Sunteți pe pagina 1din 18

CAPITOLUL 3

Modelarea generatoarelor sincrone si asincrone utilizate in


cadrul centralelor eoliene de producere a energiei electrice

Energia eolian este una dintre energiile regenerabile a crei utilizare este n plin
dezvoltare. Tehnologiile actuale de conversie a energiei eoliene n energie electric
permit obtinerea energiei electrice la costuri competitive cu costurile altor procedee de
conversie [6].
Generatoarele utilizate in cadrul centralelor eoliene de producere a energiei
electrice sunt cu precadere generatoare sincrone cu magneti permanenti. In ultima
perioada s-a pus tot mai mult accentul pe utilizarea generatoarelor asincrone in cadrul
centarlelor eoliene. Avantajele generatoarelor asincrone n raport cu generatoarele
sincrone sunt fiabilitate sporit, costul redus i ntreinerea simpl. Generatoarele
asincrone sunt folosite att n paralel cu reelele existente, caz n care reeaua le asigur
energia reactiv necesar magnetizrii lor, ct i pe retele proprii, caz n care energia
reactiv de magnetizare a lor este asigurat de baterii de condensatoare.
Schema de principiu a unei centrale electrice eoliene este prezentata n Figura 3.1
[8].
Figura 3.1 - Schema de principiu a unei centrale electrice eoliene

ntre turbina eolian i generatorul electric este dispus un multiplicator de turaie.


La o anumit vitez a vntului, generatorul electric furnireaz o putere maxim la o
turaie numit turaie optim. Cu ct viteza vntului este mai mare cu att i aceast
turaie optim este mai mare figura 3.2 [8].

Figura 3.2 Dependenta dintre puterea debitata de generator in retea si turatie

Deoarece viteza vantului nu este constanta, este necesar ca generatorul s fie


introdus ntr-un circuit de comand automat care s i asigure funcionarea n
permanen la turaiile optime, iar el s poat furniza puterea maxim posibil.
In cele ce urmeaza voi prezenta modelul matematic al celor doua tipuri de
generatoare folosite in sistemele eoliene de producere a energiei electrice (generatorul
asincron si cel sincron) si voi simula functionarea generatorului asincron, cu scopul de a-l
integra apoi in modelul unei centrale eoliene moderne.
Decizia de a restrange studiul asupra generatorului asincron si a centralelor
eoliene cu generator asincron o motivez prin simplul fapt ca in zilele noastre a aparut o
tendinta puternica de a se construi centrale eoliene cu generatoare asincrone. Acestea
aduc pe langa avantajele mentionate anterior si posibilitata conecatarii directe la reteaua
de distributie si nu in ultimul rand posibilitatea eliminarii multiplicatorul de viteza.
Aceasta ultima posibilitate va fi tratata in ultima parte a proiectului.

3.1 Modelarea generatorului sincron

3.1.1 Modelul matematic al generatorului sincron

Pentru modelarea generatorului sincron trebuie mai intai sa construim modelul


matematic al generatorului. Acesta se construieste treptat, pleacandu-se de la datele
nominale ale masinii si ecuatiile Kirchhoff scrise pentru schema echivalenta a masinii. In
final se va obtine pentru generatorul sincron urmatoul sistem de ecuatii [11]:

d sd
u sd R i sd sq dt

d sq
u sq R i sq sd
dt

u R i d e
e e
dt

0 R i d s
D D
dt
d
0 RQ iQ Q
dt

d Ld id M de ie M ds i D
L i M i
q q q Qq Q

3
e Le ie M ed i d M ed i D
2
3
D Ld id M de ie 2 M Dd id

L i 3 L i
Q Q Q
2
Qq q

J d 3
p ( sd i sq sq i sd ) M r
p dt 2


Sistemul are ca marimi de intrare (marimi cunoscute) u s, us, ur, ur i Mantrenare, iar
ca necunoscute (marimi de iesire) avem cei 4 cureni (is, is, ir, ir), cuplul
electromagnetic Me i pulsatia, .

3.1.2 Modelul generatorului sincron realizat in Matlab - Simulink

Pe baza modelului matematc al generatorului sincron, prezentat anterior, s-a simulat,


cu ajutorul programelor Matlab-Simulink, functionarea unui generator sincron de 9.42
kW.

Parametrii initiali
Datele mominale ale generatorului studiat sunt prezentate in tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Datele nominale ale generatourului sincron simulat
Marime Valoare Marime Valoare
Pn 9.42 kVA p 8
Un 380 V Uf 220 / 657.4 V
In 25 / 14 A If 43.30 / 24.24 A
nn 4500 rpm fn 50 Hz

Schema in Simulink a generatoului sincron


Modelarea functionarii generatorului sincron a fost realizata cu ajutorul librariilor
puse la dispozitie de programele Matlab-Simulink. In figura 3.3 este prezentata schema
studiata, care contine atat generatorulul sincron, cu infasurare de excitatie, cat si reteaua
in care acesta a fost integrat [30].

