UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA ENERGETICA DISCIPLINA: Conducerea si Automatizarea Instalatiilor Energetice

EVOLUTII SI TENDINTE IN EXCITATIA STATICA A GENERATOARELOR SINCRONE DE MARE (FOARTE MARE) PUTERE; SISTEME DE EXCITATIE BRUSHLESS

NASTASE VLAD NITA RAZVAN

Grupa 2406,Anul 4

CUPRINS A-MASINA SINCRONA; ELEMENTE GENERALE B-GENERATORUL SINCRON C-SISTEME DE EXCITATIE PENTRU MASINI SINCRONE D-GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII

E. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE
F.GENERATOARE SINCRONE FARA PERII-FURNIZORI PRINCIPALI G.TERMENUL BRUSHLESS H. FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS I.TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI SIMPLITATEA UNUI MOTOT DE CURENT CONTINUU J.MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU

A .MASINA SINCRONA-ELEMENTE GNERALE
Masina sincrona este o masina electrica de curent alternativ cu camp magnetic invartitor, la care turatia rotorului este egala cu turatia campului magnetic invartitor, indiferent de valoarea sarcinii. Masina sincrona este formata din stator si rotor, separate de intrefier. -Statorul este partea fixa a masinii, fiind constituit din: miezul ferromagnetic statoric, infasurarea statorica si carcasa masinii impreuna cu elemntele ei caracteristice(talpi de fixare, scuturi laterale, borne etc). Infasurarea statorica Este trifazata si este uniform repartizata in crestaturile statorice -Rotorul masinii sincrone este constituit din miezul rotoric si din infasurarea rotorica. Dupa constructia miezului rotoric se deosebesc doua tipuri de masini sincrone: masini sincrone cu poli inecati si masini sincrone cu poli aparenti. Masina sincrona poate functiona in regim de generator, motor sau compensator cand produce numai putere reactiva. Regimul de functionare cel mai des intalnit la masina sincrona este ca generator.

B. GENERATORUL SINCRON
1.Principiul de functionare al generatorului sincron Genaratorul sincron transforma puterea mecanica absorbita pe la arbore de la turbine de antrenare in putere elctrica, debitata de stator in reteaua trifazata. Conversia electromecanica a energiei se face prin intermediul campului magnetic de excitatie. 2.Carcteristicile generatorului sincron Functionarea masinii sincrone ca generator in regim stationar se poate studia cu ajutorul caracteristicilor de functionare. Caracteristicile masinii sincrone se pot determina fie direct pe cale experimentala, fie prin calcul, cunoscand caracteristica magnetica a masinii si valorile parametrilor ei determinati experimental sau prin calcul. Un generator sincron poate functiona in mai multe situatii din punct de vedere al legaturii sale cu sarcina. Cazul cel mai simplu este acela cand o retea receptoare, de impedanta echivalenta data, este alimentata direct de la un singur generator sincron. In aceasta situatie tensiunea la bornele

generatorului, frecventa acestuia si curentul debitat depind numai de parametrii generatorului (rezistente,reactante), de curentul de excitatie si de puterea mecanica transmisa de la motorul primar propriu. O asemenea functionare se intalneste mai rar, si se refera la generatoarele de putere relative redusa. Cea mai raspandiat situatie este insa aceea cand generatorul sincron, de regula de putere mijlocie sau mare, reprezinta doar un element dintr-un sistem electroenergetic care reuneste un numar mare de centrale si o retea corespunzatoare de receptoare, fiecare centrala avand mai multe generatoare sincrone, functionanad in paralel pe aceleasi bare, iar centralele fiind interconectate intre ele prin linii de transmisie a energiei electrice. In acest caz, un generator are o tensiune la borne si o frecventa dependenta de sistemul electroenergetic. • Carcteristica la functionarea in gol: E0=f(Ie) pentru n=const.=nn); I=0; • Caracteristica de scurtciurcuit : I=f(Ie), pentru U=0; n =const;(=nn); • Caracteristica in sarcina: U=f(Ie) pentru I=const.(=I); n=const,(=nn); cosφ =const. • Caracteristica externa: U=f(I) pentru n=const.(=nn); Ie=const.; cosφ =const; • Caracteristica reglarii: Ie=f(I) pentru U=const.(=Un); n=const.(=nn); cosφ =const.; 3. Autoexcitarea generatorului sincron In numeroase inatalatii continand linii lungi de tensiune inalte, s-a constatat ca un generator sincron cu circuitul de excitatie deschis (Ie=0), conectata la retea in gol, se autoexcita si produce o tensiune stabila, care care poate fi mult mai mare decat tensiune de serviciu. Fenomenul de autoexcitatie este analog generatorului de curent continuu cu excitatie derivatie. T.e.m a generatorului sincron produsa de fluxul magnetismului remanent al polilor inductive debiteaza pe capacitatea retelei un curent electric defazat inainte. Campul magnetic invartitor produs de acest curent reprezinta un camp magnetic invartitor de reactie longitudinal magnetizant si intareste fluxul magnetic inductor; ca urmare, creste t.e.m indusa si de asemenea fluxul magnetic, pana se ajunge la un punct stabil de functionare.Masina functioneaza ca generator sincron cu Ie=o, debitand pe o sarcina capacitiva, iar frecventa este strict determinata de turatia rotorului, ca la orice masina sincrona. Fenomenul se numeste autoexcitare sincrona. La generatorul sincron este posibil sa se produca si fenomenul de autoexcitare asincrona.

. O conditie impusa sistemului de excitatie este realizarea unei viteze de raspuns mare. fixate pe stator. sistemul de excitatie al generatorului sincron devine un element de prim ordin in exploatarea masinii sincrone. considerand generatoarele sincrone de mare putere care debiteaza in sistemul energetic. uzual. Astfel. fapt care conduce la o mare varietate de sisteme de excitatie ale masinii. este absolut necesar. modificarea factorului de putere sub care functioneaza un motor sincron. fac parte dintr-un sistem de excitatie care asigura functiuni multiple de reglaj si protectie. ca tensiunea la consumatori sa fie cat mai constanta posibil. ea s-a impus pe masura ce s-au dezvoltat si au sporit in complexitate echipamentele specializate in asigurarea excitarii generatoarelor sincrone de mare si foarte mare putere care debiteaza in sistemele energetice. ridicarea tensiunii unui intreg sistem energetic prin cresterea simultana a excitatiei tuturor generatoarelor. sunt sunt necesare inele colectoare pe axul masinii si perii de contact. . concomitent cu o productie rationala de energie electrica. si aceasta in conditiile in care in sistem au avut loc variatii permanente ale sarcinilor active si reactive. Pentru alimentarea infasurarii de excitatie in curent continuu.C. pentru a putea restabili rapid tensiunea la bornele generatorului sincron in caz de avarii in sistemul electroenergetic. Sursa de curent continuu este fie o masina excitatoare sau simplu excitatoare. Excitatoarea sau instalatia de excitatie. care produc dupa cum este cunoscut variatii de tensiune la sistemele de bare. SISTEME SINCRONE DE EXCITATIE PENTRU MASINI Masinile sincrone se construiesc intr-o gama foarte larga de puteri.etc. Pentru a se asigura o repartitie de energie convenabila consumatorilor. sistemele de excitatie trebuie sa asigure si un plafon ridicat al tensiunii de excitatie in vederea fortarii excitatiei in regimuri tranzitorii de avarie. fie o instalatie de excitatie. adica asigurarea cresterii in timp scurt a tensiunii la bornele infasurarii de excitatie a generatorului. Reglarea curentului de excitatie este necesara in regimurile normale ale masinii sincrone in diferite scopuri: incarcarea sau descarcarea de putere reactiva a unui generator sincron cand functioneaza intr-un sistem de mare putere. care aluneca pe inele. Notiunea de sistem de excitatie este relativ noua. precum si conducerea procesului de excitatie dupa legile dictate de cerintele sistemului energetic. In conditiile cresterii continue a puterii grupurilor unitare din sistemele electroenergetice.

