Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA ENERGETICA
DISCIPLINA: Conducerea si Automatizarea Instalatiilor Energetice

EVOLUTII SI TENDINTE IN EXCITATIA STATICA


A GENERATOARELOR SINCRONE DE MARE
(FOARTE MARE) PUTERE; SISTEME DE
EXCITATIE BRUSHLESS

NASTASE VLAD
NITA RAZVAN

Grupa 2406,Anul 4
CUPRINS

A-MASINA SINCRONA; ELEMENTE GENERALE

B-GENERATORUL SINCRON

C-SISTEME DE EXCITATIE PENTRU MASINI SINCRONE

D-GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII

E. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE

F.GENERATOARE SINCRONE FARA PERII-FURNIZORI


PRINCIPALI

G.TERMENUL BRUSHLESS

H. FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS

I.TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI


SIMPLITATEA UNUI MOTOT DE CURENT CONTINUU

J.MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONTINUU


A .MASINA SINCRONA-ELEMENTE GNERALE

Masina sincrona este o masina electrica de curent alternativ cu camp


magnetic invartitor, la care turatia rotorului este egala cu turatia campului
magnetic invartitor, indiferent de valoarea sarcinii.
Masina sincrona este formata din stator si rotor, separate de intrefier.
-Statorul este partea fixa a masinii, fiind constituit din: miezul
ferromagnetic statoric, infasurarea statorica si carcasa masinii impreuna cu
elemntele ei caracteristice(talpi de fixare, scuturi laterale, borne etc).
Infasurarea statorica
Este trifazata si este uniform repartizata in crestaturile statorice
-Rotorul masinii sincrone este constituit din miezul rotoric si din
infasurarea rotorica. Dupa constructia miezului rotoric se deosebesc doua
tipuri de masini sincrone: masini sincrone cu poli inecati si masini sincrone
cu poli aparenti.
Masina sincrona poate functiona in regim de generator, motor sau
compensator cand produce numai putere reactiva.
Regimul de functionare cel mai des intalnit la masina sincrona este
ca generator.

B. GENERATORUL SINCRON

1.Principiul de functionare al generatorului sincron

Genaratorul sincron transforma puterea mecanica absorbita pe la


arbore de la turbine de antrenare in putere elctrica, debitata de stator in
reteaua trifazata. Conversia electromecanica a energiei se face prin
intermediul campului magnetic de excitatie.

2.Carcteristicile generatorului sincron

Functionarea masinii sincrone ca generator in regim stationar se


poate studia cu ajutorul caracteristicilor de functionare. Caracteristicile
masinii sincrone se pot determina fie direct pe cale experimentala, fie prin
calcul, cunoscand caracteristica magnetica a masinii si valorile
parametrilor ei determinati experimental sau prin calcul.
Un generator sincron poate functiona in mai multe situatii din punct
de vedere al legaturii sale cu sarcina. Cazul cel mai simplu este acela cand
o retea receptoare, de impedanta echivalenta data, este alimentata direct de
la un singur generator sincron. In aceasta situatie tensiunea la bornele
generatorului, frecventa acestuia si curentul debitat depind numai de
parametrii generatorului (rezistente,reactante), de curentul de excitatie si
de puterea mecanica transmisa de la motorul primar propriu. O asemenea
functionare se intalneste mai rar, si se refera la generatoarele de putere
relative redusa.
Cea mai raspandiat situatie este insa aceea cand generatorul sincron, de
regula de putere mijlocie sau mare, reprezinta doar un element dintr-un
sistem electroenergetic care reuneste un numar mare de centrale si o retea
corespunzatoare de receptoare, fiecare centrala avand mai multe
generatoare sincrone, functionanad in paralel pe aceleasi bare, iar
centralele fiind interconectate intre ele prin linii de transmisie a energiei
electrice. In acest caz, un generator are o tensiune la borne si o frecventa
dependenta de sistemul electroenergetic.
• Carcteristica la functionarea in gol:
E0=f(Ie) pentru n=const.=nn); I=0;
• Caracteristica de scurtciurcuit :
I=f(Ie), pentru U=0; n =const;(=nn);
• Caracteristica in sarcina:
U=f(Ie) pentru I=const.(=I); n=const,(=nn); cosφ =const.
• Caracteristica externa:
U=f(I) pentru n=const.(=nn); Ie=const.; cosφ =const;
• Caracteristica reglarii:
Ie=f(I) pentru U=const.(=Un); n=const.(=nn); cosφ =const.;

3. Autoexcitarea generatorului sincron

In numeroase inatalatii continand linii lungi de tensiune inalte, s-a


constatat ca un generator sincron cu circuitul de excitatie deschis (Ie=0),
conectata la retea in gol, se autoexcita si produce o tensiune stabila, care
care poate fi mult mai mare decat tensiune de serviciu. Fenomenul de
autoexcitatie este analog generatorului de curent continuu cu excitatie
derivatie. T.e.m a generatorului sincron produsa de fluxul magnetismului
remanent al polilor inductive debiteaza pe capacitatea retelei un curent
electric defazat inainte. Campul magnetic invartitor produs de acest curent
reprezinta un camp magnetic invartitor de reactie longitudinal magnetizant
si intareste fluxul magnetic inductor; ca urmare, creste t.e.m indusa si de
asemenea fluxul magnetic, pana se ajunge la un punct stabil de
functionare.Masina functioneaza ca generator sincron cu Ie=o, debitand pe
o sarcina capacitiva, iar frecventa este strict determinata de turatia
rotorului, ca la orice masina sincrona. Fenomenul se numeste autoexcitare
sincrona. La generatorul sincron este posibil sa se produca si fenomenul de
autoexcitare asincrona.
C. SISTEME DE EXCITATIE PENTRU MASINI
SINCRONE

Masinile sincrone se construiesc intr-o gama foarte larga de puteri,


fapt care conduce la o mare varietate de sisteme de excitatie ale masinii.
Pentru alimentarea infasurarii de excitatie in curent continuu, uzual, sunt
sunt necesare inele colectoare pe axul masinii si perii de contact, fixate pe
stator, care aluneca pe inele.
Sursa de curent continuu este fie o masina excitatoare sau simplu
excitatoare, fie o instalatie de excitatie. Excitatoarea sau instalatia de
excitatie, fac parte dintr-un sistem de excitatie care asigura functiuni
multiple de reglaj si protectie. In conditiile cresterii continue a puterii
grupurilor unitare din sistemele electroenergetice, sistemul de excitatie al
generatorului sincron devine un element de prim ordin in exploatarea
masinii sincrone.
O conditie impusa sistemului de excitatie este realizarea unei viteze
de raspuns mare, adica asigurarea cresterii in timp scurt a tensiunii la
bornele infasurarii de excitatie a generatorului, pentru a putea restabili
rapid tensiunea la bornele generatorului sincron in caz de avarii in sistemul
electroenergetic; sistemele de excitatie trebuie sa asigure si un plafon
ridicat al tensiunii de excitatie in vederea fortarii excitatiei in regimuri
tranzitorii de avarie. Reglarea curentului de excitatie este necesara in
regimurile normale ale masinii sincrone in diferite scopuri: incarcarea sau
descarcarea de putere reactiva a unui generator sincron cand functioneaza
intr-un sistem de mare putere; ridicarea tensiunii unui intreg sistem
energetic prin cresterea simultana a excitatiei tuturor generatoarelor,
modificarea factorului de putere sub care functioneaza un motor
sincron,etc..
Notiunea de sistem de excitatie este relativ noua, ea s-a impus pe
masura ce s-au dezvoltat si au sporit in complexitate echipamentele
specializate in asigurarea excitarii generatoarelor sincrone de mare si foarte
mare putere care debiteaza in sistemele energetice, precum si conducerea
procesului de excitatie dupa legile dictate de cerintele sistemului energetic.
Astfel, considerand generatoarele sincrone de mare putere care
debiteaza in sistemul energetic. Pentru a se asigura o repartitie de energie
convenabila consumatorilor, concomitent cu o productie rationala de
energie electrica, este absolut necesar, ca tensiunea la consumatori sa fie
cat mai constanta posibil, si aceasta in conditiile in care in sistem au avut
loc variatii permanente ale sarcinilor active si reactive, care produc dupa
cum este cunoscut variatii de tensiune la sistemele de bare.
De asemenea, deranjamentele din sistemul
electroenergetic(scurtcircuite) sunt insotite de puternice variatii ale