Figura 3.3 Schema in Simulink a generatourlui sincron si a retelei in care a fost integrat

Generatorul sincron a fost modelat pe baza ecuatiilor prezentate in capitolul 3.1.1.


Cuplul de antrenare al generatorului este asigurat de o turbina hidraulica, modelata cu
ajutorul librariilor programului Simulink [30].
Continutul blocului ce modeleaza generatorul sincron este prezentat in figura 3.4.
Figura
3.4
Modelul in

Simuluink al generatorului sincron cu infasurare de excitaite


Dupa cum se poate observa in figura 3.4 modelarea generatorului sincron a fost
realizata tinandu-se cont atat de ecuatiile electrice cat si de cele mecanice ale
generatorului. Modelul electric al generatorului este prezentat in figura 3.5 [30].

Figura 3.5 Modelul electric al generatorului sincron cu infasurare de excitatie

In figura 3.6 este prezent modelul mecanic al generatorului studiat [30].


Figura 3.6 Modelul mecanic a generatorului sincron studiat

Reprezentarea grafica a marimilor instantanee


In urma rularii simularii, s-au obtinut formele de unda ale curentilor, tensiunilor si
puterilor schimbate de generator cu reteaua, in cadrul careia a fost integrat.
Figura 3.7a prezinta formele de unda ale curentiilor debitati de generator in retea,
pentru un cuplu de antrenare constant si o turatie a axului de n=1500 rpm.

Figura 3.7 Formele de unda ale curentilor debitati de generator in retea

Tensiunile la bornele generatorului pot fi observate in figura 3.8a [30].

Figura 3.8 Formele de unda ale tensiunilor la bornele generatorului

Deoarece formele de unda din figurile 3.7 si 3.8 au fost realizate pentru un cuplu
constant valorile instantanee ale tensiunii si curentului nu prezninta variatii semnificative.
In realitate, in cadrul unei centrale eoliene cuplul de antrenare variaza, deoarece aceasta
depinde de viteza vantului.
Intrucat generatorul studiat se doreste a fi utilizat in cadrul unei centrale eoliene
de producere a energiei electrice este important sa studiem si comportamentul acestuia in
cazul in care cuplul de antrenare se modifica. In vederea realizarii acestui studiu se va
impune cresterea treptata a cuplului de la 7 Nm la 9 Nm si apoi la 16 Nm. Pentru ca
valorile instantanee ale curentilor si tensiunilor sa poata fi interpretate cu usurinta acestea
vor fi prezentate in amperi si respectiv in volti. Formele de unda ale curentilor si
tensiunilor la bornele generatorului, obtinute in urma simularii, sunt prezentate in figura
3.7b si respectiv 3.8b.

Figura 3.7b Formele de unda ale tensiunii la bornele generatorului pentu o variatie a
cuplului deantrenare de la 7 Nm la 16Nm
Figura. 3.8b - Formele de unda ale curentilor debitati de generator in cazul vatiatiei
cuplului de antrenare de la 7 Nm la 16 Nm

Analizand formele de unda din figurile 3.7b si 3.8b se observa ca valorile


instantanee ale tensiunilor si curentilor la bornele generatolui se modifica semnificativ
odata cu schimbarea cuplului de antrenare. Astfel la 7 Nm valoarea instantanee a
curentului este de 9.456A, iar valoarea tensiunii este de 30V. Crescand cuplul de
antrenare la 9 Nm valoara curentului va creste la 9.48A, iar valoarea tensiunii va atinge
38V. La 16 Nm curentul injectat de generator in retea are o valoare instantanee de 18.95A
, iar tensiunea la bornele generatorului are o valoare instantanee de 79V.
Un alt element important in studiul oricarui generator il reprezinta puterea activa
si reactiva pe care generatorul o schimba cu reteaua in care este integrat.
In figura 3.9 se pot observa formele de unda ale puterii active si reactive obtinute
in urma simularii functionarii generatorului studiat.

