CUPLAREA IN PARALEL MANUAL SI AUTOMAT A GENERATOARELOR

1
 CAPITOLUL I
Cuplarea in paralel a Generatoarelor de curent continuu

Ecuatia de functionare a Generatorului de c.c., derivatie

2
 Cuplarea in paralel a Generatoarelor de curent continuu

Conditiile pentru cuplarea in paralel a gene ratoarelor de cc, sunt

urmatoarelele:
- Corespondenta polaritatilor la conectare
- Egalitatea tensiunilor
- Egalitatea turatiilor celor doua generatoare.
Pentru functionarea paralel, generatoarele trebuie sa aiba
caracteristici tehnice constructive asemanatoare.
Presupunnd ca turatia generatoarelor este egala, si generatorul G 1
alimenteaza TPD, pentru realizarea egelitatii tensiunilor, cu ajutorul
reostatului Rd2, reglam tesiunea U2 a G2, astfel ca U1 = U2 , dupa
care conectam intrerupatorul I2 al G2. Dupa aceasta, egalizam
sarcina pe cele doua generatoare, folosind reostatele de excitatie, si
observand ampermetrele individuale ale celor doua generatoare.

3
 Cuplarea in paralel a Generatoarelor de curent continuu

Schema de principiu a cuplarii in paralel a doua

generatoare de c.c.

4
 CAPITOLUL II
CUPLAREA IN PARALEL A GENERATOARELOR DA C.A.

A. Conditii si procedee de conectare a generatoarelor pentru functionarea in paralel

Generatoarele sincrone pot functiona in paralel, numai la aceeasi viteza unghiulara a
rotoarelor. Sincronizarea generatoarelor, presupune functionarea acestora cu
deplasari relative admisibile ale rotoarelor, unul fata de altul. Pentru conectarea
paralel a generatoarelor, trebuie sa se indeplineasca anumite conditii, fara de care
pot sa apara socuri mari datorate curentilor de egalizare, care pot deteriora
generatoarele si scoate din functiune centrala electrica.
Procesul conectarii generatorului la functionarea in paralel, cu indeplinirea conditiilor
necesare, si numeste sincronizarea generatorului , si se poate face manual,
semiatomat si automat.
Pentru sincronizarea generatoarelor, se folosesc trei procedee diferite
- sincronizarea precisa la care generatorul excitat, se cupleaza in paralel cu
reteaua, dupa realizarea conditiilor de sincronism
a. egalitatea valorilor amplitudinilor tensiunilor
b. aceasi succesiune a fazelor(conditie constructiva)
c. coincidenta fazelor tensiunilor (tensiunile trebuie sa fie in faza)
e. egalitatea frecventelor retelei cu a generatorului care se conecteaza.

5
 CONTINUARE CUPLAREA IN PARALEL A GEN. DE CA

- sincronizarea grosiera - unde generatorul excitat se conecteaza la

functionarea in paralel fara respectarea stricta a conditiilor de sincronism.
In momentul cuplarii, in serie cu generatorul se introduce un reactor - o
bobina cu reactanta inductiva (drosel), care micsoreaza socul curentului de
egalizare in limite admisibile, dupa care este deconectat.
autosincronizarea consta in antrenarea generatorului neexcitat la o turatie
apropiata de turatia de sincronism, cuplarea acestuia si apoi conectarea
excitatiei sale. Procedeul este utilizat in centralele electrice ale sistemului
energetic national in care generatorul este conectat la o retea de putere
infinita si socul curentului de egalizare poate fi suportat. Incazul navelor nu
se utilizeaza autosincronizarea.

In continuare prezentam sincronizarea precisa manuala.

6
 SINCRONIZAREA PRECISA MANUALA

B. Sincronizarea precisa

7
 SINCRONIZAREA PRECISA MANUALA

Schema electrica de sincronizare, contine voltmetre si frecventmetre pentru

masurarea tensiunilor si frecventelor la retea si la generator, iar pentru a
surprinde momentul coincidentei fazelor se foloseste sincronoscopul cu
lampi in montaj la stingere si sincronoscopul cu camp invartitor.
Egalitatea tensiunii se realizeaza automat de catre RAT si se verifica cu cele
doua voltmetre.
Egalitatea frecventelor se verifica cu cele doua frecventmetre. Frecventa
generatorului care se cupleaza, se regleaza intervenind asupra turatiei
motorului de antrenare, cu un servomotor cuplat pe regulatorul de turatie,
care se comanda printr-un comutator cu urevenire in pozitia zero, afla pe
sectia de sincronizare a TPD, comutand in pozitia creste sau scade.
Coincidenta fazelor tensiunilor in momentul cuplarii poate fi determinata cu:
voltmetrul de nul, sincronoscopul cu lampi, sau sincronoscopul cu ac
indicator.

8
 CONTINUARE: SINCRONIZAREA MANUALA

Sincronoscopul cu lampi, are lampile conectate ca in schema de sus.

Conectate intre aceleasi faze de la rete si generator, iluminarea lampilor
este determinata de tensiunea de batai.Tensiunea de batai aplicata lampilor
este egala cu diferenta geometrica dintre tensiunea generatorului care se
cupleaza U1 si tensiunea generatorului care este la bare U2. Tensiunea de
batai Ub, variaza de la Ub=0 cand tensiunile sunt in faza, la Ub=2U, atunci
cand fazele sunt in opozitie. Momentul de cuplare este cand tensiunile
coincid ca faza, adica Ub=0, si lampile sunt stinse.
Sincronoscopul cu ac indicator este prezentat in fig. b. si este un selsincare
are fixat pe rotor un ac indicator. Modul de conectare al selsinului se
observa din desen.Sistemul de curenti trifazat din infasurarea statorului,
creeaxa un camp magnetic invartitor care interactionand cu campul
magnetic al rotorui, il determina pe acesta sa se roteasca cu o viteza
proportionala cu diferenta dintre frecventele retelei si a generatorului care
urmeaza a se cupla. La egelizarea frecventelor si coincidenta fazelor acul
indicator este in pozitia zero, care este si momentul cuplarii. Dupa cuplare,
generatorul se incarca cu sarcina prin intermediul servomotorului.

9
 SINCRONIZAREA AUTOMATA

C. Consideratii asupra sincronizarii automate

Sistemele automate de sincronizare indeplinesc functii de control pentru
marimile mentionate in cazul sincronizarii manuale, frecventa si coincidenta
da faza, pe care le corecteaza.
Sunt cunoscute doua principii care stau la baza sincronizarii automate:

1. Principiul sincronizarii automate cu unghi constant de anticipare care consta

in actionarea sistemului (conectarea generatorului) la o anumita valoare a
unghiului de anticipare.

2. Principiul sincronizarii cu timp constant de anticipare, care include elemente

ce reactioneaza la modificarea frecventei tensiunii de batai, si introduce corectii
pentru mentinerea constanta a timpului optim de actionare.

BIBLIOGRAFIE: Prof. D.Nanu, Instalatii Electrice Navale - Capitolul VII.

10