Tema 3.

Cuplarea în paralel și repartizarea

automată a sarcinii între generatoarele
care funcţionează în paralel.
Sisteme automate de sincronizare
precisă automată
Condiţii şi procedee de conectare
a generatoarelor pentru
funcţionarea în paralel
• Funcţionarea în paralel a generatoarelor de curent
alternativ (sincrone) este un proces mai complicat în
comparaţie cu funcţionarea în paralel a generatoarelor
de curent continuu.
• Generatoarele sincrone pot funcţiona în paralel
numai la aceeaşi viteză unghiulară a rotoarelor,
adică la sincronizarea rotaţiilor. Unghiul relativ de
deviaţie al rotoarelor, în regim stabil de
funcţionare, este determinat de sarcinile active
aplicate fiecărui generator.
• La schimbarea regimului sarcinilor active ale
generatoarelor se modifică şi unghiurile de
deviaţie între rotoare. Sincronizarea
generatoarelor presupune funcţionarea acestora
cu deplasări relative admisibile ale rotoarelor unul
faţă de celălalt.
• Pentru conectarea generatoarelor la funcţionarea în paralel trebuie
să se îndeplinească anumite condiţii fără de care pot să apară
şocuri mari ale curentului de egalizare. Aceste şocuri conduc la
scăderea tensiunii în sistemul electroenergetic şi pentru valori mari
ale acestora poate produce deteriorarea generatoarelor, motoarelor
primare şi scoaterea din funcţiune a generatoarelor care lucrează .
• Procesul conectării generatorului la funcţionarea în paralel cu
îndeplinirea condiţiilor necesare, se numeşte sincronizarea
generatorului şi se poate face: manual, semiautomat şi automat. La
sincronizarea manuală condiţiile pentru cuplarea generatorului la
reţea se execută manual de către operator. Sincronizarea
semiautomată presupune efectuarea manuală a unor operaţiuni iar
altele se realizează automat. Sincronizarea automată constă în
efectuarea automată a tuturor operaţiunilor.
• Pentru sincronizarea generatoarelor se folosesc trei procedee
diferite: sincronizarea precisă, sincronizarea grosieră şi
autosincronizarea.
• La sincronizarea precisă, generatorul având câmp
inductor de excitație se cuplează la funcţionarea în
paralel cu reţeaua după realizarea condiţiilor de
sincronism:
• egalitatea valorilor amplitudinilor tensiunilor;
• coincidenţa fazelor tensiunilor;
• egalitatea frecvenţelor generatorului care se cuplează
cu frecvenţa reţelei.
La sincronizarea grosieră generatorul excitat se
conectează la funcţionarea în paralel fără respectarea
strictă a condiţiilor de sincronism. În primul moment al
cuplării în serie cu generatorul se introduce se introduce
un reactor (bobină cu reactanţă inductivă) care
micşorează şocul curentului de egalizare în limite
admisibile. După intrarea în sincronism a generatorului
reactorul este scos din circuit.
• Procedeul de autosincronizare constă în: antrenarea generatorului
neexcitat la o turaţie apropiată de turaţia de sincronism (alunecarea
admisibilă 2-3% ), cuplarea generatorului neexcitat la reţea, după
cuplare se conectează alimentarea excitaţiei generatorului. În primul
moment generatorul va funcţiona în regim asincron după care,
având alimentată excitaţia, este atras în sincronism.
Autosincronizarea este cel mai simplu procedeu de sincronizare şi
este aplicat în centrele electrice ale sistemului naţional în care
generatorul este conectat la o reţea de putere infinită şi şocul
curentului de egalizare poate fi suportat.
• Autosincronizare nu se practică în cazul centralelor electrice navale
în care puterea generatorului care se cuplează este comparabilă cu
puterea surselor care alimentează reţeaua electrică. În cazul
centralelor electrice navale şocul curentului de egalizare din
perioada în care generatorul lucrează în regim asincron produce
scăderi mari ale tensiunii în sistemul electroenergetic, poate duce la
deteriorarea generatoarelor, motoarelor primare şi de asemenea la
scoaterea din funcţiune a generatoarelor care lucrează, având ca
urmare scoaterea din funcţiune a centralei electrice navale.
Sincronizarea precisă manuală
 Sincronizarea precisă manuală
• Pentru realizarea condiţiilor de cuplare la reţea a generatorului, schema electrică
de sincronizare conţine aparate pentru măsurarea tensiunilor şi frecvenţelor la
reţea şi la generator, iar pentru a surprinde momentul coincidenţei fazelor, se
foloseşte sincronoscopul cu lămpi în montaj la stingere şi sincronoscopul cu
câmp învârtitor.
• Egalitatea tensiunilor se realizează de către sistemele automate de reglare a
tensiunii din compunerea agregatelor generatoare care sunt suficient de precise
şi permit menţinerea nemodificată a tensiunii în regimurile stabile. Aşa cum s-a
mai menţionat, pe panoul generatorului nu se prevede posibilitatea de reglaj a