converg catre cresterea continua a puterilor unitare.De asemenea. Reactantele sincrone sunt mult mai mari decat cele naturale. Exista in prezent generatoare de 1500MVA si se tinde la realizarea de unitati de 2000-3000MVA. . in perioada cresterii unghiului intern. vana de admisie a agentului motor primar(abur. etc) tensiunea de excitatie aplicata indusului. ulei). (semnalarea) primei oscilatii. sistemul de excitatie al generatorului sincron. si deci timpii de lansare nu au crescut. caracteristica puterii generatorului coboara mult sub cea corespunzatoare situatiei dinaintea scurtcircuitului.apa etc) si unul pentru reglarea automata a tensiunii. in asigurarea functionarii. Procesul de crestere rapida si in limite mari a curentului de excitatie se numeste fortarea excitatiei. si functionare stabila. ci dimpotriva in unele cazuri s-au redus cu cresterea puterii. fiecare agregat este inzestrat cu doua sisteme de reglaj: unul pentru reglare automata a vitezei de rotatie.2…0. Ca o consecinta a acestui fapt. in timp ce momentele de inertie.5 secunde de la producerea. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea sistemelor de racire directa cu agenti de racire lichizi(apa.putere. prin inchiderea(sau deschiderea) vanei de admisie agentului primar. De regula la aparitia unei perturbatii in sistem. care comanda in functie de viteza de rotatie. Regulatorul automat al vitezei(RAV) intervine la 0. Tensiunea la borne fiind mica. current.Daca insa. fiind amenintata stabilitatea dinamica a generatorului respective. tensiunea de excitatie se ridica din nou caracteristica puterii. Rezulta de aici importanta majora pe care o are. deranjamentele din sistemul electroenergetic(scurtcircuite) sunt insotite de puternice variatii ale tensiunii. creand pericolul pierderii sincronismului generatoarelor sincrone si deci a stabilitatii. dupa cateva oscilatii amortizate situatia se stabilizeaza. care comanda in functie de marimile de iesire ale generatorului sincron(tensiune. Trebuie mentionat ca tendintele actuale de proiectare a masinilor sincrone. este continua inrautatire a caracteristicilor mecanice si electrice. care are o viteza de raspuns mai mare si este comandat de tensiunea de la bornele generatorului. primul care actioneaza este regulatorul automat de tensiune(RAT). negative din punct de vedere al stabilitatii naturale a generatoarelor. In cazul in care perturbatia sistemului provine dintr-un scurtcircuit pe linia de transmisie a energiei electrice. cu atat mai mare cu cat scurtcircuitul este mai apropiat de centrala. Pentru asigurarea puterii pe care o masina sincrona o debiteaza in sistem. in aceasta situatie se mareste rapid. in conditii de tensiune constanta. astfel .unghi. se produce o scadere rapida a tensiunii la borne.

Se realizeaza in prezent si sisteme de excitatie cu excitatoare de current alternative fara nici un fel de contacte alunecatoare(fara inele si perii la inductor). masina excitatoare functioneaza autonom.5 sec).5…2. In ceea ce priveste comportarea sistemelor de reglare a tensiunii de excitatie se constata ca ridicarea numai a plafonului de excitatie fara o crestere a vitezei de atingere a acestui plafon este ineficienta. sistemele de excitatie pot fi independente sau dependente. dimpotriva prin dezexcitare rapida. In aceste cazuri alternatorul de excitatie are o constructie .05 secunde. excitatia nu poate fi comandata in asa fel incat sa usureze conditiile de revenire a masinii la starea normala. De cele mai multe ori masina excitatoarepreia puterea mecanica direct de la axul principal. cat si revenirea ei intr-un timp cat mai scurt dupa inlaturarea defectului. Parametrii care caracterizeaza un sistem de excitatie cu RAT. Din punct de vedere al autonomiei sursei de energie necesare excitatiei masinii sincrone.2. fara luarea unor masuri speciale. -mentinerea tensiunii la un nivel satisfacator in timpul avariei. suplimentar si sarcina de a compensa caracteristicile defavorabile ale generatoarelor sincrone. fara nici o legatura cu regimul de functionare al generatorului. deoarece in caz de avarie(scurtcircuit). legate de: -asigurarea excitatiei masinii sincrone in regimuri stationare diferite. de la mersul in gol pana la incarcarea maxima. trebuie considerat ca defavorabil din punct de vedere al sigurantei in functionare. sunt urmatorii: -timpul de raspuns al RAT: cel mult 0. Cazul acestor sisteme. -asigurarea stabilitatii dinamice a generatoarelor la incarcari bruste sau descarcari bruste prin fortarea excitatiei sau.In cadrul sistemelor de excitatie independente. -plafonul excitatiei: cel putin 1. durata de timp pe care se defineste viteza medie de raspuns a excitatiei trebuie sa fie mai mica (pana la 0. pentru a mentine stabilitatea in functionare a ansamblului sistem de excitatie-masina sincrona-sistem energetic.5 -viteza medie de raspuns a excitatiei care trebuie sa fie intre 0. Perfectionarea continua a sistemelor de excitatie pentru generatoarele sincrone care debiteaza in sisteme energetice este determinata de cumularea unor functii complexe de catre sistemul de excitatie.8si 1. Sistemele de excitatie dependente preiau direct energia electrica de la bornele generatorului principal(autoexcitatie).In aceasta situatie sistemele de excitatie trebuie sa preia. Trebuie mentionat ca pentru masini sincrone de puteri mai mari de 100 MW.

reprezinta un procent sensibil mai mic din puterea nominala a generatorului sincron(0. cu care formează grupul electrogen. Mai trebuie remarcat si faptul ca puterea noilor sisteme de excitatie cu redresoare comandate. Tendintele actuale in alegerea sistemelor de excitatie pentru generatoarele de mare putere converg inspre utilizarea excitatoarelor de curent alternativ si a schemelor cu redresare comandata. este situat pe rotorul generatorului principal si se afla deci in miscare de rotatie. precum si datorita vitezei de raspuns reduse in cazul reglajului automat al tensiunii. Avantajul unor asemenea scheme consta in cost redus si simplitate constructiva. GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII 1. Blocul de redresoare. Simbolizare .5…0. • utilizări terestre (tip 3SAF) • utilizări naval . Energia necesara excitarii se ia direct de la bornele masinii. D. Sistemele de excitatie cu masini de curent continuu reprezinta azi un stadiu depasit pentru unitati de puteri de peste 100MVA. datorita dificultatilor legate de comutatia la perii care limiteaza viteza de rotatie a axului. prin intermediul unui transformator dupa care se redreseaza. Destinatie Generatoarele prezentate în acest prospect sunt utilizate ca surse de energie electrică. avand inductorul stator si indusul rotor.maritime (tip GSAF-M) G S A F M generatoare sincrone autoventilate fără perii aplicaţii naval-maritime 2. dar marele dezavantaj consta in siguranta redusa in functionare. Sistemele de excitatie fara masini excitatoare se bazeaza pe autoexcitarea masinii sincrone. Comanda pentru reglajul curentului de excitatie se aplica excitatiei alternatorului de excitatie.inversata.6% din puterea nominala. fata de 1…1.2%pentru excitatoarele de current continuu). în asociere cu motorul de antrenare (uzual motor diesel).

sau IM 4401 Grad de protecţie constructivă: conform IEC 35-5 o uzual » IP 21S. Caracteristici Constructive • • • • • • • Părţi componente principale: o generator principal o excitatoare (generator sincron în construcţie inversă) o punte redresoare rotativă o sistem de autoexcitaţie compound şi regulator automat de tensiune încorporate în/pe construcţia generatoarelor (tip SAC) Forma constructivă: conform IEC 34-7 o uzual » IMB 3 o la comandă » IMB 15.IC 01 conform IEC 34-6 o la comandă » ventilaţie forţată Izolaţie: o uzual » izolaţie clasă F o la comandă » impregnare: în vid şi sub presiune (procedeul VPI) Accesorii (la cerere): . 1000 m de navigaţie 4. Condiţii de Funcţionare • • • Zona climatică: o uzual » temperată o la comandă » tropicală.3. maritimă (zonă nelimitată) Categoria de exploatare: 3 (încăperi închise) Altitudine: max. sau IP 23S o la comandă » suplimentar cu filtre de aer la absorbţie Lagăre: o uzual » rulmenţi o la comandă » cuzineţi Răcire: o uzual » autoventilaţie . IMB 20.

pentru supravegherea încălzirii înfăşurării statorului şi lagărelor la comandă » rezistenţe încălzire: 500 W la 220 Vc.a. .o o uzual » termorezistenţe pentru 100 W la 0ºC caracteristica lineară .