tensiunii, creand pericolul pierderii sincronismului generatoarelor sincrone


si deci a stabilitatii.
Pentru asigurarea puterii pe care o masina sincrona o debiteaza in
sistem, in conditii de tensiune constanta, si functionare stabila, fiecare
agregat este inzestrat cu doua sisteme de reglaj: unul pentru reglare
automata a vitezei de rotatie, care comanda in functie de viteza de rotatie,
vana de admisie a agentului motor primar(abur,apa etc) si unul pentru
reglarea automata a tensiunii, care comanda in functie de marimile de
iesire ale generatorului sincron(tensiune, current,putere,unghi, etc)
tensiunea de excitatie aplicata indusului.
De regula la aparitia unei perturbatii in sistem, primul care
actioneaza este regulatorul automat de tensiune(RAT), care are o viteza de
raspuns mai mare si este comandat de tensiunea de la bornele
generatorului. Regulatorul automat al vitezei(RAV) intervine la 0,2…0,5
secunde de la producerea, (semnalarea) primei oscilatii, prin
inchiderea(sau deschiderea) vanei de admisie agentului primar. Rezulta de
aici importanta majora pe care o are, in asigurarea functionarii, sistemul de
excitatie al generatorului sincron.
In cazul in care perturbatia sistemului provine dintr-un scurtcircuit
pe linia de transmisie a energiei electrice, se produce o scadere rapida a
tensiunii la borne, cu atat mai mare cu cat scurtcircuitul este mai apropiat
de centrala. Tensiunea la borne fiind mica, caracteristica puterii
generatorului coboara mult sub cea corespunzatoare situatiei dinaintea
scurtcircuitului, fiind amenintata stabilitatea dinamica a generatorului
respective.Daca insa, in aceasta situatie se mareste rapid, in perioada
cresterii unghiului intern, tensiunea de excitatie se ridica din nou
caracteristica puterii, astfel , dupa cateva oscilatii amortizate situatia se
stabilizeaza. Procesul de crestere rapida si in limite mari a curentului de
excitatie se numeste fortarea excitatiei.
Trebuie mentionat ca tendintele actuale de proiectare a masinilor
sincrone, converg catre cresterea continua a puterilor unitare. Exista in
prezent generatoare de 1500MVA si se tinde la realizarea de unitati de
2000-3000MVA. Acest lucru se poate realiza prin utilizarea sistemelor de
racire directa cu agenti de racire lichizi(apa, ulei). Ca o consecinta a
acestui fapt, negative din punct de vedere al stabilitatii naturale a
generatoarelor, este continua inrautatire a caracteristicilor mecanice si
electrice. Reactantele sincrone sunt mult mai mari decat cele naturale, in
timp ce momentele de inertie, si deci timpii de lansare nu au crescut, ci
dimpotriva in unele cazuri s-au redus cu cresterea puterii.
In aceasta situatie sistemele de excitatie trebuie sa preia, suplimentar
si sarcina de a compensa caracteristicile defavorabile ale generatoarelor
sincrone, pentru a mentine stabilitatea in functionare a ansamblului sistem
de excitatie-masina sincrona-sistem energetic.
Parametrii care caracterizeaza un sistem de excitatie cu RAT, sunt
urmatorii:
-timpul de raspuns al RAT: cel mult 0.05 secunde;
-plafonul excitatiei: cel putin 1.5…2.5
-viteza medie de raspuns a excitatiei care trebuie sa fie intre 0.8si
1,2.
Trebuie mentionat ca pentru masini sincrone de puteri mai mari de
100 MW, durata de timp pe care se defineste viteza medie de raspuns a
excitatiei trebuie sa fie mai mica (pana la 0.5 sec). In ceea ce priveste
comportarea sistemelor de reglare a tensiunii de excitatie se constata ca
ridicarea numai a plafonului de excitatie fara o crestere a vitezei de
atingere a acestui plafon este ineficienta.

Perfectionarea continua a sistemelor de excitatie pentru


generatoarele sincrone care debiteaza in sisteme energetice este
determinata de cumularea unor functii complexe de catre sistemul de
excitatie, legate de:
-asigurarea excitatiei masinii sincrone in regimuri stationare diferite,
de la mersul in gol pana la incarcarea maxima;
-asigurarea stabilitatii dinamice a generatoarelor la incarcari bruste
sau descarcari bruste prin fortarea excitatiei sau, dimpotriva prin
dezexcitare rapida;
-mentinerea tensiunii la un nivel satisfacator in timpul avariei, cat si
revenirea ei intr-un timp cat mai scurt dupa inlaturarea defectului.
Din punct de vedere al autonomiei sursei de energie necesare
excitatiei masinii sincrone, sistemele de excitatie pot fi independente sau
dependente.In cadrul sistemelor de excitatie independente, masina
excitatoare functioneaza autonom, fara nici o legatura cu regimul de
functionare al generatorului. De cele mai multe ori masina excitatoarepreia
puterea mecanica direct de la axul principal.
Sistemele de excitatie dependente preiau direct energia electrica de
la bornele generatorului principal(autoexcitatie). Cazul acestor sisteme,
fara luarea unor masuri speciale, trebuie considerat ca defavorabil din
punct de vedere al sigurantei in functionare, deoarece in caz de
avarie(scurtcircuit), excitatia nu poate fi comandata in asa fel incat sa
usureze conditiile de revenire a masinii la starea normala.
Se realizeaza in prezent si sisteme de excitatie cu excitatoare de
current alternative fara nici un fel de contacte alunecatoare(fara inele si
perii la inductor). In aceste cazuri alternatorul de excitatie are o constructie
inversata, avand inductorul stator si indusul rotor. Blocul de redresoare,
este situat pe rotorul generatorului principal si se afla deci in miscare de
rotatie. Comanda pentru reglajul curentului de excitatie se aplica excitatiei
alternatorului de excitatie.
Sistemele de excitatie fara masini excitatoare se bazeaza pe
autoexcitarea masinii sincrone. Energia necesara excitarii se ia direct de la
bornele masinii, prin intermediul unui transformator dupa care se
redreseaza. Avantajul unor asemenea scheme consta in cost redus si
simplitate constructiva, dar marele dezavantaj consta in siguranta redusa in
functionare.
Tendintele actuale in alegerea sistemelor de excitatie pentru
generatoarele de mare putere converg inspre utilizarea excitatoarelor de
curent alternativ si a schemelor cu redresare comandata. Sistemele de
excitatie cu masini de curent continuu reprezinta azi un stadiu depasit
pentru unitati de puteri de peste 100MVA, datorita dificultatilor legate de
comutatia la perii care limiteaza viteza de rotatie a axului, precum si
datorita vitezei de raspuns reduse in cazul reglajului automat al tensiunii.
Mai trebuie remarcat si faptul ca puterea noilor sisteme de excitatie
cu redresoare comandate, reprezinta un procent sensibil mai mic din
puterea nominala a generatorului sincron(0,5…0,6% din puterea nominala,
fata de 1…1,2%pentru excitatoarele de current continuu).

D. GENERATOARE SINCRONE AUTOEXCITATE FARA PERII

1. Destinatie

Generatoarele prezentate în acest prospect sunt utilizate ca surse de energie


electrică, în asociere cu motorul de antrenare (uzual motor diesel), cu care
formează grupul electrogen.

• utilizări terestre (tip 3SAF)

• utilizări naval - maritime (tip GSAF-M)

G generatoare 2. Simbolizare
S sincrone
A autoventilate
F fără perii
M aplicaţii naval-maritime
3. Condiţii de Funcţionare

• Zona climatică:
o uzual » temperată
o la comandă » tropicală, maritimă (zonă de navigaţie
nelimitată)
• Categoria de exploatare: 3 (încăperi închise)
• Altitudine: max. 1000 m

4. Caracteristici Constructive

• Părţi componente principale:


o generator principal
o excitatoare (generator sincron în construcţie inversă)
o punte redresoare rotativă
o sistem de autoexcitaţie compound şi regulator automat de
tensiune încorporate în/pe construcţia generatoarelor (tip
SAC)
• Forma constructivă: conform IEC 34-7
o uzual » IMB 3
o la comandă » IMB 15, IMB 20, sau IM 4401
• Grad de protecţie constructivă: conform IEC 35-5
o uzual » IP 21S, sau IP 23S
o la comandă » suplimentar cu filtre de aer la absorbţie
• Lagăre:
o uzual » rulmenţi
o la comandă » cuzineţi
• Răcire:
o uzual » autoventilaţie - IC 01 conform IEC 34-6
o la comandă » ventilaţie forţată
• Izolaţie:
o uzual » izolaţie clasă F
o la comandă » impregnare: în vid şi sub presiune (procedeul
VPI)
• Accesorii (la cerere):
o uzual » termorezistenţe pentru 100 W la 0ºC -
caracteristica lineară - pentru supravegherea încălzirii
înfăşurării statorului şi lagărelor
o la comandă » rezistenţe încălzire: 500 W la 220 Vc.a.
Puterea exactă şi turaţia sincronă vor fi în acord cu motorul diesel.

• Suprasarcină:
o 10 % timp de o oră
o 50 % timp de 120 secunde

Suprasarcinile se pot repeta la un interval de 6 ore.