acesteia. Verificarea egalităţii tensiunilor se face cu cele două voltmetre.
• Egalitatea frecvenţelor se realizează de regulatoarele automate de turaţie din
compunerea motorului primar şi se controlează cu cele două frecvenţmetre: unul
pentru generatorul care se cuplează şi al doilea pentru reţea. Frecvenţa
generatorului care se cuplează se reglează cu un servomotor cuplat cu
regulatorul de turaţie care se comandă printr-un comutator aflat pe panoul din al
generatorului. Prin manevrarea comutatorului, cu revenire în poziţia zero, acesta
poate fi pus în poziţiile „CREŞTE” sau „SCADE” pentru mărirea sau micşorarea
turaţiei motorului primar, astfel încât să se obţină egalizarea frecvenţei
generatorului care se cuplează cu frecvenţa reţelei. TPD
• Coincidenţa fazelor tensiunilor, în momentul cuplării, poate fi determinată cu:
voltmetrul de nul, sincronoscop cu lămpi sau sincronoscop cu ac indicator.
• Sincronoscopul cu ac indicator este asemănător unui selsin
având dispus pe axul rotorului un ac indicator. Statorul 1 cu
înfăşurarea trifazată legată în stea este conectat prin rezistenţele
suplimentare la tensiunile generatorului care se sincronizează.
• Rotorul 2 are o înfăşurare monofazată conectată la reţea
(generatorul care lucrează).
• Sistemul trifazat de curenţi din înfăşurarea statorului creează un
câmp magnetic învârtitor. Interacţiunea acestui câmp cu câmpul
magnetic al rotorului produce momentul de rotaţie sub acţiunea
căruia rotorul se mişcă cu o viteză proporţională cu diferenţa
dintre frecvenţele reţelei (generatorului care lucrează) şi a
generatorului care se cuplează.
• Acul indicator se mişcă pe scala aparatului într-o parte „REPEDE”
sau în cealaltă parte „INCET” indicând sensul în care trebuie să
se acţioneze asupra motorului primar pentru a obţine egalizarea
frecvenţelor.
• La egalizarea frecvenţelor şi coincidenţa fazelor acul indicator se
stabileşte pe poziţia „ZERO” care corespunde momentului de
cuplare a generatorului pentru funcţionarea în paralel.
• După cuplarea generatorului la reţea aceasta funcţionând în gol , se
acţionează pentru încărcarea lui cu sarcină. În acest scop prin
comutatoarele de comandă a servomotoarelor cuplate cu
regulatoarele de turaţie se acţionează în sensul de creştere a
turaţiei generatorului care se încarcă şi scăderea turaţiei
generatorului care lucrează menţinându-se, în acest fel, frecvenţa
constantă în sistem.
• Distribuţia echilibrată a sarcinii reactive între generatoarele care
funcţionează în paralel, se măsoară cu fazmetre şi se reglează cu
potenţiometrul „Reglare statism”.
• Sincronizarea manuală a generatoarelor este un procedeu aplicat
pe scară largă în instalaţiile electroenergetice navale. Această
operaţie necesită personal specializat, multă atenţie şi a durată
mare de timp necesar pentru îndeplinirea condiţiilor de sincronizare.
Erorile în desfăşurarea acestei operaţiuni pot avea consecinţe grave
soldate cu deteriorări ale agregatelor şi scoaterea din funcţionare a
centralei electrice.
• Actual s-au realizat şi sunt în exploatare la nave, instalaţii automate
pentru sincronizarea precisă a generatoarelor sincrone care permit
realizarea cuplării în paralel fără şocuri de curent şi căderi de
tensiuni în reţeaua navei.
 Sisteme automate de
sincronizare precisă automată
Principiile sincronizării automate precise
Principiile sincronizării automate
• Sistemele automate de sincronizare îndeplinesc funcţii de
control pentru mărimile indicate, acţionează pentru egalizarea
lor şi în final comandă conectarea generatorului la bare. Sunt
cunoscute două principii care stau la baza funcţionării
sincronizatoarelor automate:
1) sincronizatoare automate cu unghi constant de anticipare;
2) sincronizatoare automate cu timp constant de anticipare.
Principiul sincronizării cu timp
constant de anticipare
 TEST DE AUTOEVALUARE
1. Distributia egala a sarcinii reactive la
generatoarele care functioneaza in paralel se
realizeaza prin:
a) reglarea automata a turatiilor motoarelor primare de
antrenare a generatoarelor;
b) reglarea curentilor de sarcina ai generatoarelor care
functioneaza in paralel;
c) reglarea gradului de statism astfel încât acesta să fie
acelaşi pentru generatoarele de aceeaşi putere care
functionează în paralel;
d) reglare a frecventei generatoarelor.
 TEST DE AUTOEVALUARE
2. La functionarea în paralel a
generatoarelor pentru menţinerea
distribuţiei echilibrate a sarcinii active,
sistemele de reglare automată acţionează
asupra:
a) turaţiei motorului primar de antrenare;
b) excitatiei generatorului sincron;
c) consumului de energie electrica;
d) tensiunii generatoarelor
 Mentenanța unui Diesel Generator de la nava tip
pasager maritim 2500 de pasageri