8 inductiv o la comandă: 0. inductanţă de reglaj . redresor rotativ 4. transformator de adaptare 8.7 inductiv Supratemperaturi: conform IEC 34-1 o uzual: corespunzător clasei de izolaţie F o la comandă: corespunzător clasei de izolaţie B Nivel de zgomot: conform IEC 43-9 Nivel de vibraţii: conform IEC 34-14 5. rotor 3. transductor de compound 7. indus rotativ al excitatoarei 5. conform IEC 34-14 Frecvenţă: o uzual: 50 Hz o la comandă: 60 Hz Factor de putere: o uzual: 0.Puterea exactă şi turaţia sincronă vor fi în acord cu motorul diesel. stator 2. stator inductiv al excitatoarei 6. • Suprasarcină: o 10 % timp de o oră o 50 % timp de 120 secunde Suprasarcinile se pot repeta la un interval de 6 ore. • • • • • • Serviciu: continuu ( S1 ).Principiul de funcţionare al Sistemului Autoexcitaţie Compound (tip SAC) Schema electrică de principiu este: 1.

se face printr-o priză din bobinajul statoric. Componenta Ieo este extrasă de la bornele generatoarelor prin ansamblele 7 si 8.8 Coeficientul de funcţionare în funcţie de temperatura mediului ambiant şi altitudine Altitudine ≤1000 m Temperatura ambiantă 25° C 1. reglează automat curentul de excitaţie în funcţie de tensiunea la borne şi proporţional cu curentul de sarcină în aşa fel încât se asigure permanent curentul de excitaţie necesar excitatoarei pentru menţinerea u = ct.corector electronic de tensiune Curentul necesar excitaţiei excitatoarei este format din două componente: curentul Ieo de mers în gol şi curentul Iec de compensare a reacţiei indusului la mersul în sarcină. Observaţie:Pentru generatoarele cu tensiunea nominală de 700 V alimentarea transformatorului de linie.96 50°C 0. reperul 10.09 40°C 1 45°C 0. k=0.93 55°C 0. pentru condiţii speciale de funcţionare.2 Limita supratemperaturilor înfăşurărilor: conform clasei "B" de izolaţie. Curenţii Ieo si Iec se compun vectorial şi rezultanta este redresată de puntea redresoare 9 la o valoare superioară necesarului de excitaţie (hipercompundaj).91 . Coeficientul de Reducere sau Majorare a Puterii • • • Valorile coeficientului . Corectorul electronic. 6. redresor 10. Frecvenţă: 60 Hz.9. k=1. k " prin care se pot multiplica puterile nominale ale generatoarelor. iar pentru tensiunile mai mari de 700 V printr-o înfăşurare auxiliară amplasată în crestăturile statorului. iar componenta Iec de către ansamblul 6. sunt prezentate în tabelele de mai jos. la borne.

curentul de scurtcircuit este menţinut în limitele (3÷6) IN timp de max..05 7.92 0.91 0.96 0. 15% din sarcina nominală a celui mai mic generator.9 to 1 1. 1.8 (sau 60% din sarcina nominală.8 1 0..85 0. turaţie nominală ±5%.  Funcţionarea în paralel: cu reţeaua sau cu alte generatoare.84 0.81 0.87 0. ±10% UN În regim stabilizat: Tensiunea este menţinută constantă cu o precizie de ±2..96 0.7 0. ... provoacă o cădere de tensiune tranzitorie de (15÷20 )% UN cu revenire la tensiunea nominală ±2.4 şi 1 o la turaţia nominală ±5% o la rece şi la cald În regim tranzitoriu: Aplicarea bruscă a sarcinii nominale.4 0.. Curentul de scurtcircuit o • •  La un scurtcircuit brusc trifazat la borne..5 secunde (vezi diagrama de mai jos). funcţionare iniţială în gol.76 Coeficientul de funcţionare în funcţie de factorul de putere cosφ k 0.. 120 secunde.1000 to 1500 m 1500 to 2000 m 2000 to 6000 m 1.89 0.92 0..78 0.5%UN la puteri între gol şi nominal o la cosφ între 0..01 0.85 0....9 0..83 0. cosφ = 0.6 0.4).87 0. Performanţe Funcţionale • • • Amorsare de la tensiunea proprie de remanenţă Prescrierea tensiunii (manual) .8 0.. cosφ ≤ 0.5% în max. cu menţinerea sarcinilor reactive între acestea de max.

liniile electrice de legatura între diferitele statii ale acestei retele. control sincronism). transformatoarele coborâtoare cu tensiunea inferioara 0. • generatoare conectate în schema bloc generator-transformator ridicator. Reglementarile se aplica pentru: • generatoare conectate direct la bare colectoare la tensiunea bornelor. . separarea automata de sistem a centralei (a unor grupuri din centrala) pe un consum local/pe serviciile proprii. motoarele electrice. • linii electrice cuplate bloc cu unul sau mai multe blocuri generatortransformator si prin care acestea se cupleaza la bare colectoare aflate la distanta fata de termocentrala.4 kV. • reteaua de servicii proprii cuprinzând transformatorul coborâtor conectat în derivatia blocului la tensiunea generatorului. • transformatoare ridicatoare conectate în schema bloc generatortransformator si cuplate la bare colectoare locale la tensiunea superioara a transformatoarelor. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE 1. conectarea automata la bare (sincronizare. • anclansarea automata a rezervei (AAR).Consideratii generale : Normativele care reglementeaza proiectarea sistemelor de protectie si de automatizare aferente instalatiilor electrice din termocentrale sunt PE501/85 si PE503/87.E.

transformator coborâtor la joasa tensiune. Aceste zone sunt: • generatorul sincron. linie electrica de distributie. sau pentru separarea unui (unor) grup (grupuri) fata de sistem în cazul instalarii în sistem a unor defectiuni grave. • transformatorul coborâtor de tensiune conectat în derivatia blocului. • echipamentele serviciilor proprii – motor. • alte echipamente (bateria de condensatoare). Instalatia electrica a centralei termoelectrice este divizata în zone de protectie. fiecare fiind deservita de un sistem de protectie. între una sau mai multe faze la pamânt. . la defectarea sursei de alimentare de lucru (AAR). destinat alimentarii serviciilor proprii. d) Comanda de comutari în schema primara. între spirele înfasurarilor). • transformatorul ridicator de tensiune al blocului. b) Sesizarea aparitiei unui scurtcircuit (între faze. cu scopul asigurarii restabilirii rapide a functionarii interconectate. în scopul realimentarii serviciilor proprii. reglajul automat al frecventei si al puterii active. a deconectarii echipamentului avariat prin aparatele de comutatie sau de alta natura prevazute în schema primara sau a semnalizarii/avertizarii personalului de exploatare. dupa caz. e) Asigurarea functionarii grupului generator la parametrii functionali prescrisi prin actiunea functiilor de reglaj automat. În centralele termoelectrice sistemele de protectie si de automatizare ale echipamentelor electrice trebuie sa îndeplineasca conditiile urmatoare: a) Controlul permanent al marimilor electrice (si în unele cazuri al unor marimi neelectrice) care caracterizeaza functionarea echipamentelor supravegheate. unei defectiuni sau unui regim de functionare anormal. c) Comanda. din surse de rezerva. dupa revenirea conditiilor normale în sistem.• reglajul automat al tensiunii si al puterii reactive.

împreuna cu transformatorul coborâtor al serviciilor proprii.întreruptorul de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al blocului. • întreruptorul (întreruptoarele) de la tensiunea inferioara (a serviciilor proprii) a transformatorului (transformatoarelor) coborâtoare conectat (conectate) în derivatia blocului. Sistemele de protectie ale echipamentelor electrice ale centralei termoelectrice trebuie sa corespunda cerintelor generale de sensibilitate.Fiecare zona de protectie este delimitata de întreruptoare prin care respectivul echipament. care deservesc sistemele de excitatie. în cazul generatoarelor cuplate direct la bare colectoare si a generatoarelor cuplate în schema bloc. • echipamentul destinat întreruperii câmpului/dezexcitarii. În zonele de protectie care contin elementele principale ale centralei termoelectrice trebuie sa se prevada si protectie de rezerva la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI). rapiditate si siguranta . . protectii de rezerva locala si DRRI. cu întreruptor între generator si transformator ridicator. care poate fi întreruptorul de dezexcitare rapida (ADR). amplasat fie local pe platforma centralei sau la distanta pe platforma unei statii a sistemului (în cazul blocului transformator-linie). Sistemul de protectie compus din protectii de baza. este deconectat din schema centralei: . • la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele de tensiune superioara al transformatorului blocului. • întreruptoarele elementelor de servicii proprii prin care acestea se cupleaza la barele colectoare la tensiunea serviciilor proprii. constituie un ansamblu cu siguranta de functionare marita Protectia DRRI realizeaza: • la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele generatorului. DRRI comanda declansarea întreruptorilor liniilor conectate pe barele colectoare de la aceasta tensiune. sau o comutare în circuitele electronice.întreruptorul de la bornele generatorului. . DRRI comanda declansarea întreruptoarelor de la tensiunea superioara a transformatorului de bloc si de la tensiunea inferioara a transformatorului coborâtor de servicii proprii de bloc. în caz de avarie. selectivitate.