• Serviciu: continuu ( S1 ), conform IEC 34-14


• Frecvenţă:
o uzual: 50 Hz
o la comandă: 60 Hz
• Factor de putere:
o uzual: 0,8 inductiv
o la comandă: 0,7 inductiv
• Supratemperaturi: conform IEC 34-1
o uzual: corespunzător clasei de izolaţie F
o la comandă: corespunzător clasei de izolaţie B
• Nivel de zgomot: conform IEC 43-9
• Nivel de vibraţii: conform IEC 34-14

5.Principiul de funcţionare al Sistemului Autoexcitaţie Compound (tip


SAC)

Schema electrică de principiu este:

1. stator
2. rotor
3. redresor rotativ
4. indus rotativ al excitatoarei
5. stator inductiv al excitatoarei
6. transductor de compound
7. transformator de adaptare
8. inductanţă de reglaj
9. redresor
10.corector electronic de tensiune

Curentul necesar excitaţiei


excitatoarei este format din două
componente: curentul Ieo de mers
în gol şi curentul Iec de
compensare a reacţiei indusului la
mersul în sarcină. Componenta
Ieo este extrasă de la bornele
generatoarelor prin ansamblele 7
si 8, iar componenta Iec de către
ansamblul 6. Curenţii Ieo si Iec se compun vectorial şi rezultanta este
redresată de puntea redresoare 9 la o valoare superioară necesarului de
excitaţie (hipercompundaj). Corectorul electronic, reperul 10, reglează
automat curentul de excitaţie în funcţie de tensiunea la borne şi
proporţional cu curentul de sarcină în aşa fel încât se asigure permanent
curentul de excitaţie necesar excitatoarei pentru menţinerea u = ct. la
borne.

Observaţie:Pentru generatoarele cu tensiunea nominală de 700 V


alimentarea transformatorului de linie, se face printr-o priză din bobinajul
statoric, iar pentru tensiunile mai mari de 700 V printr-o înfăşurare
auxiliară amplasată în crestăturile statorului.

6. Coeficientul de Reducere sau Majorare a Puterii

• Valorile coeficientului . k " prin care se pot multiplica puterile


nominale ale generatoarelor, pentru condiţii speciale de funcţionare,
sunt prezentate în tabelele de mai jos.
• Frecvenţă: 60 Hz, k=1,2
• Limita supratemperaturilor înfăşurărilor: conform clasei "B" de
izolaţie, k=0,8

Coeficientul de funcţionare în funcţie de temperatura mediului ambiant şi


altitudine

Temperatura ambiantă
Altitudine
25° C 40°C 45°C 50°C 55°C
≤1000 m 1,09 1 0,96 0,93 0,91
1000 to 1500 m 1,01 0,96 0,92 0,89 0,87
1500 to 2000 m 0,96 0,91 0,87 0,84 0,83
2000 to 6000 m 0,9 0,85 0,81 0,78 0,76

Coeficientul de funcţionare în funcţie de factorul de putere

cosφ 0,4 0,6 0,7 0,8 0,9 to 1


k 0,8 0,85 0,92 1 1,05

7. Performanţe Funcţionale

• Amorsare de la tensiunea proprie de remanenţă


• Prescrierea tensiunii (manual) ................ ±10% UN
• În regim stabilizat:

Tensiunea este menţinută constantă cu o precizie de ±2,5%UN

o la puteri între gol şi nominal


o la cosφ între 0,4 şi 1
o la turaţia nominală ±5%
o la rece şi la cald
• În regim tranzitoriu: Aplicarea bruscă a sarcinii nominale, cosφ =
0,8 (sau 60% din sarcina nominală, cosφ ≤ 0,4), funcţionare iniţială
în gol, turaţie nominală ±5%, provoacă o cădere de tensiune
tranzitorie de (15÷20 )% UN cu revenire la tensiunea nominală
±2,5% în max. 1,5 secunde (vezi diagrama de mai jos).
• Curentul de scurtcircuit

 La un scurtcircuit brusc trifazat la borne, curentul de scurtcircuit este


menţinut în limitele (3÷6) IN timp de max. 120 secunde.

 Funcţionarea în paralel: cu reţeaua sau cu alte generatoare, cu


menţinerea sarcinilor reactive între
acestea de max. 15% din sarcina
nominală a celui mai mic generator.
E. PROTECTIA GENERATOARELOR SINCRONE

1.Consideratii generale :

Normativele care reglementeaza proiectarea sistemelor de protectie


si de automatizare aferente instalatiilor electrice din termocentrale sunt
PE501/85 si PE503/87. Reglementarile se aplica pentru:

• generatoare conectate direct la bare colectoare la tensiunea bornelor;

• generatoare conectate în schema bloc generator-transformator ridicator;

• transformatoare ridicatoare conectate în schema bloc generator-


transformator si cuplate la bare colectoare locale la tensiunea superioara a
transformatoarelor;

• linii electrice cuplate bloc cu unul sau mai multe blocuri generator-
transformator si prin care acestea se cupleaza la bare colectoare aflate la
distanta fata de termocentrala;

• reteaua de servicii proprii cuprinzând transformatorul coborâtor conectat


în derivatia blocului la tensiunea generatorului, motoarele electrice, liniile
electrice de legatura între diferitele statii ale acestei retele,
transformatoarele coborâtoare cu tensiunea inferioara 0,4 kV.

• anclansarea automata a rezervei (AAR); conectarea automata la bare


(sincronizare, control sincronism); separarea automata de sistem a centralei
(a unor grupuri din centrala) pe un consum local/pe serviciile proprii;
• reglajul automat al tensiunii si al puterii reactive; reglajul automat al
frecventei si al puterii active.

În centralele termoelectrice sistemele de protectie si de automatizare


ale echipamentelor electrice trebuie sa îndeplineasca conditiile urmatoare:

a) Controlul permanent al marimilor electrice (si în unele cazuri al unor


marimi neelectrice) care caracterizeaza functionarea echipamentelor
supravegheate.

b) Sesizarea aparitiei unui scurtcircuit (între faze, între una sau mai multe
faze la pamânt, între spirele înfasurarilor), unei defectiuni sau unui regim
de functionare anormal.

c) Comanda, dupa caz, a deconectarii echipamentului avariat prin aparatele


de comutatie sau de alta natura prevazute în schema primara sau a
semnalizarii/avertizarii personalului de exploatare.

d) Comanda de comutari în schema primara, în scopul realimentarii


serviciilor proprii, din surse de rezerva, la defectarea sursei de alimentare
de lucru (AAR), sau pentru separarea unui (unor) grup (grupuri) fata de
sistem în cazul instalarii în sistem a unor defectiuni grave, cu scopul
asigurarii restabilirii rapide a functionarii interconectate, dupa revenirea
conditiilor normale în sistem.

e) Asigurarea functionarii grupului generator la parametrii functionali


prescrisi prin actiunea functiilor de reglaj automat.

Instalatia electrica a centralei termoelectrice este divizata în zone de


protectie, fiecare fiind deservita de un sistem de protectie. Aceste zone
sunt:

• generatorul sincron;

• transformatorul ridicator de tensiune al blocului;

• transformatorul coborâtor de tensiune conectat în derivatia blocului,


destinat alimentarii serviciilor proprii;

• echipamentele serviciilor proprii – motor, transformator coborâtor la


joasa tensiune, linie electrica de distributie;

• alte echipamente (bateria de condensatoare).


Fiecare zona de protectie este delimitata de întreruptoare prin care
respectivul echipament, în caz de avarie, este deconectat din schema
centralei:

- întreruptorul de la bornele generatorului, în cazul generatoarelor cuplate


direct la bare colectoare si a generatoarelor cuplate în schema bloc, cu
întreruptor între generator si transformator ridicator, împreuna cu
transformatorul coborâtor al serviciilor proprii;

- întreruptorul de la tensiunea superioara a transformatorului ridicator al


blocului, amplasat fie local pe platforma centralei sau la distanta pe
platforma unei statii a sistemului (în cazul blocului transformator-linie);

• întreruptorul (întreruptoarele) de la tensiunea inferioara (a serviciilor


proprii) a transformatorului (transformatoarelor) coborâtoare conectat
(conectate) în derivatia blocului;

• echipamentul destinat întreruperii câmpului/dezexcitarii, care poate fi


întreruptorul de dezexcitare rapida (ADR), sau o comutare în circuitele
electronice, care deservesc sistemele de excitatie;

• întreruptoarele elementelor de servicii proprii prin care acestea se


cupleaza la barele colectoare la tensiunea serviciilor proprii.

Sistemele de protectie ale echipamentelor electrice ale centralei


termoelectrice trebuie sa corespunda cerintelor generale de sensibilitate,
selectivitate, rapiditate si siguranta .

În zonele de protectie care contin elementele principale ale centralei


termoelectrice trebuie sa se prevada si protectie de rezerva la refuzul de
declansare a întreruptorului (DRRI). Sistemul de protectie compus din
protectii de baza, protectii de rezerva locala si DRRI, constituie un
ansamblu cu siguranta de functionare marita

Protectia DRRI realizeaza:

• la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele generatorului,


DRRI comanda declansarea întreruptoarelor de la tensiunea superioara a
transformatorului de bloc si de la tensiunea inferioara a transformatorului
coborâtor de servicii proprii de bloc;

• la refuzul de declansare al întreruptorului de la bornele de tensiune


superioara al transformatorului blocului, DRRI comanda declansarea
întreruptorilor liniilor conectate pe barele colectoare de la aceasta tensiune;
• la refuzul de declansare al întreruptorului de la tensiunea inferioara a
transformatorului coborâtor conectat în derivatia blocului, DRRI comanda
declansarea întreruptorului de la tensiunea superioara a transformatorului
ridicator al blocului si dezexcitarea generatorului.

