Conectarea la retea a generatorului

asincron cu dubla alimentare

Generatoare eoliene cu viteza variabila
• Pentru optimizarea puterii debitate în reţea, în funcţie de viteza vântului, este de dorit să se poată
regla viteza de rotaţie a unei turbine eoliene.
Ideea de bază este de a realiza un generator cu frecvenţă fixă, dar cu viteză variabilă.
Generatorul cu viteză variabilă permite funcţionarea pentru o gamă mult mai largă a vitezei vântului,
deci recuperarea unei cantităţi mai mari din energia vântului.
În cazul turbinelor eoliene cu viteză variabilă, sistemul este reglat astfel încât, pentru fiecare viteză a
vântului, eoliana să funcţioneze la puterea maximă. Este ceea ce se numeşte Maximum Power
Point Tracking (MPPT).
Pentru o anumită viteză de rotaţie a eolienei, puterea maximă se obţine în concordanţă cu
caracteristica eolienei P(Ω).
Viteza de rotaţie se poate modifica în limite largi (într-un domeniu de până la 3), prin modificarea
frecvenţei de alimentare a maşinii.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Generatoare eoliene cu viteza variabila

Sistemele eoliene cu viteză variabilă ce funcţionează conectate la reţea,

utilizează convertoare statice de tensiune şi frecvenţă (CSTF).

Unele dintre cele mai utilizate grupuri cu viteza variabila sunt:

• cu viteza variabila si convertor de putere redusa; foloseste convertoare

bidirectionale de putere redusa. Tehnologia este cunoscuta sub numele de
generator asincron cu dubla alimentare (DFIG- doubly fed induction
generator).

• cu viteza variabila si convertor de frecventa dimensionat la puterea

nominala a generatorului. Poate fi realizat cu generatoare asincrone cu
rotorul in scurtcircuit (SCIG – squirrel cage induction generator),
generatoare sincrone cu rotor bobinat (WRSG – wound rotor synchronous
generator), sau cel mai adesea, in prezent, cu generatoare sincrone cu
magneti permanenti (PMSG – permanent magnet synchronous
generator).

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Generatoare eoliene cu viteza variabila

Convertoare statice de tensiune si frecventa (CSTF)

Prin modificarea vitezei, frecvenţa şi amplitudinea tensiunii la ieşirea

generatorului sunt variabile.

Pentru conectarea la reţea, energia electrică trebuie transformată şi adusă la

parametrii constanţi ai reţelei.

În acest scop se utilizează convertoare statice de tensiune şi frecvenţă,

interpuse între generator (sincron sau asincron) şi reţea.

Acesta transformă energia de curent alternativ în curent continuu, generează

energie de curent alternativ, ce este filtrată pentru a asigura conectarea cu
reţeaua de distribuţie, fără a produce perturbarea acesteia.

Generatoarele astfel echipate pot suporta rafale ale vântului, reducând

solicitările mecanice.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Generatoare eoliene cu viteza variabila
Lanţul de conversie va cuprinde:

generatorul

convertorul static de tensiune şi
frecvenţă, compus din:
•convertor c.a.-c.c. (redresor) (1)
Se utilizează redresoare necomandate, cu diode,
în cazul generatoarelor sincrone. Acestea sunt
convertoare unidirecţionale.
În cazul generatoarelor asincrone, se utilizează
redresoare cu comandă în durată. Acestea pot
furniza şi energia reactivă necesară magnetizării.

•convertor c.c.-c.a. (invertor) (2)

Controlul transferului de putere între redresorul
Prin comanda acestuia, se poate regla frecvenţa
cu modulaţie în durată şi invertor se realizează
şi valoarea eficace a energiei, astfel încât să se
prin controlul circuitului intermediar de c.c.
poată realiza conectarea la reţea. Se preferă
Acesta conţine un condensator de valoare
utilizarea invertoarelor cu modulaţie în durată,
importantă, ce asigură atât filtrarea tensiunii, cât
deoarece calitatea energiei furnizate este mai
şi caracterul de sursă de tensiune al circuitului
bună (conţinut mai redus de armonici).
intermediar.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Generatorul asincron cu dubla alimentare
• Noţiunea de dublă alimentare se referă la faptul că
statorul este conectat direct la reţea, iar rotorul este
conectat la convertorul static de tensiune şi
frecvenţă.