bobinele de declansare ale dispozitivului de actionare a întreruptorului. • circuitele de declansare (relee intermediare de iesire care grupeaza comenzile de declansare de la grupe de dispozitive de protectie. cablajele între aceste echipamente). în vederea testarii acestuia. La grupurile termoenergetice moderne pentru reglarea turatiei si puterii active produse sunt utilizate regulatoare electrohidraulice rapide (REH) ce actioneaza asupra ventilelor de reglaj ale corpurilor de inalta si . Este recomandata utilizarea dispozitivelor de protectie de tip numeric dotate cu functii de2 2. viteza va creste si este necesara reducerea debitului de abur. sa fie distincte pentru fiecare sistem de protectie • gruparea dispozitivelor de protectie în doua grupe. Daca puterea activa produsa este mai slaba viteza coboara. astfel încât fiecare. Invers.• la refuzul de declansare al întreruptorului de la tensiunea inferioara a transformatorului coborâtor conectat în derivatia blocului. eventual aceste operatii pot fi automatizate si repetate la intervale de timp scurte (de exemplu zilnic). • alimentarea cu curent continuu operativ a fiecarui sistem de protectie sa se faca de la surse diferite sau macar de la plecari diferite de la bornele unei surse unice. puterile activa si reactiva debitate de generator trebuie sa fie corelate cu puterile consumatorilor. singura.Reglarea automata a tensiunii si a frecventei : Considerand cazul unui generator ce alimenteaza singur o retea. frecventa se micsoreaza. blocul ramânând în functiune. sa asigure un grad satisfacator de protectie a elementelor principale ale blocului si asigurarea posibilitatii retragerii din servicii a fiecarei grupe în mod individual. Pentru a mentine frecventa la valoarea nominala trebuie sa se mareasca debitul de abur admis in turbina (puterea mecanica). DRRI comanda declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al blocului si dezexcitarea generatorului. În schemele de protectie este necesar sa se respecte urmatoarele reguli: • alimentarea fiecarui sistem de protectie sa fie asigurata de la transformatoare de masura diferite sau macar de la înfasurarile secundare diferite ale acelorasi transformatoare de masura. daca puterea activa generata este prea mare.

Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune dupa criteriul scaderii tensiunii la bornele generatorului la scaderea sub un prag reglabil (de regula 0. Pentru a egaliza cele doua puteri vom fi obligati sa actionam asupra unui numar oarecare de grupuri pentru a restabili frecventa la valoarea nominala.medie presiune ale turbinei. Instalatiile de reglare a excitatiei si de fortare a excitatiei se alimenteaza cu tensiune de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului.85 U nom ).8…0. in stator) . 3. Este necesar sa se mareasca curentul de excitatie pentru readucerea tensiunii la valoarea sa normala. • optimizarea circulatiei puterilor active pe liniile electrice ale sistemului electroenergetic. mentinand generatorul in functiune pentru alimentarea serviciilor proprii. Ele trebuie sa fie capabile sa mentina turatia grupului chiar si la aruncari de sarcina. In SEN unele centrale sunt alese pentru a participa la reglarea frecventei. Dispozitivul de reglare automata a excitatiei trebuie sa permita un reglaj stabil în limitele de variatie a curentului de excitatie de la valoarea minima la valoare maxima admisa. iar altele mentin puterea stabilita prin programul orar ce le-a fost stabilit de Dispeceratul Energetic National (DEN). frecventa nu variaza. tensiunea la bornele generatorului scade. • repartitia producerii puterii active între centralele electrice si între grupurile generatoare din cadrul fiecarei centrale. Pierderile generatorului sincron : -pierderi Joule (in rotor. Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune fara temporizare reglata si sa permita ridicarea curentului de excitatie pâna la valoarea maxima posibila (fortarea excitatiei la valoarea de plafon). Daca intre puterea consumatorilor si cea a centralelor apar diferente. Daca puterea reactiva furnizata de generator este prea scazuta. Se recomanda limitarea timpului de actiune a fortarii excitatiei. Destinatiile reglarii automate a frecventei si a puterii active sunt: • mentinerea valorii frecventei în limitele admise. acestea determina cresterea sau scaderea frecventei in sistem. Toate centralele electrice din SEN functioneaza in paralel si alimenteaza ansamblul tuturor consumatorilor. Reglajul tensiunii si puterii reactive se face cu regulatoare automate (RAT). Daca puterea totala a centralelor este egala cu puterea ansamblului consumatorilor.

iar dens.-pierderi prin curenti Focault (t.m. in special la iesirile arborelui prin mantaua generatorului.70% hidrogen) sau cu hidrogen si cu apa (apa de racire circula prin infasurarile statorice). Carcasa generatorului este conceputa in asa fel incat sa reziste la explozii in interiorul generatorului. unde p= pierderi ( h ia valori in jur de 99%) 4. respectiv golirea generatorului de hidrogen se face prin intermediul unui gaz inert (bioxid de carbon). racirea cu hidrogen ramane solutia ideala de racire a generatoarelor sincrone (un generator racit cu hidrogen la presiune putin peste cea atmosferica are o putere cu 25% mai mare decat in cazul in care . H 2 este de 14 ori mai mica decat a aerului) -schimbul de caldura se face mult mai bine cu H 2 – schimbul de caldura se face cu atat mai bine cu cat presiunea H 2 este mai ridicata Pentru generatoarele cu hidrogen trebuiesc luate masuri suplimentare de siguranta in ceea ce priveste etansarea circuitului de racire. induse in tole genereaza curenti ce produc incalzirea tolelor) -pierderi prin hysterezis (variatia magnetizarii tolelor) -pierderi prin ventilatia generatorului (sunt proportionale cu densitatea fluidului de racire) -pierderi prin frecare in lagare -pierderi suplimentare Randamentul generatorului: h= Pu/Pe=Pu/(Pu+p). Avantajele racirii cu hidrogen : -pierderi prin ventilatie mici (sunt proportionale cu densitatea fluidului de racire.e.. cu hidrogen (trebuie sa se ia masuri suplimentare de siguranta deoarece amestecul hidrogen/aer este explozibil in domeniul de concentratie de5. Racirea gen. trebuie specificat faptul ca umplerea.. De asemenea. Cu toate aceste costuri suplimentare. Aceasta se realizeaza prin intermediul unor inele de etansare al caror alezaj este usor superior diametrului arborelui. si printr-un circuit de ulei de etansare a carui presiune este superioara presiunii hidrogenului. ceea ce complica si mai mult instalatia de racire. sincron : se poate face cu aer.

la Sistemul Energetic National) si deschiderea intreruptorilor de alimentare a statiilor de 6kV din trafo de servicii proprii. Comanda se da numai in cazul in care avem o valoare suficient de scazuta a acceleratiei. Daca protectia nu ar comanda si declansarea ADR. La majoritatea grupurilor energetice se regaseste schema cu intreruptor pe partea de inalta tensiune (dupa transformatorul de bloc). Rolul ADR este de a intrerupe alimentarea circuitul rotoric si de a conecta infasurarea rotorica pe o rezistenta de stingere a campului (a carei valoare este de 4…5 ori mai mare decat rezistenta infasurarii rotorice).suntem in 2005) care actioneaza asupra regulatorului de viteza al turbinei si asupra RAT.. 6.. astfel incat inchiderea contactelor sa se realizeze chiar in momentul coincidentei fazelor. Sincronizarea generatorului sincron : Pentru o cuplare corecta a generatorului la retea (SEN-Sistemul Energetic National) sunt necesare mai multe conditii : -valoarea eficace a tensiunii generatorului si a retelei sa fie aceeasi -frecventele sa fie aceleasi -sa aiba aceeasi succesiune a fazelor -tensiunile sa fie in faza Cuplarea intreruptorului de bloc se face prin intermediul sincronizatoarelor automate (sau ar trebui sa se faca.ar fi fost racit cu aer. . datorita remanentei campului magnetic inductor. 5. la 2 bari puterea va fi cu 50% mai mare). Izolarea generatorului se face prin deschiderea intrerupatorului de bloc (ce realizeaza cuplarea gen. comanda de inchidere a intreruptorului fiind data cu un timp bine stabilit inaintea coincidentei fazelor (acest timp se calculeaza in functie de timpul de inchidere al intreruptorului).. tensiunea electromotoare indusa ar fi suficient de mare cat sa alimenteze in continuare arcul electric al defectului. Modalitati de declansare a grupurilor energetice: Declansarea generatorului sincron al unui grup energetic consta in deschiderea intreruptorului generatorului si actionare automatului de dezexcitare rapida (ADR). iar daca se creste pres. in cazul defectelor interne generator sau in trafo de bloc sau trafo de servicii interne.