În schemele de protectie este necesar sa se respecte urmatoarele


reguli:

• alimentarea fiecarui sistem de protectie sa fie asigurata de la


transformatoare de masura diferite sau macar de la înfasurarile secundare
diferite ale acelorasi transformatoare de masura;

• alimentarea cu curent continuu operativ a fiecarui sistem de protectie sa


se faca de la surse diferite sau macar de la plecari diferite de la bornele
unei surse unice;

• circuitele de declansare (relee intermediare de iesire care grupeaza


comenzile de declansare de la grupe de dispozitive de protectie, bobinele
de declansare ale dispozitivului de actionare a întreruptorului, cablajele
între aceste echipamente), sa fie distincte pentru fiecare sistem de protectie

• gruparea dispozitivelor de protectie în doua grupe, astfel încât fiecare,


singura, sa asigure un grad satisfacator de protectie a elementelor
principale ale blocului si asigurarea posibilitatii retragerii din servicii a
fiecarei grupe în mod individual, în vederea testarii acestuia, blocul
ramânând în functiune; eventual aceste operatii pot fi automatizate si
repetate la intervale de timp scurte (de exemplu zilnic);

Este recomandata utilizarea dispozitivelor de protectie de tip numeric


dotate cu functii de2

2.Reglarea automata a tensiunii si a frecventei :

Considerand cazul unui generator ce alimenteaza singur o retea,


puterile activa si reactiva debitate de generator trebuie sa fie corelate cu
puterile consumatorilor. Daca puterea activa produsa este mai slaba viteza
coboara, frecventa se micsoreaza. Pentru a mentine frecventa la valoarea
nominala trebuie sa se mareasca debitul de abur admis in turbina (puterea
mecanica). Invers, daca puterea activa generata este prea mare, viteza va
creste si este necesara reducerea debitului de abur.

La grupurile termoenergetice moderne pentru reglarea turatiei si


puterii active produse sunt utilizate regulatoare electrohidraulice rapide
(REH) ce actioneaza asupra ventilelor de reglaj ale corpurilor de inalta si
medie presiune ale turbinei. Ele trebuie sa fie capabile sa mentina turatia
grupului chiar si la aruncari de sarcina, mentinand generatorul in functiune
pentru alimentarea serviciilor proprii.

Destinatiile reglarii automate a frecventei si a puterii active sunt:

• mentinerea valorii frecventei în limitele admise;

• optimizarea circulatiei puterilor active pe liniile electrice ale sistemului


electroenergetic;

• repartitia producerii puterii active între centralele electrice si între


grupurile generatoare din cadrul fiecarei centrale.

Daca puterea reactiva furnizata de generator este prea scazuta,


tensiunea la bornele generatorului scade. Este necesar sa se mareasca
curentul de excitatie pentru readucerea tensiunii la valoarea sa normala.
Reglajul tensiunii si puterii reactive se face cu regulatoare automate
(RAT). Dispozitivul de reglare automata a excitatiei trebuie sa permita un
reglaj stabil în limitele de variatie a curentului de excitatie de la valoarea
minima la valoare maxima admisa. Dispozitivul de fortare a excitatiei
trebuie sa intre în actiune dupa criteriul scaderii tensiunii la bornele
generatorului la scaderea sub un prag reglabil (de regula 0,8…0,85 U
nom ). Dispozitivul de fortare a excitatiei trebuie sa intre în actiune fara
temporizare reglata si sa permita ridicarea curentului de excitatie pâna la
valoarea maxima posibila (fortarea excitatiei la valoarea de plafon).
Instalatiile de reglare a excitatiei si de fortare a excitatiei se alimenteaza cu
tensiune de la transformatoarele de tensiune de la bornele generatorului. Se
recomanda limitarea timpului de actiune a fortarii excitatiei.

Toate centralele electrice din SEN functioneaza in paralel si


alimenteaza ansamblul tuturor consumatorilor. Daca puterea totala a
centralelor este egala cu puterea ansamblului consumatorilor, frecventa nu
variaza. Daca intre puterea consumatorilor si cea a centralelor apar
diferente, acestea determina cresterea sau scaderea frecventei in sistem.
Pentru a egaliza cele doua puteri vom fi obligati sa actionam asupra unui
numar oarecare de grupuri pentru a restabili frecventa la valoarea
nominala. In SEN unele centrale sunt alese pentru a participa la reglarea
frecventei, iar altele mentin puterea stabilita prin programul orar ce le-a
fost stabilit de Dispeceratul Energetic National (DEN).

3. Pierderile generatorului sincron :

-pierderi Joule (in rotor, in stator)


-pierderi prin curenti Focault (t.e.m. induse in tole genereaza curenti ce
produc incalzirea tolelor)

-pierderi prin hysterezis (variatia magnetizarii tolelor)

-pierderi prin ventilatia generatorului (sunt proportionale cu densitatea


fluidului de racire)

-pierderi prin frecare in lagare

-pierderi suplimentare

Randamentul generatorului: h= Pu/Pe=Pu/(Pu+p), unde p= pierderi ( h ia


valori in jur de 99%)

4. Racirea gen. sincron : se poate face cu aer, cu hidrogen (trebuie sa se ia


masuri suplimentare de siguranta deoarece amestecul hidrogen/aer este
explozibil in domeniul de concentratie de5...70% hidrogen) sau cu
hidrogen si cu apa (apa de racire circula prin infasurarile statorice).

Avantajele racirii cu hidrogen :

-pierderi prin ventilatie mici (sunt proportionale cu densitatea fluidului de


racire, iar dens. H 2 este de 14 ori mai mica decat a aerului)

-schimbul de caldura se face mult mai bine cu H 2 – schimbul de caldura


se face cu atat mai bine cu cat presiunea H 2 este mai ridicata

Pentru generatoarele cu hidrogen trebuiesc luate masuri


suplimentare de siguranta in ceea ce priveste etansarea circuitului de racire,
in special la iesirile arborelui prin mantaua generatorului. Aceasta se
realizeaza prin intermediul unor inele de etansare al caror alezaj este usor
superior diametrului arborelui, si printr-un circuit de ulei de etansare a
carui presiune este superioara presiunii hidrogenului. Carcasa
generatorului este conceputa in asa fel incat sa reziste la explozii in
interiorul generatorului.

De asemenea, trebuie specificat faptul ca umplerea, respectiv golirea


generatorului de hidrogen se face prin intermediul unui gaz inert (bioxid de
carbon), ceea ce complica si mai mult instalatia de racire. Cu toate aceste
costuri suplimentare, racirea cu hidrogen ramane solutia ideala de racire a
generatoarelor sincrone (un generator racit cu hidrogen la presiune putin
peste cea atmosferica are o putere cu 25% mai mare decat in cazul in care
ar fi fost racit cu aer, iar daca se creste pres. la 2 bari puterea va fi cu 50%
mai mare).

5. Sincronizarea generatorului sincron :

Pentru o cuplare corecta a generatorului la retea (SEN-Sistemul


Energetic National) sunt necesare mai multe conditii :

-valoarea eficace a tensiunii generatorului si a retelei sa fie aceeasi

-frecventele sa fie aceleasi

-sa aiba aceeasi succesiune a fazelor

-tensiunile sa fie in faza

Cuplarea intreruptorului de bloc se face prin intermediul


sincronizatoarelor automate (sau ar trebui sa se faca,...suntem in 2005) care
actioneaza asupra regulatorului de viteza al turbinei si asupra RAT,
comanda de inchidere a intreruptorului fiind data cu un timp bine stabilit
inaintea coincidentei fazelor (acest timp se calculeaza in functie de timpul
de inchidere al intreruptorului), astfel incat inchiderea contactelor sa se
realizeze chiar in momentul coincidentei fazelor. Comanda se da numai in
cazul in care avem o valoare suficient de scazuta a acceleratiei.

6. Modalitati de declansare a grupurilor energetice:

Declansarea generatorului sincron al unui grup energetic consta in


deschiderea intreruptorului generatorului si actionare automatului de
dezexcitare rapida (ADR). La majoritatea grupurilor energetice se
regaseste schema cu intreruptor pe partea de inalta tensiune (dupa
transformatorul de bloc). Izolarea generatorului se face prin deschiderea
intrerupatorului de bloc (ce realizeaza cuplarea gen. la Sistemul Energetic
National) si deschiderea intreruptorilor de alimentare a statiilor de 6kV din
trafo de servicii proprii. Rolul ADR este de a intrerupe alimentarea
circuitul rotoric si de a conecta infasurarea rotorica pe o rezistenta de
stingere a campului (a carei valoare este de 4…5 ori mai mare decat
rezistenta infasurarii rotorice). Daca protectia nu ar comanda si declansarea
ADR, in cazul defectelor interne generator sau in trafo de bloc sau trafo de
servicii interne, datorita remanentei campului magnetic inductor, tensiunea
electromotoare indusa ar fi suficient de mare cat sa alimenteze in
continuare arcul electric al defectului.
Generatoarele, în functie de caracteristici, mod de racire si schema
de conectare, trebuie sa fie dotate cu sisteme de protectie, având functii
specializate pentru interventie la defecte sau regimuri anormale de
functionare.