• Acest tip de structură se utilizează pentru eolienele

de mare putere: puteri în general sub 5 MW, care
permite lărgirea domeniului de utilizare eficientă a
energiei vântului.

• Viteza de rotaţie se poate modifica în gamă destul

de mare (de la simplu la dublu). Convertorul static
de tensiune şi frecvenţă este bidirecţional, putând
asigura deci ambele sensuri de circulaţie a energiei
în rotor.

• Prin comanda acestuia se realizează reglajul de • Bidirecţionalitatea CSTF asigură

viteză şi controlul puterilor activă şi reactivă
vehiculate între maşină şi reţea.
• În principiu, viteza se reglează prin intermediul
frecvenţei de alimentare a înfăşurărilor statorice.
funcţionarea atât în zona hiposincronă (sub
caracteristica mecanică naturală), cât şi în
cea hipersincronă (deasupra caracteristicii
mecanice naturale) şi controlul energiei
reactive vehiculate cu reţeaua de
distribuţie.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
• Variabilitatea puterii generate de instalatiile eoliene, cu dese conectări şi
reconectări determinate de valori ale vitezei vântului în afara valorilor
admise pentru instalaţia eoliană, cu dificultăţi, în unele cazuri, de control al
puterii reactive şi participare la serviciile de sistem, au determinat ample
studii pentru elaborarea de soluţii pentru limitarea perturbaţiilor asupra
sistemului electroenergetic public, asigurarea fiabilităţii şi securităţii
sistemului de alimentare cu energie electrică.

• Funcţionarea CEE în sistemul electroenergetic este condiţionată de

capacitatea de preluare de către reţeaua electrică a puterii generate,
de asigurarea adecvanţei şi a rezervei terţiare rapide necesară.
Funcţionarea este reglementată prin normele operatorului de transport
şi sistem (OTS) şi de codurile tehnice în vigoare. De asemenea, trebuie
să se conformeze hotărârilor guvernamentale şi a ordinelor
reglementatorului energetic (ANRE). Parcurile eoliene trebuie să includă
o schemă de protecţie care să se încadreze în schema de protecţie a
sistemului şi să răspundă comenzilor operative ale operatorului de reţea.