trebuie sa fie dotate cu sisteme de protectie. având functii specializate pentru interventie la defecte sau regimuri anormale de functionare. --.nivel maxim2 lichid alternator . mod de racire si schema de conectare.Defecte tehnologice (in circuitele de racire si etansare generator) . • Scurtcircuite polifazate între fazele înfasurarilor statorului • Scurtcircuite între spirele aceleasi faze din înfasurarile statorului • Punere la pamânt în înfasurarile statorului generatorului • Punere la pamânt în înfasurarile rotorului sau a circuitului de excitatie • Pierderea excitatiei ----Defecte exterioare însotite de circulatie a curentului de defect prin generator • Scurtcircuite polifazate exterioare ----Regimuri de functionare anormale • Suprasarcina/supraîncalzirea statorului • Suprasarcina/supratensiunea rotorului • Cresterea tensiunii la bornele generatorului • Frecventa anormala • Iesire din sincronism/cresterea unghiului intern • Functionare în regim de motor --.lipsa debit apa racire stator .presiune diferentiala minima H 2 -ulei .Generatoarele.Defecte interne. în functie de caracteristici.lipsa presiune apa racire stator .

uzura lagar axial (deplasare axiala) -lipsa presiune ulei ungere Modalitati de actionare a protectiilor generatorului: • “Declansare simultana” (declansarea întreruptorului generatorului.. Daca aceasta nu este posibila. .conductivitate maxima apa racire stator --. în vederea unei reconectari rapide.temperatura max. !!!!Declansarea generatorului poate fi folosita daca tipul turbinei. “Declansarea simultana” reprezinta modalitatea de izolare cea mai rapida a generatorului de sistemul energetic si se utilizeaza la defecte interne si la regimuri anormale severe. dezexcitarea generatorului.nivel maxim2 colector ulei alternator . În caz contrar trebuie utilizata “Declansarea simultana” • “Declansarea secventiala” (se produce initial declansarea turbinei.Defecte mecanice: .în vederea realizarii mai rapide a conditiilor de AAR pentru alimentarea serviciilor proprii). Nu se comanda oprirea turbinei). daca se doreste pastrarea alimentarii serviciilor proprii. !!! “Separarea generatorului” este posibila cu conditia ca turbina sa poata raspunde la o aruncare de sarcina. Aceasta modalitate de actionare se utilizeaza la defecte în sistem. • “Declansarea generatorului” (se produce declansarea întreruptorului generatorului si dezexcitarea generatorului. oprirea turbinei prin închiderea ventilelor de admisie a aburului. alimentate de generatorul protejat si permite o reconectare mai usoara a generatorului dupa lichidarea defectiunii. dupa care. a cazanului si a sistemelor de reglaj ale acestora permit reducerea rapida a sarcinii turbinei pâna la consumul serviciilor proprii sau la mersul în gol. . • “Separarea grupului” (se produce numai declansarea întreruptorului generatorului). declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a transformatorilor de servicii proprii de bloc . Aceasta modalitate se utilizeaza pentru separarea generatorului la defecte în sistem. când sistemele de control indica închiderea ventilelor de admisie a aburului în turbina se comanda declansarea întreruptorului generatorului. apa racire iesire bare stator . se procedeaza la “declansarea simultana”.

fara confirmarea inchiderii VIR. oprirea turbinei. cât si la duble puneri la pamânt dintre care un punct de defect se afla în zona de protectie. vor fi echipate cu doua relee de putere inversa cu circuite independente (inclusiv temporizarile) care vor lucra pe principiul 1 din 2.Protectia maximala de curent se alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre bare si nu se temporizeaza. indiferent de putere. Protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului. bifazate si duble puneri la pamânt pe faze diferite în zona cuprinsa între amplasamentele celor doua grupe de transformatoare de curent.Protectia diferentiala longitudinala functioneaza pe principiul comparatiei curentilor secundari debitati de transformatoarele de curent montate pe partile bornelor de iesire si a bornelor spre nul ale înfasurarilor statorului. Comanda de declansare generator se va transmite si direct de la releele de puter inversa. câte unul pentru fiecare faza. Protectiile electrice ale generatorului sincron: . . Toate generatoarele. 7. cu o temporizare de 10…. Aceasta actionare este indicata când declansarea temporizata a întreruptorului fata de oprirea turbinei nu are efecte negative asupra generatorului. avand in vedere importanta sesizarii regimului de motor al generatorului sincron. Generatorul va fi decuplat de la retea cu confirmarea inchiderii VIR si a existentei regimului de motor (prin releele de putere inversa). Protectia este alimentata . pe fiecare faza în parte. Protectia diferentiala longitudinala reactioneaza la scurtcircuite trifazate. În cazul existentei întreruptorului între generator si transformator trebuie prevazute o protectie diferetiala longitudinala separata pentru generator si o protectie diferentiala longitudinala speciala pentru transformator. fie cu un releu-complex care contine elemente separate de masurare pentru fiecare dintre cele trei faze. fie cu trei relee.Protectia diferentiala transversala este protectia de baza la scurtcircuite între spirele aceleasi faze ale înfasurarii statorice. In cazul declansarii turbinei generatorul trebuie deconectat prin protectia de putere inversa. . initierea protectiei DRRI pentru întreruptorul generatorului si pornirea instalatiei de stingere a incendiului în generator (daca este prevazuta). Schema protectiei diferentiale longitudinale a turbogeneratorului trebuie realizata.20 sec. iar al doilea punct de defect se afla în afara acestei zone. Declansarea secventiala este utilizata în cazul interventiei protectiilor tehnologice la defecte care îsi au sediul în partea termomecanica a grupului. dezexcitarea generatorului.urmata de comanda dezexcitarii generatorului).

gen/2.Protectia la punerea la pamânt a circuitului statoric se realizeaza ca o protectie maximala de tensiune omopolara.3)*I nom generator..6. oprirea turbinei. în scopul separarii tensiunii injectate de tensiunea de excitatie.cu curent de la un transformator de curent montat pe legatura între punctele neutre ale celor doua semiînfasurari trifazate legate fiecare în parte în câte o stea (neutru). iar un releu reactioneaza la cresterea curentului peste valoarea reglata. La generatoarele mai mari se utilizeaza trafo de curent pe fiecare semiinfasurare statorica si se compara curentii in trei relee de curent reglate la (0. curentul de actionare reglat al protectiei este de cca. (0. fie de la înfasurarea secundara a unui transformator monofazat a carui înfasurare primara este conectata între neutrul generatorului si pamânt. Protectia trebuie sa fie temporizata pentru a preveni actionari pe durata unor manevre sau a unor procese tranzitorii în retea. Protectia turbogeneratoarelor conectate în schema bloc. . dezexcitarea generatorului. Protectia la prima punere la pamant poate emite doar semnalizare. temporizata. se face la turbogeneratorul cu excitatrice rotative de curent continuu printr-un condensator. initierea DRRI a întreruptorului blocului. Exista si variante ale protectiei de punere la pamânt cu injectare de curent alternativ de o frecventa diferita de frecventa generatorului. declansarea întreruptoarelor de pe partea de tensiune inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc. Releul de tensiune se alimenteaza.. Conectarea protectiei la circuitul de excitatie.Protectia maximala de curent omopolar directionala temporizata: Aceasta protectie este adecvata pentru generatoare conectate în retele cu neutrul izolat. . -Protectia la punere la pamânt în rotor sau în circuitele de excitatie: Variantele uzuale realizeaza injectia unui curent alternativ (de frecventa industriala sau la o frecventa mai mica) sau a unui curent continuu între un pol al înfasurarii rotorului si pamânt (axul generatorului).0. ceea ce înseamna ca rezistenta de izolatie fata de pamânt a scazut sub o valoare prescrisa. între generator si transformator actioneaza la: declansarea întreruptorului de pe partea de tensiune înalta a blocului. fara întreruptor.8)*Inom..Temporizarea protectiilor maximale de curent si directionale omopolare este necesara pentru a preveni functionarea gresita a protectiei la scurtcircuite exterioare ca urmare a unor procese tranzitorii.o. dar trebuie sa fie completate cu protectii maximale de tensiune omopolara. dar nu este indicat a se functiona in acest regim deoarece la aparitia celei de-a doua puneri la pamant poate conduce la distrugerea rotorului sau a sistemului de excitatie. De obicei. fie de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului ( înfasurarile secundare conectate în triunghi deschis).. .2.