--- Defecte interne.

• Scurtcircuite polifazate între fazele înfasurarilor statorului

• Scurtcircuite între spirele aceleasi faze din înfasurarile statorului

• Punere la pamânt în înfasurarile statorului generatorului

• Punere la pamânt în înfasurarile rotorului sau a circuitului de excitatie

• Pierderea excitatiei

----Defecte exterioare însotite de circulatie a curentului de defect prin


generator

• Scurtcircuite polifazate exterioare

----Regimuri de functionare anormale

• Suprasarcina/supraîncalzirea statorului

• Suprasarcina/supratensiunea rotorului

• Cresterea tensiunii la bornele generatorului

• Frecventa anormala

• Iesire din sincronism/cresterea unghiului intern

• Functionare în regim de motor

--- Defecte tehnologice (in circuitele de racire si etansare generator)

- lipsa debit apa racire stator

- lipsa presiune apa racire stator

- presiune diferentiala minima H 2 -ulei

- nivel maxim2 lichid alternator


- nivel maxim2 colector ulei alternator

- temperatura max. apa racire iesire bare stator .

- conductivitate maxima apa racire stator

--- Defecte mecanice:

- uzura lagar axial (deplasare axiala)

-lipsa presiune ulei ungere

Modalitati de actionare a protectiilor generatorului:

• “Declansare simultana” (declansarea întreruptorului generatorului,


dezexcitarea generatorului, oprirea turbinei prin închiderea ventilelor de
admisie a aburului, declansarea întreruptorilor de la tensiunea inferioara a
transformatorilor de servicii proprii de bloc - în vederea realizarii mai
rapide a conditiilor de AAR pentru alimentarea serviciilor proprii).
“Declansarea simultana” reprezinta modalitatea de izolare cea mai rapida a
generatorului de sistemul energetic si se utilizeaza la defecte interne si la
regimuri anormale severe.

• “Declansarea generatorului” (se produce declansarea întreruptorului


generatorului si dezexcitarea generatorului. Nu se comanda oprirea
turbinei). Aceasta modalitate de actionare se utilizeaza la defecte în sistem,
alimentate de generatorul protejat si permite o reconectare mai usoara a
generatorului dupa lichidarea defectiunii. !!!!Declansarea generatorului
poate fi folosita daca tipul turbinei, a cazanului si a sistemelor de reglaj ale
acestora permit reducerea rapida a sarcinii turbinei pâna la consumul
serviciilor proprii sau la mersul în gol. Daca aceasta nu este posibila, se
procedeaza la “declansarea simultana”.

• “Separarea grupului” (se produce numai declansarea întreruptorului


generatorului). Aceasta modalitate se utilizeaza pentru separarea
generatorului la defecte în sistem, daca se doreste pastrarea alimentarii
serviciilor proprii, în vederea unei reconectari rapide. !!! “Separarea
generatorului” este posibila cu conditia ca turbina sa poata raspunde la o
aruncare de sarcina. În caz contrar trebuie utilizata “Declansarea
simultana”

• “Declansarea secventiala” (se produce initial declansarea turbinei, dupa


care, când sistemele de control indica închiderea ventilelor de admisie a
aburului în turbina se comanda declansarea întreruptorului generatorului,
urmata de comanda dezexcitarii generatorului). Aceasta actionare este
indicata când declansarea temporizata a întreruptorului fata de oprirea
turbinei nu are efecte negative asupra generatorului. Declansarea
secventiala este utilizata în cazul interventiei protectiilor tehnologice la
defecte care îsi au sediul în partea termomecanica a grupului.

In cazul declansarii turbinei generatorul trebuie deconectat prin


protectia de putere inversa. Generatorul va fi decuplat de la retea cu
confirmarea inchiderii VIR si a existentei regimului de motor (prin releele
de putere inversa). Comanda de declansare generator se va transmite si
direct de la releele de puter inversa, fara confirmarea inchiderii VIR, cu o
temporizare de 10….20 sec. Toate generatoarele, indiferent de putere, vor
fi echipate cu doua relee de putere inversa cu circuite independente
(inclusiv temporizarile) care vor lucra pe principiul 1 din 2, avand in
vedere importanta sesizarii regimului de motor al generatorului sincron.

7. Protectiile electrice ale generatorului sincron:

- Protectia diferentiala longitudinala functioneaza pe principiul


comparatiei curentilor secundari debitati de transformatoarele de curent
montate pe partile bornelor de iesire si a bornelor spre nul ale înfasurarilor
statorului, pe fiecare faza în parte. Protectia diferentiala longitudinala
reactioneaza la scurtcircuite trifazate, bifazate si duble puneri la pamânt pe
faze diferite în zona cuprinsa între amplasamentele celor doua grupe de
transformatoare de curent, cât si la duble puneri la pamânt dintre care un
punct de defect se afla în zona de protectie, iar al doilea punct de defect se
afla în afara acestei zone. În cazul existentei întreruptorului între generator
si transformator trebuie prevazute o protectie diferetiala longitudinala
separata pentru generator si o protectie diferentiala longitudinala speciala
pentru transformator. Schema protectiei diferentiale longitudinale a
turbogeneratorului trebuie realizata, fie cu trei relee, câte unul pentru
fiecare faza, fie cu un releu-complex care contine elemente separate de
masurare pentru fiecare dintre cele trei faze. Protectia comanda declansarea
întreruptorului generatorului, dezexcitarea generatorului, oprirea turbinei,
initierea protectiei DRRI pentru întreruptorul generatorului si pornirea
instalatiei de stingere a incendiului în generator (daca este prevazuta).

- Protectia maximala de curent se alimenteaza cu curent de la


transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului spre bare si
nu se temporizeaza.

- Protectia diferentiala transversala este protectia de baza la scurtcircuite


între spirele aceleasi faze ale înfasurarii statorice. Protectia este alimentata
cu curent de la un transformator de curent montat pe legatura între punctele
neutre ale celor doua semiînfasurari trifazate legate fiecare în parte în câte
o stea (neutru). De obicei, curentul de actionare reglat al protectiei este de
cca. (0,2...o,3)*I nom generator. Protectia trebuie sa fie temporizata pentru
a preveni actionari pe durata unor manevre sau a unor procese tranzitorii în
retea. La generatoarele mai mari se utilizeaza trafo de curent pe fiecare
semiinfasurare statorica si se compara curentii in trei relee de curent
reglate la (0.6...0,8)*Inom.gen/2.

- Protectia la punerea la pamânt a circuitului statoric se realizeaza ca o


protectie maximala de tensiune omopolara, temporizata. Releul de tensiune
se alimenteaza, fie de la transformatoarele de tensiune de la bornele
generatorului ( înfasurarile secundare conectate în triunghi deschis), fie de
la înfasurarea secundara a unui transformator monofazat a carui înfasurare
primara este conectata între neutrul generatorului si pamânt. Exista si
variante ale protectiei de punere la pamânt cu injectare de curent alternativ
de o frecventa diferita de frecventa generatorului, dar trebuie sa fie
completate cu protectii maximale de tensiune omopolara.

- Protectia maximala de curent omopolar directionala temporizata:


Aceasta protectie este adecvata pentru generatoare conectate în retele cu
neutrul izolat.Temporizarea protectiilor maximale de curent si directionale
omopolare este necesara pentru a preveni functionarea gresita a protectiei
la scurtcircuite exterioare ca urmare a unor procese tranzitorii. Protectia
turbogeneratoarelor conectate în schema bloc, fara întreruptor, între
generator si transformator actioneaza la: declansarea întreruptorului de pe
partea de tensiune înalta a blocului, dezexcitarea generatorului, declansarea
întreruptoarelor de pe partea de tensiune inferioara a transformatoarelor de
servicii proprii de bloc, oprirea turbinei, initierea DRRI a întreruptorului
blocului.

-Protectia la punere la pamânt în rotor sau în circuitele de excitatie:


Variantele uzuale realizeaza injectia unui curent alternativ (de frecventa
industriala sau la o frecventa mai mica) sau a unui curent continuu între un
pol al înfasurarii rotorului si pamânt (axul generatorului), iar un releu
reactioneaza la cresterea curentului peste valoarea reglata, ceea ce
înseamna ca rezistenta de izolatie fata de pamânt a scazut sub o valoare
prescrisa. Conectarea protectiei la circuitul de excitatie, în scopul separarii
tensiunii injectate de tensiunea de excitatie, se face la turbogeneratorul cu
excitatrice rotative de curent continuu printr-un condensator. Protectia la
prima punere la pamant poate emite doar semnalizare, dar nu este indicat a
se functiona in acest regim deoarece la aparitia celei de-a doua puneri la
pamant poate conduce la distrugerea rotorului sau a sistemului de excitatie.
Turbogeneratorul la care s-a produs semnalizarea trebuie descarcat manual
si deconectat de la retea. Protectia la a II-a punere la pamant se cupleaza in
general dupa aparitia semnalizarii I puneri la pamant si comanda automat
declansarea generatorului, netemporizat.