• În cazuri de pericol în sistem, operatorul de reţea poate dispune

reducerea puterii generate şi chiar oprirea grupurilor eoliene.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
Conectarea instalaţiilor eoliene la reţeaua electrică trebuie să aibă în vedere
următoarele aspecte:
• necesitatea controlului puterii reactive (absorbită şi generată);
• calitatea energiei electrice generate (armonice, fluctuaţii de tensiune,
nesimetrie);
• toleranţă la variaţii de frecvenţă (ride through of frequency disturbances);
• toleranţă la variaţii de tensiune (goluri şi creşteri de tensiune);
• controlul de frecvenţă şi dispecerizarea puterii active;
• toleranţă la perturbaţii care apar în urma unor defecte în reţeaua
electrică (ride through of disturbances following network faults);
• protecţia sistemului de generare la frecvenţe ridicate şi la insularizare;
• protecţia la defecte interne şi la funcţionare instabilă;
• impactul asupra capacităţii de transfer a puterilor în sistemul la care sunt
conectate;
• controlul tensiunii şi puterii reactive;
• amortizarea oscilaţiilor în sistem.
În principiu, condiţiile pentru instalaţiile eoliene nu diferă semnificativ de
condiţiile impuse pentru alte sisteme de generare a energiei electrice.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
Parcurile eoliene (centrale electrice eoliene) cu puteri instalate peste 10 MW intră în
categoria centralelor electrice eoliene dispecerizabile (CEED) şi trebuie să respecte
integral condiţiile impuse centralelor electrice clasice, cerinţe impuse prin
reglementările specifice ale operatorului de reţea:
• la funcţionarea în regim staţionar
• să funcţioneze pe durată nelimitată, fără reduceri de putere activă sau reactivă,
în banda de frecvenţe 49,5 ··· 50,5 Hz şi pentru tensiuni în banda admisibilă;
• la valori ale tensiunii în punctul de conectare situate în banda admisibilă de
tensiune, puterea reactivă produsă/absorbită de o CEED trebuie să poată fi
reglată continuu corespunzător unui factor de putere situat cel puţin în domeniul
0,95 capacitiv şi 0,95 inductiv;
• reglajul tensiune-putere reactivă în punctul de conectare trebuie să poată fi
realizat automat sub una din modalităţi: (a) controlul tensiunii, (b) controlul
puterii reactive schimbate cu sistemul, (c) controlul factorului de putere;
• să poată fi posibilă limitarea puterii produse – din condiţii de congestii în reţeaua
electrică sau de insuficienţă a rezervei rapide în sistemul electroenergetic;
• să asigure condiţiile de calitate a energiei electrice produse, conform normelor
în vigoare.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
• la funcţionarea în regimuri dinamice,
provocate de perturbaţii în reţea:
• să funcţioneze continuu pentru frecvenţe
cuprinse în intervalul 47,5 ··· 52 Hz,
pentru a nu agrava avariile din sistem
urmate de deficit de putere activă;
• CEED trebuie prevăzută cu un sistem de
reglaj automat al puterii active în funcţie
de valoarea frecvenţei, din necesitatea
participării la reglajul automat frecvenţă-
putere activă în sistem;
• să rămână în funcţiune la apariţia unor
goluri şi variaţii de tensiune în punctul de
conectare a căror formă este precizată în
reglementare, din necesitatea de a nu
pierde o putere importantă în cazul unor
scurtcircuite în zonă.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
Cerinţe privind telecomenzile şi telemăsurarea ce trebuie asigurate de
proprietarul CEED:
• toate CEED trebuie să poată fi supravegheate şi comandate de la distanţă;
• centralele electrice eoliene (CEE) cu puteri mai mari de 1 MW trebuie să asigure
transmiterea informaţiilor SCADA către operatorul de reţea; pentru centralele
eoliene cu puterea instalată de peste 5 MW se impune continuitatea transmiterii
informaţiilor la operatorul de transport (OTS);
• funcţiile de comandă şi măsurările operaţionale trebuie să poată fi puse la
dispoziţie operatorului de reţea, la cererea acestuia, într-un punct convenit de
interfaţă cu sistemul EMS SCADA;
• teletransmisiile includ cel puţin: puterea activă şi reactivă produsă şi maxim
posibilă, tensiunea, frecvenţa, poziţia elementelor de comutaţie din punctul de
delimitare, energia activă produsă, reglaj f/P (da/nu), viteza şi direcţia vântului,
presiunea atmosferică, temperatura.

Centralele electrice eoliene dispecerizabile trebuie să fie prevăzute cu un reglaj

automat al puterii active în funcţie de frecvenţa din sistem care să acţioneze
conform unei curbe prestabilite de către operatorul de sistem (fig. Slide 15), în care
punctele reprezentative au coordonatele A [48; 100]; B [49,95; 95]; C [50,05; 95];
D [52; 35].

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
TOLERANŢA LA GOLURI DE TENSIUNE
• Primele instalaţii eoliene erau conectate în reţeaua
electrică de distribuţie şi erau deconectate la apariţia
unui defect în reţeaua electrică care conduce la
reducerea tensiunii în punctul de conectare a instalaţiei,
în afara limitelor admisibile. Odată cu creşterea puterii
instalate în parcurile eoliene această manevră ar putea
conduce la dificultăţi mari în sistemul electroenergetic
determinând reducerea frecvenţei în sistem dacă rezerva
turnantă nu ar putea acoperi deficitul determinat de
deconectarea generatoarelor eoliene. În prezent se
impune instalaţiilor eoliene să nu fie deconectate la
defecte şi să asigure funcţionarea în condiţii bine
stabilite în funcţie de durata şi profunzimea reducerii de
tensiune.