temporizata. alimentate de la transformatoare de tensiune. Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la nul. montate pe barele colectoare de la tensiunea superioara a blocului. asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului. asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor dupa lichidarea scurtcircuitului. ••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune minima. pe partea tensiunii superioare a transformatorului blocului. Releul de impedanta se alimenteaza cu curent de la transformatoarele de curent aflate pe legatura la neutru a generatorului si cu tensiune de la transformatoarele de tensiune (înfasurarile secundare conectate în stea) de la bornele generatorului. Tensiunea de actionare reglata trebuie sa fie mai mica decât valoarea minima a tensiunii în regim normal de functionare a generatorului.Protectia la pierderea excitatiei: Se recomanda folosirea unei protectii cu releu monofazat de impedanta minima. Daca este nevoie pentru asigurarea sensibilitatii la scurtcircuite. care livreaza putere activa în retea si absoarbe putere reactiva din retea (punctul de functionare se plaseaza în cadranul IV al planului R. Aceasta varianta este adecvata în special pentru turbogeneratoare cu puteri nominale mai mici de S nom = 50MVA. realizata pe trei faze.Turbogeneratorul la care s-a produs semnalizarea trebuie descarcat manual si deconectat de la retea. Protectia la a II-a punere la pamant se cupleaza in general dupa aparitia semnalizarii I puneri la pamant si comanda automat declansarea generatorului. . astfel încât releul masoara impedanta “vazuta” de la bornele generatorului. Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoare de curent montate pe legaturile generatorului spre nul. releele minimale de tensiune trebuie sa fie alimentate de la transformatoarele de tensiune montate la tensiunea bornelor generatorului (tensiunile între faze). realizata pe trei faze. . iar cele doua complete de relee minimale de tensiune actioneaza în schema “SAU”. jX).Protectia de rezerva a turbogeneratoarelor la scurtcircuite polifazate ••• Protectie maximala de curent. protectia poate sesiza regimul de functionare al turbogeneratorului fara excitatie (generator asincron). temporizata. Completul de relee maximale de curent actioneaza în schema “SI” cu completele de relee minimale de tensiune. schema protectiei se complecteaza cu un blocaj de tensiune minima. . netemporizat. realizat de trei relee de tensiune. Protectia se temporizeaza la valori 2…5 sec.Curentul de actionare reglat trebuie sa fie mai mare decât valoarea curentului nominal al turbogeneratorului.

cu conditia ca raportul de revenire al releului sa fie minim 95%. masurat la transformatoarele de tensiune montate la bornele generatorului. valoarea impedantei de actionare reglate trebuie sa fie mai mica (desensibilizata) fata de impedanta masurata de protectie în regim de sarcina maxima. Temporizarea protectiei se alege mai mare decât temporizarea cea mai mare a restului protectiilor generatorului. montate pe legaturile generatorului la nul si cu tensiunile între faze prelevate de la transformatoare de tensiune de la bornele generatorului. fie pentru acoperirea în întregime a transformatorului ridicator al blocului si a barelor de la tensiunea superioara a blocului. Valoarea reglata a curentului de actionare se alege de regula egala cu 115%I nom . . -Protectia la suprasarcina a înfasurarilor statorului cu curenti trifazati simetrici trebuie realizata cu un singur releu de curent. masurarea impedantei blocului dincolo de transformarea stea-triunghi a transformatorului blocului contine erori. fie pentru acoperirea scurtcircuitelor între faze. alimentate cu curentii pe faza debitati de TC. Elementul maximal de curent se compune din trei relee de curent alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre nul.••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune combinat. suprasarcina nesimetrica. trebuie prevazute cu protectii la supratemperatura. în functie de puterea lor nominala si de modul de racire al înfasurarilor statorului. suprasarcina simetrica. Elementul de blocaj de tensiune se compune dintrun releu de tensiune minima. temporizata. alimentat de la unul din transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la neutru. Caracteristica de actionare impedanta-temporizare are de regula o singura treapta a carei impedanta de actionare se regleaza. dar fara depasirea zonei barelor colectoare la tensiunea superioara. ••• Protectia la supratemperatura si suprasarcina a înfasurarilor statorului turbogeneratorului. ••• Protectia de impedanta minima temporizata se realizeaza cu relee de impedante minima trifazate. alimentat de la una din tensiunile între faze. Daca nu se iau masuri speciale. Releele de impedanta minima masoara impedanta înfasurarilor generatorului de la borne spre nul si impedanta înfasurarilor transformatorului blocului de la bornele de tensiune inferioara spre bornele de tensiune superioara. De asemenea. Turbogeneratoarele. -Protectia la supratemperatura se realizeaza cu ajutorul senzorilor rezistivi de temperatura si a termocuplelor implantate în generator. în transformatorul blocului.

Protectia la suprasarcina înfasurarilor statorului cu curenti nesimetrici. . Releul de tensiune este alimentat cu tensiune între faze. alimentat cu curenti pe faze (trei sau doua).Protectia turbogeneratorului la functionare la frecvente anormale: Protectia este realizata cu un releu de frecventa alimentat cu tensiune de la transformatorul de tensiune de la bornele generatorului. R rotor este rezistenta rotorului la temperatura maxima admisa de constructorul generatorului). = 1. Protectia se realizeaza cu un filtru-releu de curent de succesiune simetrica inversa. având un raport de revenire apropiat de 1. Temporizarea protectiei este independenta de valoarea frecventei masurata. Curentul din rotor se aduce la protectie prin intermediul unui sunt sau a unui traductor de curent special care sunt montate în circuitul principal de excitatie. monofazat.Protectia turbogeneratorului la cresterea tensiunii la bornele sale: este realizata cu ajutorul unui releu de tensiune maxima. declansarea întreruptorului generatorului. cu functionare independenta de frecventa tensiunii de alimentare. De regula se . pentru ca. sa nu fie indisponibile simultan si regulatorul de tensiune si protectia la tensiune maxima). În vederea protectiei la suprasarcina a înfasurarii rotorului. Protectia la suprasarcina a rotorului trebuie sa actioneze la: scaderea curentului de excitatie la valori prestabilite corespunzând valorii admisibile nominale sau mai mici. initierea functiei DRRI pentru întreruptorul respectiv. furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele generatorului (altul decât transformatorul de tensiune care alimenteaza regulatorul de tensiune. respectiv la atingerea valorii U act. Poate fi folosit. R rotor (unde I rotor este curentul nominal al rotorului. Protectia nu este temporizata. cu temporizare. Protectia este de tip maximal.. Protectia la suprasarcina a curentului rotorului trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri egale sau mai mari de S nom = 50 MVA având racire directa a conductoarelor. . dezexcitarea generatorului. Criteriul de sesizare a suprasarcinii poate fi valoarea curentului din înfasurarea rotorului – varianta se practica la turbogeneratoare cu puteri egale si mai mari de S nom = 150 MVA. trebuie prevazuta o instalatie de limitare a duratei fortarii excitatiei. în cazul unui defect. montate pe legaturile spre neutru ale generatorului. Protectia trebuie sa demareze la depasirea cu 5% a valorii nominale a curentului rotorului. fie un filtru-releu special pentru protectii la suprasarcina.5I rotor . fie unul sau mai multe parti componente ale releului-filtru de curenti de succesiune inversa utilizat la protectia de rezerva la scurtcircuitele polifazate . debitati de transformatoarele de curent. ••• Protectia la suprasarcina/supratensiune a înfasurarii rotorului turbogeneratorului.

protectia comanda declansarea întreruptorului generatorului. se prevede ca protectie a blocurilor generatortransformator. Aceasta protectie trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri nominale egale sau mai mari de S nom = 30 MVA. cu excitatie) se recomanda sa fie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri mai mari de 100 MVA. b) Protectie cu relee de putere. din motive de redundanta. alimentate de la transformatoare de curent si de tensiune diferite.Protectia la functionarea grupului în regim de motor sincron. La turbogeneratoarele conectate direct la barele colectoare. trebuie prevazute doua protectii la functionare în regim de motor. furnizat de un transformator de curent. Releul masoara impedanta rezultata din raportul dintre tensiune si curent. . fara întreruptor între generator si transformator. amplasat pe legaturile bornelor de iesire ale generatorului spre transformatorul ridicator si tensiunea aceleasi faze. La turbogeneratoarele conectate în schema bloc. ambele având actionari identice si independente (dupa principiul “unul din doi”). De regula. alimentate cu curent si tensiune. de pe partea de tensiune superioara a blocului. protectia comanda declansarea întreruptorului de la partea de tensiune superioara a blocului. care este alimentat cu curentul unei faze. aflate la tensiunea bornelor. având misiunea sa controleze închiderea completa a ventilelor de admisie si a clapetelor de pe prizele de abur (la turbinele de termoficare) în . Protectia sesizeaza aparitia unor oscilatii asincrone ale generatorului. furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele generatorului.foloseste o singura treapta minima frecventa-temporizare.Protectia la iesirea din sincronism a turbogeneratorului/cresterea unghiului intern (functionarea în regim asincron. si la turbogeneratoarele conectate în schema bloc. Protectia trebuie sa intervina la întreruperea admisiei aburului în turbina. dupa numarul de inversari ale sensului de circulatie a puterii active (dinspre sau înspre bloc). cu întreruptor între generator si transformatorul blocului. În ambele cazuri trebuie initiata functia DRRI pentru întreruptoarele respective. Se pot utiliza mai multe variante ale acestei protectii: a) Protectia cu releu de impedanta. .