DIESEL GENERATOR PRINCIPAL

A) SCOP : FUNCȚIONAREA MOTOARELOR AUXILIARE

B) DOCUMENTATIE : Cartea Tehnica a Agregat
C) RESPONSABILITATI : SEF MECANIC ; ELECTRICIAN

Interval de Completeaza
No Descriere Responsabilitati
timp Formular/Raportare

1 Control parametrii Orar MNT/001/DWC Of. cart

2 Control nivel ulei Zilnic MNT/001/DWC Of. cart
3 Control pentru eliminare scurgeri Zilnic MNT/001/DWC Of. cart
4 Control mecanisme articulate Zilnic MNT/001/DWC Of. cart
Control pentru zgomote și vibratii
5 Zilnic MNT/001/DWC Of. cart
anormale
6 Control cablaj electric pe motor Zilnic MNT/001/DWC Electrician
Control carter (strângere capace
7 250 ore MNT/006/RMC C/E
cuzineti, biela, vizual cuzineti)
8 Control protectii și semnalizari Lunar MNT/003/MWC Electrician
Masurare presiuni ardere /
9 diagrame / temperaturi și presiuni Lunar MNT/003/MWC C/E ; Of.2 mec
apa și ulei
10 Masurare deflexiuni arbore cotit Trimestrial MNT/004/QMC C/E ;
11 Control ax cu came 1000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
12 Sistem distributie : jocuri , reglaje 1000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
13 Control stringere pe postament 1000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
14 Echipament injectie : injectoare 1500 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
15 Control antrenare distributie 2000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
Control pompe articulate 2000 ore
16 MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
( apa și ulei )
17 Control regulator turatie 2000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
18 Control sistem pneumatic de 2000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec

53
 lansare
19 Curatare racitor apa 3000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
20 Echipament injectie 3000 ore MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
21 Inlocuire ulei Ore funct. MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
22 Decarbonizare partiala Ore funct. MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec
23 Decarbonizare totala Ore funct. MNT/006/RMC C/E ; Of.2 mec

GENERATORUL DE AVARIE
A) SCOP FUNCTIONAREA SURSEI DE ENERGIE AVARIE
B) DOCUMENTATIE CARTE TEHNICA GRUP / SCHEME ELECTRICE
C) RESPONSABILITATI SEF MECANIC ; ELECTRICIAN
Interval de Completeaza Instructiuni
No Descriere
timp formular / raportare de lucru
Control vizual : nivel ulei / nivel
apa/ eliminat scurgeri / stare
1 zilnic MNT/001/DWC C/E ; electrician
baterii / instal.aer lansare / nivel
tanc motorina /
Control functional : pornire grup
( lansare electrica ; lansare
2 pneumatica ) ; control parametrii saptaminal MNT/002/WMC C/E ; electrician
ungere racire / excitare automata
alternator /
Control TDA : vizual / stringere
3 lunar MNT/003/MWC electrician
conexiuni / semnalizari
4 Cuplare automata la bare / lunar MNT/003/MWC electrician
conTrol carter motor ; masurare
5 2000ore MNT/006/RMC C/E
deflexiuni ; presiuni ardere
Control echipament de injectie;
6 2000 ore MNT/006/RMC C/E
sistem distributie ; regulator ;
ore
7 Inlocuire ulei MNT/006/RMC C/E
functionare
ore
8 Decarbonizare partiala MNT/006/RMC C/E
functionare
ore
9 Decarbonizare totala MNT/006/RMC C/E
functionare

54
 LUCRARILEI DEI MENTENANTA ALE GENERATORULUI

Planificareai verificarilor

Zilnic
- Sei verificai rulmentii.
- Sei verificai stareai L.O.
- Sei verificai zgomotelei produse.
- Sei verificai niveluli vibratiilor.
- Sei verificai temperatura.
- Sei verificai circuituli electric.
- Sei verificai impamantareai cui lampai dei verificare.
- Sei verificai conditiilei dei incarcare.
- Sei verificai tensiunea, i putereai sii intensitateai curentuluii generat.