• Principala problemă care rezultă la apariţia golurilor de

tensiune este producerea unui dezechilibru între
puterea generată de turbină şi puterea furnizată de
generator. Pot apărea supratensiuni în circuitul
intermediar de tensiune continuă şi o creştere a vitezei
de rotaţie a turbinei.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
 Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
• Instalaţia eoliană trebuie să rămână în
funcţiune, să prezinte toleranţă la goluri de
tensiune (LVRT – Low Voltage Ride-Through),
atunci când golurile de tensiune şi variaţia
valorii efective a tensiunii în timpul şi după
defect, pe una dintre faze sau pe toate fazele
prezintă valori peste curba indicată în figura.
• Pe durata golului de tensiune, instalaţia
eoliană trebuie să genereze putere activă
corespunzătoare nivelului tensiunii reziduale şi
trebuie să-şi maximizeze puterea reactivă
injectată în reţea.
• După revenirea tensiunii reţelei la valorile
normale de funcţionare, instalaţia eoliană
trebuie să genereze automat întreaga putere
activă disponibilă, cu un gradient cu cel puţin
20% din puterea instalată pe secundă.
Energia eoliana- As. dr. ing.
Gabriela SAVA
Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
CONTROLUL PUTERII REACTIVE
• Pentru a asigura o funcţionare economică şi stabilă a sistemelor de transport şi de
distribuţie setarea instalaţiilor de control în PCC se face, în mod obligatoriu, în
funcţie de circulaţia puterii reactive, de tensiune sau de factorul de putere.
• În cele mai multe cazuri se impune ca în punctul comun de conectare (PCC),
instalaţiile eoliene să asigure controlul factorului de putere în intervalul 0,95
capacitiv şi 0,95 inductiv.
• Deoarece viteza vântului are un caracter impredictibil, puterea generată de
instalaţiile eoliene prezintă variaţii în limite largi. În acest fel şi factorul de putere în
punctul de conectare a instalaţiei prezintă variaţii care pot conduce la depăşirea
limitelor admise. Apare necesară utilizarea unor sisteme de control al puterii
reactive pentru a asigura menţinerea factorului de putere în PCC în limitele
admise. În acest scop, instalaţiile care nu permit, în mod natural (generatoare
sincrone cu excitaţie fixă, generatoare asincrone), variaţia puterii reactive sunt
prevăzute cu instalaţii de control al puterii reactive.
• Schemele actuale ale grupurilor eoliene pot fi realizate astfel încât să genereze
putere reactivă chiar în condiţiile în care puterea activă generată este nulă.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
CONTROLUL PUTERII REACTIVE

• Grupurile cu generator asincron cu dublă alimentare sau cele conectate

la reţea prin intermediul unui convertor de frecvenţă pot să asigure
condiţiile impuse privind controlul puterii reactive şi al tensiunii cu
ajutorul sistemului de control, posibil a fi coordonat de la un punct de
comandă pentru fiecare grup. În general, controlul se exercită asupra
bateriei de condensatoare conectată în circuitul intermediar de tensiune
continuă al convertorului.

• La utilizarea generatoarelor asincrone, analiza bilanţului de putere reactivă

trebuie să ia în considerare şi necesarul variabil de putere reactivă pentru
magnetizarea circuitului magnetic al maşinii.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
 Conectarea la reteaua electrica a centralelor
electrice eoliene
CONTROLUL PUTERII REACTIVE
• Puterea activă care poate fi obţinută de la convertorul de reţea este limitată de
capacitatea condensatorului din circuitul intermediar de tensiune continuă.

• În stabilirea schemei de control a circulaţiei de putere reactivă şi a valorii factorului

de putere în punctul de conectare la reţeaua electrică publică trebuie să fie luat în
consideraţie şi aportul liniei de legătură între staţia de colectare a producătorului şi
staţia electrică din sistemul public (vezi fig.) între care pot fi distanţe de mai mulţi
kilometri. De exemplu, în cazul unei legături în cablu de 110 kV, aportul capacitiv
QC al acestuia este:
2 −9
(
QC = ω ⋅ C k ⋅ U ≅ 2 ⋅ π ⋅ 50 ⋅ 300 ⋅ 10 ⋅ 110 ⋅ 10 3 2
)
= 1,15 MVAr/km

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
Simulink – extensie a mediului Matlab

• Simulink este un mediu pentru modelarea, analiza si

simularea unui mare numar de sisteme fizice si
matematice.
• Ca extensie opţională a pachetului de programe
MATLAB, SIMULINK oferă o interfaţă grafică cu
utilizatorul pentru realizarea modelelor sistemelor
dinamice reprezentate în schema bloc. O bibliotecă
vastă, cuprinzând cele mai diferite blocuri stă la
dispoziţia utilizatorului. Aceasta permite modelarea
rapidă şi clară a sistemelor, fără a fi necesară scrierea
codului de simulare.
• SIMULINK este o colecţie de funcţii MATLAB, organizate
într-un aşa numit toolbox al sistemului de programare
menţionat.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Simulink – extensie a mediului Matlab
Sesiunea de lucru – pe scurt
Pentru a începe sesiunea de lucru pe SIMULINK efectuaţi următoarele:
• Apelaţi biblioteca principală prin comanda Simulink.