5) comanda de deconectare de la retea a generatorului. iar excitatia este la nivelul normal.5…5s (interval de timp în care se accepta deliberat . directionat la sensul de circulatie al puterii active din sistem spre generator (releu de întoarcere de putere). efectuata cu temporizarea reglata a protectiei la întoarecerea puterii active. În situatia creata astfel. initiata dupa declansarea întreruptorului. Protectia de întoarecere de putere actioneaza în cadrul declansarii secventiale cu temporizarea treptei I. Puterea de actionare reglata a protectiei trebuie sa aibe o valoare de circa jumatate din valoarea puterii active absorbite de grup în regimul de functionare considerat. 2) comanda de închidere a ventilelor de admisie a aburului în turbina. data fiind valoarea mica a pragului de actionare necesar si sa aibe o precizie ridicata a domeniului unghiului de faza al caracteristicii de actionare. Protectia este formata dintr-un releu de putere activa (monofazat sau trifazat). turbogeneratorul trece în regim de functionare de motor sincron.timp ce grupul este conectat la sistem. Releul de putere folosit trebuie sa fie foarte sensibil. 3) închiderea ventilelor semnalizata de contactele de sfârsit de cursa aale acestora. Protectia are doua temporizari si eventual o functie de temporizare integratoare care corespund celor trei situatii distincte în care trebuie sa intervina: a) La oprirea intentionata a turbinei sau la declansarea turbinei comandata de o protectie a echipamentelor termomecanice (care reactioneaza la un defect la lichidarea caruia nu este necesara declansarea imediata a generatorului) se procedeaza la o declansare secventiala. 4) închiderea completa a admisiei aburului si. tinând seama ca puterea aparenta masurata contine o componenta scazuta de putere activa si o componenta mare de putere reactiva. drept consecinta trecerea grupului în regim de motor sincron verificata prin actionarea releului de întoarecere a puterii active. Aceleasi conditii de precizie trebuie îndeplinite si de transformatorul de curent si de tensiune. de aceea se recomanda alimentarea releului (releelor) de putere de la înfasurarile secundare destinate aparatelor de masura.turbina-generator se compune din urmatoarele etape succesive: 1) initierea declansarii secventiale. reglabila în domeniul 0. absorbind din sistemul electroenergetic putere activa necesara antrenarii agregatului turbina-generator (circa 1…3% P nom ) si livrând în sistem putere reactiva (la valoarea la care era încarcat în regimul anterior aparitiei acestui defect). 6) comanda de dezexcitare a grupului. Declansarea secventiala a agregatului (cazan).

Valoarea reglata a temporizarii treptei II se alege mai mare decât perioada Asteptata a oscilatiilor de putere între generator si sistemul electroenergetic cu schimbari succesive ale sensului de circulatie al puterii active si care sunt sesizate de releul de întoarcere de putere. Actionarea protectiei in cazurile b) si c) trebuie sa comande oprirea turbinei (!!!). . dezexcitarea generatorului. În acest scop releul de putere actioneaza un dispozitiv de temporizare integrator care permite totalizarea duratelor de timp succesive. declansarea întreruptorului generatorului (blocului).functionarea în regim de motor). -Protectia la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI). indiferent de puterea nominala a generatorului/blocului. cu temporizarea treptei II. Schema protectiei DRRI contine: a) un releu de timp care masoara durata persistentei comenzii de declansare de la protectia care initializeaza aceasta protectie. reglabila în domeniul 5…30s. c) Se admite utilizarea acestei protectii si pentru actionarea la oscilatii de putere între generator si sistem. Declansarea este conditionata de pozitia “închis” a contactelor auxiliare ale ventilului de închidere rapida (VIR). Protectia actioneaza dupa un timp total care se regleaza aproximativ la aceeasi valoare cu aceea a treptei II. însotite de nefunctionarea contactelor de sfârsit de cursa ale ventilelor. Valoarea reglata a acestei temporizari trebuie sa fie mai mare decât timpul de declansare al întreruptorului respectiv adunat cu timpul de revenire al protectiei initializatoare la pozitia de repaus. pentru întreruptorul de la tensiunea superioara a blocului si pentru întreruptoarele de la tensiunea inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc. se impune actionarea protectiei la întoarcerea puterii active ca protectie de rezerva. Protectia este initiata de fiecare protectie a generatorului. corespunzatoare actionarilor releului de putere în procesul de oscilatii. a transformatorului ridicator al blocului si a transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc. initierea functiei DRRI a întreruptoarelor respective. Protectiile la refuz de declansare trebuie prevazuta pentru întreruptorul de la tensiunile bornelor generatorului. declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a transformatoarelor de servicii interne de bloc. b)În cazul opririi admisiei aburului în turbina din alte motive decât actionarea unor protectii tehnologice sau în cazul unei declansari secventiale comandate corect.

d. respectiv al transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc care atesta circulatia de curent prin circuitul neîntrerupt ca urmare a refuzului de declansare al întreruptorului supravegheat (aceste relee trebuie sa fie reglate la valoarea minima a curentului circuitului si sa aibe timp de revenire scurt. . al transformatorului ridicator al blocului. • în cazul generatorului conectat în schema bloc cu întreruptor între generator si transformator – declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a blocului. al întreruptorului supravegheat care atesta starea nedeclansata a acestuia. Schema DRRI actioneaza în prezent cumulata a cel putin unuia din criteriile b) sau c) (în schema SAU) si a contactului final al releului de timp a) (în schema SI) si comanda: • în cazul generatorului conectat direct la bara colectoare – declansarea tuturor întreruptoarelor surselor de putere conectate la bara respectiva. d. Se recomanda ca schema DRRI sa comande netemporizat o noua declansare (autoactionare) a întreruptorului supravegheat. • în cazul generatorului conectat în schema bloc fara întreruptor între generator si transformator – declansarea întreruptorilor conectati pe bara la tensiune superioara a blocului. ale unor relee de curent alimentate pe cele trei faze ale transformatoarelor de curent dupa caz din circuitul generatorului.b) starea închisa a contactelor n. c) starea închisa a unui contact auxiliar n.

.

755 01 VSETIN [Republica Cehă] UMEB 061328 BUCURESTI [România] Schorch Norge AS 6083 GJERDSVIKA [Norvegia] G.r.o. s. Unite] Soar Technology (Pvt) Ltd WELISARA [Sri Lanka] INTERNATIONAL POWER 20090 ASSAGO MI [Italia] SUPPLIER. TERMENUL « BRUSHLESS » . Srl TES VSETÍN.F.GENERATOARE FARA PERII Furnizori principali (disponibili cu Adresa profil de companie complet) GMC Elektro AS 4007 STAVANGER [Norvegia] IPSWICH IP6 8NH [Marea Aries Power Solutions Ltd Britanie] Metro Exporters Pvt Ltd CHANDIGARH 160017 [India] Leroy-Somer 16000 ANGOULEME [Franţa] BSA International Exports AGRA 282006 [India] 19360 MALEMORT SUR LMB SAS CORREZE [Franţa] Kaushal Industries AGRA 282006 [India] Hero Exports NEW DELHI 110020 [India] Precilec 89000 AUXERRE [Franţa] LARNE BT40 1EJ [Marea FG Wilson (Engineering) Ltd Britanie] MOSCOW 111395 [Federaţia "ECONIKA-Techno" Rusă] Badek Ekonomiczne Spawanie.C. 58-241 PILAWA DOLNA Firma Wielobranżowa [Polonia] AS EL-TRADE 0484 OSLO [Norvegia] Weg Scandinavia AB 43442 KUNGSBACKA [Suedia] DUBAI UAE [Emiratele Arabe Global Parts Enterprises L.L.