- Protectia la pierderea excitatiei: Se recomanda folosirea unei protectii cu


releu monofazat de impedanta minima; protectia poate sesiza regimul de
functionare al turbogeneratorului fara excitatie (generator asincron), care
livreaza putere activa în retea si absoarbe putere reactiva din retea (punctul
de functionare se plaseaza în cadranul IV al planului R, jX). Protectia se
temporizeaza la valori 2…5 sec. Releul de impedanta se alimenteaza cu
curent de la transformatoarele de curent aflate pe legatura la neutru a
generatorului si cu tensiune de la transformatoarele de tensiune
(înfasurarile secundare conectate în stea) de la bornele generatorului, astfel
încât releul masoara impedanta “vazuta” de la bornele generatorului.

- Protectia de rezerva a turbogeneratoarelor la scurtcircuite polifazate

••• Protectie maximala de curent, temporizata, realizata pe trei faze.


Releele maximale de curent trebuie sa fie alimentate de la transformatoare
de curent montate pe legaturile generatorului spre nul.

••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune minima,


temporizata, realizata pe trei faze. Releele maximale de curent trebuie sa
fie alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile
generatorului la nul; releele minimale de tensiune trebuie sa fie alimentate
de la transformatoarele de tensiune montate la tensiunea bornelor
generatorului (tensiunile între faze). Daca este nevoie pentru asigurarea
sensibilitatii la scurtcircuite, pe partea tensiunii superioare a
transformatorului blocului, schema protectiei se complecteaza cu un blocaj
de tensiune minima, realizat de trei relee de tensiune, alimentate de la
transformatoare de tensiune, montate pe barele colectoare de la tensiunea
superioara a blocului. Completul de relee maximale de curent actioneaza în
schema “SI” cu completele de relee minimale de tensiune, iar cele doua
complete de relee minimale de tensiune actioneaza în schema “SAU”.
Aceasta varianta este adecvata în special pentru turbogeneratoare cu puteri
nominale mai mici de S nom = 50MVA.Curentul de actionare reglat
trebuie sa fie mai mare decât valoarea curentului nominal al
turbogeneratorului, asigurându-se si revenirea la starea de repaus a releelor
dupa lichidarea scurtcircuitului. Tensiunea de actionare reglata trebuie sa
fie mai mica decât valoarea minima a tensiunii în regim normal de
functionare a generatorului, asigurându-se si revenirea la starea de repaus a
releelor dupa lichidarea scurtcircuitului.
••• Protectia maximala de curent cu blocaj de tensiune combinat,
temporizata. Elementul maximal de curent se compune din trei relee de
curent alimentate de la transformatoarele de curent montate pe legaturile
generatorului spre nul. Elementul de blocaj de tensiune se compune dintr-
un releu de tensiune minima, alimentat de la una din tensiunile între faze,
masurat la transformatoarele de tensiune montate la bornele generatorului.

••• Protectia de impedanta minima temporizata se realizeaza cu relee de


impedante minima trifazate, alimentate cu curentii pe faza debitati de TC,
montate pe legaturile generatorului la nul si cu tensiunile între faze
prelevate de la transformatoare de tensiune de la bornele generatorului.
Releele de impedanta minima masoara impedanta înfasurarilor
generatorului de la borne spre nul si impedanta înfasurarilor
transformatorului blocului de la bornele de tensiune inferioara spre bornele
de tensiune superioara. Caracteristica de actionare impedanta-temporizare
are de regula o singura treapta a carei impedanta de actionare se regleaza,
fie pentru acoperirea scurtcircuitelor între faze, în transformatorul blocului,
dar fara depasirea zonei barelor colectoare la tensiunea superioara, fie
pentru acoperirea în întregime a transformatorului ridicator al blocului si a
barelor de la tensiunea superioara a blocului.

Daca nu se iau masuri speciale, masurarea impedantei blocului dincolo de


transformarea stea-triunghi a transformatorului blocului contine erori.

De asemenea, valoarea impedantei de actionare reglate trebuie sa fie mai


mica (desensibilizata) fata de impedanta masurata de protectie în regim de
sarcina maxima.

••• Protectia la supratemperatura si suprasarcina a înfasurarilor statorului


turbogeneratorului. Turbogeneratoarele, în functie de puterea lor nominala
si de modul de racire al înfasurarilor statorului, trebuie prevazute cu
protectii la supratemperatura, suprasarcina simetrica, suprasarcina
nesimetrica.

-Protectia la supratemperatura se realizeaza cu ajutorul senzorilor rezistivi


de temperatura si a termocuplelor implantate în generator.

-Protectia la suprasarcina a înfasurarilor statorului cu curenti trifazati


simetrici trebuie realizata cu un singur releu de curent, alimentat de la unul
din transformatoarele de curent montate pe legaturile generatorului la
neutru. Valoarea reglata a curentului de actionare se alege de regula egala
cu 115%I nom , cu conditia ca raportul de revenire al releului sa fie minim
95%. Temporizarea protectiei se alege mai mare decât temporizarea cea
mai mare a restului protectiilor generatorului.
- Protectia la suprasarcina înfasurarilor statorului cu curenti nesimetrici.
Protectia se realizeaza cu un filtru-releu de curent de succesiune simetrica
inversa, alimentat cu curenti pe faze (trei sau doua), debitati de
transformatoarele de curent, montate pe legaturile spre neutru ale
generatorului. Poate fi folosit, fie un filtru-releu special pentru protectii la
suprasarcina, fie unul sau mai multe parti componente ale releului-filtru de
curenti de succesiune inversa utilizat la protectia de rezerva la
scurtcircuitele polifazate . Protectia este de tip maximal, cu temporizare.

••• Protectia la suprasarcina/supratensiune a înfasurarii rotorului


turbogeneratorului. Protectia la suprasarcina a curentului rotorului trebuie
prevazuta la turbogeneratoare cu puteri egale sau mai mari de S nom = 50
MVA având racire directa a conductoarelor. Criteriul de sesizare a
suprasarcinii poate fi valoarea curentului din înfasurarea rotorului –
varianta se practica la turbogeneratoare cu puteri egale si mai mari de S
nom = 150 MVA. Curentul din rotor se aduce la protectie prin intermediul
unui sunt sau a unui traductor de curent special care sunt montate în
circuitul principal de excitatie. Protectia trebuie sa demareze la depasirea
cu 5% a valorii nominale a curentului rotorului, respectiv la atingerea
valorii U act. = 1,5I rotor . R rotor (unde I rotor este curentul nominal al
rotorului, R rotor este rezistenta rotorului la temperatura maxima admisa
de constructorul generatorului). Protectia la suprasarcina a rotorului trebuie
sa actioneze la: scaderea curentului de excitatie la valori prestabilite
corespunzând valorii admisibile nominale sau mai mici; declansarea
întreruptorului generatorului; dezexcitarea generatorului; initierea
functiei DRRI pentru întreruptorul respectiv. În vederea protectiei la
suprasarcina a înfasurarii rotorului, trebuie prevazuta o instalatie de
limitare a duratei fortarii excitatiei.

- Protectia turbogeneratorului la cresterea tensiunii la bornele sale: este


realizata cu ajutorul unui releu de tensiune maxima, monofazat, cu
functionare independenta de frecventa tensiunii de alimentare, având un
raport de revenire apropiat de 1. Releul de tensiune este alimentat cu
tensiune între faze, furnizata de transformatorul de tensiune de la bornele
generatorului (altul decât transformatorul de tensiune care alimenteaza
regulatorul de tensiune, pentru ca, în cazul unui defect, sa nu fie
indisponibile simultan si regulatorul de tensiune si protectia la tensiune
maxima). Protectia nu este temporizata.

- Protectia turbogeneratorului la functionare la frecvente anormale:


Protectia este realizata cu un releu de frecventa alimentat cu tensiune de la
transformatorul de tensiune de la bornele generatorului. Temporizarea
protectiei este independenta de valoarea frecventei masurata. De regula se
foloseste o singura treapta minima frecventa-temporizare. La
turbogeneratoarele conectate direct la barele colectoare, aflate la tensiunea
bornelor, si la turbogeneratoarele conectate în schema bloc, cu întreruptor
între generator si transformatorul blocului, protectia comanda declansarea
întreruptorului generatorului. La turbogeneratoarele conectate în schema
bloc, fara întreruptor între generator si transformator, protectia comanda
declansarea întreruptorului de la partea de tensiune superioara a blocului.
În ambele cazuri trebuie initiata functia DRRI pentru întreruptoarele
respective.

- Protectia la iesirea din sincronism a turbogeneratorului/cresterea


unghiului intern (functionarea în regim asincron, cu excitatie) se
recomanda sa fie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri mai mari de 100
MVA. De regula, se prevede ca protectie a blocurilor generator-
transformator.

Se pot utiliza mai multe variante ale acestei protectii:

a) Protectia cu releu de impedanta, care este alimentat cu curentul unei


faze, furnizat de un transformator de curent, amplasat pe legaturile
bornelor de iesire ale generatorului spre transformatorul ridicator si
tensiunea aceleasi faze, furnizata de transformatorul de tensiune de la
bornele generatorului. Releul masoara impedanta rezultata din raportul
dintre tensiune si curent.

b) Protectie cu relee de putere, alimentate cu curent si tensiune, de pe


partea de tensiune superioara a blocului.

Protectia sesizeaza aparitia unor oscilatii asincrone ale generatorului, dupa


numarul de inversari ale sensului de circulatie a puterii active (dinspre sau
înspre bloc).

- Protectia la functionarea grupului în regim de motor sincron.

Aceasta protectie trebuie prevazuta la turbogeneratoare cu puteri


nominale egale sau mai mari de S nom = 30 MVA, din motive de
redundanta, trebuie prevazute doua protectii la functionare în regim de
motor, alimentate de la transformatoare de curent si de tensiune diferite,
ambele având actionari identice si independente (dupa principiul “unul din
doi”).

Protectia trebuie sa intervina la întreruperea admisiei aburului în


turbina, având misiunea sa controleze închiderea completa a ventilelor de
admisie si a clapetelor de pe prizele de abur (la turbinele de termoficare) în
timp ce grupul este conectat la sistem, iar excitatia este la nivelul normal.
În situatia creata astfel, turbogeneratorul trece în regim de functionare de
motor sincron, absorbind din sistemul electroenergetic putere activa
necesara antrenarii agregatului turbina-generator (circa 1…3% P nom ) si
livrând în sistem putere reactiva (la valoarea la care era încarcat în regimul
anterior aparitiei acestui defect).

Protectia este formata dintr-un releu de putere activa (monofazat sau


trifazat), directionat la sensul de circulatie al puterii active din sistem spre
generator (releu de întoarcere de putere). Puterea de actionare reglata a
protectiei trebuie sa aibe o valoare de circa jumatate din valoarea puterii
active absorbite de grup în regimul de functionare considerat.

Releul de putere folosit trebuie sa fie foarte sensibil, data fiind


valoarea mica a pragului de actionare necesar si sa aibe o precizie ridicata
a domeniului unghiului de faza al caracteristicii de actionare, tinând seama
ca puterea aparenta masurata contine o componenta scazuta de putere
activa si o componenta mare de putere reactiva. Aceleasi conditii de
precizie trebuie îndeplinite si de transformatorul de curent si de tensiune,
de aceea se recomanda alimentarea releului (releelor) de putere de la
înfasurarile secundare destinate aparatelor de masura.

Protectia are doua temporizari si eventual o functie de temporizare


integratoare care corespund celor trei situatii distincte în care trebuie sa
intervina:

a) La oprirea intentionata a turbinei sau la declansarea turbinei comandata


de o protectie a echipamentelor termomecanice (care reactioneaza la un
defect la lichidarea caruia nu este necesara declansarea imediata a
generatorului) se procedeaza la o declansare secventiala. Declansarea
secventiala a agregatului (cazan)- turbina-generator se compune din
urmatoarele etape succesive: 1) initierea declansarii secventiale; 2)
comanda de închidere a ventilelor de admisie a aburului în turbina; 3)
închiderea ventilelor semnalizata de contactele de sfârsit de cursa aale
acestora; 4) închiderea completa a admisiei aburului si, drept consecinta
trecerea grupului în regim de motor sincron verificata prin actionarea
releului de întoarecere a puterii active; 5) comanda de deconectare de la
retea a generatorului, efectuata cu temporizarea reglata a protectiei la
întoarecerea puterii active; 6) comanda de dezexcitare a grupului, initiata
dupa declansarea întreruptorului. Protectia de întoarecere de putere
actioneaza în cadrul declansarii secventiale cu temporizarea treptei I,
reglabila în domeniul 0,5…5s (interval de timp în care se accepta deliberat
functionarea în regim de motor). Declansarea este conditionata de pozitia
“închis” a contactelor auxiliare ale ventilului de închidere rapida (VIR).

b)În cazul opririi admisiei aburului în turbina din alte motive decât
actionarea unor protectii tehnologice sau în cazul unei declansari
secventiale comandate corect, însotite de nefunctionarea contactelor de
sfârsit de cursa ale ventilelor, se impune actionarea protectiei la întoarcerea
puterii active ca protectie de rezerva, cu temporizarea treptei II, reglabila în
domeniul 5…30s. Valoarea reglata a temporizarii treptei II se alege mai
mare decât perioada Asteptata a oscilatiilor de putere între generator si
sistemul electroenergetic cu schimbari succesive ale sensului de circulatie
al puterii active si care sunt sesizate de releul de întoarcere de putere.

c) Se admite utilizarea acestei protectii si pentru actionarea la oscilatii de


putere între generator si sistem. În acest scop releul de putere actioneaza un
dispozitiv de temporizare integrator care permite totalizarea duratelor de
timp succesive, corespunzatoare actionarilor releului de putere în procesul
de oscilatii. Protectia actioneaza dupa un timp total care se regleaza
aproximativ la aceeasi valoare cu aceea a treptei II.

Actionarea protectiei in cazurile b) si c) trebuie sa comande oprirea


turbinei (!!!), declansarea întreruptorului generatorului (blocului),
dezexcitarea generatorului, declansarea întreruptorilor de la tensiunea
inferioara a transformatoarelor de servicii interne de bloc, initierea functiei
DRRI a întreruptoarelor respective.

-Protectia la refuzul de declansare a întreruptorului (DRRI).

Protectiile la refuz de declansare trebuie prevazuta pentru


întreruptorul de la tensiunile bornelor generatorului, pentru întreruptorul de
la tensiunea superioara a blocului si pentru întreruptoarele de la tensiunea
inferioara a transformatoarelor de servicii proprii de bloc, indiferent de
puterea nominala a generatorului/blocului. Protectia este initiata de fiecare
protectie a generatorului, a transformatorului ridicator al blocului si a
transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc.

Schema protectiei DRRI contine:

a) un releu de timp care masoara durata persistentei comenzii de declansare


de la protectia care initializeaza aceasta protectie. Valoarea reglata a
acestei temporizari trebuie sa fie mai mare decât timpul de declansare al
întreruptorului respectiv adunat cu timpul de revenire al protectiei
initializatoare la pozitia de repaus.
b) starea închisa a contactelor n, d, ale unor relee de curent alimentate pe
cele trei faze ale transformatoarelor de curent dupa caz din circuitul
generatorului, al transformatorului ridicator al blocului, respectiv al
transformatoarelor coborâtoare de servicii proprii de bloc care atesta
circulatia de curent prin circuitul neîntrerupt ca urmare a refuzului de
declansare al întreruptorului supravegheat (aceste relee trebuie sa fie
reglate la valoarea minima a curentului circuitului si sa aibe timp de
revenire scurt;

c) starea închisa a unui contact auxiliar n, d, al întreruptorului supravegheat


care atesta starea nedeclansata a acestuia.

Schema DRRI actioneaza în prezent cumulata a cel putin unuia din


criteriile b) sau c) (în schema SAU) si a contactului final al releului de
timp a) (în schema SI) si comanda:

• în cazul generatorului conectat direct la bara colectoare – declansarea


tuturor întreruptoarelor surselor de putere conectate la bara respectiva;

• în cazul generatorului conectat în schema bloc cu întreruptor între


generator si transformator – declansarea întreruptorului de la tensiunea
superioara a blocului;

• în cazul generatorului conectat în schema bloc fara întreruptor între


generator si transformator – declansarea întreruptorilor conectati pe bara la
tensiune superioara a blocului.

Se recomanda ca schema DRRI sa comande netemporizat o noua


declansare (autoactionare) a întreruptorului supravegheat.
F.GENERATOARE FARA PERII

Furnizori principali (disponibili cu


Adresa
profil de companie complet)
GMC Elektro AS 4007 STAVANGER [Norvegia]
IPSWICH IP6 8NH [Marea
Aries Power Solutions Ltd
Britanie]
Metro Exporters Pvt Ltd CHANDIGARH 160017 [India]
Leroy-Somer 16000 ANGOULEME [Franţa]
BSA International Exports AGRA 282006 [India]
19360 MALEMORT SUR
LMB SAS
CORREZE [Franţa]
Kaushal Industries AGRA 282006 [India]
Hero Exports NEW DELHI 110020 [India]
Precilec 89000 AUXERRE [Franţa]
LARNE BT40 1EJ [Marea
FG Wilson (Engineering) Ltd
Britanie]
MOSCOW 111395 [Federaţia
"ECONIKA-Techno"
Rusă]
Badek Ekonomiczne Spawanie. 58-241 PILAWA DOLNA
Firma Wielobranżowa [Polonia]
AS EL-TRADE 0484 OSLO [Norvegia]
Weg Scandinavia AB 43442 KUNGSBACKA [Suedia]
DUBAI UAE [Emiratele Arabe
Global Parts Enterprises L.L.C.
Unite]
Soar Technology (Pvt) Ltd WELISARA [Sri Lanka]
INTERNATIONAL POWER
20090 ASSAGO MI [Italia]
SUPPLIER, Srl
TES VSETÍN, s.r.o. 755 01 VSETIN [Republica Cehă]
UMEB 061328 BUCURESTI [România]
Schorch Norge AS 6083 GJERDSVIKA [Norvegia]

G. TERMENUL « BRUSHLESS »
Termenul “brushless” a devenit acceptat ca referitor la un anumit tip
de servo motor. Un motor pas cu pas este un dispozitiv fara perii, precum
un motor de inductie de curent alternativ (de fapt, motorul pas cu pas poate
forma baza servo motorului brushless, deseori numit un servo hibrid).
Totusi, asa numitul motor brushless a fost proiectat sa aiba o performanta
similara cu cea a motorului de curent continuu cu perii, fara limitarile
impuse de un comutator mecanic.
In catagoria motoarelor brushless exista doua tipuri de baza de
motoare : trapezoidal si sinusoidal. Motorul trapezoidal este de fapt un
servou brushless de curent continuu, iar motorul sinusoidal seamana putin
cu motorul asincron de curent alternativ. Pentru a explica diferenta intre
acestea trebuie urmarita evolutia motorului brushless.