• Dacă nu apare automat un fişier cu numele „Untitled” selectaţi New... din meniul File pentru a
deschide o fereastră nouă în care veţi construi modelul. Fereastra are deocamdată numele Untitled,
nume care va fi schimbat în momentul salvării pe disc a modelului.

• Apelaţi librăriile disponibile şi aduceţi elementele necesare construirii modelului prin tehnica
binecunoscută drag and drop.

• Realizaţi conexiunile dintre blocuri prin trasarea liniilor dinspre ieşirile spre intrările blocurilor.

• Schimbaţi parametrii blocurilor printr-un dublu clic cu mouse-ul pe blocul respectiv.

• Salvaţi modelul, selectând Save din meniul File.

• Executaţi o simulare prin opţiunea Startdin meniul Simulation. Puteti schimba parametrii simulării
selectând Parameters din meniul Simulation.Comportarea sistemului este vizualizată, folosind un bloc
din biblioteca Sinks, fie grafic (Scope), fie este transmisă în mediul MATLAB folosind un bloc To
Workspace, rezultatul putând fi prelucrat ulterior cu ajutorul funcţiilor MATLAB.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Simulink – extensie a mediului Matlab
Construirea unui model simplu
Deschideti biblioteca SIMULINK prin comanda:
>>simulink
• prompterul mediului de programare MATLAB. Această comandă va deschide o
fereastră care reprezintă biblioteca principală (Fig.). Ea conţine o serie de "blocuri-
subsistem", subsisteme care grupează blocuri înrudite ca funcţionalitate: Sources,
Sinks, Discrete, Linear, Nonlinear, Connections.
• Prin dublu clic pe fiecare din aceste subsisteme, se deschide o biblioteca
corespunzătoare din care se extrag elementele necesare construirii modelului.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Simulink – extensie a mediului Matlab

Construirea unui model simplu

• Spre exemplu, în subsistemul
Sources există blocurile cu
ajutorul cărora se pot simula
diferite tipuri de semnale de
intrare (vezi Fig.).

• Subsistemul Sinks conţine

diferite blocuri cu ajutorul
cărora se pot vizualiza
rezultatele simulării.

• Subsistemele Linear (respectiv

Discrete) conţin blocuri
specifice trasării diagramelor
cu funcţii de transfer liniar
(respectiv discrete).

• Subsistemul Connections
grupează elementele ce
realizează legăturile între
subsisteme.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Simulink – extensie a mediului Matlab

Construirea unui model

simplu – aplicatie CEE
conectata la reteaua
electrica

In subsistemul
SimPowerSystems există
blocurile cu ajutorul cărora
se pot simula diferite
elemente de retea (vezi
Fig.).

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Simulink – extensie a mediului Matlab

Construirea unui model simplu – aplicatie CEE

conectata la reteaua electrica
Subsistem Electrical Sources:
•Three-Phase Programmable Voltage Source: blocul
modeleaza o sursa trifazata de tensiune. Neutrul sursei
este accesibil (N).
Subsistem Elements:

•Three-Phase Mutual Inductance Z1-Z0: blocul

modeleaza o impedanta trifazata cu cuplaje mutuale.
Impedantele proprii si mutuale se definesc prin
parametrii de secventa pozitiva si zero.

•Three-Phase Transformer: blocul modeleaza un

trasformator trifazat folosind trei transformatoare
monofazate

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
Simulink – extensie a mediului Matlab
Construirea unui model simplu – aplicatie CEE conectata la reteaua
electrica
Subsistem Electrical Sources:
•Grounding Transformer: blocul modeleaza un transformator folosit pentru
a oferi posibilitatea creari neutrului intr-o retea trifazata (conexiune zig-
zag). Tensiunea nominala a fiecarei infasurari este Un/√3.

•Grounding Transformer: blocul modeleaza un transformator folosit pentru

a oferi posibilitatea creari neutrului intr-o retea trifazata (conexiune zig-
zag). Tensiunea nominala a fiecarei infasurari este Un/√3.

Subsistem Elements:
•Three-Phase PI Section Line: blocul modeleaza o linie electrica trifazata
de transport a energiei electrice cu schema in PI. Blocul contine elemente
R, L, C.

Subsistemul Application Libraries-Renewable Energy Library-Wind

Generation
•Wind Turbine Doubly-Fed Induction Generator: blocul modeleaza
generator asincron cu dubla alimentare folosit pentru realizarea unei
turbine eoliene.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Aplicatie

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Aplicatie

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Simulink – extensie a mediului Matlab

Construirea unui model simplu – aplicatie CEE

conectata la reteaua electrica
Subsistemul Application Libraries-Renewable Energy
Library-Wind Generation

•Blocul Wind Turbine Doubly-Fed Induction Generator:

blocul modeleaza generator asincron cu dubla
alimentare folosit pentru realizarea unei turbine eoliene.

•Asynchronous Machine: modeleaza un generator

asincron trifazat

•Three-Phase Series RLC Load: modeleaza o sarcina

rezistiva/inductiva/capacitiva

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Construirea unui model simplu – aplicatie CEE
conectata la reteaua electrica

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Aplicatie
• Pentru modelarea acestui tip de centrală eoliană s-a utilizat un model
implementat în Matlab/Simulink.
• La aceeași bară B34,5 mai sunt racordate două sarcini:
• un consumator de tip motor de 2 MVA care funcționează la 6 kV (motor de
inducție de 1,68 MW cu factor de putere 0,93) și o sarcină rezistivă de 200 kW;
• o sarcină de 500 kW.
• Atât centrala eoliană cât și motorul au un sistem de protecție al tensiunii,
curentului electric și al vitezei vântului. Bara la tensiune continuă este de
asemenea monitorizată.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Aplicatie

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

 Simulari

1. Raspunsul turbinei la o variatie a vantului

Se deschide blocul "Wind Speed" in care se poate specifica
viteza vantului.
Initial, viteza vantului este setata la 8m/s, apoi la t=5s,
viteza vantului creste brusc la 14m/s.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
Simulari

1. Raspunsul turbinei la o variatie a

vantului

In urma rularii programului, se vor obtine

rezultatele simularii si se pot observa pe un
osciloscop semnalele monitorizate, precum:
tensiunea la bornele generatorului eolian,
curentul, puterile activa si reactiva produse,
tensiunea din circuitul la tensiune continua si
viteza palelor turbinei.

La momentul t=5s, puterea activa produsa

incepe sa creasca usor (odata cu viteza
generatorului) ajungand in aproximativ 15s la
puterea nominala instalata de 9 MW.

15s
Energia eoliana- As. dr. ing.
Gabriela SAVA
 Simulari
1. Raspunsul turbinei la o variatie a vantului
In aceasta perioada, viteza generatorului a crescut de la 0,8 u.r. la
1,21 u.r. Si initial, unghiul palelor turbinei este 0 grade iar
generatorul eolian functioneaza urmarind caracteristica curbei de
putere pana in punctul D.
Apoi unghiul palei creste de la 0 grade la 0,76 grade astfel incat sa
limiteze valoarea puterii mecanice a turbinei.
grade)
Caracteristicile de putere ale turbinei (unghiul beta= 0 deg)
ur din puterea mecanica nominal)

14.4 m/s
1.2

D
1
13.28 m/s

0.8 grade)
Puterea maxima la la viteza de baza vant (12 m/s) si beta = 0 deg
12 m/s
C
Puterea mecanica de iesire a turbinei ((pu