Figura 3.9 Puterea activa si reactiva schimbata de generator cu reteaua


Urmarind evolutia formei de unda a puterii reactive (figura 3.9) se observa ca
generatorul sincron introduce energie reactiva in retea, spre deosebire de generatroul
asincron, care absoarbe din retea, sau de la o sursa extena energie reactiva, pentu
magnetizarea circuitului feromagnetic.
Datorita acestui avantaj, in cele mai multe cazuri constructorii de centrale eoliene
preferea sa utilizeze generatoare sincrone, chiar daca generatoarele asincrone au si ele
avantajele lor.
Mai multe detalii despre generatoarele asincrone si utilizarea lor in cadrul centralelor
eoliene sunt prezentate in subcapitolul urmator.

3.2 Modelarea generatorului asincron

3.2.1 Modelul matematic al generatorului asincron

n literatur se ntlnesc mai multe tipuri de modele matematice folosite pentru


simularea regimurilor de funcionare i pentru comanda automat a mainii asincrone. n
lucrarea de fa s-a folosit, pentru analizat funcionrii generatorului asincron (cu rotor
bobinat), un model liniar, n coordonate (,).
Se presupune totodata c generatorul asincron funcioneaz n paralel cu sistemul
energetic de distribuie, la nivelul de joas tensiune, care i asigur totodat i energia
reactiv necesar magnetizrii circuitului magnetic al rotorului.
Modelul matematic al generatorului asincron are la baz sistemul de ecuaii de
functionare, n coordonate (,) i are ca scop determinarea curenilor injectai de
generator n reea.

u s ( Rs sLs ) i s s Lm i r

u s ( Rs sLs ) i s s Lm i r

u r 0 ( Rr sLr ) i r sLm i s Ls i s Lr i r

u r 0 ( Rr sLr ) i r sLm i s Ls i s Lr i r

d J d p 1
M a M M Fe M m J ( M a M M Fe M m )
dt p dt J s

Marimile de intrare (marimi cunoscute) sunt: us, us, ur, ur i Mantrenare, iar
marimile de ieire (necunoscute) sunt cei 4 cureni (i s, is, ir, ir), cuplul electromagnetic
Me i pulsatia, (figura 5.3). Totodata se pot vizualiza i tensiunile staorice obtinute.
3.2.2 Modelul generatorului asincron realizat in Matlab Simulik

Simulararea a fost realizat cu ajutorul softurilor Matlab i Simulink, pentu o main


asincron trifazat, cu rotorul bobinat, avnd puterea nominala PN=5.5 kW la turaia
nominala nN=1500rot/min.

Parametrii initiali
Parametrii electrici ai mainii sunt prezentai n tabelul 3.2.

Tabelul 3.2 Parametii electrici ai mainii studiate


Parametru Valoare Parametru Valoare
Usn 380 V Lm 0.189 H
Isn 24.04 A Ls (Lss) 0.196 H
fsn 50 Hz Lr 0.197
p 2 0.076
J 0.024 Kgm2 Lsc 0.0151 H
Rr 1.124 Tr 0.175 H/
Rs 1.694 psisn 0.99

Schema in Simulink a generatoului asincron


Schema complet care modeleaz ecuaiile de functionare ale generatorului
asincron este prezentata n figura 3.10.

Fig. 3.10 Modelul in Simulink al generatorului asincron


Reprezentarea grafica a marimilor instantanee
n urma rulrii programului se va executa secvena din figura 3.10 (care
presupune rezolvarea sistemului de ecuaii ale generatorului asincron) i se vor obine
formele de und ale tensiunilor i curentilor la bornele generatorului.
Valoarea tensiunii i intensitatea curentului (la bornele generatorului) depind n
cea mai mare masur de cuplul de antrenare (viteza vntului), dar i de parametrii sarcinii
conectate la bornele generatorului.
n figura 3.11 sunt prezentate formele de und ale curentului i tensiunii obinute
pentru un cuplu de 16 Nm.

Figura 3.11 - Formele de unda ale curentului si tensiunii pentru un cuplu de 16 Nm

Scderea cuplului de antrenare va avea ca efect imediat scaderea valorii tensiunii


la bornele generatorului i a curenilor injectai n reea. n figura 3.12 sunt prezentate
formele de und ale curentului i tensiunii obinute pentru un cuplu de 10 Nm.
Figura 3.12 - Formele de undaale curentlor si tensiunilor pentru un cuplu de 10 Nm

n cazul n care la bornele generatorului nu exist consumatori (generatorul


functioneaz n gol), n calculul intervine doar impedana reelei, fapt ce are ca urmare
creterea vlorii efective a tensiunii msurate la bormele generatorului. Forma de und a
tensiunii n cazul funcionarii n gol a generatorului este prezentat n figura 3.14.
Figura 3.13 Forma de unda a tensiunii in cazul functionarii in gol a generatorului

Tinand cont ca generatorul simulat va fi utilizat in cadrul unei centrale eoliene de


producere a energiei electrice este important sa studiem comportamentul acestuia in cazul
unui sal de cuplu. In figura 3.14 sunt prezentate formele de unda ale curentilor si
tensiunilor, atunci cand cuplul de antrenare creste brusc de la 1.4 Nm la 16 Nm.