In figura este reprezentat un


motor cu perii de curent continuu.
Prin comutator si perii inversarea
curentului se face automat si
rotorul continua sa se invarta in
aceeasi directie.

H. FUNCTIONAREA MOTOARELOR BRUSHLESS

Pentru a transforma motorul de mai sus intr-unul brushless trebuie


eliminate infasurarile de pe rotor. Aceasta se poate realiza intorcand
motorul pe dos. In alte cuvinte, se face magnetul permanent partea rotativa
a motorului si se pun infasurarile pe polii statorului. Mai este necesar un
mijloc de inversare a curentului automat, precum cel din figura de mai jos.
In mod evident aceasta solutie
cu un comutator mecanic nu
este satisfacatoare, dar
capacitatea de comutare a
dispozitivelor fara contact
este foarte limitata.
Totusi, intr-o aplicatie cu
servou, se foloseste un
amplificator electronic sau
driver, care poate fi folosit si
pentru comutatia ca raspuns
la semnale de semnal slab furnizate de un senzor optic sau cu efect hall.
(figura urmatoare)
Curentul din circuitul extern trebuie inversat la pozitii definite ale
rotorului, deci motorul este de fapt condus de un curent alternativ.

Intorcandu-ne la motorul conventional cu perii, un rotor constand


doar intr-o singura bobina va exercita o variatie mare de cuplu in timp ce
se roteste.
De fapt, caracteristica va fi
sinusoidala, cu cuplul maxim
produs atunci cand campul
rotorului este la unghiul
potrivit fata de campul
statorului, si este zero atunci
cand se trece prin punctul de
comutatie. Un motor practic
de curent continuu are un
numar mare de bobine pe
rotor, fiecare conectata nu
doar la perechea sa de
segmente de comutare, cat si
la celelalte bobine. In acest mod contributia principala la cuplu este facuta
de o bobina care opereaza aproape de pozitia de cuplu maxim. Exista de
asemenea un efect de mediere produs de curentul ce percurge si celelalte
bobine, astfel incat variatia de cuplu rezultata este foarte mica.
Se doreste reproducerea acestei situatii la motorul brushless ; totusi,
aceasta ar necesita un numar mare de bobine distribuite in jurul statorului.
Aceasta poate fi fezabil, dar fiecare bobina ar necesita propriul sau circuit
de comanda ; ceea ce nu se poate, deci trebuie facut un compromis. Un
motor tipic brushless are
doua sau trei seturi de
bobine sau faze.
Motorul din figura este
unul cu doi poli si trei
faze. Rotorul are de
obicei patru sau sase
poli, cu un numar de poli ai statorului in crestere corespondenta. Acesta nu
mareste numarul de faze - fiecare faza avand cotiturile sale distribuiteintre
cativa poli ai statorului.
Cuplul maxim este produs atunci cand campurile rotorului si al
statorului se afla la 90° unul fata de altul. Astfel pentru a genera un cuplu
constant trebuie mentinut campul statorului la 90° inaintea rotorului.
Limitand numarul de faze la trei inseamna ca se poate creste campul
statorului in multipli de 60° .

I. TOATE AVANTAJELE UNUI MOTOR BRUSHLESS SI


SIMPLITATEA UNUI MOTOR DE CURENT CONTINUU

1. Functionare

Motoarele conventionale de curent continuu folosesc un comutator


mecanic, in timp ce motoarele CMG Silicon Series folosesc unul
electronic. In ambele cazuri, comutatorul converteste curentul continuu
intr-un camp magnetic rotitor, pentru a suporta rotatia continua. Totusi
solutia cu comutator electronic are avantajele unei constructii si operari
solide, si in plus mareste avantajele unui motor brushless fara a se folosi un
amplificator. In contrast cu motoarele de curent continuu tipice, contactorii
si releele sunt de asemenea eliminate, datorita sursei si controlului
directional incorporate.
In plus, CMG este singurul motor brushless din clasa sa de
performante care poate fi operat in paralel. Aceasta inseamna ca mai multe
motoare pot fi alimentate de la aceeasi sursa de current si tensiune, inclusiv
un controler de curent continuu.
Odata cu aparitia acestui progres tehnologic, noi niveluri de
performanta, eficienta si densitate de putere devin disponibile la costuri
reduse de operare si intretinere. Aplicatii precum unitati de putere
hidraulice, strartere/alternatoare integrate, vehicule hibride mici, cu
tensiune scazuta si altele, ce erau inainte prea complexe si prea scumpe
-acesibile doar in industria aerospatiala si pe platforme militare- devin
disponibile pe scara larga.
2.Materiale si constructie

Statorul este facut din bare laminate din otel de 0.355mm, care sunt
adunate, fluidizate si legate cu sarma de cupru izolata. Exceptie fac
motoarele care folosesc constructia
SolidSlot™(vezi imaginea), care are
bare trapezoidale de cupru inserate in
centrul statorului. Rotorul este facut
din bare de otel taiate cu precizie si
are 12 magneti neodimium-fier-bor
(NdFeB) de mare temperatura (180°)
montati pe circumferinta. Magnetii
sunt prinsi cu o banda de otel
inoxidabil iar rotorul este echilibrat inainte de asamblare.

Cateva caracteristici ale unui astfel de motor :

CMG Curent Viteza(rpm) Cuplu(Nm) Putere(kW) Eficienta


(A)
03-12 400 3500 12 4.5 95%
Vcc
06-24 400 3500 24 9 95%
Vcc
06-48 220 6800 13 10 95%
Vcc
13-24 400 1800 49 9 95%
Vcc
13-48 220 3400 27 10 95%
Vcc
J. MOTORUL ELECTRIC DE CURENT CONINUU
BRUSHLESS(BLDC)

BLDC este un motor electric sincron de curent alternativ care din


perspectiva modelarii seamana mult cu un motor de curent continuu.
Uneori diferenta este explicata prin sistemul de comutatie controlat
electronic, fata de un sistem mecanic de comutatie, desi aceasta exprimare
este inselatoare, deoarece cele doua motoare sunt complet diferite.
Exista trei subtipuri :
 Motorul sincron de curent alternativ trifazat, ce are trei conexiuni
electrice
 Motor pas cu pas, care poate avea mai multi poli pe stator
 Motorul cu reluctanta, are toti polii pe stator si un miez magnetic pe
rotor.

Intr-un motor conventional (cu


perii) de curent continuu, periile iau
contact mecanic cu un set de contacte
electrice de pe rotor (numite
comutator), formand un circuit
electric intre sursa de curent continuu
si armaturile infasurarii bobinelor. Pe
masura ce armatura se roteste in jurul
axului, periile stationare vin in
contact cu diferite sectiuni ale
comutatorului rotitor. Comutatorul si
sistemul de perii formeaza un set de
comutatoare electrice, fiecare
comutand in ordine, asa incat puterea
electrica curge intotdeauna catre
infasurarea armaturii cea mai aproape de statorul fix (magnet
permanent).

Intr-un motor BLDC, sistemul de perii/comutator este inlocuit cu un


controler electronic intelegent. Controlerul face aceeasi distributie de
putere ca la un motor de curent continuu cu perii, dar fara a folosi un
sistem comutator/perii. Controlerul contine o serie de dispozitive
electronice MOSFET care conduc puterea de current continuu mare, si
un microcontroler care orchestreaza temporizarea curentilor rapid
schimbatori. Deoarece controlerul trebuie sa urmareasca rotorul, are
nevoie de mijloace de determinare a pozitiei/orientarii rotorului, relativ
la infasurarile statorului. Unele modele folosesc senzori cu efect Hall
pentru a masura direct pozitia rotorului.
Motoarele BLDC pot fi construite in doua configuratii fizice diferite:
cea conventionala, magnetii permanenti sunt montati pe rotor, bobinele
statorului inconjurand rotorul iar cea de-a doua in care relatia radiala
intre infasurari si magneti este inversata; bobinele statorului formeaza
centrul motorului, in timp ce magnetii permanenti se invart pe un rotor
ce inconjoara centrul.
BIBLIOGRAFIE

1.Masini electrice
Autori: -Conf.Dr.Ing. Nicolae Golan
-S.I.Dr.Ing. Constantin Ghita
-Ing. Mihai Cristelecan

2.- www. wikipedia.com

-www.allegromicro.com

-www.ecycle.com

-www.electroputere.ro

-www.kompass.com