Lunar
- Sei verificai stareai izoltieii sii rezistentai dei izolare.
ATENTIE:i Inaintei dei ai verificai rezistentai dei izolarei sei deconecteazai sii sei
impamanteazai legaturilei AVR-ului.
- Sei strangi dini noui toatei bolturilei sii toatei suruburile.
- Sei verificai toatei fantelei dei ventilatie.
- Sei verificai admisiai dei aeri sii filtruli dei aer, i sei curatai sii sei inlocuiesci toatei
filtrelei dacai estei necesar.

Lai fiecarei 6i luni

55
 - i Sei schimbai uleiuli sii sei curatai lagarelei sii rulmentii.
- i Ini acelasii timpi sei verificai racordurilei sii locaselei rulmentilor.
- i Sei curatai generatoruli cui electrocleaner.
ATENTIE:i Sei poti intampinai suspensiii sii reziduriii cei plutesc,i carei poti
vatamai ochii.i Ai sei purtai ochelarii dei protectiei sii mascai atuncii candi sei
folosestei aeri comprimat.
- Sei verificai generatoruli sii infasurareai sai sii toatei filtrelei dei aeri sai nui aibe i
depunerii pei ele, i dei murdarii, i prafi saui ulei, i cati sii dei acumularii dei vaporii
sarati.
- i Sei suflai oricei tipi dei murdariei folosindu-sei aeri comprimat i uscati farai nicio i
urmai dei ulei.
- i Sei stergi vaporiii acumulatii cui carpei lipsitei dei scamei sii cui solventii adecvati.
- i Sei verificai legaturilei electrice.
ATENTIE:i Tensiuneai periculoasai poatei ducei lai accidentei mortalei saui lai
vatamarii grave,i electrocutarei saui avariereai instalatiilor.i Trebuiei
deconectatai oricei sursai dei energiei electricai inaintei dei ai executai oricei tipi
dei interventiei lai acestei echipamente.
- i Sei verificai sai nui ramanai legaturii electricei slabite.i
- i Sei verificai sai nui existei portiunii dei izolatiei fisurata,i umedai saui zgariata.
- i Oricei surubi sei strangei saui sei inlocuiestei dacai estei necesar.

Schimbuli dei uleii

Schimbuli dei uleii ali generatoruluii sei facei prini intermediuli rulmentilor i montatii pe i
acesta.i Tipuli dei rulmentii folositii diferai ini functiei dei tipuli dei generator.i
Rulmentiii dei tipi bucsai dei flansai ali masinilor i electricei sunti dei tipi despicat.i Acestia i
sunt i lubrifiatii prini intermediuli inelului, i asai cumi sei poatei observai in figura 5.1.
Dupăi oprireai motoruluii arborelei acestuiai sei aseazai pei rulmentuli inferior, i așadar i
existai contacti metali pei metal. i Ini timpuli fazeii dei pornirei arborelei saui axuli sei freacăi pe i
suprafațai antifricțiunei dei pei rulment. i Ini acesti cazi trebuiei folosit i uleii dei lubrifiere. i După i
cei ai atinsi vitezai dei tranziție, i arborelei creeazăi uni filmi dei uleii pei suprafațai sa. i Ini acest i
punct i nui maii existai contacti intrei arborei sii lagări saui rulment.
Inaintei dei ai schimbai uleiuli dini masinai sei verificai constant i temperaturai dini sistem. i
Factoruli indicatori nui constai ini crestereai temperaturii, i cii maii degrabai ini variatiilei de i