In catagoria motoarelor brushless exista doua tipuri de baza de motoare : trapezoidal si sinusoidal. Aceasta se poate realiza intorcand motorul pe dos.Termenul “brushless” a devenit acceptat ca referitor la un anumit tip de servo motor. se foloseste un amplificator electronic sau driver. In figura este reprezentat un motor cu perii de curent continuu. Totusi. In alte cuvinte. iar motorul sinusoidal seamana putin cu motorul asincron de curent alternativ. Un motor pas cu pas este un dispozitiv fara perii. asa numitul motor brushless a fost proiectat sa aiba o performanta similara cu cea a motorului de curent continuu cu perii. Totusi. fara limitarile impuse de un comutator mecanic. motorul pas cu pas poate forma baza servo motorului brushless. Motorul trapezoidal este de fapt un servou brushless de curent continuu. deseori numit un servo hibrid). FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS Pentru a transforma motorul de mai sus intr-unul brushless trebuie eliminate infasurarile de pe rotor. Prin comutator si perii inversarea curentului se face automat si rotorul continua sa se invarta in aceeasi directie. precum cel din figura de mai jos. H. dar capacitatea de comutare a dispozitivelor fara contact este foarte limitata. In mod evident aceasta solutie cu un comutator mecanic nu este satisfacatoare. intr-o aplicatie cu servou. care poate fi folosit si pentru comutatia ca raspuns . Pentru a explica diferenta intre acestea trebuie urmarita evolutia motorului brushless. Mai este necesar un mijloc de inversare a curentului automat. precum un motor de inductie de curent alternativ (de fapt. se face magnetul permanent partea rotativa a motorului si se pun infasurarile pe polii statorului.

Intorcandu-ne la motorul conventional cu perii. De fapt. cat si la celelalte bobine. deci trebuie facut un compromis. Exista de asemenea un efect de mediere produs de curentul ce percurge si celelalte bobine. . un rotor constand doar intr-o singura bobina va exercita o variatie mare de cuplu in timp ce se roteste.la semnale de semnal slab furnizate de un senzor optic sau cu efect hall. dar fiecare bobina ar necesita propriul sau circuit de comanda . Un motor practic de curent continuu are un numar mare de bobine pe rotor. si este zero atunci cand se trece prin punctul de comutatie. cu cuplul maxim produs atunci cand campul rotorului este la unghiul potrivit fata de campul statorului. totusi. Un motor tipic brushless are doua sau trei seturi de bobine sau faze. ceea ce nu se poate. Se doreste reproducerea acestei situatii la motorul brushless . aceasta ar necesita un numar mare de bobine distribuite in jurul statorului. deci motorul este de fapt condus de un curent alternativ. cu un numar de poli ai statorului in crestere corespondenta. Acesta nu mareste numarul de faze . fiecare conectata nu doar la perechea sa de segmente de comutare. caracteristica va fi sinusoidala. In acest mod contributia principala la cuplu este facuta de o bobina care opereaza aproape de pozitia de cuplu maxim.fiecare faza avand cotiturile sale distribuiteintre cativa poli ai statorului. (figura urmatoare) Curentul din circuitul extern trebuie inversat la pozitii definite ale rotorului. Rotorul are de obicei patru sau sase poli. Motorul din figura este unul cu doi poli si trei faze. astfel incat variatia de cuplu rezultata este foarte mica. Aceasta poate fi fezabil.

inclusiv un controler de curent continuu. Odata cu aparitia acestui progres tehnologic. CMG este singurul motor brushless din clasa sa de performante care poate fi operat in paralel. Totusi solutia cu comutator electronic are avantajele unei constructii si operari solide. TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI SIMPLITATEA UNUI MOTOR DE CURENT CONTINUU 1. In ambele cazuri. ce erau inainte prea complexe si prea scumpe -acesibile doar in industria aerospatiala si pe platforme militare. vehicule hibride mici. eficienta si densitate de putere devin disponibile la costuri reduse de operare si intretinere. Functionare Motoarele conventionale de curent continuu folosesc un comutator mecanic. strartere/alternatoare integrate. cu tensiune scazuta si altele. Limitand numarul de faze la trei inseamna ca se poate creste campul statorului in multipli de 60° . noi niveluri de performanta. si in plus mareste avantajele unui motor brushless fara a se folosi un amplificator. Aplicatii precum unitati de putere hidraulice. in timp ce motoarele CMG Silicon Series folosesc unul electronic. In contrast cu motoarele de curent continuu tipice. Aceasta inseamna ca mai multe motoare pot fi alimentate de la aceeasi sursa de current si tensiune. datorita sursei si controlului directional incorporate.Cuplul maxim este produs atunci cand campurile rotorului si al statorului se afla la 90° unul fata de altul. comutatorul converteste curentul continuu intr-un camp magnetic rotitor. . contactorii si releele sunt de asemenea eliminate. Astfel pentru a genera un cuplu constant trebuie mentinut campul statorului la 90° inaintea rotorului.devin disponibile pe scara larga. pentru a suporta rotatia continua. In plus. I.

care are bare trapezoidale de cupru inserate in centrul statorului. Cateva caracteristici ale unui astfel de motor : CMG 03-12 Vcc 06-24 Vcc 06-48 Vcc 13-24 Vcc 13-48 Vcc Curent (A) 400 400 220 400 220 Viteza(rpm) Cuplu(Nm) Putere(kW) Eficienta 3500 3500 6800 1800 3400 12 24 13 49 27 4.5 9 10 9 10 95% 95% 95% 95% 95% .Materiale si constructie Statorul este facut din bare laminate din otel de 0. Rotorul este facut din bare de otel taiate cu precizie si are 12 magneti neodimium-fier-bor (NdFeB) de mare temperatura (180°) montati pe circumferinta. Magnetii sunt prinsi cu o banda de otel inoxidabil iar rotorul este echilibrat inainte de asamblare. Exceptie fac motoarele care folosesc constructia SolidSlot™(vezi imaginea).2.355mm. fluidizate si legate cu sarma de cupru izolata. care sunt adunate.

periile iau contact mecanic cu un set de contacte electrice de pe rotor (numite comutator). Uneori diferenta este explicata prin sistemul de comutatie controlat electronic. Controlerul face aceeasi distributie de putere ca la un motor de curent continuu cu perii. deoarece cele doua motoare sunt complet diferite. Intr-un motor BLDC. Intr-un motor conventional (cu perii) de curent continuu. formand un circuit electric intre sursa de curent continuu si armaturile infasurarii bobinelor. care poate avea mai multi poli pe stator  Motorul cu reluctanta. fiecare comutand in ordine. asa incat puterea electrica curge intotdeauna catre infasurarea armaturii cea mai aproape de statorul fix (magnet permanent). periile stationare vin in contact cu diferite sectiuni ale comutatorului rotitor.J. Comutatorul si sistemul de perii formeaza un set de comutatoare electrice. Controlerul contine o serie de dispozitive . ce are trei conexiuni electrice  Motor pas cu pas. fata de un sistem mecanic de comutatie. Pe masura ce armatura se roteste in jurul axului. desi aceasta exprimare este inselatoare. sistemul de perii/comutator este inlocuit cu un controler electronic intelegent. dar fara a folosi un sistem comutator/perii. are toti polii pe stator si un miez magnetic pe rotor. MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONINUU BRUSHLESS(BLDC) BLDC este un motor electric sincron de curent alternativ care din perspectiva modelarii seamana mult cu un motor de curent continuu. Exista trei subtipuri :  Motorul sincron de curent alternativ trifazat.

Motoarele BLDC pot fi construite in doua configuratii fizice diferite: cea conventionala. in timp ce magnetii permanenti se invart pe un rotor ce inconjoara centrul. bobinele statorului formeaza centrul motorului. Unele modele folosesc senzori cu efect Hall pentru a masura direct pozitia rotorului. are nevoie de mijloace de determinare a pozitiei/orientarii rotorului.electronice MOSFET care conduc puterea de current continuu mare. magnetii permanenti sunt montati pe rotor. . Deoarece controlerul trebuie sa urmareasca rotorul. bobinele statorului inconjurand rotorul iar cea de-a doua in care relatia radiala intre infasurari si magneti este inversata. relativ la infasurarile statorului. si un microcontroler care orchestreaza temporizarea curentilor rapid schimbatori.

www.com -www. Constantin Ghita -Ing.ecycle.ro -www.Dr.BIBLIOGRAFIE 1.com -www.com .. wikipedia.Masini electrice Autori: -Conf.com -www.Dr.Ing.kompass. Nicolae Golan -S.allegromicro.electroputere. Mihai Cristelecan 2.Ing.I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful