iiii:i:ie

l? I iliEir1'1
s

s
r

a
s.
194 Locomotive diesal. Sisteme maoderne de comandă și reglare automată Generatoare electrice de putere pentru tracțiunea feroviură 195

.l-
F

F
6

-i
*
:

-
i
!
tubetul 101 În condițiile funcționării generatorului în ansamblul circuilului energetic al
Parametrii principali ai gencratorului vehiculelor cu motoare termice, turația grupului motor diesel-generatar sincron
se menține constantă pentru un anumii regim de funcționare, dar acestea se
Reglmuî de Ug [V] modifică în raport cu regimul comandat. În acest caz generatorul funcționeară
E

Ig [A}
=F-

N [min_] Pgé:
E

[kw—_l
3

^-

B Pfr [kvv]
funcționare
!

cu regimuri de turaţie cuprinse îNlre /& in ŞI șo îN funcție de turația moatorului

lliigii
tennic care-l antrenează. La fiecare turație se realizează un regim staţionar pentru
,F

EE Eporară 890 |1.520

e a

care relația (10.46) îşi păstrează valabililatea.

c "a-

ll g-mar 3653 |3.700 Statorul este echipat cu înfăşurări de excitație în curentalternativ și indepiineş-
-

1.080 1.350 |0,933[0,93| 105 te rolul indusului fix, iar rotorul este echipat cu înfășurări de excitație în curent
La Uga 550 |2.460

Eeia?:+Eil:
continuu. E .
La f 500 |2.700 În gencral, maşinile sincrone mai au——ş'i-îvnfăşurări de amorțizare, care au
rolul de a împiedica ieşirea din sincronism când rotorul este supus unor pendulări

iiii
1lil+il
mecanice datorită perturbațiilor în funcționare,
Generatorul este dimensionat la P, = 2184 kW. Dimensiunile principale
U

După felul excitațici sistemului inductiv se deoscbeşe maşini sincrone cu

AE u . "a 1,618.
poli aparenți (cu întrefier variabil) și maşini sincrone cu pol! înecați [cu întrefier
uniform-constant). Primele se folosesc la turațu reduse (până 1a 1000 rot/min),
B,A

iar ultimele se folosesc la turații ridicate (între 1000 şi 3000 rot/min) și puteri
MATI.
rg = eE

aiiliiliEii
10.2. Generatoare de curent alternativ pentru tracțiunea
aD

At
=
E
i.r

Pe vehiculele de tracțiune maşina sincronă, fiind antrenată de motorul termic,

=
(D

=
!l
:

E
5
-

i
-
gff

feroviară funcționează în regim de generator.

i
La studiul leorctic al generatorului sincron trifazat, în regim staționar, se pot
face unele ipoteze simplificatoare ca:

I
— circuitul magnetic al mașinii are o caracteristică de magncetizare liniară (se
10.2.1. Funcţionarea generatorului sincron de tracțiune
Ar

Z
.3A e Ei q

F
!.r

6
6

=
F
ais

=
a
.9
f'

neglijează saturația şi fenomenul de insterezis);

(!

6
:

—se admite simelria constructivă, magnetică şi electrică;

Generatorul sincron este o maşină electrică de curent alternativ monofazată

=Z
ra.

3.-
—nuse ține seama decât de armonicele fundamentale în circuitul de excitație
+,lj

-35

=P',
a2

qJ
#;
?i

sau trifazată a cărei turație, în regim staționar, este proporțională cu frecvența:

e:

+i
fo

şi de reacție;
;9

:4
@l

'-;

gea,
—turația generatorului se menține constantă la regim considerat.
= 604 (10.46)
7Zc-15

.'t-:3
Funcționarea generatorului sincron se poate analiza cu ajutorul diagramelor

9
-
;
s-F
-
fazoriale, construite peniru o anumilă stare de funcționare, caracterizată prin L;
unde: şi / Defazajul este determinat de unghiul c dintre tensiunea U,şi curentul 7,
+e

„f„este frecvența generatorului, în Hz; Dacă se consideră p > 0 şi dacă se notează cu Es tensiunea la mersul în
_o;-{

e:.
-?^

;ii
P —numărul de perechi de poli at generatorului.
+i

E
;5

;-
gol, indusă de fluxul rotoric dbe, Eag cu Eoa — tensiunea electromotoare indusă
;i

r
"-
!=
de fluxul rezultant longitudinal în fier b;,, cu Eas — diferența dintre £E r și
EE = Exa — E,) Şi reprezintă t.e.m. indusă de reacție a indusului dată de
fluxul, care este în fază cu componenta reactivă (longitudinală), cu —t.e.m,

G
G
MD indusă de fluxul magnetic transversal şi cu X, — reactanța de dispersie statorică,
=
se poate construi diagrama tensiunilor pe fază (fazorială) pentru generatorul cu
poli aparenți (fig. 10.56).
Fig. 10.53 4. Schema de principiu a transmisiei elecirice

g
de curent alternativ-continuu.
 lt$

iji ?€ll
iilli

: EH:l:.
i.:li
+; ?fll
ll$

! illl.
:+li
9=vlli

187

"r E;lE
Generataare elecirică de putere pentru tracţiunea feroviară
ill

is+6*A
to

Locomătive diesel. Sisteme moderne de comandă şi reglare automaiă

il!

t:

196
lll

d [Link]
Dacă se au în vedere componeniele tenstunii și cădenile de tensiune din circuit
tfil:

;11
(fig. 10.59), ecuația de funcționare a generatorului sincron cu pahi înecați sc prezintă
-(E
sub forma:
E;

.r
;3'E:i
E, =E,+E=U,+RI, +iX,1,. (10.47)

i
Fig. 10.56. Diagrama

3s$
fazorială a yeneraturului unde:
a
E
sincron cu poli aparenți.
U este tensiunca statorică pe fază;

iE-crlH
€E;*l-:"
R-rezistența întăşurării pe fază;

sr
a 3
?
iF
X, -reactanța corespunzătoare fluxului de dispersie al înfăşurării pe fază;

q
:
1, - curentul de făză.

.€
După cum rezultă din fig. 10.56 t.e.m. de sarcină indusă în stator de fluxul
z
'' +

- __Diagramei din fig. 10.59 îi corespunde un circuit electric echivalent (fig. 10.60)
eA
:: i.
@ Y

+
&!E

a
+4
1:

rr 3 * E:

.=:
1=

;=

total rezultant în Întrefiar, se obține cu relația: al maşinii sincrone cu pok înecați.

:F

e_
-:

E = Eu + Eaq E
:

Tensiunea la borne se determină cu relația:

| !.'r
c-r h'
a
z

:, 9
e
7
a'

:
r

>r:r"
i.E

U; = Fs -—Rş„r z 0
\
\-

Ee1

Rezultă că pentru p > 0 tensiuncea U< Ey

ooo T
o- t:

Y 5_r

6|5

7ia
e E_i

5-i
r-

Pentru calculul generatorului sincron de tracțiune se pot folosi diagramele

E=!
qoqi
-H

Fig. 10.60. Circuitul electric

==J.

:=:
2i:

A:-
.Yr

fazoriale simplificare (fig. 10.57 şi 10.58).

:io

?q
echivalent al maşinii stncrone. :
;
;

Fig. 10.59, Diagrama fazorială

; a5

i;'
5 s:
a generatorului sincron cu pali înccati,

B i-
Dacă se consideră căt.e.m. £, depinde liniar de curentul pe fază 1,. se poate

aY
Fig. 10.57, Diagrama fazortală

;
9q! u
scrierelația:
simpiificală a gencratoruiui sincron
= -j Xf
E, (10.47)

a 7
cu poli aparenți.

Ei{

=
unde X, are dimensiunile unei reactante corespunzătoare fluxului de reacție.

E-
:<

a
Fig. 10.58. Diagrama

!F'
fazorială simplificată. - Fig. 10.61. Diagrama fazorială Fig. 10.62. Diagrama fazorială

-d

ag e
:qc

.1.
simplificată a gencratorului simplilicată a generatorului

F) 6 dEf

::16
B e:-

=3
sincron cu poli înecați. sineron cu pali înecaţi.
Îh acest caz relația (10.47) se poate prezenta sub forma:

P
.E
12. '-s
În aceste diagrame z este reactanța sincronă longitudinală, iarX, — reactanța

,rt c
F
a.; ; =

-t++
6.: E 4

c
!!
E„r =E0+Er=5„r+Rîf+jX„Îf— (10.48)

\r:
KI:

:r
3 C d,!

j
sineronă transversală.

d-P,
;;,a

dq!
Pentru maşina cu poli înecaţi X, = X, (Ja maşinile nesaturateA, = X = X,) şi

xe
s-6

f_E
diagrama fazoriulă este reprezentată în fig. 10.59.

-t
ii
 [Link]
i i:i:ss:iii rlr

lli

?: lli
Lacomotive diesei. Sisteme moderue de comandă și reglare automată

F,i .,
19& ; s lls

pff ll'r
Generatoare electrice de putere pentru tracțiunea feroviară 199
.:. I o
3 i lt:

s t
a: lli
c_r lt-
dz ta
hi l:

6, ll*
l!
;1ta
,s:

itl
rtl
Rl
EE

Termenul X, * X, = Ă poartă denumirea de reactanța sincronă a gene-

;tl
sunt mici chiar la curenți mari pe fază, t.e.m. rezultantă £ poaie fi considerată ca

il
9l
_!;
ratorului. fiind cgată cu tensiunea la borne şi, deci,9 =f
!
Si in acest caz, pentru calculul generatorului de tracțiune. se pot fu:osi diagra-
I
lii:, ii; =iui?iiE
(fig. 10.61 ş1 10.62).
mele azoriule simplificate
Fig. 10.63, Diagrama fuzorială

'.
10.2.2. Metodologie de determinare a parametrilor principali simpliticată.
ai generatorului sincron

+ sa
La stabilirea parametrilor principali ai generatorului sincron utilizat în ansanblul

3 il
În acest caz:
transmisici clectrice este necesar să se cunoască puterea disponibilă a motorului

= ^;"-
E,cos(p + B) = U,cos p+ 1,k, (10.54)

r I €
ormic (la regimul nomunal) şi turaţia arborelui acestula.

*
Z1i
=a=
,iFEiiiii +4T .i.

??
Pentra dimensionarea generatorului se porneşte de la puterea efectivă nomi- iar pentru cele trei faze prin înmulţire cu 3/, se obține:

-- i4j
;
i
nalăa motorului ternuc, din care se obţine puterea de anirenare a generatorului.

:d-
Pentru antrenarea directă a generatorului această putere se caleulează cu 3E,L,cos(Q +B)=3U,1I,cosp+3R7;, (10.55;

-
,
relația: în care:

:
i
e l a I o — (10.58) 3E,lycos(p + B) = P

,E "
5 - ?ei,:
în care B este un coeficient care ține seama de puterea de antrenare a instalaţiilor reprezintă puterea electromagnetică:

;d
t ;
{
auxiliare (D=0,50...0,95).
30,1,cos Q = P,

FRii-a
Puterea la bornele gencratorului se calculează cu relația:

;{1fq:
raf *-?;;F E; =
reprezintă puterea activă cedată sarcinii de generator;

i.
d ?

6
P = P * BPoigs (10.51)

i
[Link]
unde 1), este randarnentul total al gencratorului sincron:
3 RÎÎ =ARB,

s
$
reprezintă puterea transformată în căldură prin efectul Joule, în înfăşurarea stato-

a'
d
Te — 1982885

i
i

i
i
i
i{
TICĂ.
Pentru cazul când pentru antrenarca generatorului se foloseşte un angrenaj Deci:
mecanic (amplificator sau reductor), puterea de antrenare se calculează cu relația: a tg! de

"
, E€-'f"I_i*:,-
I'EEg'.!
(1 0")2}
* Pa»Bnnun Dacă se notează cu AP puterea necesară pentru acoperirea pierderilor

* F"ii i+:I
P.r-u = )a' m

3 *E.
* ls:*ui::-
E*i
unde randamentul angrenaiului mecanic: mecanice ale generatorului şi cu AP,, puterea preluată de excitatrice (dacă aceas-

i5-c

:a3
frli
"H;E

Fg:)
îa cste montată pe același arbore al generatorului), puterea necesară pentru antre-

jli
i?1:HB
“(HJ? = (0,9?" 0199J'
narea gencratorului se calculează cu relația:
În acest caz puterea la bornele generatorului devinc:

gii<ii'l
ÎE pp PA p SE S P AT p AR T PS E ZAT UBG

! <
= AP tionitla (10.53)

?;:;i'*i
g 5"
E g Pci'nam'p e

Fq-ip
,5'
Puterea electromagnelică P, transmisă statorului se calculează cu relația:

?'
.) ZE..,c',
Putcrea generatorului cu poli înecați sc poate determina şi din bilanțul puterilor, Pen = Pog — APu — APare (10.57)

?:!-
ili
carese poate scrie cu ajutorul diagramei fazoriale, prin proiectarea tensiunilor
_Putereautilă ”„ debitată de generator, se obține dacă din puterea electromag-

i+
,i
după direcţia curentului de fază (fig. 10.63).

{
":E
netică se scad pierderile din stator:

i{
Deoarcce căderile de tensiune. datorită rezistențelor ohmics interioare

\Y
(aproximativ 0,4 + 0,9 % la maşinile de puteri mijlocii) şi dispersiile înfășurării,

--
:

^
*
PSZPc»m — Af ZPH:.:_AP»W - AP!.'_APE—\' = P"S_ZAP' (1058\)

I
 'ii' i,i'=iti;;'i?ii
ai*ilgi e i: i i+siiiil
iiffi;tii
iiSii "ii i il:ii=ili
r-
Locomative diesei. Sisteme moderne de comandă și replare automară Generaraare electrice de puiere pentru tracfiunea feroviară 201
a

200
3
I

5
*

-
I
:

i
!

Dacă se neglijează pierderile din stator (rezistența ohmică fiind mică), pute- Ceilalți purametri constructivi al generaworului sc stabilesc după normele impusc

!
rea electromagnctică este cuală cu puterea utilă: în construcțiile de maşim clectrice de curent alternativ,

ii t ier ri'ii +;r 1 tEliil

Parametrii funcționali ai generatorului determină caracteristicile acestuia şi ci
P = P.= ml,U;cos Q. “10.59)
sc stabilesc, în gencral, pentru trei regimuri de funcționare: regimului corespun-

r.\
Parenetrii generatorului pot l1 de ordin constructiv sau funcțional. zător tensiuni maxime pe faza U;m_. regimului de durată (U, şi Z4) și regimului

4alii]'.
Printre parametrii constructivi principali ai generatorutui sincron se menţio- corespunzător curentului maxim pe faza Zinax-
neuză: numărul de faze, numărul de înfășurări la stator, numărul de poli şi dumensi- Aceşti parametri se calculează pentru o putere constantă P,,,. corespunzătoare

!
unile generatorului (rotorul şi statorului). regimului nominal al motorului termic și pentru cos Q= 1, adică = 0. În acest

=
Lastabilirea numărului de faze se ține scama de: . caz, puterea nominală pe fază se determină cu relaţia:
--îmbunătățirea comutației motoarelor clcctnccfit tracțiune, pentru care .
, + Pu
pulsația tensiunii trebute să fie minimă;— U „I 10 —Γng = Pf (10.61)
— pierderile suplimentare ale armonicilor superioare'să fie cât mai reduse;

i
— numărul aparatelor de control. comandă şi protecție să fie minim. Pentru a nu se depăşi puterea nominală pe fază este necesar ca:

j
Dacă se au în vedere aceste cerințe şi expertența proiectării şi exploatării, I 4

ii,
jr"'min u 1l:-."'!flo , (!(\ 62\}
pentru gencratorul sincran de tracțiune de puteni ridicate se recomandă trei faze şi
, Ur„;"'m:lx
două înfăşurări în paralel la stator.

g
eli['
Dacă se au în vedere condițiile de gabarit, se recornandă constructiv un dia- Ca şi în cazul generatorului de curent continuu, se stabileşte un coeficient de

a
i+iir
metru interior al statorului D, £ 1230 mm (pentru un ecartament e = 1435 mm). reglare al generatorului daL de raportul:
Diametrul rotorului se stabileşte în funcție de diametrul interior al statorului — 18.22, (10.63)
P, = Unes — Z

lig'ilE iiif
D,. Constructiv D, = 2;.— 2a şi lan = 1000 rotimin (a = 3 + 10 mm). Ur„.l"min 1,; imin ;
După stabilirea lui D, se verifică vireza peniferică: Tensiunea maximă pe fază este determinată de tenstunca maximă pe motar şi

;"rtg
I, de schema de concctare a motoarelor (schema de concctare se menţine fixă; de
Y a — TE <160ms.
regulă, mai multe ramuri în paralel, cu unul sau două motoare pe ramură),

o l-!i
P
60

;+i.
Dacă se are în vedore că Stabilindu-se L, max, respectiv L; se calculcază /; min ŞI apoi du
deoarece;
,ar
F-

. DIla B A n kk ,
L'Imx (Pgf min* (l 0.64)
61-10"

J
Cunoscându-se puterea nominală se stabileşte și Ur adică:
A

rezultă şi lungimea de calcul a statorului:

a
H

n
li

iaali,
*

I
;

i
i

U ;min = = P*_'”-" 10- (10.65)

1- SE (10.60)
r ! D o-
+ ir! x :'
)-r„.l" Eax (pg Z}'min
-

j-
AKD nBA Pentru stabilirea parametrilor corespunzători regimului nominal! se recomandă:
*t
;9

!l
unde:

t
l
-;?;-!
Î
P, este puterea aparentă la borne a generatorului, în kVA; 0,
=15...1,6. = (10.66)

G:'
'.H
i

fiF:i
t 6 311
+l1

^=
E; !,3-e E s.:

!-
P -S= =.; X 1!
F ii-'i d= i 3;

r-:
--!
l… f şi a — constante (&;, = 1,1;,£=0,972..0,976; a = 0,72...0,74);

rl

^.i
]Jl" EEI
D,- diametrul rotorulu, În em; Puterca de calcul a generatorului se calculează cu relația:

==:
Î.
n —turaţia, în roV/min sau în min”
=6104=:d

n! -o-: -
,

-11.!p:a<

9i.-"
B — inducţia nominată (B = 6200,..7000Vs/cm")
dFr",ili}.

:i9::s=a:
= 3U_'fmax1îm ]0_3= 3(pn['5 Trux ăf'minlo ?- Pu Pgn = (pnpa'nng” (} 0'67}

-?
rl : >X
4*i-4",
4 —încărcarea liniară (4 = 600...680 A/em). Puterea de calcul este mai mare de tp, ori decât puterea nominală a generatorului.

F=Eqi!
i,i

P:q
9"o
Ei
i q:>

:Er4

= )
--:!6E!,-E
'Pentru generatoarcele sincrone de puteri mari (P, > 2000 kW) se recomandă

: :::t
La stabilirea tensiunii maxime pe fază, în afară de conectarea motoarelor, se

- I:

li

;':
65;..:
+,N

=':
adoptarea unui număr de 12 poli, adică p =6 perechi.

6;
3i
6: are în vedere şi schema de conectare a fazelor generatorului.

.
 $

g
3F .- e S

s
3

202 Locoamotive diesel. Sisteme moderne de comândă şi reglare automată Generaioare elecirice de putere pentru tracţiunea feroviară 203
n
E

5
I
\
\

!
i

La conectarea în stca (fig. 10.64, a) tensiunea efectivă de linir este dată de Tensiunea maximă pe motor determină tensiunea maximă pe fază, adică:
relația: — MDm — U o (10.7
U, =3U. (10.68) U PEMASET
2338R 2338
Fj+

iar la conectarea în iriunghi L,= L, (fig. 10.64,b). La generatoarele utilizate în tar tensiunea maximă de hnic este:
tracliunea feroviară sc folosește conectarea În stea.
(—";." TIu = 3U Î maa ” (1 ('I ÎÎ !
Cunoscându-sc tensiunea maximă pe fază sau pe linie se pot stabili percchile
de valori L, şi /; pentru cele trei regimuri caracteristice de funcționare, folosindu-
se relaţiile (10.62 = 10.66).
10.2.3. Caracteristicile generatorului sincron principal
E b
Fig. 10.64. Schema de conectare a fazelor:
n "El

Caracteristicile generatorului sincron sunt reprezentate prin: caracteristica de

-.o

a — în stea; & — în triunghi.

mers în gol, caracteristica de scurtcircuit, caracteristica de sarcimă, caracteristi-ca
fr
Amplitudinea tenstunti pe fază (fig. 10.65 — generator cu o Înfăşurare la stator) externă, caracteristica de putere, caracieristica de cuplu, caracteristica de
6'
P>

este dată de relatia: randament şi caracteristica în V (caracteristicile de reglaj).

Peniru generatoarele folosite în tracţiunea feroviară caracterisiicile de reglaj
U p (10.69)

PS
suntreprezentate prin curbele i,(/;) pentru » = constani.
Caracteristica de mers în gol este definită prin funcțiile E(î,) pentru
HE R s Ț n= constant (de obicei, turația nominală) și /=0, deci/= constantşi ,=0.
Valoarea t.e.m. la mers în gol se poate calcula cu relația:
E = 4,44 k fb (10.73)
în care:
k este factorul de înfăşurare (&,,= 1);
w—numărul de spire;
f--frecvenţa, în Hz;
Fig. 10.65. Diagrama tensiunilor. Dy —îluxul magnetc, în Wb.
Y e.- e
\6

2
,E

:.
::

:
:
-r .d i
: Rezultă că F este proporțional cu D, şi acesta, lu rândul său, este funcţic de
Tenstunea medie redresată se calculează cu relația:

c"
X_
rd
r: curentul de excitațic al palilor rotorului, deci Eg(1,) are forma curbei D;(1,). Dacă
a

..
d
^

g
!

a; i

16
curentul de excitaţie creşte, creşte şi fluxul magnetic şi odată cu cl crește și t.e.m.

3F ^=
U, =1,653-U m =1653/2 U, =2338-U, (10.70)

^:'
-*
q;

!-
o
;j
--

^
Pe măsură cc saturația circuitului magnetic creşte, creșterea fluxului şi at.e.m. cu
-

;
şi ca trebuie să corespundă tensiunii mnotoarelor electrice de tracțiune. Dacă ve- creşterea curentului de excitație se atenuează (fig. 10.66).
N'
?

.r F
! -

:E
P'9
^D'

2-

e-
j'=:.
hiculul este prevăzut cu m motoare, tensiunea medie redresată se calculează cu La funcționarea în gol rămâne şi o tensiune electromotoare remanentă (5-10%

is
=:j
:s
hg

e4

;;:
1.n

-d

;F
6-
;a
^:

:l
*!
:
q2

relaţia: din t.e.m. corespunzătoare regimului nominal). Pentru necesitățile practice se

- U = M l foloseşte o caracteristică de mers în gol medie,

.-a,

a
.i
i-
-
în carc: Dependența f.e.m. la mersul în gol de curentul de excitație (sau de t.m.m.) se
t.
m, este motoare de tracțiune conectale în serie; stabileşte prin caracteristicile /,(j,) sau E4(F„) şi ele se ridică la standul de probă.

=. qJ

?3.
=A
^'d
=+

4;
!9.
m„— motoare de tracțiune conectate în paralel (m = m, -m,).

6d

;1
;Q

d3
=-
9r

-o
ol

;=

I
:

|
 3

n,
F

204 Lacamative diesel. Sisteme moderne de comandă și reglare automată

3

3
t

li
:

I
!

€5 r-

^i
Generatoare alectrice de putere pentru tracțiunea feroviară 205

ll,:
r-. E? i

! ai t!
a .: E lti
ti:

t.
—
;n1:
l!

ll
d

: ?s I
xtl
E +*l:
PX

zi"r I
F = fu Caracteristicile universale sunt reprezentate şi prin curbele E„/U,(i-/i,). cărora

3-!iti

; i
E3
= LI —

i.x

5!r
le corespund datele din tabelul de mai 105f

a;
jos şi caracteristica

[Link]
p din fie.g 10.69.
.
. Caracteristicile universale ale gencratoarclor sincrenc

3
c

=
"

:
;
L - Ţ

a5i?
// idtin | 02 ! 04 | 06 08| 10[|12[14[ 16 [ 18
//

l-.
iE |0,250[0,490]0,690]0,870|1,015;1,130]1,225] 1,290] 1,345

ieFi;??'
d idin | 20 [ 22 [ 24 [ 26 ] 28 [ 30! 32 [ 34

-t F

€;?i?+;i[
r ?m{
o p a > Ex/E„|1,380|1,415[1,435]1,460[1,470[1,485[1,500]1,510] * —

g+ i Fi'i
Î, Î.
33

Fig. 20-55- C_i—jf fîCţ…“ Fig. “;-)57- C_J?îcjîîlw“c”c

2.

În gencral. caracteristicile de mers în goi se abat de la caracteristica medic cu

'l.:l

i
.j-iii4
n
2 ^

^
F !

rgil
i-6

":E{5Ft; * iig-

=s^1i
C ICT TI EO: , A RE. U iE MRR cel mult + 3% şi pentru proiectarea vehiculului acesfe abateri sunt adnise.
.*-
i i

c:+:
9i:

-::f
-.i

1 — cu pali înccați: 2 - cu poli aparenți. " a p : : E

c

a
=
:

91
Dacă se cunoaşte caracteristica de mers în gol pentru turația nominală, carac-

:l*=
, 1 z feriştica rs în gol pent ă ie se poat i aj e:
Pentru cele două tipuri de gencratoare caracteristicile de mers în gol sunt eristica
a% ! :- E

de mers în gol pentru altă turație se poate determina cu ajutorul relațici

F

:gi€€€
d

q
i::
^
;'
I

i
^r;e','?

''
ascmănătoare (fig. 10.67). -
=:

: E= f Foa :iEU„, (10.74)

.5.:F€F
La proiectarea vchiculului, când mașina clectrică este încă necunoscută, f a
h-c:t

? ^
^'

u^e
:?'
.^r:5:

"i6

s
n:.
caracteristica de mers în gol sc poate determina cu ajutorul caractenisticit univer-
:P
F.

=:|
!9

:=
::iiod

-1
ia*9;

;
Y':i.

sale E/E,(i/i,) g 10.68).

E
':-

E estet.e.m. pe fază la mersul în gol pentru turația nominală;

6
΄ frecvența corespunzătoare regimului nominal;
Fe EU, f-trecvența corespunzătoare turației respective,
F

3 F
E Pentru mai multe turații (1,> m > 1 >, ... > n,) ale generatorului se obține

+ E
igi
d
1 $
o familie de curbe &(i,.a) (fig. 10.70).
LU Caracteristica de scurtcircuit este reprezentată prin curba /,(1,) la a = constant

!
1 decif= constant şi U,=0 (fig. 10.71).
05
05 A
& f
TI Fă
5 ,
20 30 4
- : , LO 20 30 4U &
î î
Fig. 10.68. Caracteristica Fig. 10.69, Caracteristica L,
i,, FJ -F
EO
universală. universală.
Acestoi caracteristiei îi corespund datele din tabelele următoare. 0 » 'u „
d C

5'il
Caracteristicile universale ale generatoarelor sincrone

::ii
Fig. 10.70. Caracteristicile £ (i..n). Fig. 10.71. Caracteristicile

3
s,

]*B
idin |0| 035 [10] 15 [ 20125 ]| 30 ! 335 Eo(i,) şi Zî
EglE„|0|058|10| L2I | 1.33| 1,40| 1,461 1,51

$
I
 llF
: ll":

s
,i lli

a
e lle.

eqi*i" llnE lli

Lacomative diesel. Sisteme notderne de camandă şi reglare automaiă

a
206 . Genarutoare electrice de putere pentru tracţiunea feroviară 207
L;

? z +a { I

I
*
EII
Elr

;
:
!
R lls

i
e 5Z i, i F i
i
I ll!

li
;li
15

I:
5lr
rt lllr
+ll
iLl

Curentul de scurteireut se poate calcula cu relația: Pentru cos Q = 1 şi / * 1, U< k lar odată cu reducerea curentului de

c.
-l

=: -l 2
!l

ii!

3
a \
f E sarcină tensiuncea la borne creşte şi funcția L(7) se poate reprezenta printr-o curbă
;.! E; E::

s'E :iAd
3:t ;
(:0.75)

[Link],:
E — —
"E!:+34i

:*E !ii+,i
qe

:Bi2

9lP2
3!e4+g-
asemănătoare cu curba / (fig. 10.74), Pentru alți factori de putere inductivi se

;?FE
-

.- l!
R„.l' z X £
obţin şi alte caracteristici U(7) — curbele 2 şi 3 (fig. 10.74). Pentru cos p capacitiv

:.4=a!r;
E
F

d- Je-
Dacă se neglijează fe,:
3

;F
+ai ;

se obține curba 4 (fig. 10.74).

i

-, (10.76)
Fi =

Alura caracteristicii externe a generatorului sincron cu poli înecați se poate stabili

2 d
:qR

n.:
9 f

F3
:5;

6E
=48"i

să R p ORERIIE a din diagrama fazorială simplificată (fig. 10.75), considerând şi pe R =1.

;-
-

l:
.:
Caracteristica de sarcină este reprezentată prin curba Ur ((,) la z = constant,

-:
F?2
iEE
6'

9i1 6

EF :
g€i

ii
F!
-=2,
C;d
;sp

l,= constani și cos p = constant. Dacă se neglijează rezistența statorului diagrama

-i!,a

iE ti
3l:t
T;i

Lr
)

fazorială capătă forma din fig. 10.72. În acest caz se poate scrie:
i
.

U,=Eo-iX,1, (1077)

1
sSau
U, = [E7 TI +XT -2EX,1, cosb. (10.78)
$i
*t

Tinând seama de condițiile de ridicare ale curbei Ex(i,) rezultă:

F
'=

Fig. 10.75. Diagrama fazorială

U,(i.) = J EZU)-2KE(G,)+K; - a) (10.79)
-h
c:

simplificată.
Curba L,(i,) se ridică la standul de probă şi are alura curbei Ex(i,). La
ii da-

curenţi mari de excitaţie curbele se suprapun datorită creşterii ponderii lui față de 10 Ha Fig. 10.74. Caracteristicile U().

i-
>E

:d:

2K,E, dinrelaţia (10.79). Acest lucru se poate remarca şi din f1g. 10.73.

A;-
="
Din proiecţia pe direcţia U rezultă:

| E
_!
F

6ad
Fe E cos B= U+ X, fysin 6,

6 -:'
d
E

F,
iar din proiecția pe o direcţie perpendiculară pe U,rezultă:

F.
F

!-
=
6
EysinB= X, I,cos Q.

se.!*
E!5di'

9
a!Fo

:h,:;,:=

d;6
D:!g

qb
Prin eliminarea unghiului fă se obține:

7
ao
fi
ES -(U; t X,/,sinQ) = XI cos' Q

tl
s-
9iSXieq ,+

€Biie? +
E
Fig. 10.72. Diagrama fazorială Fig. 10.73. Caracteristicile sau
€ 9
gn

rr
q€ i: a i :3
-ci
;
I

g dp:E i ": $i
i€

UY ( Y , U

fF
sumplificată. Eoti,) şi D, (

e.

9.9
= +\ 4"( EE f -—fsin(pzl_
E 1 Fef CER '

:
a;.43+:i
lFaF9I
Caracteristica externă este reprezentată prin curba U,(1;) la n = constant

7. =.= 1 -==-;.

\\
.i\
>
34
3 f; ? :
!-; .r. g-: i
:

a.4t*&si

r'3; r-*i
(de regulă, turația nominală) i, = constant şi cos p = constant. Această carac-

A E B d-?:
6 i\i
D 6!

6',
E e a=
teristică sc poate trasa pentru mai multe valori ale curentului de excitație, menținând dar Îf — /,este curentul de scurtcircuit ș1, dec1:

,i 1: s:;i

9.
z
gEi!9?

Y
!-

6
ddEiiE:-
7?+-P /

5
a d a "?'-

;
pe n = constant şi cos p = constant sau pentru mai multe turații menţinând pe

rN.;:29:
Eq3qt.!
r!e.j[!i.
a i
Uri

g :.3
i„= constant şi cos . Dacă curentul de excitație are valoarea corespunzătoare (Îr|aă .+2—'-—}—31n(p:[.
sl Ur
ii 'P:
e |) s (10.80)
regimului nominal, adică generatorul funcţionează cu L, și /, laun factor de putere

5
F E Z, a

!
constant, t.e.m. la mersul în gol rămâne constantă.
;:

:
 iils
illl
rq, iiF, +ii?iii*aiii

20R Locomoiive diesel. Sisteme moderne de comandă şi reglare automată Generatoare electrice de putere pentru tracțiunea feroviară

lld
209

! ! ll :-
;
E ; T III

Bi ll

i;
li

lt
ll
r:3ili
ilillii

l-
3E I
ll
După cum se vede, pentru un unghi 9 dat (cos Q = constani ; caracteristica Prin suprapunerea caracteristicii de putere constaniă peste caracteristica

o 6l:
+e
::ti!
=9
externă este o elipsă. externă se obtin două puncte de pe aceasta (a şi D) ale căror coordonate suni

B:

i?
z:
F5;l!

!c
.ll
;!
rdl
cunoscute (fig. 16.77),
:6
Generatoru) sincron, pentru a putea fi utilizat pe vchiculele cu motoare termice,
trebuie să realizeze o caracteristică exterioară, care să corespundă funcţionării

ji,r,
motorului termie cu putere constantă (atât la puterea nominală. eât și la putari parțiale),
iar curentul de sarcină să se modifice în hmite foarte mari. Această cerință este
satisfăcută dacă generatorul are caracteristici exierioare U,(7) hiperbolice.
rTlii

Cu o maşină sincronă nu sc potrealiza astfel de caracteristici, dacă nu se

prevăd instalații corespunzătoare de reglare (ca şi în cazul generatorului de curent

,]i
continuu).

i
În scopul îndeplinirii şi cerinței de economicitate, parametrii principali ai
generatorului se stabilesc în funcţie de parametrii motorului termic, în aşa fel încât
motorul să funcționeze după caracteristica sa cconomică, iar gencratorul să
funcționeze după o caracteristică la care factorul de puterce să fie cât mai ridicat 1.
(dacă este postbil cosp= 1).
Dacă se are în vedere relația (10.49), rezultă că tensiunea pe fază cste dată

*9 ::l --: +? Xi 1
Fig. 10.77. Caracteristiea U(1).

-a !'
as r

i :'- a; fri: -:
-:i :
de relația: !

eal
Dm această suprapunere pot apărea două situații:

=
-

ii3
a€

.2=
a) curentul corespunzător punciului b de intersecție are o valoare convenabilă

b:
Ur
;ii=Eo-RIr-JX,Ir- (10.81)

:'
o

!i-
L:

>
!

i
pentru generator;
Eti,
Rezistența pe fază a generatorului sincron fiind foarte mică, se realizează o

j-!-:!58
b) curentul corespunzător acestui punct are o valoare prea mare față de

df

e
cădere de tensiune pe fază mică (1%) şi in acest caz diagrama fazorială se sim-

-c EPI

Ai
ie

.2o
NPo'd-
curentul maxim adrnis de motoarele elcctrice de tracțiunc.

!
=:*a
n+9

i ;i
a-rix;
=:oq!
piifică (fig. 10.75) şi pentru cos Q = 1; 0 =0, tensiunea pe fază este dată de

:+!
În primul caz se pot scrie relațiile:

::.o
=j
relația: 2 EE I SN:
Ufmax _ EG

I
(10.82) _X.w J'rJl"n'lin EI
(10.84)

=
Această relație se poate deduce şi din relația (10.80), pentru 9 =0, cosp = |

ii't n
,
[-,l' .ţrnin — E!— - XDLI}[IIH): :

_Gs

2*:t
ș sin Q=0, şi ea reprezintă expresia analitică a unei elipse cu axele suprapuse

+i,:.

.)Fr
În acest sistem sunt două necunoscute ExŞi X; care pot fi stabilite uşor

Ea:
^$
$:e
= =

-tu;
r \
peste axele de coordonare (fig. 10.76):

Yf,
ii"

6r
dacă se cunosc coordonatele punctelor a şi b (Ufpraaedrmia $ U mân

!=;

:iC

t-i
7.,
l rrax)

^9
2-
l,
;i
I,

"" rl
s.'

^ la
E S U rmax e +I _ Ur

q
— „japg +1 (10.85)

I]
si
=1, (10.83)
El'
Uî p l/ J'rlf' ]2
V (pg P,

:-
I
\|\
k E[J 15 }
Elipsa are semiaxele £; ş1 , | X, = Im — Vr (10.86)

_.1
unde: !J'" x -lr_.lr T

a
Pentru L, =0 curentul de scurtcircuit/, se determină cu relația:

?
E

5'

a
!.

F
E = 444 k f wboşi 1, = Ş— . iE că

:lF
(10.87)

6
a

j-

,-
Fig. 10.76. Caracteristiea L;(1,).
 5 f;:gi:AAll

islli
llE

*; +{ll;
+{iisFii ll;

F
is ?'glli

711

E'
lli

d.
ts' s
qFB "S ll*

Generaioare electrice de putere pentru tracţiunea feroviara

3
Lacomative diesel. Sisteme moderne de comandă și reglare automată

: q
i
6:E He ll*

219
ll-

i
Eifi 3"=-!

='.all!
F,Ei "*: lli
ll!
t:
1
I
I

sFEg

E.

0.
g
şi, prin înlocuirea acestei valori în prima relație a sistemului (10.89)) rezultă:

a
E
a
3.

h
z

?
3

d
*

Cuaceste date, pentru diferite valori ale curentului pe fază, se poaic sonstrui

-
i; l3E !

z€

e e 2 11 71
prin punctele VA7 la / = constant şi n = constant. Pentru alte valori ale l i, şi
a:3{eH
*:?*EF

iid
d? 1:

L"'."ma.\: :;: _Î X.\')I[_iii _A.sJ:}!-mln. (IOQ]!

B!i1la

se obțin fanulii de curbe L (Jar,) şi Uşt(dn).

În cel de-al doilea caz (fig. 10.78), pentru generatorul cu poiti înecați (construit de unde:
:A
i-, {4

OET
până În prezeni), care funcţionoază în regim nesaturai. căderea de tenstune În | PA
(1092;
,
a

, £ e a

co
di;

regimul nominal reprezintă circa 20-50% din tensiunea la borne, adică: Jlrj min Y—((p; = 1) +l
jf.i!
A["΄ = EU:.' _ br'u = k[j DE
unde: Q, E ——.
1_.' vani
E

£ = 0,2...0,5.
unde:
;
:
;
l

Pentruk = 0,2..0,5,y* 1,2...1,5.

E-
Prin înlocuirea lui X,,„ în relația (10.90) se obține t.c.m. la mersul în gol, cores-

g. )<

z
=
L

ii
-c

a2

c6'
6A

6a
punzătoare turațici nominale şi excitației maxime, adică:
E = —/—_“(—M“ié (10.93)
:c i;F

[+

t til
$'

6ll9
"; :? -<,.
VY( -1 +I

A
Ep

E -'
Cunoscându-se t.e.m. la mersul în gol pentru L, = 0 se obţine curentul de

1
t'e

z
iE"i ;

?
S

;
;
!

l
I
scurteireuit:
---F-l----_t--

g E a (10.94)

':. b: iEil'E
iii

9
- i..

^
1EE"=,3*
R +X

:3 B=
=di
Caracteristica externă se ridică pentru mai multe turații (conform pozițiilor

[Link] -=.:
:. 1
:qE ;E
iE 1-L3/.
SaiaFB

-"6

d-6

+ ir
?;
=E ;f

)e

c-
t3
-Hp1?r
manetei de comandă) cuprinse Între Nr ŞI m iar la ficcare turație pentru mai

6;
:6
2;.a2.
e aân ;."-" 1r;'r…… d mure J'-.%

=-ld-Efi
9
mulie valori ale lui ;.

2.
Fig. 10.78. Caracteristica externă. Dacă se cunosc parametrii corespunzători regimului nominal caracteristicile
9

2
i-=
t

4.-

iit
13
externe corespunzătoare altor regimuri se trasează folosindu-se relațiile:

*l
l=t
;.ti
În acest caz:

:e
—pentrut.e.m. la mersul în gol:
R

t3
o * Up(1 + &)
pf (10.95)=
a

P
i
^
sau 5 f

f;
Zu
Up = 1-= 2 (10.88) în care:
-

."
'-l*
+E T n„— turaţia nominală;

E5:
e55
?=i

a
Eii
n, —turația corespunzătoare caracteristicii ce se construieşte.

a
e _:

A
a
i.
B{i
Dacă regimul nominal corespunde regimului de durată şi acest regim se obține

,i
i
0F'

'
a-e
= l,l
qE

qt
=H
i6_
— pentru reactanța sincronă:
QT
Fa.

laturaţia nominală şi excitaţia maximă, relațiile (10.84) se pot scrie sub forma:
=2
4,6

:;
a!
9:j

-
Xa = Dr a Nx X, m
(10.56)

€
I
)

<
h

I
\
_Xîrrlr}min

'R \
U„îf.… =, Eăn

s -l
\
:
În
I
(10.89)

-q
şi

2
— pentru tensiunea pe fază:

=
2

1
Uf = Eon - X jel fe*

? '*t

c
)<

i
$5":.
:

lr
E
C
UrM = n U e

S
(10.97)

?
6:6

[Link][6Fn
E
Prin înlocuirea lui U,, în relația a doua a sistemului de ecuații (10.89) se

yt

-r' r't'
o
E
p
=
3

;
-
obţine;

: i:
3

b
7
Pentru diferite valori ale curentului de excitație t.e.m. se calculează cu relația:

A
d

+
i.
il

e
h
id

i
-

;
:

!E
f = o: (10.98)

r3
e

ll*
EZ = a X

e
i,
în — YZ - s £ f (10.90)

-
il
lE
 F

iR.

-n
g
$

A
IE Gener uroare electrice de puizre pentru tracțiunea ,fe;'aviară 213
s

Loromotive diesel. Sisteme moderne de comandă și reglare automaiă

3

E
3
-.

!
i

I
6
*
I

!
!

!
N.

iar curentul de scurteircuit se calculează cu relația: ş

.!,.
F
F

t-

e a
1
)

Upsn P = X, [, =1, lrcos Y

f (10.59)
:

:
'

sau
! i-- in
?AE-

!, cosY = -
-

-qPE.
r' -- f

A--

se obțin caracteristicile (* l 1) g 10.79, 1arpr1n modificarea vmmu şi menţinerea

*_=p
dXr:
9:i:.
aj-=
2A

ciJ:
.5i

constantă a curentului de cxcitațic se obțin caracteristicile U(; n) fig. 10.80.

4;

Prin înlocuire în refația /6. 100 se obţinc:

CIR s A
CE F -U, cosfh
Pu = mt, ——sin fi cosB + mti, — ————--—Ηţ—sin fi
* să ' Xu
sau
BU, U Lsin2=F+P".,
Pu = m — sinp+m—|. r 110102
Ă.î
24 X
Dacă se neglijează pierderile în cupru la stator, puterea eleciromagneică
este egală cu puterea activă şi pentru un generalor infazat se obtine:
%

3
B = Pm R3——
fED51n6+3——— é — sin 26 - (10.103)

? .Iq

i;
t
y af
Fig. 10.79. Caracteristicile U-; î.). Fig. 10.80, Caracteristicile L, (l; m)- 2

i ! 5

=
F
După cum se vede, puterca activă este formată din două componente:

E
: =! :=1iofli e T ;

i-
3
a r

n
=
:tr' ";.-'' -i
i

;
;
S

Caracteristica de putere este reprezentată prin curba P,„(B), care face

;F E a
3
^

^
i;re e :

it
a5 i, I
a !

3:

3 F Lc
legătura între puterca electromagnetică și unghiul de sarcină, Ă - nt Vr

*E::aiif;'.EiE1
e componentă fundamentală P =3 —E “ sinB;

1
=
ic;ti

I
Pentru generatoru! cu poli aparenți puterea electromagnetică se determină cu

i
4 9:t:'s

: =;'d

-ii@j
;3F:

iFE
! 1{t

pd,
EE
ajutorul diagramei fazoriale simplificate fig. 10.58 din care rezultă
f Ef

?fTi3F1:F;s
= Y -B. În
F;t

Ir

u-.
x
acest caz sc poate serie relația:

5
e componentă secundară (de reacție) P” = 3—2—

',-
,S
I

Z rr-
*
r
:

;
-
n

Pu * lU cos ș = mtlrcos(Y -- B) = mt,l;cos Y cosfi +

I

t
4
-\

.i'
i

i.-
Pentru regimul de generator curbele P'(B), P'(B) şi P,(B) sunt reprezentate

D-
l1 1E:diF :
d
r

:
+ ml,lsin Y sin .

!
;

P.
(10.100)

aTe*:i i
A!

fa

;
?

i
A EEE:EC 1
5

i+
în fig. 10.81.
:

i
; e,
Dar din diagramă rezultă că: Dacă se are în vedere relația 10.103 rezultă că maşina cu poli aparenți poate

r,d;AE;'a

3;Eiqi:
c

-""F i-l l
r>T

F;
furniza putere activă chiar când excitația este nulă. Pentru raportulX, /X;=0,65

dE
-E

I FEil.B
i )!.
= Lycos B + X și Ujsim B=AL, (19.101)

3
i_

sd
I
d

i"i
-
-
puterea activă reprezintă circa 27 % din pulerea nominală, Maşina electrică

i
!.:F

6
;E;!..-i

E t:;zi-3
Dacă se are în vedere că: sincronă, fiind folosită pe vehiculele de tracțiune cu motoare termice numuil ca

5e::Ft
:,)?ii;

oti<.;;
o
I

i= ;+irFa

;:i='!
;-ai6i
generator, pentru situarea caracteristicilor în cadranu! / al sisternului de coordo-

d: tii::i

. \e
:t!3

==-'q
;i.?
1-qi.:

lu = Isin W şi Z = lycos'Y,
dBe!

=
ii e--!.

;r
=ii---d

{
nate se admite ipateza că atât relația puterii, cât şi a cuplului sunt afectate de

?' --

o-o
i
prin înlocuire în relațiile (10.101), se obține: semnul (+).
a

" o

E"*

E
Puterea sincronizantă specilică se abține prin derivarea puterii electromagne-

YH

d
^:-\

p
Fl

4
U,cos B = E, -A,Hysin F

g
t-:-

,-
)
i
:--

*
;E
.r

e|.F
-f

]1
tice în funcție de unghiul de sarcină:

€i
i
.3

9z
E -U, cosf

s.
1,sinB

t lc
@

i,
=

^lA
r
]-
X4

{l!
 tis
ll$
li$
gl

'll8

g
t:

a
Generaraare elecirice de putere pentru fracţiunea jeroviară 215
t:

t-
$
214 Locamative diesel Sisteme moderne de comandă și reglare amutomată
lli

6
3ti

6 ta

!
:

*
i
I
.5 [F

li
glr
3t!

IDerivând reiaţia ( 10.103) sc obiine: - â = £P

Dacă se are în vedere că C = — se pot calcula:

::.
n

A
R

6
0

ie'o
0

;
3 E rş_ , ,
= = casp+3 - r : — }cos E "10.104)
F

— cuplul de antrenare a generatorului, care este și cuplul disponibil ul moiorului

Nlq

E
a

q
F
;
-
9

'^
Ă 2 X

!
î Î m
ternuc:
Pfă rezultă din fia, TIR
a tV,
p : : +

-- (10.106)

!
\
!

;:-

Valoarea maximă a puterii electromagnetice se obține pentru P,(B) = Oşi,

I
.'F

3 i.i

;.''
7;

=
o

=
6

ir
D

ii

e
r

t.
:

D, B

at;9.
-
: T

JY+
deci, pentru fi < Fe În cazul când antrenarea se realizează printr-un angrenaj mecanic, la determi-

.:il'
a
:

gbbqie
:

,iP
iiB

9-
narea cuplului de antrenare se au în vedere şi valorile lui î ŞI Tum.

aa=

rg
= z = P::

.LF.
99N

d3i
ij4d
Pentru generatorul cu poii inecai puterea clectromagnetică (activă) se poate --cuplul electromagnetic;
>q9
!,
!

qa8

Eg
6E

+[,
sn

- ——-determina fie cu ajutorul diagramei fazoriale (fig. 10.61), fie din relaţia 10.103,
:5

Pa
:P
e;

>l
<i
ii\
c-

-9
;li
I

:ii
I

q:

"- 3-
!

C — ! (10.106)
t:
ljo.n

unde X, = X, EE
',:r

L
l':

.)
,
Ir

(10.103) —cuplul la mers în gol:

o
i-

=
-'.

o
F

€
-

.
!-

I
:
PE
[ , (10.107)

>
-E i;
Pontru regimul de generator curba P,([) este reprezentată în fig_ 10.82.
:q

5
:r

a
9

i;
ii
:1

I
i

:
h

;
;

:
:
!

;'

;
wă—'

{ P ia.
rT 4 Dacă se au în vedererelațiile (10.106) ş1 (10.107) rezultă că valoarea cuplului

+
;i ij

a -" 1,; 9r:

7;a

t=

Aa
!P
mecanic de antrenare a gencratorului se poate calcula și cu relația:

;9
:^
::'

ii:
6
C = Cw F E —— - (10.108)

r
a'
-
^

He€e
;4=_'
:

:;-7
;a
9^
Pentru generatorul cu poli aparenți cuplul electromagnetic este formal din

,4
-

5
6

i
.

;
1=
două părți:

"" l:"
(10.109)

h
—

!'1

3i
w, W ,

.i*
e
U
R A

i,j
o
A

a
lais €i Egi
,=

;EA

D'5.+
=
T
Fig. 10.81. Caracteristica !΄(BJ
;*
E

o6

.E -l,
Fig. 10.82. Caracteristicile P„(f)

_
,

"
F'
FILRPELIA sin 2B. (10.119)
,"F

C„„„=m%sin[3+… = E

SP
stE

:;P
H: S3 .i, F ?re
r'-

F €18

L
şi P.(B) alel generatorului

:r!

t
z.-

i=
şi P,() ale generatoruiui
i+iF; =:;;

,X 20 Aș Xu

:!
\
cu poli aparenți. cu poli înecaţi,

..s
Pulsația este egală cu 2 = 0),p dacă m = 3, relaţia (10.110) devine:

E
aE E

-9

|
@

P
6
Puterea sincronizantă specifică se obține ca și în cazul precedent (fig. 10.82).
a E

;i
e',

F
X d

l
;1
_9

$
::

\
5
ss

i i

:
;;E,&, ?t
Valoarea maximă a puterii active se obține pentru fi, = T= E

c:
E

-.
i..
——- |sin 2 (10.111)

n
Ic-

5e
N{
E

o
l)
*ii1'"1

X-

4=-r_
j
9iE{

\-
H3:q
"=
Caracteristica de cupiu face legătura între cuplul electromagnetic sau cuplul

4
$sis
activ şi unghiul de sarcină. Ea se mai numeşte și caracteristica unghiulară.

KXgr
Puterii sincronizante specifice îi corespunde cuplul sincronizant.

l3:i*

ill?

=.^6
=i!=I

26t-S

- 2.1,
b'iAB
ItEF

E:t:
c a::
În cazul utilizării generatorului sincron pe vehiculele cu motoare termice se Variația cuplului rezultant depinde de gradul de excitație exprimat prin rapor-

h3=
ZE.K

oqo-i
AFE

;?
d;
itts

E5r:
=rq

dj
-E!-
6:<!
ii=d

d!a
4iit
pot stabili mai multe valon ale cuplului în raport cu locul unde acesta este evidențiat. tul Eg/U, şi de unghiul de sarcină f (fig. 10.83).

d:2,
'jj

!
 i;:;1'iir'iiliiiiii

;si i i'=iii:i1,il
i:r[?,;,ii
7:t = ;.ii'iiiit;;li
= ii ii?i:i 1li
a
&

a
va

216 Locamative diesei. Sisteme moderne de comandă și raglare autamată Generatoare elecirice de putere pentru tracțiunea feroviară
i

a
5

i
:

!
i

il=i:
Valoarca maximă a cupiului se obţine la f = . „când & U = , şi ia P = E, Un punct de funcţianare staţionar este caracterizat de o mişcare untformă a
a.

3
=

F 5.r
::
o
*

-
:
;
E
ii
i

i'

când Fy'U = 0. - 4 rotorului (W = constant; B = consiant) pentru care C, — E

:.; ^;
!

La o variație a cuplului de antrenare C. diferenta C - C, ducela& creştere

-.1

,-.1
La generatorul cu pol: inecaţi cuplul electromagnetic are o singură compo-
E
s

a
d
j:l.g

A
ll :-q

t
i

;r
sau scădere a unghiului intern fi. Dacă o dată cu C se madifică corespunzălor și
ii,

NENIĂ ȘI valourea să se ahține cu reiația:

!:.
'

C. Rncționarea devine stabilă,

' e .\:-9

"i-_

(14.112) Pentru un anunut regirm de funcțianari cuplul maxim separă dormeniul de

.
!

"- f=-
Tuncţionare stabil de cel instabil (labil). Prin unirea punctelor de cuplu maxim la

i=.
E

scttl
diferite regimuri de funcţionare se obţine curba care scpară funcţionarea stabilă
(10.113)
bla
i-

de cea instabilă (fig. 10.82 şi 10.83).

-
t,'
.'

Peniru funcționarea stabilă a generatorului cu poli aparenți unghiul de sarcmă

I
Pentu diferite valori ale raportului E L, se obţin curbele din fig. 10.84, din se madifică în funcție de solieitare între 0 şi 7/4 sau 7/2.
+,&
:-e

aS

e=
FI
2-
1d

7r
at
xo
=;

:.6

care rezultă că valoarea maximă corespunde lui $ = /2, indiferent de pradul de

F9

-:

Pentru gencratorul cu poli înceai O< B = 72.

=i
!3
li:
;!3

excitație.
:P

Se obişnuieşte să se stabilească regimul nominal de funcționare pontru

a
: :
& ("'\'flî“ p=30..40*.

i
u
Caefiaientul de supraîncărcare a maşinii, la funcționarea cu tensiune constan

7
",ri
tă, este dut de relația:

z_[i
;
k= EI ee Ul
C"ema\
CEJI

:lii';:
Randamentul generaiorului se caleulează cu relaţia:

Eeli,7+riza+
E Î F —ZAP_Î_ZAP_I_ ZAP
(10.115;

= ;
:
r P Fu P, +XAP

=o

zi'i
i
?;
Poentru puteri cuprinse între 500 și 3000kW și cos p 20,8 se poate adopta

7
Fig. 10,83, Caracteristica [Link]) Fig. 10,84. Caracteristica C„(E)
+Ei 3;

d-i dr
Eii++ii
z€ii a=iitE$i.
s'Ir!a?r'E:3=

TiJg= i;l+;Ei:? :3

iii
!g *+1ifr1a=i!:
orientativ , =0,92...0,953.

2t
a generatorului cu poli aparenţi. a generatorului cu poli înecaţi.

:^
ii

a iEE
F1Ei$
Pentru puteri mai mari şi acelaşi factor de putere 1 , = 0,95.,.0,98.
Pentruacelaşi regim de funcționare valoarea maximă a cuplului electromagnetic

-,=
it1 Caracteristicile de reglaj, denumite şi caracteristiei În V, fac legătura între
tlE:;'

X2 ilEe

iEE:71+",'Q4z
al genvratorului cu poli aparenți este mai mare decât a generatorului cu poli înccaţi.

'ti.€l"a=1FE$A;
:q .,1=

cl
curentul de sarcină Z şi curentul de excitaţie î. pentru U = constant = L, și

^ea

=.-
Caşi în cazul celorlalte maşini utilizate pe vehiculele de tracțiune generatorul
=.Si+=.-a2

7;"=
7 = n,= constant (fig. 10.835).
sincron trebuie să funcționeze stabil.
"r1za +E
!r1:,!P=

rila.:';i

Stabilitatea stalică este caracteristică prin comportarea generatorului sincron Pentru gencratoarele utilizate pe

eli=aili
=z

;+e
; -!.r
vehiculele de tracțiune caracteristicile de

9.:

P:
în cazul variatiei lente a mărimilor, când se neglijează procesele tranzitorii.

[Link]
sp:

*a=;tt:_,aF=*
reglaj se stabilesc pentru condițiile de

g3;i3Ei:;is
Ecuaţia de mişcare a rotorului generatorului este:

?;:
(uncționare cu putere constantă.

=-
II ol (10.114)

?
'-.

!
În acest caz caracteristicile de reglaj

9F
.

i=EF;3d
în care: dr fac legătura între curentul de excitație al
;nr3E

?E+r
d este unghiul rotorului O = or+* f; generatorului şi curentului de sarcină la

;
4976
G- cuplul de antrenare; n= constant şi U,= consiant, Ele se deter-
Ei,)E

;d-2sX
C,—cuplul electromagnetic al gencratorului; mină în condițiile de funcționare cu putere

-=.
1

8::0:
—unghiul de sincronism. constantă a grupului motor-generator.
Pentru determinarea caracteristicilor Fig. 10.85. Caracteristicile /(1,).
 /?A!A?E!'
7E,F=+i;ti+tiE1

1e'?_ii2

Loromotive diesel. Sisteme moderne de camandă şi reglare automată

d ^:

218

a
Generatoare electrice de ndere 1 pentru tracțiunea : feroviară 215
a tc

e [:
e l].
a -

a l:

d
F |]-
I tir

e l6
E ll:

ld

!
:

i
!

i
'E lf
5r;;ii+;*q?#
tl

?tt
6ltd
trtl

€lt

de reglaj se pot folosi metode grafoanalilice, care pormit stabilirea k*\fii de variație
al

Cu datele obținute se trasează pnn puncte caractensticile U,(7,) pentru toate

a ,&
el
rtl

e e g

s
E "'
!

i
= /" =2 !

:
-a1
a curentului de excitație, În Funcm. de curentul de sarcină, cu precizie suficicntă regimurile de funcțianare (fig. 10.88).
iz ! z;:
penuu necositățile practice. Caractensticile externe ale generatorului p GCTI - 1425 * 40012 cu potii
!ii

a'.;
i; -f, !
-

6!
a3
Una din aceste metode constă

a!-
- aparenţi. uulizat pe locomorivele de 22 LU şi 2940 kW de construcție românească,

d..
în suprapunerea caracteristicii de
s

:'q
sunt date in fig. 10,89,
?ca1Ei1:l!$:tt

E
pT putere constanită peste căraclerisu-
5si!EitE

cile externe pe fază ale generatorului

(fig. 10,86), iar punctele de intersec- 20 ,
=Ei:;E

ție dintre acestea definesc coordo- m E

natele curbeior i„(/). Cu ajutorul
perechilor de valori înl: lo -. Lă = . -
sc pol trasa prin puncte curbele i,(/)
. atât pentru regimul corespunzător
SSUA . STOV]
i

î , turației nominale, cât şi pentru

Fig. 10.86. Construirca caracteristicilor regimurile corespunzătoare altor
dereglaj. turații (puteri parțiale ale grupului
malior-generator vezi fig. 10.87). S
p-- E' =EAE,+

După detenminarea caracteristicilor externe pe fază ale generatorului este necesar

-- - |r - 3;:Ee3 5
,T h

3.; -
_E "" t. *

{ I
n jJ

c !

'e42

să se traseze şi caracteristica obținută după redresarea curentului. În acest scop se

E:6
1a2
F2F
^?+6
B;d

:i,3:
=j1
rad,tL

LE

WTR
r ;i?r;3

!4d
; [E-g!.

folosesc relațiile carc fac legătura între parametrii pe fază şi paramnetrii curentului,
ill
o"oa=9

BULE EAR Îu ARBO AUATj

j,
P i..
c Z!
E !.r

după ieşirea din înstalația de redresare.

r'li

f IAJ

r':
Pentru redresoarcele cu conexiune în punte îrifazată se folosesc relațiile:
1!..

a,
A

3:
k
6

a
r- r

i
i
i
I

rr i i

Fig. 10.89. Caracteristica U,(7,) abținută pe gcncratarul GSTI.

E
?
(10.116)

-
-
= a3 fzvr… —— 1 538 ps r€

^
_'

a:
n 3 Parametrii principali de funcționare ai generatoarelor sincrone de pe aceste
t -:

i:

:
E^
:in
locomotive sunt dați în tabelul alăturat.

.5i
=£L =1225/,- (10.117) Tabelul 103

-:
: 1

*
.' \/î
!

n@1
Parametrii de funcționare ui generatoarelor sincrone

:r
?

^
o :
:
;
a
LDE 2.210 kW „ LDE 2.940 kW 5

F< 2
-

i!
q
1 : Parametrii Ă , Valori , , Valori
TET E Regim continuu : Regim continuu :

3
maxime maxime
X l'\c\-…'l
UVT I 960 ] 346 ] 960 | 1280 ] 726 | 1280

: q
\i\ îî' - = Fpa
EN 1250 | 2200'| 3050 | 1250 | 2200 | 3050
[ m 1 Sn [KVA] 2080 2770

3
l l
,| ,| L[A] 160 | 170 210 160 |_ 170 210

:
| n [min '] 1109 1100 1100 1109

E :.
!

=
R I
l
I
l f[Hz] 110 110 110 110
p l
f
I
l A cos p I = l -
îŢ f;

a;
qa
Fig. 10.87. Caracteristicile de reglaj. Fig. 10.88, Caracteristicile L42,).

o
a

6
d
 B
E
?

ts

A'
F.
F
220 Locomarive diesel. Sisteme moaderne de comandă şi reglare automată

E
a
s
$
a

Generataare electrice de putere pentru tracţiunea feroviară 221

a
-

i,
:

\
i

!
!

i
i

:
i

i
s.

10.2.4. Sisteme de excitație a generatorului sincron

(D

=
!)

] PPT
!
Ph
(Generatorul sincron este excitaLîn curent conlinuu, dar excitația acesiwa poate
=8,r

;F
1,-

9a

fralimentată de la o sursă de curent continuu sau de curent alternativ (cu redresareza

l;

curentului).
Fig. 10.92. Schema ExCItatricei Cu excitație mixtă.

n
AT

F, ur
- Exertatricea poate fi un generator de curent continuu cu sistem de excitație

a9
mixtă (fig. 10.92) sau un affernator cu redresoare ([ig. 10.93).

i'
e:;=
22']=.2

Fig. 10.90. Schema stmplificată de alimentare

=
:
:
=

i
q=
=1

a excitației În cureni continuu.

i:

u
+!F'=
t a='. ^;;,

Pentru cazul când cxcitația gencratorului este alimentată de la o sursă de

Z-
1E''EL- AE 3 C;e

?A ar

3;
;.t!::

?=
'!4::
;,:
orc

34
;6
; a= a i. = = .'-

sr

=.i

curent continuu excilatricca este o maşină electrică de curent continuu antrenată

i;
5F-d iiA:ai:!

.i'i
=.? :1 11F

-:
-:
27,

de motorultermic (fig. 10.90).

>12 d. a a=i

eatr.;n"-;'.,.L.

a.e: :^
Tinând scama de faptul că Înfăşurarea de excitație a alternatorului are o re-

.E
F
Fig. 10.93. Schema cu cxcitatrice de curent alternativ.

$ I E :-;
E

?
'-
?64

?ai
x ^ t
?i2'
=+e

r
:;E q: * ;
!i s: A; A t

i
.
iiE 4; i ;
2 {t.-
o-.-o..:..

.
'
2Zz;z3,3lEF

zistență ohmică mică (0,1-0,2 02) este indicat ca sistemul de excitaţie să fie astfel
aiI
a3i
i,+o
?i3:

3:ra
:=:i

tP-a
S:-- ;21

n9;
e
=-x? ::n

Cuajutorul une excilatrice cu caracteristici asemănătoare cu cea a alternato-

t-a

ales încâl caracteristica sa externă să aibă aceeași formă cu caracteristica ex-

1vi+

".i

)r:. +i. d 7
=.^
t'

=E i.

e+4zll'L
:Q o i a !
ternă a gencratorului.

H +;
rului se pot obţine și caracteristici de tensiune constantă la ieşirea din alternator,

&;_if9i

a=:
E t) i
;;:'6.H4
Dacă se au în vedere caracteristicile U,(7,) ale generatorului sincron rezultă respectiv din redresor, care favorizează utilizarea adcrenței, Un astfel de echipa-

-Et,+!q
=_.4=?=
E+

i.E i::9
il=..

2-
2?

-o;qi"'
i \.9;

Eq

i+;;*E
il;
''._=

E$F
=?7

:r5

ir"-g-=.
inE

c2.
ment, la care generatorul funcţioneuză cu o tensiune pseudostabilizată, poartă

Bii
că cxettameca irebuie să aibă o caracteristică U(1,) asemănătoare cu caraclersiica

5:
!!:

gl:eH
i:

-.:.q;ri
qq::.
=a

a;2:

3 !,:
t:=

generatorului cu trei întăşurăn (fig. 10.91). denumirea de înstalaţie de hiperaderență. O schemă de acest gen (fig. 10.94)

=:F
PF;

:f;
dA
este folosită la locomotiva sena 72.000, realizată de firma ALSTOM (Franța).
=
E

.-..""-^-.-_-'_-r,:\-
\-,.
"l I
I
;lrf - rlrlr l:

-ll

Liil-ir-r
tl

Ll
L-
l

l
Luă
:

77
.4.(+

79

!.4
Fig, 10.91. Caracteristicile excitatricei.

|.

| '"1t
t
Ph
U z
Te
Ooxcitatrice cu o caracteristică de acest lip prezintă şi alte avantaje, ca de

x 6 ?,3
exemplu: roduce influența încălzinii înfăşurărm inductorului alternatorului şi, îrmplicit, Fig. 10.94, Schema de principiu a locomotivei seria 72.000.

3
e1e!.

I
!
are influență asupra caractensticilor de ieșire ale grupului. reduce influența turației
de antrenare asupra valorii curentului de excitaţie.
 e;i?aea

tea3ii?
ele''iEii
*elg;

222 Locomotive diesel. Sisteme moderne de comandă și reglare auiomată

Excitatricca £, în aflig-&horiacidafăşurăfi,dd-excitație (e,, £. €q), care
realizează o caracteristică concavă, mai este prevăzută şi cu o înfăşurare dv excitație
i1'Eis

e, independentă denumită antişuni. alimentată din circuitul de forțăal generatorului

Ja o diferență de tensiune L5- U L este tensiunea proporțională cu tensiunea
de ieşire din alternmor. iar f:, lensiunea fixată prin poziția unui rezstat de
hiperaderență &/T7A.
Atâta timp cât L, < U,, dioda D, este închisă și curentul nu circulă prin în-
făşurarea antișunt e,, caracteristica alternatorului, este determinată de cele trei
înfăşurări de excitațic ale excitatricei (fig. 10.95 - porțiunea de curbă a, b). Punctul
b corespunde situației L5 = L. : —
Când L > U, prin înfăşurarea e, circulă un curent, care produce un flux
demagnelizant, a cărui consecință este dezexcitarea alternatorului și, deci, funcțio-
narea acestuia după o caracteristică 4 (fig. 10.93).
Fig. 10.95. Caracteristicile
de hiperaderență.
Prin modificarea tensiunii U,, cu ajutorul reostatului R//A se poate realiza o

= 1'6 N
a - 39 d

z-^P4
=;

a B;*
familie de curbe de hiperaderență 4;. ... A,- În scopul simplificării construcției,
7:^7 ^!

39A',3

e.946
s E i-+2
iRnie.

qi =€;

QiSr
potențiometrul este conectat la maneta de comandă şi numărul de caracteristici
=:.+--5
9:r.:q
de hiperaderență este limitat de caracteristica naturală a generatorului şi de nu-
E;*=

t;
mărul de poziții de mers ale controlerului.