poate face numai aplicand un impuls de comanda pe baza lui T 1 , de polaritate corespunzatoare scoaterii bazei lui T 1 din starea de blocare, sau pe baza lui T 2 , astfel incat sa-i micsoreze starea de conductie.De obicei este folosita cea de-a doua varianta(fig.6 b) .La aplicarea fiecarui impuls de comanda, pe colectorul tranzistorului T 2 se obtine un impuls dreptunghiular de polaritate negativa si durata proportionala cu constanta de timp C 2 R 1 .Diagrama de variatie a tensiunilor obtinute in colectoare, respectiv in bazele tranzistoarelor este reprezentata in figura 7

Fig. 6 a) circuit basculant monostabil b) circuit basculant monostabil comandat pe baza tranzistorului saturat

Fig. 7 Diagramele de variatie ale tensiunilor unui circuit basculant monostabil

III.3. Circuite basculante bistabile Circuite caracterizate prin existenta unor stari bine determinate, intre care au loc tranzitii rapide, numite procese de basculare. Au un domeniu vast de aplicatii fiind elemente de baza in schemele logice de comanda, numaratoare, registre, circuite de memorizare. Schema cea mai raspandita este cea simetrica (fig 8), in care se folosesc doua surse de polarizare:pentru colectoarele (E C ) si respectiv pentru bazele tranzistoarelor (E b ). Procesele de basculare au o desfasurare asemanatoare celor descrise la circuitele basculante anterioare: o mica variatie a curentului de colector al unuia dintre tranzistoare (de ex. T 1 ) determina, datorita cuplajelor existente intre colectorul unui tranzistor si baza celuilalt, aducerea la saturatie a tranzistorului T 1 si respectiv blocarea tranzistorului T 2 . Aceasta stare este stabila, deoarece polarizarea exterioara a bazei tranzistorului blocat(E b ) impiedica scaderea tensiunii aplicate pe baza acestuia sub valoarea de taiere.In aceasta stare, circuitul poate ramane un timp indelungat.Pentru a provoca bascularea trebuie aplicat un impuls exterior astfel ales, ca polaritate, amplitudine si loc de aplicare, incat sa schimbe starea montajului.Acest lucru este posibil in doua situatii: fie prin scoaterea tranzistorului T 2 din starea de blocare, determinand deschiderea sa, fie prin scoaterea lui T 1 din saturatie, micsorand conductia sa.In multe cazuri impulsul exterior se aplica pe baza tranzistorului saturat, pentru schema prezentata (cu tranzistoare npn) impulsul avand polaritate negativa.

Fig.8 Circuit basculant bistabil Dupa primirea impulsului de comanda,circuitul basculeaza, trecand rapid in cea de a doua stare stabila, in care T 2 la saturatie si T 1 este
10

blocat.Pentru schimbarea acestei stari este necesara aplicarea unui nou impuls de comanda exterior.In colectoarele celor doua tranzistoare se obtin impulsuri dreptunghiulare, de polaritati opuse si de durata egala cu intervalul dintre doua impulsuri succesive de comanda.(fig.9) Spre deosebire de circuitul astabil, condensatoarele C din schema au numai rolul de a accelera procesul de comutare de la o stare la alta, prezentandu-se ca un scurtcircuit la variatii bruste ale tensiunii si deci transmitand integral aceste variatii.Ele compenseaza in acelasi timp efectele capacitatilor parazite de intrare ale tranzistoarelor, care impreuna cu rezistentele (R 1 IIC 1 si R 2 IIC 2 ) din schema pot fi circuite de integrare, care ar produce rotunjirea fronturilor impulsurilor. Rotunjirea fronturilor nu poate insa fi complet evitata, ea datoranduse timpului de comutatie al tranzistoarelor, timp de valoare mai mare atunci cand tranzistorul a lucrat la saturatie. Pentru a evita eventualele inconveniente create de sursa de polarizare a bazelor E b , se pot realiza circuite basculante bistabile, la care aceasta sursa este eliminata din schema.In acest caz , polaritatea bazelor este asigurata de o rezistenta R E conectata in circuitul de emitor al celor doua tranzistoare (fig.10). Intrucat tranzistoarele conduc pe rand curenti egali, circuitul fiind simetric, tensiunea care apare la bornele acestei rezistente este constanta si asigura polarizarea necesara bazelor.

Fig.9 Diagramele de variatie ale tensiunilor: a- impulsuri de comanda; b- tensiunea de colector Uc2; c- tensiune de baza Ub1 ; d- tensiune de colector Uc1; e- tensiune de baza Ub2;

11

Fig.10 Circuit basculant bistabil cu polarizarea bazelor prin R E comuna Dupa tipul circuitului de comanda folosit, circuitele basculante bistabile pot fi de urmatoarele tipuri(fig.11) -circuite basculante bistabile de tip RS (fig 5.10.a), la care comanda se face pe baze, pe doua intrari numite R si S, cu impulsuri dreptunghiulare aplicate prin intermediul unui circuit de derivare si o dioda ce selecteaza polaritatea dorita pentru impulsul de comanda.Impulsul aplicat pe R aduce circuitul intr-o stare notata 0 iar cel aplicat pe S aduce circuitul in starea1. Aplicand simultan impulsuri pe ambele intrari, rezulta o stare de nedeterminare, in sensul ca circuitul poate ramane intamplator fie in starea anterioara aplicarii impulsului, fie poate bascula; -circuite basculante bistabile de tip JK (fig.5.10.b) constituie o varianta imbunatatita a celui de tip RS.

12

Fig.11 Tipuri de circuite basculante bistabile Legarea rezistentei R a circuitului de derivare la colector( in loc de conectarea ei la masa) duce la ridicarea starii de nedeterminare.Impulsurile aplicate pe intrarea J aduc circuitul in starea 1 cele aplicate in starea 0 iar aplicarea simultana a impulsurilor pe J si pe K determina bascularea circuitului in starea complementara celei in care se afla; -circuite basculante bistabile de tip T (fig11.c):la aplicarea unei succesiuni de impulsuri pe aceasta intrare comuna celor doua baze, circuitul basculeaza la fiecare comanda primita. Bistabilul Schmitt. Bistabilul (triggerul) Schmitt reprezinta un circit basculant cu doua stari stabile de echilibru, avand insa o schema asimetrica.Cuplajul intre tranzistoare este asigurat din colectorul lui T 1 in baza lui T 2 prin rezistenta R, iar invers intre T 2 si T 1 , prin intermediul rezistentei de emitor R e .Din aceasta cauza, circuitul mai este numit circuit bistabil cu cuplaj prin emitor.

13

Fig.12 Cicuitul basculant bistabil Schmitt

Functionarea bistabilului este urmatoarea: se considera in starea initiala T 1 blocat si T 2 in conductie puternica; la aplicarea la intrare (pe C) a unui semnal a carui amplitudine depaseste tensiunea de blocare (nivelul de prag), T 1 incepe sa conduca.Tensiunea sa de collector scade, se aplica prin cuplaj rezistiv pe baza lui T 2 care isi micsoreaza conductia , pe rezistenta comuna R e apare o micsorare a caderii de tensiune, determinand o conductie insa mai puternica a lui T 1 , ducand intr-un timp extrem de redus la situatia:T 1 saturat, T 2 blocat( a doua stare stabila). Starea dureaza pana cand semnalul exterior scade sub o anumita valoare(U 2 ) fata de valoarea de deschidere a tranzistorului T 1 .In acest caz, T 1 isi micsoreaza conductia, determinand aparitia starii initiale(T 1 blocat, T 2 saturat). Datorita specificului sau de functionare, circuitul basculant bistabil Schmitt poate avea urmatoarele utilizari: -formator de impulsuri dreptunghiulare din semnale alternative aplicate la intrare -memorator de impulsuri pentru un semnal de intrare alcatuit dintr-o succesiune de impulsuri de polaritati diferite; circuitul basculeaza ori de cate ori se schimba polaritatea impulsurilor de intrare -discriminator de amplitudine a impulsurilor; circuitul basculeaza, deci da semnalul de iesire ori de intrare(de cate ori semnalul de intrare sau impulsurile de intrare depasesc tensiunea de prag U 1 .

14

Fig.13 Utilizarile circuitului basculant bistabil Schmitt: a- formator de impulsuri dreptunghiulare; b- b- memorator de impulsuri; c- discriminator de amplitudine

15

Cap. IV REALIZAREA GENERATORULUI DE IMPULSURI


Pentru generarea unor impulsuri dreptunghiulare ce vor putea fi folosite la testarea altor circuite se poate folosi circuitul basculant bistabil. In figura 14, se poate observa un oscilator cu patru porti SI-NU dintr-o capsula CBD 400E sau alta similara.

Fig.14 Circuit basculant astabil Portile 2 i 3 impreuna cu diodele D 1 i D 2 , precum si capacitoarele C 1 si C 2 transforma circuitul ntr-un oscilator. Circuitul are doua iesiri, de unde se poate culege semnal dreptunghiular. Intre cele doua iesiri exista un defazaj de 180 o . Cu acest oscilator se pot testa atat circuitele de joasa frecventa, cat si cele de nalta frecventa, datorita formei de und care prezinta destule armonici ale frecvenei fundamentale. Se pot testa foarte bine etaje finale n contratimp, iar cu ajutorul unui oscilator se pot urmari distorsiunile introduse. De asemenea, rotunjirea fronturilor semnalului de catre un amplificator denota o limitare a frecventelor inalte.
16

Timpul de comutare se calculeaza cu formula: t= RC log V V V unde: C F t R = Rb i reprezinta rezisteta din baza primului tranzistor al portii SI-NU ( fig. 14); V C = 5V, reprezinta tensiunea de alimentare; V t = tensiunea de varf la care se ncarca capacitorul C 1 ; V D = caderea de tensiune in sens direct pe dioda D 1 ; V F = V BE = tensiunea baza-emitor a tranzistorului T 1 si care poate lua circa 0,7 V. Diodele D 1 i D 2 pot fi cu germaniu sau siliciu. Daca cele doua condensatoare sunt egale, forma de unda este simetrica si perioada T= t 1 +t 2 = 2t. n figura 15 este reprezentat un oscilator in a carui configuratie intra numai patru porti SI-NU, dar care poate da doua frecvente deosebite.
1

Vc VF V D1

Fig.15 Oscilator cu porti SI-NU Prima este determinat de capacitatea C 1 , iar a doua de C 2 . In acest fel se poate axa o frecventa in domeniul audio, iar alta in domeniul radio, dispunnd astfel de un tester indinspensabil oricarui amator de constructii electronice. n figura 16, se da un multivibrator, care prezinta tot doua iesiri cu semnale complementare. In functie de semnalul de la intrare poate functiona atat ca generator sincronizat, cat si ca circuit basculant monostabil.

17

Fig.16 Multivibrator Portile P 1 si P 2 formeaza un bistabil, care isi schimba starea in functie de semnalul aplicat la poarta P 2 . Daca se conecteaza intrarea la masa, poarta P 1 actioneaza ca un inversor si impreuna cu P 3 si P 4 formeaza un oscilator. Daca intrarea ramane la masa pentru putin timp (T<3 RC), la iesire apare numai un impuls egal cu o perioada T, dupa acre revine in pozitia initiala. Aceasta functionare este similara cu a unui circuit basculant monostabil. Daca la intrare se aplica impulsuri scurte de perioada T<3 RC ce se repeta in timp, circuitul functioneaza sincronizat In cazul in care intrarea se tine la masa mai mult de 3 RC = T, circuitul lucreaza ca un multivibrator si da la iesire un semnal asimetric cu o perioada T = 3 RC (fig.17). Acest oscilator prezinta un avantaj fata de celelalte prin aceea ca schimbarea frecventei se face foarte usor prin inlocuirea rezistorului R cu un potentiometru, reglajul putandu-se face continuu.

18

Fig.17 Oscilator comandat in tensiune Cu o capsula CBD 400 E se poate realiza un oscilator comandat in tensiune de forma celui din figura 17a. Este o schema des utilizata in buclele PLL cu functionare pana la 5 MHz. Schema propriu zisa cuprinde trei porti SI-NU, a patra fiind folosita ca separatoare.

Fig.18 Varianta de oscilator comandat de tensiune

19

O alta schema se da in figura 18. Aceasta este foarte des folosita in buclele PLL care functioneaza la frecvente de pana la 1 Mhz. Schema este realizata din doua circuite bsculnte bistabile de tipul R-S. Presupunem ca initial capacitorul C este descarcat si are nivelul logic 1 pe ambele terminale. De asemenea, presupunem ca circuitul basculant bistabil format de portile P1 si P2 s-a stabilit in starea corespunzatoare nivelul logic 1 la iesirea portii P1 si 0 la iesirea portii P2. Rezulta imediat la iesire portii P3 nivelul logic 0 si la iesirea portii P4 nivelul logic 1. Nivelul logic 0 de la iesirea portii P3 se transmite prin dioda D2 la una din bornele capacitorului C, care incepe sa se incarce cu (+) prin rezistorul R1 si cu (-) prin dioda D2. Cand anodul diodei D2 capata 0 logic, iesirea portii P2 se schimba in 1 logic, ceea ce duce la aparitia nivelului 0 la iesirea portii P1. Poarta P4 avand acum nivelul logic 1 pe cele doua intrari, duce la modificarea iesirii in starea 0. In consecinta, iesirea portii P3 devine 1. Apoi capacitorul se descarca prin D1 si iesirea portii P4 la masa. La terminarea descarcarii lui C, ciclul se repeta. Pentru familiarizarea cu circuitul integrat CDB 400 E, propunem spre realizare un generator simplu de semnale dreptunghiulare cu frecventa de 1000 Hz (fig.19). Valorile condensatorului, respectiv rezistorului se calculeaza dupa formula: f = 1 3RC

Formula de unda este asimetrica. Pentru frecventa impusa, capacitorul are valoarea de 0,33 F, iar rezistorul de 1k. In figura 19 b se da schema legaturilor exterioare la circuitul integrat. Montajul se poate utiliza la testarea si depanarea partii de audiofrecventa a unui aparat radio sau tv, a amplificatoarelor de sonorizare sau in circuite de telecomanda si avertizare sonora daca semnalul se aplica unui traductor acustic. De asemenea, semnalul avand o forma dreptunghiulara prezinta un spectru bogat de armonici. Ca urmare se pot testa si etajele de frecventa intermediara a receptoarelor radio-tv si a celor de radiofrecventa din radio-receptoare. Montajul nu pune probleme deosebite si functioneaza alimentat si de la o baterie de 4,5 V. Lipiturile la piciorusele integratului se vor efectua rapid. Fiecare lipitura nu trebuie sa dureze mai mult de 5 sec. Dupa 2-3 lipituri este bine sa se faca o mica pauza pentru racirea capsulei (circa 10-20 sec).
20

Capacitorul este bine sa fie nepolarizat.

Fig.19 Generator de semnale dreptunghiulare

21

Bibliografie

Mariana Robe si altii- "Componente si circuite electronice", Editura Economica, 2000 Edmond Nicolau si altii - "Practica electronistului amator", Editura Albatros 1984

22