0.6
10.8 m/s

0.4
9.6 m/s

8.4 m/s
0.2
7.2 m/s
6 m/s B
1.2 pu
0
A

-0.2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
Energia eoliana- As.1.4
dr. ing. Gabriela SAVA
Turatia turbinei ((pu
ur din turatia nominala generator)
 Simulari
Puterea trebuie controlată pentru a se respecta o caracteristică de funcționare pre-definită, numită
caracteristică de urmărire. O astfel de caracteristică este exemplificată în figura de mai jos, unde se poate
observa curba delimitată de punctele ABCD. Aceasta reprezintă curba suprapusă peste caracteristicile
mecanice de putere ale generatorului eolian, obținute pentru diferite viteze ale vântului. Este măsurată viteza
unghiulară efectivă a generatorului ωr iar puterea mecanică corespunzătoare, din caracteristica de urmărire,
este folosită ca valoare de referință pentru bucla de control a puterii.
Caracteristica de urmărire este definită de cele patru puncte
A, B, C și D astfel:
• de la 0 la viteza corespunzătoare punctului A puterea
de referință este 0;
• între punctele A și B, caracteristica de urmărire este o
dreaptă, viteza din punctul B trebuie să fie mai mare
decât viteza din punctul A;
• între punctele B și C, caracteristica de urmărire
reprezintă locul geometric al puterii maxime a
generatorului eolian (puterea maximă a generatorului
eolian vs. curbele de viteză ale generatorului eolian);
• între punctele C și D, caracteristica este din nou o
dreaptă. Puterea în punctul D este 1 u.r., iar viteza în
același punct trebuie să fie mai mare decât viteza în
punctul C.
• deasupra punctului D puterea de referință este o
constantă, egală cu unitatea (1 u.r.).

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Simulari
1. Raspunsul turbinei la o variatie a vantului

De asemenea, se mai pot observa variatiile

puterilor activa si reactiva. Puterea reactiva
este controlata astfel incat sa mentina valoarea
tensiunii constanta, la 1 u.r.

La puterea nominala (P=9MW), generatorul

eolian absoarbe 0,68 MVAr (genereaza
Q= - 0,68MVAr) pentru a controla si amentine
valoarea tensiunii la 1u.r.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
 Simulari
1. Raspunsul turbinei la o variatie a vantului
Daca se modifica modul de functionare al turbinei si se
doreste functionarea in regim de control al puterii reactive
"Var regulation“, pentru a mentine valoarea puterii
reactive la 0, se observa ca tensiunea va creste pana la
1,021 u.r atunci cand generatorul produce puterea
nominala la un factor de putere unitar.

Energia eoliana- As. dr. ing. Gabriela SAVA

Simulari
2. Simularea unui defect in reteaua electrica de
conectare la retea a centralei electrice eoliene

Se considera aparitia unui defect pe linia electrica

(cablu) de legatura intre CEE si statia electrica de
conexiune la reteaua publica de MT/IT.
Pentru aceasta, defectul care se considera este un
scurtcircuit monofazat. Pentru a modela un astfel
de defect se deschide blocul “Fault” care poate
modela mai multe tipuri de defecte si se
selecteaza “Phase A Fault". Se face setarea ca
defectul sa se produca la t=5s si sa dureze
9 perioade .

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
Simulari

2. Simularea unui defect in reteaua electrica

de conectare la retea a centralei electrice
eoliene

Se poate observa ca in modul de functionare

al turbinei “Voltage regulation”, tensiunea la
bornele generatorului eolian (V1_B575)
scade la 0.8u.r. pe perioada defectului.
Aceasta valoarea este sub valoarea setata a
protectiei minimale de tensiune a centralei
(0.75 u.r. pentru un timp de t > 0.1 s).
Astfel, CEE ramane in functiune.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
 Simulari
2. Simularea unui defect in reteaua electrica
de conectare la retea a centralei electrice
eoliene
Se poate observa ca in modul de functionare
al turbinei “Voltage regulation”, tensiunea la
bornele generatorului eolian (V1_B575)
scade la 0.8u.r. pe perioada defectului.
Aceasta valoarea este sub valoarea setata a
protectiei minimale de tensiune a centralei
(0.75 u.r. pentru un timp de t > 0.1 s).
Astfel, CEE ramane in functiune.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
 Simulari

2. Simularea unui defect in reteaua electrica

de conectare la retea a centralei electrice
eoliene
Insa, daca CEE functioneaza cu controlul
puterii reactive "Var regulation" pentru o
valoare de referinta de Qref = 0, atunci
tensiunea scade sub 0.7u.r. si in acest caz
protectia minimala de tensiune deconecteaza
de la reteaua electrica CEE.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA
 Simulari

2. Simularea unui defect in reteaua electrica

de conectare la retea a centralei electrice
eoliene
De asemenea, in acest caz, viteza
generatorului a crescut. La momentul t=14s,
unghiul palelor incepe sa creasca pentru a
limita viteza generatorului.

Energia eoliana- As. dr. ing.

Gabriela SAVA