Figura 3.14 Formele de unda ale curentilor si tensiunilor in cazul unui salt de cplu

Formele de und ale curenilor i tensiunilor depind i de parametrii reelei i/sau


a receptoarelor conectate la bornele generatorului, deoarece acetia intervin n mod direct
n ecuaiile de functionarea a generatorului i implicit si n schema ce modeleaz
funcionarea acestuia.
innd cont de faptul c tensiunile i curenii debitai de generator variaz n
funcie de viteza vntului (cuplul de antrenare) i de parametrii reelei/receptoarelor
aceste nu poate fi conectat direct la reea. Cuplarea generatorului la reea se va face prin
intermediul unui convertor, care s aduc tensiunea i curenii debitai de generator la
parametrii reelei n care urmeaz a fi integrat.
Pentru a-si indeplini rolul in cadrul centralei eoliene generatroul asincron trebuie
sa absoarba din retea (sau de la o sursa exterioara) energia reactiv necesara magnetizarii
miezului feromagnetic global.
Dupa cum am precizat si anterior pentru asigurarea energiei reactive necesare
generatroului asincron se utilizeaza o surs local de energie reactiv. Aceast surs este
reprezentat de o baterie de condensatoare.
Pentru a intelege mai bine schimbul de energii dintre generator (centrala eoliana)
si retea in figura 3.15 este prezentat schematic bilantul de puteri al generatroului asincron
[12].

Fig.
3.15 -

Bilanul puterilor la generatorul asincron

Figura 3.16 prezinta puterea activa (in MW) introdusa de centrala in reataua la
care este conectata.
Fig. 3.16 Putrea activa debitata in retea

In figura 3.17 se poate vedea schimbul de putere reactiva intre centrala si reteaua
la care este iterconectata aceasta.

Fig. 3.117 Schimbul de putere reactiva intre centrala si retea

In incheierea acestui capitol putem spune ca studiul centralelor eoliene de


producere a energieie electrice este un domeniu asupra caruia s-au efectruat numeroase
studii si experimente, si care ramane inca deschis, existanad pemanent diferite idei care
puse in practica pot imbunatati aceste centrale verzi, care in viziunea multor cercetatori
reprezinta viitorul.
Desi tehnologia turbinelor eoliene moderne s-a dezvoltat foarte mult in ultima
perioade principiul de baz al turbinei eoliene a rmas aproape neschimbat i const din
dou procese de conversie realizate de componentele principale: rotor i generator.
Generatoarele utilizate n construcia centralelor eoliene difer n funcie de tipul
acesteia. Astfel n centralele eoliene cu vitez constant se utilizeaz generatoare
asincrone cu rotorul n colivie (SCIG Squirrel-Cage Induction Generator) , iar n
centralele eoliene cu vitez variabil se utilizeaz generatoare sincrone (WRSG Wound
Rotor Synchronous Generator sau PMSG Permanent Magnet Synchronous Generator)
sau generatoare asincrone cu rotorul bobinat (WRIG Wound Rotor Induction
Generator).
n ceea ce privte generatorul asincron, acesta absoarbe, pe la arbore puterea
mecanic activ i o transmite, n principal, prin ntrefierul generatorului spre stator i de
acolo se injecteaz n reeaua de alimentare.
Una din marile probleme al mainii asincrone este reprezentat de energia reactiv
necesara magnetizarii miezului feromagnetic global.
n cazul generatorului asincron pentru asigurarea energiei reactive se utilizeaza o
surs local de energie reactiv. Aceast surs este reprezentat de o baterie de
condensatoare.
Ansamblul main asincron baterie de condensatoare, astfel obinut, se
numete generator cu autoexcitaie.
Energia reactiva necesara magnetizarii circuitului magnetic al generatorului
asincron se poate calcula pe baza incercari (ca motor) la mersul in gol sau pe baza
bilantului energetic
n cazul generatoarelor asincrone cu rotorul bobinat, pentru a funciona ntr-o
gam de viteze care variaz de la viteze subsincrone (alunecare pozitiv) la viteze
suprasincrone (alunecare negativ) este necesar ca, convertorul de putere s fie
bidirecional. Sistemul de control al unei centrale eoliene cu generator asincron dublu
alimentat trebuie sa gestioneze att puterea reactiv interschimbat de generator cu
reeaua ct i puterea activ generat de central.

S-ar putea să vă placă și