56
temperaturai intr-oi anumitai perioadai dei timp. i Dacai sei observai cai apari variatiii de i
temperaturai farai ai existai cauzei precise, i sei oprestei imediat i agregatuli sii sei trecei lai
schimbareai uleiului.
Sei folosestei tipuli dei uleii conformi indicatiilor i dei pei placutai generatoruluii pentrui
pornireai masinilor i lai oi temperaturai ambientalai dei celi putini +5oC.
Lai temperaturii maii redusei (dei aproximativi – 20oC)i estei necesarai preincalzirea i
uleiului. i Dacai temperaturai ambientalai scadei subi aceastai valoarei trebuiei folosit i uni alt i tip i
dei uleii ini conformitatei cui conditiilei specialei dei utilizare. i Nui trebuiei sai sei foloseasca i
tipurii diferitei dei uleii ini amestec.
Intervaluli recomandat i pentrui schimbuli uleiuluii trebuiei sai sei incadrezei intrei 3000i sii
6000i dei orei dei functionare, i idiferent i dacai functionareai estei continuai saui intermitenta. i
Candi sei curatai sistemuli dei ungerei maii intaii sei spalai rulmentiii cui benzinai saui keroseni
apoii cui uleiuli respectiv.
Sei toarnai putini uleii sii benzinai prini vizoruli dei verificare. i Sei lasai busonuli dei drenaji
deschisi panai candi curgei toti kerosenuli sii incepei sai curgai uleii curat.i Apoi, i sei bagai lai logi
busonuli dei drenaji sii sei umplei rulmentuli cui uleii panai niveluli centrali laterali dei pei vizoruli
dei verificare.
Candi masinai si-ai atinsi vitezai nominalai sei verificai ineluli dei uleii prini intermediuli
vizoruluii superior i sii sei verificai dacai generatoruli sei verificai ini modi corect,i apoii se i
verificai temperaturai rulmentilor.
Dacai temperaturai rulmentilor i nui ai scazuti panai lai valoareai nominalai dupai schimbuli
dei ulei, i sei recomandai verificareai suprafetelori inveliselor i rulmentilor.
Dacai sistemuli dei rulmentii estei prevazut i cui termometrei pentrui masurareai sii
verificareai temperaturiii rulmentilor i sei umplei termometrelei binei panai lai niveluli
rulmentuluii superior,i apoii senzoruli termometruluii sei ineacai ini uleii dei fiecarei datai cand i
temperaturai uleiuluii sei modifica.

57
 i i Figurai 5.1i Rulmentii bucsai dei tipi flansai cui ungerei prini inel

Figurai 5.2.i Rulmenti bucsai dei tipi flansai pentrui sistemuli fortati dei ungere

58
1. Dopi dei tipi surubi (punctuli montarei ai
termometruluii sii dei umplerei cui ulei)
2. Vizor i dei verificare
3. Ineli dei sigilarei pentrui 2
4. Ineli dei sigilarei pentrui 1
5. Lacasuli rulmentului, i parteai superioarai
parteai cui antrenarea
6. Pini cilindric
7. Ineli dei sigilare, i parteai superioara,i capatuli 25.i Garniturai dei ajustarei superioara,i ini
cui antrenare
8. Pini dei ghidarei carei previnei rasucirea
9. Invelisuli partiii superioarei ai rulmentului, i
capatuli cui antrenare
10. Oringi dei ulei, i capatuli cui antrenare
11. Invelisuli inferiori ali rulmentului, i capatuli 29.i Capaculi dei etansare, i capatuli farai
cui antrenare
12. Ineli ali rulmentului, i parteai inferioara,i
capatuli cui antrenare
13. Ineli dei sigilare, i parteai inferioara,i
capatuli cui antrenare
14. Pini conic
15. Pini dei ghidaji pentrui fixareai
componentelor i prinsei ini bolturi
16. Ineli dei sigilarei pentrui 17
17.i Busoni dei drenaj
18.i Lacasuli rulmentului, i parteai superioarai
dei pei capatuli farai antrenare
59
19.i Ineli dei etansare, i parteai superioarai dei
pei capatuli farai antrenare
20.i Invelisuli rulemntului, i parteai superioarai
dei pei capatuli farai antrenare
21.i Oringi dei ulei, i pei capatuli farai antrenare
22.i Invelisuli rulmentuluii inferior, i capatuli
farai antrenare
23.i Lacasuli rulmentului, i parteai inferioara, i
capatuli farai antrenare
24.i Ineli dei etansare, i parteai inferioara, i
capatuli farai antrenare
capatuli farai actionare
26.i Capaculi dei etansare, i ini capatuli cui
antrenare
27.i Garniturai dei ajustarei inferioara,i lai
capatuli farai actionare
28.i Garniturai dei ajustarei superioara,i lai
capatuli cui actionare
actionare
30.i Garniturai inferioarai dei ajustare,i capatuli
farai antrenare
31.i Capaci dei protectie
32.i Deschiderei pentrui compensareai
presiuniii acumulate
33. Tubi dei alimentarei cui uleii cui orificiu
34. Tubi dei descarcarei cui vizori dei sticlai
35. Racitori ali uleiuluii dei ungere